Transcript

MGM_AN_2_MAN_OPERATIONAL

Titularul disciplinei:Conf.univ.dr. STEFANESCU ROXANA

An universitar : 2007-2008 1. Care dintre urmatoarele nu este etapa n procesul proiectarii unui produs ? a. generarea ideii b. stabilirea salariilor managerilor c. evaluarea sanselor de succes ale produsului d. proiectarea si testarea preliminara e. proiectarea finala 2. Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta: a.sarcinile de productie zilnice, cumulate b.gabaritul pieselor c.timpul in zile lucratoare d.puterea instalata e.momentele de intrare si iesire a produselor.

3. Benchmarkingul se refera la: a. compararea performantelor ntreprinderii cu cele ale firmelor concurente b. calculul punctului critic c. definirea variabilelor sistemului analizat d. elaborarea ciclului de viata a unui produs e. activitati de cercetare-dezvoltare 4. Etapa initiala din procesul proiectarii unui produs este: a. evaluarea sanselor de succes ale proiectului b. proiectarea finala c. proiectarea si testarea preliminara d. generarea ideii e.calculul eficientei 5. Cheltuielile pentru chiria pentru cladirea fabricii reprezinta un : a. cost fix b. cost variabil c. cost mixt d. neprevazut e.cost de oportunitate 6. Salariile functionarilor de la contabilitate reprezinta costuri: a. fixe b. variabile c. mixte d.neprevazut e.cost de oportunitate

7. O fabrica de jucarii a vndut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata. Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20 Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete vndute ne aflam punctul critic ? a. 17.900 bucati b. 18.500 bucati c. 18.100 bucati d. 18.300 bucati e. 18.200 bucati 8. Care din urmatoarele cheltuieli se ncadreaza n categoria costurilor fixe ? a. hrtia folosita n productia de ziare b. benzina necesara pentru camioanele care livreaza produsele vndute c. lemnul folosit n industria mobilei d. chiria pentru cladirea fabricii e. comisioanele platite agentilor de vnzari 9. O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON. Care este cantitatea de palarii vndute corespunzatoare punctului critic ? a. 15.000 bucati b. 20.000 bucati c. 10.000 bucati d. 12.000 bucati e. 18.000 bucati 10. n punctul critic, ntreprinderea nregistreaza: a. profit b. pierdere c. nici profit, nici pierdere d.performente deosebite e.faliment 11. Constructia prototipurilor se realizeaza n urmatoarea etapa a procesului de proiectare a unui produs: a. generarea ideii b. evaluarea sanselor de succes ale produsului c. proiectarea si testarea preliminara d. proiectarea finala e.standardizarea proiectarii 12. n care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ? a. generarea ideii b. evaluarea sanselor de succes ale produsului c. proiectarea si testarea preliminara d. proiectarea finala e.standardizarea proiectarii 13. Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor ?

a. maturitatea b. introducerea c. productia d. cresterea e.declinul 14. Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a : a. produsului si procesului de productie a acestuia b. produsului si serviciilor aferente acestuia c. produsului si reciclarea unor elemente d. produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia e. procesului de productie si ciclului de viata al produselor 15. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de: a. o varietate nsemnata de produse n volume mari b. o varietate nsemnata de produse n volume mici c. o varietate redusa de produse n volume mici d. o varietate redusa de produse n volume mari e.produse standardizate 16. n cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa : a. operatiuni repetitive b. o standardizare a produselor c. operatiuni intermitente d. procese cu nivel de automatizare mare e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate 17. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de : a. bunuri si servicii standardizate n volume mici b. bunuri si servicii nestandardizate n volume mici c. bunuri si servicii standardizate n volume mari d. bunuri si servicii nestandardizate n volume mari e.o varietate insemnata de produse in volum mic 18. n cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa: a. operatiuni repetitive b. o standardizare a produselor c. operatiuni intermitente d. procese cu nivel de automatizare mare e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate

19. Volumul de bunuri produs cu ajutorul operatiunilor repetitive se bazeaza pe : a. prognoza ofertei viitoare b. prognoza cererii viitoare c. prognoza cererii trecute d. comenzile clientilor e. prognoza ofertei trecute 20. Care din urmatorii nu sunt indicatori de performanta ai proceselor operationale?

a. viteza de desfasurare a procesului b. durata de procesare c. volumul deseurilor d. timpul de utilizare e. productivitatea 21. Indicatorul de performanta a procesului denumit timpul de utilizare a unei resurse este dat de raportul dintre: a. durata de procesare si timpul de utilizare resursa b. durata de procesare si timpul de disponibilitate a resursei c. viteza de desfasurare a procesului si productivitatea d. timp de utilizare resursa si timpul de disponibilitate a resursei e. productivitate si timp de utilizare resursa 22. O resursa este utilizata mai eficient, cu ct valoarea indicatorului timp de utilizare este mai apropiata de : a. 0 b. 100 c. 0,5 d. 1000 e. 1 23. Indicatorul de performanta a unui proces, numit durata de procesare este dat de : a. media timpului de producere a unei unitati b. timpul maxim necesar producerii unei unitati c. timpul minim necesar producerii unei unitati d. timpul de utilizare e. timp de disponibilitate a resursei

24. Care din urmatoarele este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, n functie de caracteristicile acestora ? a. strategia de asamblare la comanda b. strategia de inovare c. strategia de imitatie d. strategia de modernizare e.strategia de privatizare 25. Care din urmatoarele nu este etapa n cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului unei unitati ? a. definirea obiectivelor si variabilelor amplasarii b. determinarea drumului critic c. identificarea criteriilor de decizie d. constructia modelului amplasarii e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante 26. Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare ? a. competitia b. resursele umane c. pietele

d. orarul sedintelor decizionale e. materiile prime 27. Care din urmatoarele este o metoda utilizata n analiza amplasarii unitatilor? a. evaluarea factorilor calitativi b. matricea Boston Consulting Group c. metoda drumului critic d. determinarea sezonalitatii e.metoda Delphi 28. Care din urmatoarele nu este o ipoteza n metoda determinarii costurilor de transport utilizata pentru stabilirea amplasamentului unitatilor ? a. costul de transport reprezinta o suma a costurilor tuturor unitatilor transportate b. costul de transport per unitate nu variaza n functie de numarul unitatilor transportate c. cererea totala trebuie sa fie egala cu oferta finala d. organizatiile sunt amplasate la distante egale e. solutia problemei este minimizarea costului de transport 29. Metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor unitatilor consta n evaluarea amplasamentului n functie de : a. costul total al amplasamentului b. factori calitativi c. costurile de transport d. relevanta factorilor calitativi e. minimul costurilor de transport 30. n cadrul metodei de amplasament a unei unitati bazata pe evaluarea factorilor calitativi, cota fiecarui amplasament se determina ca : a. suma cotelor factorilor relevanti b. produsul cotelor factorilor relevanti c. suma ponderata a cotelor factorilor relevanti d. maximul cotelor factorilor relevanti e. minimul cotelor factorilor relevanti 31. Ce semnifica R din formula programului zilnic de productie al liniei tehnologice furnizoare: L(S n S e ) R 1 + p zf = p zb K + Nrz 100 a. numarul de reparatii b. procentul admisibil de rebuturi c. randamentul liniei furnizoare d. randamentul liniei beneficiare e. randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare

32. ntre gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia: a. Ki-Ku = 1 b. Ki Ku = 100 c. Ki / Ku = 100 d. Ki / Ku = 1

e. Ki + Ku = 1

33. Zona A a testului preferential tip ABC se refera la situatia n care: a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei b.15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei c. 50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei 34. Zona C a testului preferential tip ABC se refera la situatia n care: a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei c.50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei. 35. Zona B a testului preferential tip ABC se refera la situatia n care: a. 15% din elemente din nomenclator corespund la 50% din volumul productiei b. 15% din elemente din nomenclator corespund la 75% din volumul productiei c.50% elemente din nomenclator corespund la 5% din volumul productiei d. 50% elemente din nomenclator corespund la 35% din volumul productiei e. 35% elemente din nomenclator corespund la 20% din volumul productiei.

36. n relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu t t Ki = c m tc unde t m - durata medie a unei operatii pe un loc de munca t c reprezinta a. durata operatiei i b. tactul teoretic al liniei c. durata medie a unei operatii d. tactul liniei n flux continuu e. durata normata a operatiei i

37. Graficul standard se utilizeaza pentru liniile: a. monovalente n flux continuu b.monovalente n flux discontinuu c. polivalente n flux discontinuu d. polivalente n flux continuu e. bivalente

38. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a. ale controlului b. generate de defecte interne

c. generate de penalizari externe d.ale angajarii de personal e. cu analiza defectarilor

39. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a. ale controlului b.datorate stocurilor c. generate de penalizari externe d. de prevenire a noncalitatii e. cu analiza costurilor defectarilor

40. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a.ale controlului b. generate de defecte interne c.generate de deficitul de materie prima d. de prevenire a noncalitatii e.cu analiza costurilor defectarilor

41. Pentru ntocmirea unui plan de control de receptie se utilizeaza : a. marimea lotului, toleranta, media b.marimea lotului, marimea esantionului, cota de acceptare c. marimea esantionului, media, amplitudinea d. toleranta, amplitudinea, marimea lotului e. media, marimea esantionului, dispersia

42. Controlul statistic consta n verificarea: a. ntregului lot b. numai a produselor de export c. numai a produselor defecte d. numai a produselor acceptate e.unui esantion

43. n cazul controlului prin atribute se stabileste ca un produs poate: a. corespunde sau nu corespunde b. sa fie nou pe piata c. sa aiba o naltime de 10 cm d. sa fie usor de reparat e. sa fie usor de masurat 44. Printre obiectivele activitatii de productie nu se numara: a. calitatea productiei b. cantitatea productiei c. costurile reduse de productie d. respectarea termenelor de fabricatie e.depasirea termenelor de fabricatie

45.Pe verticala graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta: a.sarcinile de productie zilnice, cumulate b.gabaritele pieselor c.timpul d.puterea instalata e.momentele de intrare si iesire a produselor.

46. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei z = f (tf , d ) n aceasta relatie z reprezinta: a. o metoda de gestionare a stocurilor b. o metoda de control a productiei c. stocul de productie neterminata d. intrarea n fabricatie e. durata operatiei i

47. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei z = f (tf , d ) n aceasta relatie tf reprezinta: a. termenele initiale b. termenele operatiilor intermediare c. termenele operatiilor celor mai lungi d. termenele operatiilor celor mai scurte e.termenele finale

48. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei z = f (tf , d ) n aceasta relatie d reprezinta: a.devansarile calendaristice b. stocul interoperational c. durata operatiilor intermediare d. durata operatiilor finale e.durata operatiilor initiale

49. Diagramele de control statistic se utilizeaza la controlul: a. final b. de receptie c. de aprovizionare d.intermediar (al operatiilor) e. bucata cu bucata

50. Liniile tehnologice monovalente cu flux discontinuu sunt caracterizate de un grad de t t inegalizare a fluxului k i dat de relatia K i = c m . In aceasta relatie t m reprezinta: tc a. durata unei operatii pe locul de munca i b. tactul liniei i c. durata de programare a operatiei i d.durata medie a unei operatii pe locul de munca i e. tactul specific fiecarui produs i

51. n cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare riscul beneficiarului reprezinta probabilitatea: a. de a avea costuri peste o anumita limita b. de a respinge loturi satisfacatoare c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata d.de a accepta loturi nesatisfacatoare e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator

52. n cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare riscul producatorului si riscul beneficiarului se stabilesc prin: a. calculul profitului maxim b.ntelegere ntre producator si beneficiar c. metoda factoriala d. algoritmul Johnson e. atribute 53. n cazul controlului statistic, esantionul care se preleveaza este format : a. din primele 10 produse b. din produsele executate n primul schimb c. din toate produsele d. numai din produsele de calitate corespunzatoare e. aleatoriu

54.n cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se verifica: a.bucata cu bucata b. numai produsele corespunzatoare c. numai produsele defectre d. primele 10 produse e. produsele executate n primul schimb

55. Prin control integral se ntelege controlul: a. cu un risc al producatorului b.bucata cu bucata c. unui esantion d. statistic

e.cu un risc al beneficiarului

56. Strategia de urmarire a cererii presupune: a. adaptarea nivelului de productie la dispozitiile managementului b. schimbarea nivelului de productie astfel ca acesta sa urmareasca cererea c. schimbarea nivelului de productie astfel ca sa se maximizeze utilizarea capacitatii existente d. adaptarea nivelului de productie conform testului ABC e. adaptarea nivelului de productie la tactul liniei de productie. 57. Planul de productie stabileste: a. ce urmeaza sa se produca ntr-o perioada de timp determinata b.ce s-a produs in ultimul trimestru c. ce s-a produs nultima luna d. ce s-a produs in ultimii 10 ani e. ce s-a produs in anul trecut.

58. Ingineria simultana implica: a. lucrul individual pentru a proiecta numai produsul b. lucrul individual pentru a proiecta numai procesul de productie c.lucrul in echipe multifunctionale pentru a proiecta simultan produsul si procesul de productie d. lucrul in echipe multifunctionale pentru proiectarea cladirii fabricii e. lucrul individual pentru proiectarea cladirii fabricii

59.Etapele timpurii ale ciclului de viata a produsului sunt: a.introducerea si declinul b.introducerea si maturitatea c.maturitatea si cresterea d.maturitatea si declinul e.introducerea si cresterea.

60.Etapele trzii ale ciclului de viata al produsului sunt: a.introducerea si declinul b.introducerea si maturitatea c.maturitatea si cresterea d.maturitatea si declinul e.introducerea si cresterea.

61.n relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = a reprezinta numarul : a. maxim al clientilor sositi ntr-o ora b. mediu al clientilor sositi ntr-o ora c. minim al clientilor sositi ntr-o ora

a ; ca

d. maxim al clientilor sositi ntr-o zi e. minim al clientilor sositi ntr-o zi.

62.n relatia de determinare a lungimii medii a cozii de asteptare = c reprezinta numarul: a. maxim al clientilor serviti ntr-o ora b. mediu al clientilor serviti ntr-o ora c. minim al clientilor serviti ntr-o ora d. maxim al clientilor serviti ntr-o zi e. minim al clientilor serviti ntr-o zi.

a ; ca

63.n relatia timpului mediu de asteptare a clientului= a. maxim al clientilor sositi ntr-o ora b. mediu al clientilor sositi ntr-o ora c. minim al clientilor sositi ntr-o ora d. maxim al clientilor sositi ntr-o zi e. minim al clientilor sositi ntr-o zi

a ; a reprezinta numarul: c (c a )

64. n relatia timpului mediu de asteptare a clientului= a. maxim al clientilor serviti ntr-o ora b. mediu al clientilor serviti ntr-o ora c. minim al clientilor serviti ntr-o ora d. maxim al clientilor serviti ntr-o zi e. minim al clientilor serviti ntr-o zi.

a ; c reprezinta numarul: c (c a )

65.Care din urmatoarele relatii este corecta pentru determinarea lungimii medii a cozii de asteptare, stiind ca a este numarul mediu al clientilor sositi ntr-o ora iar c- numarul mediu al clientilor serviti ntr-o ora: a a. c a+c b. c a+c c. ac a d. ca a e. . c+a

66. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:

a.mare b.nelimitata c.data de marimea stocurilor de siguranta d.data de calitatea utilajelor e.mica.

67. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala a stocurilor faptul ca: a. dimensiunea stocurilor este mare b. stimuleaza productivitatea c.exista stocuri mari de produse finite d.exista stocuri mari de siguranta e. calitatea este mai redusa

68.Potrivit metodei JIT, furnizorii livreaza materialele: a.numai la momentul in care sunt necesare si strict in cantitatile cerute b. lunar c.n cantitati mari pentru a nu aparea deficit d.saptamnal si in cantitati foarte mari e.trimestrial si in cantitati foarte mari

69.Strategia tras din aval se aplica in cazul: a.gestiunii conventionale a stocurilor b.algoritmului Johnson c.metodei JIT d. testului ABC e.ciclului de viata al produsului.

70. Strategia mpins din amonte se aplica in cazul : a.gestiunii conventionale a stocurilor b.algoritmului Johnson c.metodei JIT d. testului ABC e.ciclului de viata al produsului.

71.Sistemul de planificare MRP se bazeaza pe: a.testul ABC b.graficul standard c.programul director de productie d.graficul alternant al circulatiei pieselor e.graficul ndeplinirii programului de productie dupa nomenclator.

72.n programul director de productie nu sunt precizate: a. fiecare produs ce se executa

b.termenele de livrare c.cantitatile ce trebuie livrate d.stocurile de produse finite e.decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor.

73. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale: a.testul ABC b.sistemul MRP c.graficul standard d.programul director de productie e.graficul alternant al circulatiei pieselor.

74. Care din urmatoarele este o metoda de planificare a cererii de materiale: a.testul ABC b.graficul standard c.programul director de productie d.graficul alternant al circulatiei pieselor e.sistemul JIT.

75. Iesirile sistemului de planificare MRP cuprind: a.graficele de productie si comenzile pentru cumparare b.stocurile depozitate c.comenzile de produse finale d.decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor e.specificatiile proiectelor

76.Reproductia: a.stabileste stocurile de materiale necesare b.permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi c.consta in elaborarea de prognoze ale cererii d.cuprinde actiuni de planificare a produsului e.determina ciclul de viata al produsului. 77.n cadrul metodelor statistice de control al calitatii produselor se verifica: a.toate produsele b.numai produsele corespunzatoare c.un esantion prelevat aleatoriu d.numai produsele defecte e.primele 10 produse executate.

78.Nivelul acceptat de calitate este dat de: a.numarul total de defecte b.numarul de produse corespunzatoare c. numarul de produse din esantion d.procentajul maxim de defecte

e.numarul de produse din lot.

79.Linia mijlocie a diagramei de control reprezinta: a.nivelul superior al abaterilor de la medie b. nivelul inferior al abaterilor de la medie c.linia de avertizare superioara d. linia de avertizare inferioara e.media caracteristicii de calitate respective.

80.Tabelele de esantionare pot: a.sa fie cu esantionare simpla, dubla sau multipla b.sa se afle ntre linia de control superioara si cea inferioara c.sa cuprinda valori n jurul liniei mijlocii d.sa se ncadreze peste linia de avertizare superioara e. sa se ncadreze peste linia de avertizare inferioara.

81.Criteriile operationale ale controlului calitatii vizeaza: a.costurile de productie b.proportia rebuturilor c.costurile de livrare d.costurile de mentenanta e.criteriile financiare.

82.Criteriile financiare ale controlului calitatii vizeaza: a.proportia rebuturilor b.rata pierderilor c.costurile de productie d.procentajul de produse necorespunzatoare e.operativitatea lucrarilor.

83.Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitatii fac parte: a.costurile echipamentului de control al calitatii b.costurile rebuturilor c.costurile de reparatii d.costurile de instruire a personalului e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.

84.Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte: a.costurile echipamentului de control al calitatii b.costurile rebuturilor c.costurile de reparatii d.costurile de instruire a personalului e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.

85. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte: a.costurile echipamentului de control al calitatii b.costurile rebuturilor c.costurile de reparatii d.costurile de instruire a personalului e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.

86. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte: a.costurile echipamentului de control al calitatii b.costurile rebuturilor c.costurile de reparatii d.costurile de instruire a personalului e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.

87. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte: a.costurile operatiunilor de verificare a materialelor b.costurile rebuturilor c.costul prevenirii noncalitatii d.costurile de reparatii e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.

88.Care din urmatoarele nu este etapa in evolutia ideii de calitate : a.inspectia de calitate b.controlul calitatii c.managementul calitatii totale d.conducerea compartimentului de calitate e.asigurarea calitatii.

89.Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitatii nu fac parte cele de: a. prezentare b.costuri reduse de productie c.fiabilitate d.utilitate e.disponibilitate.

90.Asigurarea calitatii reprezinta: a.inspectia calitatii b.controlul calitatii c.un sistem de management al calitatii d.managementul calitatii totale e.TQM.

91.Sistemul TQM nu angreneaza:

a.conducerea organizatiei b.conducerea compartimentului de calitate c.clientii d.furnizorii e.competitia.

92.Care din urmatoarele nu este un instrument de programare a productiei in liniile in flux monovalente: a.graficul de programare si urmarire a productiei zilnice b.graficul ndeplinirii programului de productie dupa nomenclator c.graficul aprovizionarii cu materiale d.graficul alternant al circulatiei pieselor e.graficul Gantt

93.Care din urmatorii nu sunt parametrii specifici de proiectare si functionare a liniilor de productie in flux: a.tactul liniei de productie b.numarul locurilor de munca c.lungimea medie a cozii de asteptare d.numarul de lucratori e.lungimea liniei de productie.

94.Standardele interne de performanta a ntreprinderii sunt valori etalon fata de care se compara rezultatele ntreprinderii cu: a.performantele concurentilor din tara b.performantele anterioare ale organizatiei c.practicile cele mai bune din ramura d.cerintele pietei e.performantele concurentilor din alte tari

95. Standardele externe de performanta a ntreprinderii sunt valori etalon in raport cu care nu se compara rezultatele activitatilor organizatiei cu: a.performantele concurentilor din tara b.performantele anterioare ale organizatiei c.practicile cele mai bune din ramura d.cerintele pietei e.performantele concurentilor din alte tari

96.Matricea lui Slack indica o relatie ntre performanta si: a.eficienta b.eficacitate c.importanta operatiunii pentru client d.productivitate e.costurile pentru aprovizionare.

97.Matricea lui Slack indica o relatie ntre performanta si importanta operatiunii pentru client.Care din urmatoarele situatii nu se regaseste printre cele din cadrul matricii lui Slack: a.adecvat b. nevoia de mbunatatiri c.eficienta d.de luat masuri urgente e.exces

98.Principalul obiectiv al schimbarii in salturi in vederea mbunatatirii performantelor ntreprinderii l constituie: a.reducerea deficitului competitiv b.reducerea costurilor fixe c.cresterea performantelor competitiei d.reducerea costurilor variabile e. analiza pietei.

99.Criteriile de economie ce vizeaza performantele ntreprinderii au in vedere: a.maximizarea raportului intrari/iesiri b. minimizarea raportului intrari/iesiri c.mbunatatirea performantelor concurentilor d.minimizarea cheltuielilor pentru pentru materialele necesare productiei e.raportul intrari/iesiri

100.Criteriile de eficienta ale performantei vizeaza : a.suma dintre intrari si iesiri b.diferenta dintre intrari si iesiri c.raportul intrari/iesiri d.produsul dintre intrari si iesiri e.minimizarea raportului intrari/iesiri

101. Planificarea agregat se realizeaza de regula pe: a.un trimestru b. un an c. o saptamna d. 3 ani e. 5 ani 102.Care din urmatoarele nu este functie a unei organizatii: a.functia operationala b.functia de personal c.functia financiar contabila d functia prestatoare de servicii e.functia comerciala

103.Care din urmatorii nu reprezinta indici sintetici ce caracterizeaza eficienta managementului operational: a.indicatorul folosirii capacitatii de productie b.indicatorul folosirii fondului de timp disponibil al fortei de munca c.indicatorul folosirii fondului de timp disponibil programat al masinilor, utilajelor si instalatiilor d.ponderea cheltuielilor neeconomicoase in totalul costurilor de productie e.indicele efectuarii testelor 104.Care din urmatoarele nu este principiu al managementului operational: a.transparentei b.balantelor c.tehnologiilor d.eficientei e.perspectivei 105.Care din urmatoarele nu reprezinta o componenta ntr-o reprezentare simpla a unui sistem de productie: a.intrarile b.carta cetateanului c.iesirile d.elementul de comparatie ntre asteptari si rezultate e.mecanismul de autoreglare 106.Subsistemul de planificare al unui sistem de productie nu realizeaza planificarea pentru: a.forta de munca b.consumurile materiale c.costuri d .valorile organizatiei e.desfacerea productiei 107.Care din urmatoarele nu este subsistem al sistemului de productie: a.subsistemul de planificare b.subsistemul de prelucrare c subsistemul de acces d.subsistemul de control e.subsistemul informational 108. Strategia de inovatie este specifica pietelor: a. in dezvoltare b. n formare c. mature d. n declin e. n care competitia nu se bazeaza pe pret 109.Care din urmatoarele atribute este specific serviciilor: a.tangibilitate b.automatizare facila c.intangibilitate

d.parametrii de calitate strict masurabili e.pot fi revndute

110. Politicile operationale de productie nu vizeaza domenii cum ar fi: a. procesele de productie b. calitatea produselor c. strategii de marketing d. stocurile e. forta de munca

111. Functia de productie Cobb-Douglas este data de relatia: a. Q = hNF b. Q = hN c. Q = hN d. Q = NF e. Q = h N F unde: Q rezultatul productiei h factor de proportionalitate N numarul personalului F mijloace fixe n functiune , exponenti ce indica elasticitatea lui Q n raport cu N si F 112. n cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei n care sunt folositi factorii de productie, n care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este inelastic n raport cu F si N: a. se modifica pozitiv numai factorul F b. nu se modifica proportiile factorilor c. se modifica negativ numai factorul N d. se modifica negativ numai factorul Q e. se modifica pozitiv numai factorul N unde: Q rezultatul productiei N numarul personalului F mijloace fixe n functiune 113. Functia Cobb-Douglas care considera influente progresului tehnic este data de relatia: a. Q = h e t b. Q = h N c. Q = F d. Q = h N F e t e. Q = e t unde: Q rezultatul productiei h factor de proportionalitate N numarul personalului

F mijloace fixe n functiune , exponenti ce indica elasticitatea lui Q n raport cu N si F t ritmul mediu anual de crestere al lui Q sub influenta progresului tehnnic. 114. Informatiile utilizate n elaborarea prognozelor nu trebuie sa fie: a. veridice b. actuale c. eronate d. relevante e. corecte 115.Care din urmatoarele atribute este specific bunurilor: a.intangibilitate b.parametrii de calitate dificil de masurat c.automatizare dificila d .tangibilitate e.amplasamentul organizatiei are importanta pentru contactul cu clientul

116. Functiile de productie reprezinta forma matematica a relatiilor dintre: a. sezonalitatea si ciclicitatea productiei b. intrarile si iesirile sistemului de productie c. maximele variabilelor prognozate ale sistemului de productie d. mediile variabilelor prognozate e. seriile de timp ale productiei 117. Cu ct orizontul de timp este mai mare, cu att prognoza este mai: a. precisa b. imprecisa c. corecta d. usor de realizat e. incorecta 118. n expresia functiei de productie Cobb-Douglas Q = h N F , unde: Q rezultatul productiei h factor de proportionalitate F mijloace fixe n functiune , exponenti ce indica elasticitatea lui Q n raport cu N si F N reprezinta numarul: a. utilajelor b. mijloacelor fixe c. personalului d. mijloacelor circulante e. de ore lucrate 119. Elasticitatea functiei Cobb-Douglas Q = h N F , n raport cu factorul F este data de: a. h b.

c. N d. F e. 120. n cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei n care sunt folositi factorii de productie, n care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic n raport cu factorul N si inelastic n raport cu factorul F: a. se modifica pozitiv numai factorul N b. nu se modifica proportiile factorilor c. se modifica negativ numai factorul N d. se modifica negativ numai factorul Q e. se modifica pozitiv numai factorul F unde: Q rezultatul productiei N numarul personalului F mijloace fixe n functiune 121. n cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei n care sunt folositi factorii de productie, n care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic n raport cu factorul N si inelastic n raport cu factorul F : a. se modifica pozitiv numai factorul F b. nu se modifica proportiile factorilor c. se modifica pozitiv numai factorul N d. se modifica negativ numai factorul Q e. se modifica negativ numai factorul F unde: Q rezultatul productiei N numarul personalului F mijloace fixe n functiune 122. Programarea productiei liniei tehnologice n calitate de linie furnizoare se realizeaza pornind de la programul de fabricatie al: a. liniei intermediare b. stocului de productie neterminata c. liniei finale d. stocului de siguranta e. stocului curent

123. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determina cu ajutorul relatiei D 60 T= Pp n aceasta relatie D reprezinta durata: a. operatiei i b. normala c. unui schimb d. mediei a unei operatii e. de programare a productiei

124. n cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de ncarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca nencarcate complet este dat de relatia: g = (M + 1) M ' ' n aceasta relatie, M reprezinta: a. durata de programare b. programul de productie c. numarul teoretic al locurilor de munca d. durata operatiei i e. numarul practic de locuri de munca 125. n cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu, gradul de ncarcare pentru fiecare operatie a locurilor de munca nencarcate complet este dat de relatia: g = (M + 1) M ' ' n aceasta relatie, M reprezinta: a. durata de programare b. programul de productie c. numarul teoretic al locurilor de munca d. durata operatiei i e. numarul practic de locuri de munca

126. Metoda ABC de management a stocurilor acorda prioritate maxima gestionarii stocurilor din categoria: a. A b. B c. C d. D e. E 127. Se considera 2 grupe de utilaje i si i+1 ale unei linii de productie n flux intermitent, la care se executa operatii tehnologice successive.Se lucreaza ntr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Tactul operational al grupei de utilaje furnizoare este de 3/produs iar cel al grupei de utilaje beneficiare i+1 este de 2/produs. In aceste conditii, ntre cele 2 grupe de utilaje se formeaza un stoc curent (circulant) de productie neterminata de acumulare (+) sau de egalizare (-). Marimea stocului pe un schimb este data de: a. 20 buc b. 40 buc c. +40 buc d. 80 buc e. +80 buc 128. Pe o linie tehnologica monovalenta n flux discontinuu se executa ntr-ozi 48 de produse. Se lucreaza ntr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Tactul teoretic al liniei este de: a. 5 min b. 8 min c. 2 min d. 10 min e. 3 min

129.Care din urmatorii factori nu afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor: a.oferta de materii prime b.competitia c.oferta de resurse umane d.orarul magazinelor e.costurile terenului si ale constructiei 130. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a. ale controlului b. datorate stocurilor c. generate de penalizari externe d. de prevenire a noncalitatii e. cu analiza costurilor defectarilor 131. Care din urmatoarele nu sunt costuri ale calitatii: a.ale controlului b. generate de defecte interne c. generate de deficitul de materie prima d. de prevenire a noncalitatii e.cu analiza costurilor defectarilor 132. Pe o linie tehnologica monovalenta n flux discontinuu se executa 48 de bucati dintrun reper. Se lucreaza ntr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 15 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie? a. 1,5 b. 1,8 c. 2,5 d. 3 e. 2,5 133. Pe o linie tehnologica monovalenta n flux discontinuu se executa 240 de bucati dintrun reper. Se lucreaza ntr-un singur schimb, cu durata de 8 ore. Prima operatie care se executa la acest reper dureaza 5 minute. Care este numarul teoretic de locuri de munca la care se executa aceasta operatie? a. 1,5 b. 2 c. 2,5 d. 2,8 e. 3 134. Care din urmatoarele nu sunt variabile de intrare ntr-o ntreprindere privita ca sistem de productie: a. materialele b. resursele umane c. capitalul d. produsele realizate n ntreprindere e. informatiile

135. Evaluarea performantelor produselor, n cadrul controlului productiei, presupune masurarea performantelor obtinute si evaluarea abaterilor, fata de: a. performantele din ziua precedenta b. standarde c. performantele produselor similare ale firmelor concurente d. performantele produselor similare din alte tari e. performantele produselor din anul anterior 136.Care din urmatoarele este metoda de determinare a amplasamentului optim: a.metoda lui Holt b .evaluarea factorilor calitativi c.modelele seriilor de timp d.metoda Delphi e.trendul liniar 137. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona C se utilizeaza metode de programare bazate pe stocuri conform relatiei: a. z = f(w,s) unde: w-termenele finale, s-stocuri b. z = f ( pij ) unde pij - prioritatile c. z = f(w,d) unde: w-termenele finale, d- devansarile calendaristice d. z = f (w,p) unde: w-termenele finale, p-programarea productiei e. z = f (p,d) unde: p-programarea productiei, d- devansarile calendaristice 138. Extrapolarea seriilor de timp este o metoda de: a. stabilire a lotului optim b. prognoza c. programare a productiei de serie d. stabilire a stocului optim e. programare a productiei de unicate 139. Stocurile de productie neterminata ntre 2 operatii i, i+1 se determina cu ajutorul m m relatiei N i ,i +1 = i i +1 . ti t i +1 n aceasta relatie mi i mi +1 reprezinta: a. durata ntreruperilor dintre operatiile i si i+1 b. numarul locurilor de munca la care se executa operatiile i sau i+1 c. durata operatiilor i si i+1 d. gradul de ncarcare la operatiile i si i+1 e. tactul operatiilor i si i+1 140. Pentru o linie n flux discontinuu, programul de fabricatie al liniei ntr-o zi lucratoare este de 160 produse. Se analizeaza doua operatii i si i+1 despre care se cunosc: la operatia i , durata operatiei t u = 5 la operatia i+1, durata operatiei t u = 15 Care este numarul practice de locuri de munca la care se executa operatia i respectiv i+1? a. 1, 2 b. 5,1 c. 1,3

d. 2,3 e. 2, 5. 141. Care din urmatoarele nu este metoda de prognoza : a. metoda mediei simple mobile b. metoda mediei ponderate mobila c. testul preferential tip ABC d. metoda lui Holt e. metoda Delphi 142. Pe o linie monovalenta n flux discontinuu se executa 160 de bucati dintr-un reper. Se lucreaza ntr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei? a. 2 minute b. 5 minute c. 4 minute d. 3 minute e.1 minut 143.Care din urmatoarele nu este etapa in metoda determinarii punctului critic al amplasamentelor: a.determinare tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul amplsamentului b. mpartire costurilor determinate n costuri anuale fixe si n costuri variabile c.reprezentarea costurilor asociate (fixe si variabile) pe o diagrama determinata de costul anual (pe verticala) si volumul anual al productiei (pe orizontala) d.alegerea locatiei se face n functie de cel mai bun raport dintre volumul productiei (real sau anticipat) si costul total al amplasamentului e.stabilirea factorilor calitativi relevanti 144. n cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare, riscul procucatorului reprezinta probabilitatea: a. de a avea costuri peste o anumita limita b. de a respinge loturi satisfacatoare c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata d. de a accepta loturi nesatisfacatoare e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator 145.Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate: a.metoda tragerii (pull) este folosita si de sistemul MRP; b. sistemul JIT se bazeaza pe principiul tragerii produselor metoda pull; c.sistemul JIT se bazeaza pe principiul mpingerii produselor metoda push; d.n cadrul metodei JIT se folosesc metodelepull si push; e.n cadrul metodei MRP se folosesc metodelepull si push. 146.Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta avantajele metodei JIT: a. sistemul JIT opereaza cu stocuri reduse; b..sistemul JIT opereaza cu loturi mari de produse; c.sistemul JIT creste productivitatea; d.sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor; e.sistemul JIT evita stocurile de siguranta

147.Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiuni C si o rata a cererii de D unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare T min.Care este relatia de determinare a numarului de containere? a. N=C/T D b. N=T D/C c. N=T/C D d. N=T C/D e. N=T C D

148.Unitatea de transport standard a tuturor componentelor sau produselor in cadrul metodei Kanban o reprezinta: a.containerul b.lotul c.banda rulanta d.conveere automate e.inventarul 149.Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Cte containere sunt necesare in sistem? a.15 containere b.12 containere c.13 containere d.10 containere e.16 containere 150. Se presupune ca un loc de munca JIT este operational cu un container de capacitate 25 unitati si o rata a cererii de 100 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 180 min.Ce stoc maxim se poate acumula? a.300 buc b.250 buc c.350 buc d.310 buc e.320 buc 151.Un loc de munca are un timp de pregatire-ncheiere si executie de 30 min, pentru a produce 50 de repere.Pentru mutarea unui container de 50 repere spre locul de munca urmator sunt necesare 10 min. Rata cererii fiind de 1 reper/min, cte containere sunt necesare? a. 2 containere b.1 container c. 3 containere d. 5 containere e. 4 containere 152.Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Cte containere sunt necesare in sistem? a.50 containere

b.35 containere c.40 containere d.45 containere e.46 containere 153.Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Ce stoc maxim se poate acumula? a. 1.000 buc b.1.500 buc c.1.200 buc d.1.100 buc e.1.210 buc 154.Un loc de munca din cadrul unei sectii de fabricatie realizeaza operatia de gaurire pentru o flansa.Lotul de fabricatie pentru aceste flanse este de 50 buc. Un container Kanban are capacitatea de 50 buc.Se cer 200 componente/ora si sunt necesare 23 ore pentru circulatia unui container, inclusive toti timpii de pregatire-ncheiere, executie transport si asteptare.Care este numarul de containere necesar? a.92 containere b.91 containere c.90 containere d.93 containere e.95 containere 155.Daca ntre ncarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o suprancarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta? a. investitii in mijloace de productie b.angajari de personal c.recurgerea la ore suplimentare d.somajul tehnic e.cresterea capacitatii de productie 156.Daca ntre ncarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o subncarcare, care dintre masurile urmatoare nu este corecta? a.eliminarea orelor suplimentare b.mutarea personalului c.investitii in mijloace de productie d.somajul tehnic e.diminuarea investitiilor in mijloace de productie 157.Care din urmatorii nu este indicator de masurare a performantelor proceselor a.durata de procesare b.trendul seriei de timp c.viteza de desfasurare a procesului d.productivitatea e.timpul de utilizare a resurselor

158.Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, ntr-o zi lucratoare, ntr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice i si i+1.Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii: Operatia i: -numarul de masini=1 -timpul unitar = 3 min Operatia i+1: - numarul de masini =2 - timpul unitar = 1,5 min. In conditiile functionarii masinilor de la operatia i+1 in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este: a.160 produse b.0 produse c.320 produse d.10 produse e.240 produse 159.O linie automata are un program master(calendaristic centralizator) de 2.000 produse.Numarul zilelor lucratoare dintr-o perioada calendaristica de o luna este de 20.Tactul liniei este de 3 min. Numarul orelor de functionare zilnica a liniei automate este de: a.5 ore b.4 ore c.2,5 ore d.6 ore e.5,5 ore. 160.Fie graficul standard elaborat pentru o linie monovalenta in flux discontinuu, cu tact liber, care are un program de productie pe schimb de 24 produse. Timpul unitar pentru primele doua operatii este de: T 1 = 45 min; T 2 = 15 min; Cte masini efective sunt necesare la operatia 1 si cte la operatia 2? a.Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 2 b.Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 1 c.Nr.m.op.1 = 3 si nr.m.op.2 = 2 d.Nr.m.op.1 = 2 si nr.m.op.2 = 1 e.Nr.m.op.1 = 1 si nr.m.op.2 = 1 161. Fie o linie in flux discontinuu cu tact liber.Programul de fabricatie al liniei, ntr-o zi lucratoare, ntr-un schimb, este de 160 de produse. Se analizeaza doua operatii tehnologice i si i+1.Despre acestea se cunosc urmatoarele informatii: Operatia i: -numarul de masini=2 -timpul unitar = 3 min Operatia i+1: - numarul de masini =4 - timpul unitar = 3min. In conditiile functionarii masinilor de la operatia i+1 in cea de-a doua jumatate a schimbului, stocul interoperational este:

a.160 produse b.120 produse c.300 produse d.80 produse e.200 produse 162.Diagramele de flux se utilizeaza la: a.proiectarea proceselor b.evaluarea corectitudinii prognozelor c.programarea productiei d.optimizarea functiei financiar-contabile e.schimbarea in salturi 163.Procesele de realizare de proiecte sunt procese: a.intermitente b.repetitive c.infinite d.n flux e.n serie 164.Fie o linie monovalenta n flux discontinuu. Pentru aceast forma de organizare, se determina marimea: Ki = ( t ) / unde: - reprezinta tactul teoretic al liniei t durata medie a unei operatii la un loc de munca. Marimea Ki reprezinta: a.tactul specific al liniei b. coeficientul care exprima ncarcarea liniei c.durata normata a unei operatii d.gradul de inegalizare a fluxului e.abaterea duratei medii a unei operatii de la tact.165.n conditiile productiei individuale, programarea operativa utilizeaza: a.metode bazate pe ritmul de fabricatie b.metode fundamentate pe ritmul de fabricatie c.metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri d.metode bazate pe arborele decizional e.metode bazate pe extracostul de inactivitate. 166.Functia-obiectiv folosita n elaborarea unui program agregat presupune minimizarea costurilor: 1.costul de angajare demitere 2.costul de supramunca 3.costul de inactivitate 4.costul de ntretinere a stocului de produse finite 5.costul deficitului de produse. a.1,2 b.1,2,3 c.1,2,3,5 d.1,2,3,4

e.1,2,3,4,5. 167.Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia: Q S Qtr Ct = ct t Qm a.costul de angajare/demitere a muncitorilor n perioada t b.costul de supramunca n perioada t c.costul de inactivitate n perioada t d.costul de ntretinere a stocului de produse finite n perioada t e.costul deficitului de produse n perioada t unde: QtS = productia programata n perioada t Qtr = productia care poate fi realizata conform normativelor n perioada t Qm = norma de productie pe muncitor n perioada t ct = extracostul unitar. 168.Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia: C t = ct (QtS QtD + S t 1 ) a.costul de ntretinere a stocului de produse finite n perioada t b.costul de supramunca n perioada t c.costul de inactivitate n perioada t d.costul deficitului de produse n perioada t e.costul angajarii si demiterii n perioada t unde QtS = productia programata n perioada t QtD =cererea estimata n perioada t S t 1 = nivelul stocului de produse finite n perioada t-1 ct = extracostul unitar. 169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia: C t = ct (QtS Qtr ) a.costul de ntretinere a stocului de produse finite n perioada t b.costul de supramunca n perioada t c.costul de inactivitate n perioada t d.costul deficitului de produse n perioada t e.costul angajarii si demiterii n perioada t unde QtS = productia programata n perioada t Qtr = productia care poate fi realizata conform normativelor n perioada t ct = extracostul unitar.

170. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia: C t = ct (QtS QtD S t 1 ) a.costul de ntretinere a stocului de produse finite n perioada t b.costul de supramunca n perioada t

c.costul de inactivitate n perioada t d.costul deficitului de produse n perioada t e.costul angajarii si demiterii n perioada t unde QtS = productia programata n perioada tQtD =cererea estimata n perioada t S t 1 = nivelul stocului de produse finite n perioada t-1 ct = extracostul unitar.

171.Care din urmatoarele nu este etapa n procesul proiectarii produselor: a.programarea productiei n flux b.generarea ideii c.evaluarea sanselor de succes ale produsului d.proiectarea si testarea preliminara e.proiectarea finala 172. Linia tehnologica i atrage produsele de pe linia tehnologica i-1.Linia i are un program de productie zilnic de 2000 de produse. Intre cele doua linii, stocul format din 100 de produse, s-a consumat si trebuie nlocuit n totalitate. Linia i-1 da n mod constant un rebut tehnologic de 1% din cantitatea lansata n executie. In componenta unui singur produs din linia i intra doua produse executate n linia i-1. Cantitatea de produse ce constituie programul liniei i-1 este: a.4050 produse b.4200 produse c.4071 produse d.4100 produse e.4141 produse 173. Riscul beneficiarului () n contextul controlului de receptie consta n: a.probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare b.probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare c.probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului d.limita superioara a tolerantei e.limita inferioara a tolerantei 174. Riscul producatorului ( ) n contextul controlului de receptie consta n: a.probabilitatea de a se respinge loturi satisfacatoare b.probabilitatea de a se accepta loturi nesatisfacatoare c.probabilitatea de a fi necesara reluarea controlului d.limita superioara a tolerantei e.limita inferioara a tolerantei 175. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este: a.mare b.nelimitata c.data de marimea stocurilor de siguranta d.data de calitatea utilajelor e.mica. 176.Ingineria simultana presupune: a.proiectarea simultana att a produsului ct si a procesului de productie a acestuia

b.utilizarea de componente de la produse mai vechi c.utilizarea Internetului in proiectarea produselor d.proiectarea in sistem modular e.proiectarea unor componente intersanjabile. 177.Care din urmatoarele este o strategie de planificare a productiei: a.controlul prin attribute b.controlul statistic c.urmarirea cererii d.mbunatatirea performantelor operatiunilor e.amplasamentelor utilajelor pe procese. 178.Planificarea strategica a operatiunilor vizeaza deciziile asupra investitiilor: a.pe termen scurt b.pe termen lung c.pe termen mediu d.aprobate de maistri e.aprobate de seful de tura. 179.Care din urmatoarele nu este regula ce se poate utilize in stabilirea succesiunii lucrarilor: a.regula celui mai scurt timp de procesare b.regula primul venit, primul servit c.regula celui mai apropiat moment de ncepere d.regula amplasamentului cu pozitie fixa e.regula celui mai apropiat termen de predare 180.Care din urmatoarele nu sunt principii pe care se bazeaza cartele cetateanului: a.echitabilitatea valorilor b.informarea si deschiderea c.curtoazia si solicitudinea d.balantelor e.consultarea si posibilitatea optiunilor multiple. 181.Standardele de performanta fata de care se compara rezultatele muncii pot fi: a.externe b.statistice c.de volum d.de cantitate e.de punct critic. 182.Care din urmatoarele nu sunt surse de informare pentru aflarea performantelor concurentilor: a.interviurile specialistilor din domeniu b.rapoartele anuale ale firmelor c.cercetarile de piata ale consumatorilor d.conferinte ale asociatiilor profesionale e.matricea lui Slack. 183.Schimbarile in salturi sunt conduse: a.de jos in sus b.de personalul direct productive

c.de managerii de nivel inferior d.de maistrii e.de la vrful organizatiei 184.Managementul operational s-a conturat ca un domeniu de studio formal : a.la inceputul secolului XVIII b.la sfarsitul secolului XVIII c.in deceniului 6 al secolului XVIII d.in deceniul 6 al secolului XIX e.in deceniul 6 al secolului XX 185.Care din urmatoarele este o strategie operationala: a.strategia de imitatie b.strategia monoobiect c.strategia multiobiect d.controlul prin atribute e.strategia amplasarii utilajelor pe procese 186. Care din urmatoarele este o strategie operationala: a.strategia de inovatie si de introducere de produse noi b.strategia monoobiect c.strategia multiobiect d.controlul prin atribute e.strategia amplasarii utilajelor pe procese 187.Urmatoarea relatie: y = f ( x1 , x 2 ,..., x n ) unde y - rezultatul productiei x1 , x 2 ,..., x n - factori de productie este forma: a.potentialului de cercetare stiintifica b.relatiei de definire a productivitatii c..functiei de productie d.criteriilor de eficienta e.abaterii medii patratice 188.Care din urmatoarele nu este cadran al matricii eficienta eficacitate? a.prosperitate b.de luat masuri urgente c.supravietuire d.disparitie e.disparitie (faliment) 189.Care din urmatoarele nu a avut impact asupra dezvoltarii managementului operational? a.utilizarea pe scara larga a computerelor in afaceri b.Managementul calitatii totale c.metoda Just in time d..schemele logice

e.comertul electronic 190. Care din urmatoarele nu a determinat dezvoltarea managementului operational? a.pietele globale b.costul ridicat al computerelor c.managementul stiintific d. metoda Just in time e. utilizarea pe scara larga a computerelor in afaceri 191.Care din urmatorii nu este un factor care afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor producatoare de bunuri si servicii? a.competitia b.costurile terenului si constructiei c.gradul de incarcare a locurilor de munca d.oferta de materii prime e.pietele (locale, regionale, nationale, internationale) 192.Determinarea punctului critic al amplasamentului organizatiilor producatoare de bunuri si servicii consta in evaluarea: a.amplasamentului in functie de costul sau total b.factorilor de clima care afecteaza amplasamentul c.climatului mediului de afaceri d.cotelor de piata ale competitiei e.criteriilor de decizie manageriala 193.Care din urmatoarele nu este un atribut al bunurilor? a.tangibilitate b.intangibilitate c.parametrii de calitate strict masurabili d.automatizare facila e.transportabilitate 194. Care din urmatoarele nu este un atribut al serviciilor? a.intangibilitate b.parametrii de calitate sunt uneori dificil de masurat c.tangibilitate d.automatizare facila e.sunt relativ unice 195.Care din urmatoarele nu este etapa in algoritmul alegerii amplasamentului organizatiilor producatoare de bunuri si servicii? a.se definesc obiectivele si se determina variabilele amplasarii b.se identifica criteriile de decizie c.se construieste modelul amplasarii pe baza relationalitatii dintre obiective si criterii d.se selecteaza amplasarea cu cele mai bune performante e.se defineste functia de productie 196.Care din urmatoarele nu este etapa in algoritmul amplasamentului unei organizatii producatoare de bunuri si servicii prin metoda evaluarii factorilor calitativi? a.se stabilesc factorii calitativi relevanti

b.se pondereaza factorii calitativi relevanti in functie de influenta lor asupra eficientei amplasamentului c.pe o scara de la 0-100 puncte, se atribuie fiecarui factor relevant o cota ce ii caracterizeaza relevanta d.se calculeaza cota amplasamentului ca suma ponderara a cotelor factorilor relevanti e.se calculeaza punctul critic 197.Care din urmatoarele nu este un dezavantaj al tipului de amplasament al operatiunilor pe produse? a.utilizarea cu multa eficienta a oamenilor si masinilor b.sisteme cu flexibilitate scazuta c.echipament specializat scump d.operatiuni interdependente e.munca monotona, plictisitoare 198.Care din urmatoarele este un dezavantaj al tipului de amplasament al operatiunilor pe produs? a.utilizarea cu multa eficienta a oamenilor si masinilor b.echipament specializat scump c.costul redus pentru manipularea si transportul materialelor d.forta de munca mai slab calificata e.control al productiei redus 199.Care din urmatoarele nu este o etapa in proiectarea unui produs? a.generarea ideii b.evaluarea ;anselor de succes ale produsului c.alegerea amplasamentului optim d.proiectarea si testarea preliminara e.proiectarea finala 200.Care din urmatoarele este etapa in proiectarea unui produs? a.generarea ideii b.se definesc obiectivele si se determina variabilele amplasarii c.se defineste functia de productie d.se selecteaza amplasarea cu cele mai bune performante e.se ponderaza factorii calitativi nr.intrebare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 pagina 102 148 201 102 104 104 104 104 104 105 106 106 107 nr.intrebare 101 102 103 104 105 106 107 108 109 110 111 112 113 pagina 193 13 26 24 45 46 46 47 29 59 28 30 30 30

14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 61

107 92 92 93 93 93 97 97 97 97 110 67 70 74 80 80 74 79 148 152 157 158 158 151 155 170 -171 170 -171 170 -171 181 173 173 53 148 158 153 153 175 151 180 180 174 174 174 128 119 107 107 107 142

114 115 116 117 118 119 120 121 122 123 124 125 126 127 128 129 130 131 132 133 134 135 136 137 138 139 140 141 142 143 144 145 146 147 148 149 150 151 152 153 154 155 156 157 158 159 160 161

82 59 29 82 30 30 30 30 147 152 153 153 157 147 152 70 170 172 153 153 12 197 74 - 80 158 86 154 153 84 95 152 74 180 192 192 193 193 193 193 193 193 193 193 61 61 97 154 156 153 154

62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 100

142 142 142 142 191 192 191 192 192 183 183 182 182 183 108 173 181 177 179 163 163 170 171 171 171 171 166 167 163 167 167 148 151 198 198 202 202 203 194 194

162 163 164 165 166 167 168 169 170 171 172 173 174 175 176 177 178 179 180 181 182 183 184 185 186 187 188 189 190 191 192 193 194 195 196 197 198 199 200

95 94 151 159 131 153 132 133 134 102 147 180 180 195 107 132 27 140 199 200 200 201 204 14 29 29 29 32 19-21 19-21 70 74 59 59 67 77 101 101 102 102