Revista Grupului Scolar de Chimie “Costin Nenitescu”
din BucurestiRevista Grupului Scolar de Chimie “Costin Nenitescu”
din Bucuresti
nr.2 – 2007Editie speciala de MARTISOR
Din cuprins:
• Şi profesorii învaţă ...
• All Science is Computer Science26 Februarie 2007 – Sesiune de comunicari stiintifice pentru eleviSectiunea : Matematica, informatica, ştiinţele naturii şi tehnologii
• All Science is Computer Science1 Martie 2007 – Sesiune de comunicari stiintifice pentru eleviSectiunea : Ştiinţe umaniste
• 1 MARTIE – NENIŢESCU ÎN ALB ŞI ROSU
• Paşi spre abis
• Colectivul de redactie
1
La Neniţescu .... şi profesorii învaţă...
În vacanţa intersemestrială 30 de profesori ai şcolii au
învăţat să realizeze pagini Web cu ajutorul programului
Microsoft Front Page.
“COMPUTER SUPPORTED TEACHING AND LEARNING IN THE CURRICULUM”
Cursul s-a desfăşurat sub egida Proiectului Comenius
2
All Science is Computer Science
Sesiune de comunicari stiintifice pentru elevi, organizata în cadrul
Proiectului de Dezvoltare Scolara Comenius 1 cu tema:
“Computer Supported Teaching and Learning in the
Curriculum”, proiect finantat de Comisia Europeana
Sectiunea : Matematica, informatica, ştiinţele naturii şi
tehnologii
Invitat de onoare doamnaCornelia Zamfirescu profesorde fizica si director la scoala
nr. 86 din sectorul 3. Doamna profesoara a prezentat
Proiectul “Honeywell Space Teachers” proiect organizat de
in vara anului 2006
Invitati – elevi de la scolile generale din sectorul 3
Cel mai tanar participant –BRANZA CATALIN -clasa a VI – a
Scoala 22 Mexic
La sesiune au participat 73 de elvi si au fost prezentate
40 de lucrari 26 Februarie 2007
3
TITLUL LUCRARII
NUMELE SI PRENUMELE
ELEVULUI
PROFESOR COORDONA
TORSCOALA
Honeywell Space Teachers
Tanase AndaRosca IonelaPopescu Ana-MariaFurnica SimonaChodan Andrada
Cornelia Zamfirescu
Scoala cu clasele I-VIII nr.88
" Interviu cu Albert Einstein" - sceneta
Andreea GheorghisorDaniela NiculescuAna MandachiNicoleta Alina MihaiAmalia Ionel
Gratiela Surdu
Grupul Scolar de Constructii "AnghelSaligny”
" Pe vremea luiNewton..."- sceneta
Cristina NegoitaIonita StefaniaCristina Nica
Gratiela Surdu
Grupul Scolar de Constructii "AnghelSaligny”
Mecanismesimple
Anton ClaudiaManta MariaStanciu CristianNistor RubenGrigore Ioana CristinaLeonte AndreiTapalaga IonutHodrogeanu FlorinMarinac IoanaUrse Vlad
IofciuFlorentina
Scoala cu clasele I-VIII nr. 22 Mexic
Fenomene fizice Lazar Constantin Branza Catalin Daniel
IofciuFlorentina
Scoala cu clasele I-VIII nr. 22 Mexic
Eleviinvitatisaparticipe
la aceastasesiune
All
Scie
nce
is C
ompu
ter S
cien
ce
4
AutoriDunga Vlad - clasa a XII-a BGrosu Alexandru - clasa a XII-a BSava Alexandru - clasa a XII-a B
All Science is Computer Science
1 Martie 2007Sesiune de comunicari stiintifice pentru elevi, organizata
în cadrul Proiectului de Dezvoltare Scolara Comenius 1 cu tema: “Computer Supported Teaching and Learning in the
Curriculum”, proiect finantat de Comisia EuropeanaSectiunea: STIINTE UMANISTE
1 M
AR
TIE
2007
5
All
Scie
nce
is C
ompu
ter S
cien
ce
TITLUL LUCRARII NUMELE SI PRENUMELE ELEVULUI
PROFESOR COORDONATOR
Muzeul National de Arta al Romaniei Paiu GabrielaLarie Oana
Mircioaga Nectara
Postmodernismul românesc Dobrota Elisabeta Cristea Florentina
Inteligenta emotionala Cojocariu Sabrina Babiuc Loredana
Sarmisegetuza Grosu Alexandru Bulacu Iulia
Monaco Grosu Alexandru Bulacu Iulia
Revolutia Boboc Oana Bulacu Iulia
Le parfume, un secteur phare de l’industiefrançaise
Sandu Alina Voiculescu Alina
Versailles, le mirage de l’arhitecture Voicu Marius Voiculescu Alina
La mode, toujours en vogue Dinu Denisia Voiculescu Alina
La steaua … Floricescu Amalia Marin Camelia
La Francophonie en Roumanie Protopopescu Alina Voiculescu Alina
Napoleon ou le mythe du Sauveur Constantin Mihaela Voiculescu Alina
Le Tour Eiffel Carabulea Georgiana Voiculescu Alina
Le Cinéma Dinca Alina Voiculescu Alina
Tout Paris Geanel Valentin Voiculescu Alina
Sfanta Liturghie – cea mai importanta slujba a Bisericii
Puscoci Robert Oprisa Mihai
Suprasolicitarea. Stresul. Remedii Naturale Pelea Ionut Logofatu Gabriela
Momente din istoria românilor Anghel Ovidiu Aresteanu Viorica
Pagini de istorie româneacă Ungureanu Ana MariaPavel Ana Maria
Aresteanu Viorica
1 MARTIE
2007
6
Autori:Foaltin Andreea
Grigorescu Georgiana
Paun Raluca
In fiecare an elevii si profesorii intampina venirea primaverii in alb si rosu.
