Slide 1

Sistemul Circulator

Sistemul circulator este format din: 1.Sistemul cardiovascular, alcatuit din inima si vase de sange. 2.Sistemul limfatic, alcatuit din vase limfatice, ganglioni limfatici si organe limfoide( splina, timusul si amigdalele).Prin intermediul sangelui si al limfei, sistemul circulator indeplineste trei functii esentiale: de transport (al tuturor substantelor necesare organismului). de reglare (de exemplu, termoreglare).- de protectie ( de exemplu, intervine in imunitate) .

1.SISTEMUL CARDIOVASCULARInimaInima este un organ musculo-cavitar, tetra-cameral (2 atrii si 2 ventricule), situat in caviatatea toracica, in mediastin.Are forma conica si este orientata cu varful (apexul) spre diafragm.

Invelisul extern al inimii se numeste pericard si este format dintr-un strat extern, fibros si un strat intern, seros, intre care se gaseste cavitatea pericardica, plina cu lichid pericardic secretat de stratul seros.

Peretele inimii este alcatuit din trei starturi: epicard, miocard, endocard.

Atriile sunt situate in partea superioara a inimii si, prin contractie, pompeaza simultan sangele in ventricule, prin orificiile atrioventriculare, prevazute cu valve atrioventriculare.Atriile sunt separate prin septul interatrial, iar ventriculele prin septul interventricular.

In atriul drept se deschide vena cava inferioara ce colecteaza sange venos din jumatatea inferioara a corpului. Cand atriul se contracta, sangele trece in ventriculul drept prin orificiul atrioventricular drept, prevazult cu valva tricuspida.Contractiile ventriculare inchid valva tricuspida si imping sangele prin trunchiul pulmonar catre arterele pulmonare. La baza trunchiului pulmonar se afla valva semilunara pulmonara, care impiedica sangele sa se intoarca in ventricul.

In atriul stang se deschid cele 4 vene pulmonare care aduc sange oxigenat de la plamani. Prin contractia atriului, sangele trece in ventriculul stang prin orificiul atrioventricular stang, prevazut cu valva bicuspida(mitrala). Cand ventriculul se contracta, valva se inchide si sangele oxigenat este propulsat catre portiunea ascendenta a aortei prin valva semilunara.

Stratul de tesut conjunctiv dens situat intre atrii si ventricule constituie scheletul fibros al inimiiMiocardul, muschiul cardiac, este format dintr-o retea de fibre musculare inserate pe un schelet fibros. Musculatura atriilor este mai subtire se independenta strusctural de musculatura ventriculara. Fibrele musculare, cu diametrul de 10-20 si lungimea de 30-60, bogate in mitocondrii si miofibrile cu striatii,au nucleu unic, situat central si functioneaza ca un sinctiu. Ele constituie miocardul adult. In grosimea acestuia se afla miocardul embrionar, singura legatura musculara intre atrii si ventricule si , in acelasi timp, sistemul excitoconducator cardiac sau tesutul nodal.

Tesutul nodal, alcatuit din nodulii sinoatrial si atrioventricular, fascicolul Hiss si reteaua Purkinje, constituie sistemul de comanda al inimii.Tesutul nodal asigura contractiile inimii chiar si atunci cand este scoasa din corp(automatism cardiac).

Vasculariza inimii este asigurata de ciculatia coronara, alcatuita din vasele ce asigura irigarea inimii: arterele coronare, care se desprin din aorta imediat la iesirea din ventricul, capilarele si venele coronare, care se deschid intr-un sinus coronar. De aici sangele trece in atriul drept.Inervatia inimii este asigurata de plexul cardiac. Simpaticul are efect cardioaccelerator si vasodilatator coronarian. Parasimpaticul are efect cardioinhibator si actioneaza in special asupra nodulilor sinoatrial si atrioventricular.

Ciclul cardiac reprezinta succesiunea contractiilor (sistole) si relaxarilor (diastole) inimii. Adica este format dintr-o sistola si o diastola.La un ritm de 75 batai/min, ciclul cardiac dureaza 0,8 s. Intre sistola atriala si cea ventriculara este o diferenta de 0,1 s datorita intarzierii propagarii impulsului de la nodulul sinoatrial la cel atrioventricular.

