Download pdf - Riga Crypto şi lapona Enigel

5/12/2018 Riga Crypto i lapona Enigel - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/riga-crypto-si-lapona-enigel-55a7505b27bfa 1/3

Riga Crypto şi lapona EnigelDe Ion Barbu

-comentariu-

Modernismul reprezintă un curent literar de la începutul secolului XX, care

a avut o importantă influenţă asupra societăţii româneşti. Principiile pe care sebazează sunt negarea valorilor tradiţionalismului, principiul sincronuluiliteraturii române cu literatura occidentală, necesitatea înnoirii operelor dar şievoluţia de la epic la liric si intelectualizarea operelor literare.

Un important organ susţinător al acestui curent literar a fost revista“Sburătorul”, sub conducerea lui Eugen Lovinescu. El însuşi a preluat “teoriaformelor fără fond” de la Titu Maiorescu şi a adaptat-o după tendinţelemoderniste, susţinând că formele împrumutate vor genera, în cele din urmă, unfond. Câţiva reprezentanţi de seamă ai modernismului sunt Lucian Blaga, Tudor Arghezi şi Ion Barbu.

“Riga Crypto şi lapona Enigel” face parte din volumul “Joc secund”

aparţinând lui Ion Barbu. Poezia se încadrează în etapa baladică-orientală acreaţiei poetice a lui Ion Barbu, prin faptul că ilustrează o adevărată filozofie adramei de cunoaştere, mai exact o experienţă iniţiatică în tainele naturii.

Poezia este subintitulată “Baladă” de către autor şi are trăsături aleacestui gen de poezie – exprimarea în termeni populari: “îndărătnic”, “ocărască”şi tema – iubirea imposibilă dintre două fiinţe aparţinând unor lumi diferite.Autorul face însă o referire polemică la literatura anterioară, adăugând trăsăturimoderniste poeziei – numele şi ipostazele celor doi. “Riga” este formatradiţională pentru “popă”, sau “crai”, iar numele de Enigel este un nume nordic,cu influenţe ruseşti. Riga Crypto este “suflet închis” şi statutul de ciupercă îiconferă fragilitate şi dramatism, iar Enigel caută “soarele-nţelept”. ”Aventura

limbajului” este îmbinarea limbajului popular, baladic, cu limbajul modern,caracterizat prin expresivitate şi ambiguitate.Textul face trimiteri la poemul “Luceafărul” al lui Mihai Eminescu, în

primul rând prin subintitularea de către autor drept “luceafăr întors”, în al doilearând prin faptul că întâlnirea dintre cei doi are loc pe tărâmul oniricului, în altreilea rând Riga Crypto o cheamă la el pe laponă de trei ori, asa cum face siLuceafărul cu fata “din rude mari împărăteşti” şi nu în ultimul rând, neputinţa luiEnigel de a-l urma pe Riga Crypto trimite cu gândul la neputinţa fetei de împăratde a-l urma pe Luceafăr.

Caracterul de poem alegoric al textului este dat de faptul că se puneaccentul pe domeniul cunoaşterii. În ambele poezii este o fiinţă care aspiră spre

absolut – Riga Crypto, respectiv fata de împărat, cu diferenţa că în “Luceafărul”fiinţa umană este cea care aspiră la absolut, iar în poezia lui Ion Barbu, fiinţa ceare această aspiraţie nu apatţine lumii umane. După reperele clasice, finalultrebuie să fie dramatic, întrucât îndrăzneala de a tinde spre absolut trebuie plătităşi echilibrul universal restabilit. De fapt, pedeapsa lui Riga Crypto este de a ratacicu o “altă fată mai crăiasă”.

Structura de “poveste în poveste” a textului este o altă trăsăturăimportantă. Primele patru catrene reprezintă prologul poeziei şi sunt cântate de



un cântăreţ popular – “menestrel”, la cererea unui “nuntaş fruntaş”. Povesteapropriu-zisă începe prin prezentarea regelui-ciupercă, drept “inimă ascunsă”,“nărăvaş”, pe care “îl bârfeau bureţii”. În antiteză cu el este lapona Enigel –“mică”, “liniştită”, învelită în “piei”, care se deplasează spre sud.

Cei doi se întâlnesc în visul fetei, Riga Crypto rostind o chemare

ademenitoare, încărcată de pasiune: “ti-am adus dulceaţă, iacă,/Uite fragi, ţiedragi; “Dacă pleci să culegi,/Încep rogu-te cu mine.”; “lasă-l, uită-l Enigel”. Enigel îl refuză delicat la primele două chemări, la a treia mărturisind că nu îi place întunericul şi frigul, care regelui-ciupercă sunt propice. Aici iese în evidenţămotivul soare-umbră, simbolizând lumile incompatibile cărora aparţin cele douăfiinţe care încearcă să comunice. Pe când soarele este simbolul unei vieţicaracterizate de lumină, de spiritualitate şi de capacitatea de a tinde spreabsolut, umbra reprezintă condiţia omului obişnuit, care nu are idealuri mari şicare nu se poate înălţa către idealuri.

Riga Crypto aparţine lumii întunericului, în consecinţă nu poate înţelegelumea superioară, a omului ce tinde spre absolut cu toată fiinţa sa. De altfel,

devine ciupercă otrăvitoare şi se însoţeşte cu “măsălariţa”, o plantă medicinalătoxică din acelaşi regn ca şi el – aceasta îi devine mireasă. Referirea la “Laurul-Balaurul” relevă fiinţa din acelaşi regn cu Riga Crypto, care îi pecetluieştedestinul alături de “măsălariţa mireasă” şi semnifică faptul că doi parteneri suntcompatibili doar dacă sunt din aceeaşi lume.

Realizarea artistică a textului este impresionantă, fiecare imagine artisticăşi figură de stil fiind un element cheie în susţinerea ideii de artă poetică barbiană.Inversiunile sintactice – “mult-îndărătnic”, “zice-l-aş”, sunt o caracteristicămodernistă a textului, epitetele metaforice fiind cele care reliefează personajeleca măşti lirice – “menestrel trist”, “lapona mică, liniştită”, “inimă ascunsă”.Elementele-simbol de asemenea conferă textului modernism, alături de

caracter alegoric şi filozofic – “menestrelul”, “mirele poienii”, “Laurul-Balaurul”.Expresivitatea limbajului poetic este realizată la nivel morfosintactic prinopoziţia trecut-prezent a verbelor la persoana a III-a singular , ceea cetrădează absenţa eului liric şi compoziţia epică a textului. În ceea ce priveştemodurile de expunere, se întâlneşte atât descriere, naraţiune, cât şi dialog – datde verbe şi pronume la persoana a II-a, şi fiind cel mai important, deoareceilustrează relaţia dintre măştile lirice.

Poezia “Riga Crypto şi lapona Enigel” este un important punct de reper încreaţia barbiană, dar şi în cea modernistă, deoarece, după părerea lui AlexandruRosetti, este “ca o plantă cu rădăcinile adând înfipte în solul nostru”.