Martisoare realizate de elevii clasei a XII-a D
7
8
Autori:Floricescu Amalia
Foaltin AndreeaVasile IlieZbarlea Cristina
Astronomia in descoperireSectiunea de astronomie a revistei isi propune sa abordeze subiectele cele mai interesante din comunitatea astronomica cat si a evenimentelor ce au loc pe cerul nostru. Pentru a intelege mai bine aceste evenimente in cele ce urmeaza vom prezenta cateva explicatii ale acestora.Astronomia este stiinta care se ocupa cu studiul miscarii, structurii si evolutiei corpurilor ceresti precum si al sistemelor formate de ele.Fenomenele care prezinta un adevart interes pentru astronomii amatori sunt: Eclipsele de Soare, apropierile unor planete, comete si asteroizi, ploile de meteori, activitatea Soarelui, fazele Lunii, etc.Ploile de meteori
Stiinta contemporana explica acest fenomen in felul urmator: in drumul lor prin spatiu, meteorizii (particule cosmice care circula prin sistemul solar) intalnesc Pamantul si patrund mai intai in paturile superioare ale atmosferei la 1000-2000 km altitudine, unde aerul este extrem de rarefiat. Trecand spre paturile mai dense ale atmosferei, pe la circa 200 km se face simtit procesul de frecare cu aerul. Viteza incepe sa scada, corpul meteoridului se incalzeste, iar moleculele de aer sunt presate in fata acestuia, formand o perna de aer.Fazele luniiDe cele mai multe ori cand privim noapte pe cer putem observa fazele Luni. Explicatia acestor faze ale Luni se datoreaza miscarii de rotatie a acesteia in jurul Pamantului care are loc o ecliptica. Viteza de rotatie a Lunii pe aceasta ecliptica este de 1.020km/s. Orbita Lunii este inclinata fata de aceasta ecliptica sub un unghi de 5° 8min si 43 sec si o intretaie in doua puncte opuse, numite noduri. In drumul sau Luna se afla cand deasupra eclipticii, cand sub ea. Miscarea de revolutie a Lunii face ca satelitul nostru sa se prezinte vederii noastre sub diferite unghiuri in raport cu Soarele. Aceste unghiuri diferite de iluminare atrag dupa ele un fenomen cunoscut de toti numit faza. Cand Luna este indreptata spre noi cu fata cufundata in intuneric si ramane vizibila de pe Pamant, este Luna Noua. In cursul primului patrat, putem observa doar o jumatate a fetei luminate. Cand Luna este luminata din fata de razele solare si apare rotunda , este Luna Plina. In sfarsit, la ultimul patrar, suprafata vizibila este jumatatea opusa pozitiei primului patrar. Secera se subtiaza de la o zi la alta pana la urmatoarea Luna Noua.
PA
S
I
S
P
R
E
A
B
I
SSIMION MIRCEA clasa a XII-a A
Cometele
Sunt astre cu o aparitie limitata in Sistemul Solat si sunt formate dintr-un nucleu din roci dure si din gheata continand amoniac, metan si apa si chiar substante organice. Nucleul lor are dimensiuni reduse (nucleul cometei Halley are 15 x 19 km) cuprinse intre 1 si 100 km.
In spatiul indepartat se comporta ca si niste asteroizi, dar la intrarea in Sistemul Solar si pe masura apropierii de Soare, se incalzesc puternic si lasa in urma lor o coada de milioane de km lungime care impinsa de vantul solar este indreptata intotdeauna in partea opusa Soarelui.
9
Evenimente luna martie-aprilie 2007Observatii cu nori
Anul acesta luna martie ne-a bucurat inimile cu doua mari evenimente astronomice pe care astronomii amatori sau pregatit cu sufletul la gura. Primul eveniment a avut loc in noapte de 2-3 martie 2007 in care planeta Saturn s-a aflat in ocultatie cu Luna (împiedicarea vizibilitatii unui obiect datorita interpunerii unui al doilea obiect între observator si primul obiect), "ocultat" este, deci, sinonim cu "ascuns vederii”. Un alt eveniment care a fost asteptat a fost Eclipsa Totala de Luna din seara de 3 martie, acest eveniment urma sa fie observatat la ora 23h30m iar in totalitatea la ora 01h20m51s urmand apoi sa se incheie la ora 03h.12m. Din nefericire ambele evenimente nu s-au putut observa, datorita norilor care au acoperit complet cerul Bucurestiului. Ultima eclipsa Totala de Luna a avut loc in luna octombrie a anului 2004 ( o seara memorabila pt mine deoarece in timp ce observam eclipsa a avut loc un cutremur de pamant care mi-a dat ceva batai de cap - pentru ca ma aflam intr-o cupola la mare inaltime unde cutremurul s-a simtit foarte bine ).
Temperatura lor poate ajunge de la 1000 K pana la 2500 K mai scazute decat in restul fotosferei. Diametrul petelor solare poate depasi 200.000 km asta insemnad cam de 16 ori de cat diametrul Pamantului. O pata solara este alcatuita dintr-o regiune mai intunecata numita ( umbra) si o regiune mai luminoasa numita penumbra, care au o structura radiala.Petele solara manifesta legaturi puternice cu campuri magnetice care depasesc de circa 1000 de ori campul magnetic al Soarelui. Observatiile solare realizate de astronomii au dusla constatarea unui ciclul de 11 ani, ciclu in care se poate observa un numar mare de grupuri de pete solare, ultimul maxim observat a fost inregistrat in anul 2001. Daca se ia in consideratie directia campului magnetic, se obtine o perioada de 22 de ani. Durata de viata a petelor solare este cuprinsa intre cateva ore la cei mai mici pori si cateva luni, durata in care petele solare pot "stationa" mai multe rotatii solare.
PA
S
I
S
P
R
E
A
B
I
S
Activitatea SolaraTotalitatea modificarilor periodice care au loc pe suprafata Soarelui, in special pete, facule, eruptii, protuberante.Fenomenele care insotesc activiatea solara au similitudini spatiale si temporale, care dovedesc aceleasi cauze ( concentratii ale campului magnetic).
Petele solare Reprezinta domenii de anomalie din fotosfera, sub forma unor pete intunecate solitare sau grupate, care apar la latitudini heliografice reduse.
FaculeleReprezinta anomalii in fotosfera si in cromosfera inferioara care sunt cu circa 1000 K mai fierbinti decat in regiunile inconjuratore. Aparitia faculelor indica de fapt prezenta unor pete solare ce vor urma a lua nastere. Durata de viata a faculelor este mai mare decat cea a petelor.
Straturile exterioare ale Soarelui:Fotosfera strat al suprafetei solare de pe care este emisa ce mai mare parte a luminii Soarelui. Grosimea acestui strat este de circa 400 km . Temperatura scade de la interior la exterior de la circa 9000 K la 4300 K. Fenomenele intalnite pe acest strat sunt petele solare si faculele, fiind vizibile si o granulatie cauzata de curentii verticali de convectie a hidrogenului-curentii de gaz fierbinte indreptati spre exterior apar mai luminosi decat regiunile inconjuratoare. Cromosfera este stratul aflat deasupra fotosferei , care are o gro-sime de circa 10 000 km si o temperatura de 4300K.Densitatea scade puternic spre exterior si prezinta o structura floculara datorata puternicei turbulente. Fenomenele caracteristice acestui strat sunt faculele, eruptiile solare si protuberantele. Coroana solara reprezinta stratul exterior care se pierde treptat in spatiul interplanetar. Densitatea este extrem de scazuta iar temperatura este foarte ridicata . Isi modifica structura si forma in functie de activitatea solara fiind vizibila doar atunci cand discul luminos al Soarelui este acoperit ( de exemplu in timpul unei eclipse de Soare).
Fotografie realizata la Observatorul Palatului National al Copiilor
Autor : Mircea SimionTimp de expunere: 1/250 sec
Aparat foto: Minolta 7000Data :15 noiembrie 2006
Eclip
sade
Lun
a
Sim
ion
Mir
cea
–cla
saaX
II–
a A
Colectivul de redactie
12
Diaconu Madalin - clasa a XII-a HDunga Vlad - clasa a XII-a BFloricescu Amalia - clasa a XII-a HFoaltin Andreea - clasa a XII-a IGrigorescu Georgiana - clasa a XII-a IGrosu Alexandru - clasa a XII-a BPaun Raluca - clasa a XII-a ISava Alexandru - clasa a XII-a BSimion Mircea – clasa a XII-a AVasile Ilie - clasa a XII-a HZbarlea Cristina - clasa a XII-a B
prof. Buzu Ioanaprof. Calinescu Oanaprof. Gaspar Adrianaprof. Marin Cameliaprof. Mircioaga Nectaraprof. Predoi Catalinaprof. Rinescu Catalina
redactor sef: prof. Felicia Huides
12
Revista editata in cadrul Proiectului Comenius 1
“Computer supported teaching and learning in the curriculum”
cu spijinul financiar al Comisiei Europene
Adresa scolii: B-dul Theodor Pallady nr. 26, sector 3, Bucuresti, Telefon secretariat – 3 45 09.20