Valori masurabile in ciclul cardiac:Debitul sistolic = volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola, aprox 75mlDebitul cardiac = volumul de sange trimis in organism/minut= debitul sistolic x frecventa cardiaca= 75 x 75 5,5 l/min.

Zgomotele inimii (Z1 si Z2) sunt cosecinta activitatii mecanice a inimiiZ1 - zgomotul sistolic, cu tonalitate joasa, are durata de 0,1s. Se produce in sistola ventriculara , prin inchiderea valvelor atrioventriculare.Z2- zgomotul diastolic, scurt si ascutit, se produce prin inchiderea valvelor semilunare ale aortei si arterei pulmonare.

Fenomene din timpul ciclului cardiac

Electrocardiograma (EKG) reprezinta inregistrarea grafica a activitatii alectrice a inimii.Manifestarile electrice sunt variatiile biocurentilor de depolarizare a miocardului si se inregistreaza sub forma electrocardiogramei(EKG) folosita frecvent in explorarile medicale.

Fonograma reprezinta inscrierea grafica a oscilatiilor sonore determinate de activitatea mecanica a inimii

Vasele de sangeAlcatuiesc o retea prin care sangele circula de la inima catre organele corpului prin artere si de aici inapoi prin vene.

Circulatia pulmonara ( mica circulatie) este realizata de vase sangvine care transporta sangele cu CO2 de la ventriculul drept la plamani, unde are loc schimbul de gaze, iar sangele cu O2 ajunge la atriul stang. Sunt implicate trunchiul pulmonar, arterele pulmonare (transporta sange neoxigenat) , capilarele pulmonare din fiecare plaman si cele 4 vene pulmonare (transporta sange oxigenat).

Circulatia sistemica ( marea circulatie) include aorta cu ramurile ei, toate capilarele ( in afara celor pulmonare) si toate venele ( in afara celor pulmonare). Sangele cu O2 pleaca din ventriculul stang in corp, iar sangele venos, incarcat cu CO2 se intoarce la inima in atriul drept.Peretele vaselor sangvine este format, in general de trei tunici:

externa, alcatuita din tesut conjunctiv in care predomina fibre de colagen si elastina-medie, alcatuita din tesut muscular neted-interna, formata din: edoteliu, membrana bazala a edoteliului si un stat de fibre elastice

Mica si marea circulatie

Valori ale circulatiei arteriale:Presiunea maxima sitolica =120-140 mmHgPresiunea minima diastolica= 70-80 mmHg

Viteza circulatiei-in aorta=500 mm/s-in capilare=0,5 mm/s

Pulsul arterial= 70-80 pulsatii/min

Volumul de sange= circa 20% din volumul de sange circulant.

Tensiunea arteriala ideala= 120/70 mmHg

Artere ale regiunii oro-faringieneVene ale regiunii oro-faringiene

Vene ale regiunii anterioare a trunchiuluiVene ale regiunii posterioare a peretelui abdominal

Venele intestinului grosVenele intestinului subtire

Boli ale sitemului cardiovascularBoli ale inimii:Endocardie= inflamarea endocardului si a valvelorMiocardie=inflamatii ale pericarduluiPericardie=inflamatii ale pericarduluiInsuficienta cardiaca=inima nu mai poate asigura o circulatie normala a sangeluiCardiopatia ischemica= apare ca o cosecinta a aterosclerozei coronariene, ceea ce are ca efect oxigenarea isuficienta a inimii. Este insotita de angina pectorala si duce in final, la infarctul miocardic (astparea completa si definitiva a unei artere coronare)

Boli ale vaselor de sange:

Asteroscleroza=ingrosarea arterelor datorita depunerilor de ateroame (placi lipidice) in perete vascular.

Arteritele= inflamatii ale arterelor care, netratate duc la cangerene.Flebitele= inflamatia venelorTrombofeblitele=inflamatii ale venelor si formarea de cheaguri de sange in veneVaricele=dilatarea venelor, asociata cu tulburari circulatorii care pot duce la atrofii musculare, ulceratii ale gambelor, edeme cronice masive(picioare de elefant)

2. SISTEMUL LIMFATICSistemul limfatic reprezinta o parte a sistemului circulator. