Download doc - Schite Lectii Sem I_culoare

SCHIŢĂ DE LECŢIE

An şcolar: 2015-2016Profesor: Filip IrinaClasa: a IX-a A

Subiectul: Care sunt materialele de lucru şi care sunt ramurile artelor plastice.

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe.

Obiective operaţionale:1.Să cunoască ramurile artelor plastice.2.Să cunoască obiectul de studiu şi genurile artei.3.Să cunoască ce tip de materiale au nevoie.4. Să cunoască începuturile artelor plastice.

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia euristica, explicaţia, problematizarea- resurse materiale: manualul.

Scenariul activităţii:1. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.2. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut anul precedent.3. Se face o evaluare iniţială.4. Dobândirea noilor cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei, scrisa pe tablă:Arta este o disciplină greu de definit dar se ştie că din totdeauna a căutat să exprime frumosul şi regulile sale.Primele picturi au apărut în urmă cu peste 30000 de ani pe pereţii peşterilor si se numesc picturi rupestre.

Ramuri artelor plastice: - pictura, sculptura, arhitectura, grafica, arta monumentală şi artele decorative.

Genuri şi specii: - peisajul: marin, buconic, citadin, din natură etc;- portretul: bust, cu mâini, întreg etc.;- natură statică sau natură moartă care înfăţişează obiecte din mediul casnic etc.;- compoziţia: istorică, religioasă, mitologică, fantastică, de gen.

Genurile artelor decorative:- tapiseria;- scenografia;- ceramica;- vestimentaţia;- design-ul;- arta bijuteriilor.

Recapitulare prin întrebări pentru a fixa cunostinţele.Care sunt genurile artelor plastice şi decorative?Care sunt ramurile artelor?Cum se numesc picturile vechi din peşteri?

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.

SCHIŢĂ DE LECŢIE


Subiectul: Ce este kitsch-ul şi spaţiul plastic?


Obiective operaţionale:1. Să cunoască termenul kitsch.2. Să cunoască spaţiul plastic.3. Să indentifice elemente kitsch de cele veritabile.4. Să cunoască arta autentică de cea de gang.5. Să diferenţieze opera de artă autentică de kitsch.

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia euristica, explicaţia, problematizarea- resurse materiale: manualul, obiecte kitsch, postere.

Scenariul activităţii:5. Momentul organizatoric - verificarea cunoştinţelor.6. Elevii răspund la întrebări cu privire la activitatea orei precedente.7. Se face o evaluare iniţială.8. Dobândirea noilor cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Kitsch-ul se referă la obiectele de calitate inferioară, confecţionate din materiale ieftine, lipsite de valoare şi de prost gust, fără o utilitate.Kitsch-ul este foarte frecvent în locuinţele noastre, spre exemplu: bibelouri, flori şi fructe de plastic, pitici de grădină, păsări şi animale împăiate, postere în cabinele de maşini, tapete cu conţinut vulgar etc.Există şi pictură kitsch şi se mai numeşte pictură de gang. Acest gen de artă este creată de amatori care nu au studii de specialitate, deci nu au cunoştinţe în domeniu. Amatori nu ţin cont de canoanele picturii, regulile de compoziţie, de estetică, de armonie şi echilibru.În pictura de gang apar culorile tari, combinaţiile nepotrivite, chiar stridente şi inestetic compuse. Temele abordate sunt deobicei copii după lucrări celebre, sau pur şi simplu ilustrează ceva fără să transmită un mesaj.Orice artist autentic prelucrează ideea sa, caută să o conceapă cât mai original şi să aibă un mesaj, să te facă să vibrezi şi să te impresioneze. Amatorul nu ţine cont de aceste principii, el pur si simplu reda o imagine lipsită de cele mai multe ori de bun gust şi stridentă cromatic. El nu are acel simţ rafinat de căutare în pictură.Suprafaţa plastică se referă la suportul pe care se lucrează. Ea poate fi tridimensională; arta origami şi la sculptură prin materialul folosit; bidimensională: pânza, hârtia, sticla etc.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunostinţele.Ce înseamnă termenul kitsch?Care sunt obiectele kitsch pe care le cunoaşteţi?Cum se deosebeşte o lucrare kitsch de o lucrare autentică?Ce este suprafaţa plastică?

Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.

SCHIŢĂ DE LECŢIE


Subiectul: Original şi reproducere.


Obiective operaţionale:1. Să cunoască opera de artă autentică originală de reproducere.2. Să cunoască spaţiul plastic şi posibilităţi de prelucrare.3. Să cunoască materiale diferite de lucru, să le folosească adecvat.

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea.- resurse materiale: manualul, planşe demonstrative, lucrări personale şi lucrări ale elevilor.

Scenariul activităţii:1. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.2. Elevii răspund la întrebări din conţinutul orei anterioare.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Am recapitulat scurt genurile artelor şi ramurile acestora.Tema nouă este Kitsch-ul. El este un produs contrafăcut, din materiale ieftine precum plasticul, inestetic şi de prost gust. Acesta se găseşte pretutindeni, ex: florile din plastic, porţelanuri, fructe din plastic, animale împăiate etc.În artă există pictură kitsch, se mai numeşte pictură de gang. Amatorii realizează astfel de picturi pentru că nu au studii de specialitate, nu cunosc canoanele picturii. Ei au ca scop copierea unor picturi originale fără a ţine cont de estetic şi canoane sau pur şi simplu doresc să ilustreze ceva. Exemplu: „Răpirea din Serai”, „Câmp cu oiţe” etc.Originalul este acel produs conceput pentru prima dată, ceva care nu s-a mai făcut până atunci, unicat. În pictură, operele originale se găsesc la artişti acasă, la colecţionari şi la muzee.Pentru că nu ne permitem să avem acces la original în timp rapid (din diverse motive financiar, imposibilitatea de a se vedea în acelaşi timp un original în locuri diferite etc) apelăm la alte mijloace; la reproduceri.Reproducerile sunt copii fidele realizate de copişti specialişti, sau fotografii după original, le găsim în surse media: tv, dvd, ziare, cărţi, manuale, broşuri, afişe etc.Spaţiul plastic poate fi tridimensional în cazul sculpturii şi formelor origami sau bidimensional pe foaie, pânză etc.În spaţiul plastic aranjăm elementele de limbaj plastic după anumite criterii compoziţionale.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.Să ne reamintim ce este Kitsch-ul. Ce este spaţiul plastic?Ce este originalul sau reproducerea?Enumeraţi diferenţa dintre acestea două: original respectiv reproducere.

La sfârşit le spun cu ce să se pregătească pentru ora următoare şi subiectul lecţiei: Tehnici şi materiale de lucru.Ce temă vom face ora următoare.Mă asigur să rămână sala de clasă curată.

SCHIŢĂ DE LECŢIE


Subiectul: Culorile spectrului solar şi culori primare.

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Obiective operaţionale:1.Să cunoască culorile spectrului solar.2.Să cunoască categoriile de culori.3.Să cunoască cercul cromatic.

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia euristica, explicaţia, problematizarea, activitate practică- resurse materiale: manualul, materiale demonstrative.

Scenariul activităţii:9. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.10. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut ora precedentă.11. Se face o evaluare iniţială.12. Dobândirea noilor cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Titlul se notează pe tablă şi câteva idei de bază, folosind creta colorată.Culorile spectrului solar sunt ROGVAIV (roşu, oranj, galben, verde, albastru, indigo şi violet).Aceste culori au fost descoperite de chimistul Isaak Newtoon, dar indigoul l-a adăugat de la sine pentru a reda plasticitatea cuvântului.Culorile sunt de două feluri: -culori lumină (cele din natură) le găsim la culorile curcubeului. Prin amestecul lor obţinem albul. -culorile pigment (cele create industrial) le găsim în librării şi magazine de profil sub diferite ambalaje. Prin amestecul lor obţinem negrul.Albul şi negrul sunt nonculori (culori neutre) şi se găsesc la polul opus, extrapolar. Materialele de lucru:Deseori folosim diferite culori de pictat dar nu le cunoaştem. Culorile sunt de două mai categorii: de apă şi de ulei.Culorile de apă sunt: acuarelele, tempera, guaşa, acrilice etc.Culorile de ulei sunt vopselele pe bază de ulei şi se folosesc în special pe pânză.Suporturi de pictat: hâtia, cartonul, pânza, sticla, lemnul etc.Unelte de pictură: pensule din păr de veveriţă, din păr de porc, din păr sintetic; creione HB, B, 1B...8B, creioane colorate, paleta de culori, cuţit de paletă, pasteluri, creioane cerate.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunostinţele.Care sunt culorile spectrului solar?De câte feluri sunt culorile (cele două mari categorii)?Cum am clasificat culorile pigment?Care sunt nonculorile (culorile neutre)?Ce unelte folosim pentru desen şi pictură?

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.Mă asigur să rămână sala de clasă curată.

SCHIŢĂ DE LECŢIEAn şcolar: 2015-2016Profesor: Filip IrinaClasa: a IX-a

Tema plastică: Culorile binare gr. I şi binare gr. II.Subiectul: “Vază cu flori”Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Obiective operaţionale:· să înţeleagă noţiunea de culoare primară, culoare binară de gradul I şi II să o definească şi să identifice aceste

culori pe reproduceri,· să recunoască şi să obţină culori primare şi binare de gradul I şi II,· să analizeze reproducerile tablourilor prezentate, deosebind aceste culori,· să organizeze un spaţiu plastic armonios, unitar, echilibrat cromatic şi expresiv, utilizând culorile studiate şi

să reprezinte un peisaj· să evalueze şi autoevalueze lucrările urmărind criterii stabilite de evaluare să răspundă la întrebări legate de

acest subiect

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea, muncă practică- resurse materiale: manualul, materiale demonstrative.- Planşă cu exemplificarea culorilor primare şi binare- Reproduceri după lucrări reprezentând peisaje - Fotografii cu peisaje

Scenariul activităţii:1. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.2. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut ora precedentă.3. Se face o mini evaluare iniţială.4. Dobândirea noilor cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Astăzi vom vorbi despre culori primare şi culori binare.Scriem titlul pe tablă: Culorile binare de gr I şi de gr. IIToţi copiii vor analiza cercul cromatic expus.Culorile principale sunt roşu, galben şi albastru.Culorile binare de gradul I sunt combinaţiile culorilor principale, două câte două în cantităţi egale, adică: galben plus roşu egal oranj, roşu cu albastru egal violet, albastru plus galben egal verde.Culorile binare de gradul II rezultă din amestecul unei culori primare cu culoarea binară de gradul I vecină în cercul cromatic.Ceea ce am învăţat noi astăzi trebuie să aplicăm în pictura pe care o veţi realiza.Subiectul este “Vază cu flori” sigur că voi puteţi dezvolta idea, puteţi să fiţi cât mai creative.În acest sens se vă urmării activitatea fiecăruia şi se oferă suport.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.Care a fost tema noastră?Care sunt culorile culorile primare?Care sunt culorile binare de gr. I şi cum se obțin?Care sunt culorile binare de gr. ÎI şi cum se obțin?La sfârşit informez elevii ce materiale să aibă pentru ora următoare.Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.Mă asigur să rămână sala de clasă curată.

SCHIŢĂ DE LECŢIEAn şcolar: 2015-2016Profesor: Filip IrinaClasa: a IX-a A

Tema plastică: Culorile calde şi reci.Subiectul: ToamnaCategoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate prin probe practice.

Obiective operaţionale:· Să cunoască culorile calde şi reci de pe cercul cromatic.· Să recunoască pe reproduceri aceste categorii de culori.· Să-şi dezvolte spiritual de observație.· Să aplice în compozițiile culorile învățate.

Obiective afective:· Să le facă plăcere să creeze liber.· Să participe cu interes la oră.· Să fie mai spontani şi jucăuşi în reprezentarea lucrărilor.

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea, muncă practică- resurse materiale: manualul, materiale demonstrative.


Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Se notează titlul pe tablă şi copiii îşi trec în caietele lor.Tema plastică este “Culorile calde şi reci” Pe cercul cromatic al lui J. Itten se disting două zone mari de culori deosebite între ele. În dreapta avem culorile calde (G; G.o; O; R.o; R; R.vi) şi în stânga culorile reci (Vi; Vi. A; A; A.ve; Ve; Ve. G).De ce le clasificăm aşa?Pentru că ele transmit senzații astfel:

- culorile calde dau senzația de căldură, amintesc de nuanţele flăcărilor, de razele soarelui, de zilele toride de vară etc.

- culorile reci ne dau senzația de frig, ne duc cu gândul la zilele geroase de iarnă, la răcoarea nopții etc.- în spațiu, culorile calde dau impresia de aproape şi cele reci de îndepărtare,- culorile calde mai sunt folosite pentru redarea luminii iar cele reci pentru redarea umbrelor.

Materialele de lucru: manualul, planşe didactice, reproduceri, instrumente de pictat, caietul şi creioane.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.Ce temă am avut azi?Cine îmi spune care sunt culorile reci?Dar cele calde?De ce le clasificăm astfel?Ce proprietari au ele?

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.Elevii vor pregăti planşe de lucru pentru ora următoare.

Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare. Mă asigur să rămână sala de clasă curată.

SCHIŢĂ DE LECŢIE


Tema plastică: Nonculorile.Subiectul: Realizarea unei compoziții folosind doar alb şi negru.Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Obiective operaţionale:- să facă deosebirea între culori şi nonculori.- să recunoască pe reproduceri nonculorile.- să cunosc caracteristicile acestora.- Să obțină valori de nonculori şi să le folosească corect în compoziții.


Scenariul activităţii:1. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.2. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut ora precedentă.

Ora trecută am învățat despre culorile calde şi reci.3. Se face o mini evaluare iniţială.4. Dobândirea noilor cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Ca o continuare a lecției anterioare amintim ce am învățat despre calitățile culorilor şi cum se clasifică acestea.Culori principale, secundare de gr. I şi ÎI, calde şi reci şi complementare.Cunoscând aceste lucruri trecem mai departe şi vom învăța despre nonculori.Notăm pe tablă şi în caiete titlul lecției: “Nonculorile”.Acestea nu au calități cromatice de aceea se numesc nonculori.Albul înseamnă lumina nedescompusă în spectrul ei iar negrul înseamnă lipsa luminii, deci lipsa culorii.Ca pigment însă, albul şi negrul au un rol foarte important în colorare.Cu alb deschidem şi cu negrul închidem culorile.Albul şi negrul se găsesc la polii opuşi ai culorilor de aceea acest contrast se cheamă şi contrast extrapolar.Prin amestecul fizic al culorilor neutre alb şi negru obținem nuanțe diferite de griuri neutre.Elevii vor urmării imaginile din manual şi planşele prezentate.

Materialele de lucru: manualul, caietul, planşe, fotografii alb negru, instrumente de lucru.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.Care sunt nonculorile şi de ce?Ce putem face cu acestea?Ce obținem dacă le amestecăm între ele?

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.Săptămâna următoare venim cu aceleaşi materiale şi vom rămâne tot în sfera culorilor. Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.

SCHIŢĂ DE LECŢIE


Tema plastică: Culorile complementare.Subiectul: Școala meaCategoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Obiective operaţionale:- Să recunoască culorile primare, binare gr. I şi ÎI, calde şi reci.- Să obțină culorile binare.- Să deducă culorile complementare.- Să dezvolte spiritul de observație.



Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Cum am învățat lecțiile anterioare despre categoriile de culori o să ne folosim la această oră de ele.Ca să obține culori complementare trebuie să facem amestecul fizic între două perechi de culori, una principală şi una secundară în compoziția căreia să nu fie cea principală (secundară să nu aibă principală în amestec).Altfel explicat: o culoare principală e combinată cu una secundară care la rândul ei e obținută din celelalte două principale.Exemplu: Roşul e complementar cu Verde pentru că acesta e obținut din Galben şi Albastru.

Galbenul e complementar cu Violet pentru ca acesta e obținut din Roşu şi Albastru. Albastrul e complementar cu Oranj pentru că acesta e obținut din Roşu şi Galben.

Culorile complementare sunt acele culori care, amestecate câte două, dau griul colorat neutru.Ele sunt aşezate pe cercul cromatic în poziții diametral opuse.

Materialele de lucru: Cercul lui J.Itten, manualul, planşe didactice, lucrări realizate de elevi, exemple din arhiva personal, material de pictat.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.Care sunt culorile primare pe care le conține roşu – verde? Dar galben – violet?Numiți perechile de complementare.La sfârşit le dictez elevilor câțiva termeni de specialitate, ca să cunoască semnificația acestora şi să-şi îmbogățească vocabularul specific.Acromatic – fără culoare/cromatic – cu culoare/puritatea culorii – calitatea culorii de a fi cât mai puțin amestecată/spectru solar – spectrul radiațiilor emise de soare/termodinamic – efectul caloric al culorilor (calde - reci, lumină - umbră, uşor - greu, departe – aproape).

Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare. Să realizeze o compoziție în care să folosească o pereche de complementară.Mă asigur să rămână sala de clasă curată.


Tema plastică: Amestecuri cromatice, modelarea.Subiectul: “Fluturaşul”Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Obiective operaţionale:- să definească amestecul cromatic fizic;- să deosebească cele două tipuri de amestecuri cromatice fizice;- să recunoască culorile primare de pe Cercul Cromatic;- să enumere proprietăţile unei culori primare şi a unei culori secundare;- să însuşească modalitatea de amestec spontan prin fuzionarea culorilor;- să recunoască principalele perechi de culori complementare

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia euristica, explicaţia, problematizarea, activitate practică- resurse materiale: manualul, materiale demonstrative.


Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Înainte să începem lecţia noastră trebuie să explicăm câțiva termeni noi:

- Ton – gradul de strălucire a unei culori, calitatea culorii.- Nuanţă – grade diferite ale aceleaşi culori (verde închis sau deschis, verde albăstrui sau verde

gălbui).- Fluidizare – a dizolva culoarea cu apă făcând-o mai fluidă şi mai transparentă.- Fuzionare – fenomen de contopire a două culori.- Juxtapunere – alăturare a două pete sau forme.

Acuarela, prin fluidizare cu mai multă sau mai puțină apă poate fuziona, aceasta permițând suprapuneri transparente, în combinație cu albul hârtiei poate da nuanțe mai deschise şi transparenţe.Tempera permite să realizeze amestecul pe paletă obținându-se amestecuri elaborate.Modelarea culorilor e o tehnică mai veche folosită de foarte mulți pictori.Ea constă în amestecarea culorilor cu alb sau negru pentru a reda volumul.Acest procedeu se realizează lent cu trecere gradată de la închis la deschis sau invers.

Materialele de lucru: manualul, planşe demonstrative, instrumente de pictat.

Pentru pictură au de realizat o compoziție din care să reiasă amestecurile variate de culori şi tehnica modelării.

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.

SCHIŢĂ DE LECŢIE


Tema plastică: Modularea.Subiectul: “Apus de soare”Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Obiective operaţionale: - să definească modularea- să aplice în compozițiile lor acest procedeu.

Strategia didactică:- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea, munca practică- resurse materiale: manualul, materiale demonstrative.-

Scenariul activităţii:1. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.1. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut ora precedentă.

Definiţi termenii următori: ton, fluidizare, fuzionare, juxtapunere.2. Se face o mini evaluare iniţială.3. Dobândirea noilor cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Titlul lecţiei: Modularea.

Modularea este o tehnică picturală folosită încă din Antichitate.Dacă la modelare culoarea putea fi amestecată fără să se vadă urmele de pensulație la modulare tocmai acest procedeu se impune, accentul căzând pe redarea urmelor de pensulă.Suprafața plastică este neuniformă, vibrată.Artiştii moderni folosesc acest procedeu artistic în scopul redării volumului şi a efectului de spațialitate.Fără a cunoaşte teoria despre contrastele şi armoniile culorilor nu putem să aplicăm modularea.Culorile calde dau impresia de apropiere în spațiu.Culorile reci dau impresia de îndepărtare în spaţiu.Albul amestecat cu alte culori dă impresia de aerian, uşor, îndepărtare în spaţiu.Negrul dă impresia de apropiere în spaţiu, adâncime, plinătate greutate.Culorile saturate dau impresia de apropiere.Cunoscând aceste criterii va fi mult mai uşor în realizarea compozițiilor plastice.Folosindu-ne de aceste informații veţi realiza o compoziţie cu subiectul” Apus de soare”.Aveți libertatea să interpretaţi cum doriţi însă țineți cont de tema plastic, modularea.

Elevii vor fi îndrumați pe parcursul activități practice.

Materialele de lucru: caiet, manual, instrumente de scris şi de pictat, bloc de desen culori şi recipient pentru apă.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.Voi acorda 15 min pentru analiza câtorva lucrării pentru a mă asigura că au înțeles tema predată.Chiar dacă nu au finalizat lucrările ei trebuie să poată să-şi dea seama de modul în care avansează.Vor învăța să-şi susțină lucrarea şi să se obişnuiască cu termenii de specialitate.

La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastic pentru ora viitoare.Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.Mă asigur să rămână sala de clasă curată.


Tema plastică: Pata de culoare element de limbaj plastic, tratare picturală.Subiectul:Obiective operaționale:

- să înţeleagă noţiunea de tratare picturală a suprafeţei prin suprapunere grafică şi să a o definească.- să recunoască în reproduceri acest mod de lucru şi să obţină suprafeţe realizate prin această tehnică.- să analizeze reproducerile tablourilor prezentate. - să organizeze un spaţiu plastic armonios, unitar, echilibrat cromatic şi expresiv, utilizând tratarea picturală a

suprafeţei prin suprapunere grafică- să evalueze şi autoevalueze lucrările urmărind criterii stabilite de evaluare să răspundă la întrebări legate de

acest subiect.

Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.Strategia didactică:

- sistem metodologic: conversaţia, explicaţia, problematizarea, muncă practică- resurse materiale: manualul, materiale demonstrative.-


Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:“Astăzi vom vorbi despre tratarea picturală a suprafeţei prin suprapunere grafică.”“Modelarea este procedeul prin care efectele de lumină şi umbră sunt obţinute prin amestecul treptat al

culorilor cu alb şi negru.”“Modularea este tehnica opusă modelării. Procedee precum vibrarea unor suprafeţe uniform colorate,

divizarea tuşei – adică aşezarea culorii în tuşe mici sau obţinerea de transparenţe sunt câteva din exemple. Tratarea picturală a suprafeţei prin suprapunere grafică este un alt procedeu al modulării care se realizează prin suprapunerea unor linii şi puncte vibrate (zigzaguri, curbe, spirale, flori) pe o suprafaţă plată.” “Peisajul, după cum voi ştiţi, este un gen al picturii. Alte genuri mai sunt: portretul, natura statică, compoziţia. Peisajul are mai multe specii: citadin, marin, etc, din care voi veţi alege ce doriţi să reprezentaţi.”

“Vom realiza astăzi un peisaj în care să folosim culorile despre care am învăţat.”Se expun reproducerile după lucrările ariştilor ce reprezintă peisaje.Se expun reproducerile după lucrările ariştilor ce exemplifică acest procedeu.Elevii sunt invitaţi să lucreze, explicându-se pe parcurs eventualele nelămuriri.La sfârşitul procesului de creaţie lucrările vor fi prezentate colegilor şi vor fi apreciate de aceştia dar şi

autoapreciate de autorul lor ţinând cont de criteriile de evaluare (respectarea temei plastice - tratarea picturală a suprafeţei prin suprapunere grafică, respectarea subiectului – peisaj, originalitate).

Materialele de lucru: manualul, reproduceri, instrumente de pictat, bloc de desen, caiet, recipient pentru apă.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.Se vor face aprecieri generale asupra modului în care s-a desfăşurat ora de educaţie plastică, notându-se lucrările în care au fost respectate criteriile mai sus amintite.La sfârşit le dictez elevilor ce materiale să aibă la educaţie plastică.Câteva reguli de organizare a clasei.Ce temă vom face ora următoare.Mă asigur să rămână sala de clasă curată.

SCHIŢĂ DE LECŢIE


Tema plastică: Pata de culoare element de limbaj plastic, tratare decorativă.Subiectul: Joc de fond.Categoria de lecţie: de transmitere de cunoştinţe şi de creativitate.

Obiective operaţionale:- Să deosebească pata picturală de cea decorativă şi să o aplice în compoziții.- Să recunoască în operele de artă tratarea decorativă sau cea plastic.- Să recunoască diferite tipuri de pete şi să le realizeze prin diferite procedee artistice: fuzionarea, presarea

etc.


Scenariul activităţii:1. Momentul organizatoric-verificarea cunoştinţelor.2. Elevii răspund la întrebări din ce au făcut ora precedentă.Ce este pata de culoare?De câte feluri este aceasta şi cum o putem obține?3. Se face o mini evaluare iniţială.4. Dobândirea noilor cunoştinţe.

Schiţa logică a lecţiei scrise pe tablă:Titlul lecției: Tratarea decorativă.În artele decorative pata de culoare este plată, nu are volum. Împreună cu celelalte elemente de limbaj plastic culoarea îmbogățeşte expresivitatea ornamentului.E foarte bine venit colajul.Definiția pentru “colaj” este: un procedeu artistic prin care se folosesc diferite materiale precum: hârtii de diferite culori şi texturi, reviste, textile, seminţe etc care sunt rupte sau tăiate în bucăți mici şi se lipesc pe o suprafață obţinând o compoziție. Aici nu se intervine cu creionul nici cu pensula pentru că însăşi aceste materiale au rolul de formele şi pete de culoare.Culoarea este pură şi uniform, nu se vede urma de pensulație.Tratarea decorativă a unei compoziții necesită îndemânare, răbdare şi grijă pentru detalii.Pentru că necesită foarte multă atenție le propun elevilor să realizeze un joc de fond unde vor putea să îşi organizeze liber suprafaţa.Li se va urmări activitatea îndeaproape pentru că dacă greşesc le este compromisă lucrarea.În acest caz nu mai este spontaneitatea în pensulație sau tratare.În ultimele 15 min din oră se va face o scurtă analiză a două sau trei compoziții chiar dacă acestea sunt în stadiu de lucru.Criteriul după care se aleg aceste lucrări nu e întâmplător. Se alege cea mai reuşită şi cea mai puțin reuşită lucrare pentru a face o comparație. Aici este de învățat din ambele: cât a respectat tema, dacă s-a încadrat în cerințele date, ce ar fi trebuit făcut sau nu.Este o modalitate prin care toți elevii prezenţi pot să-şi fixeze cunoştinţele şi să-şi corecteze lucrările proprii. Materialele de lucru: reproduceri după opera celebre, lucrări de la alți elevi, bloc de desen, pensule, acuarele sau tempera, caiet, recipient pentru apă.

Pe scurt recapitulez prin întrebări pentru a fixa cunoştinţele.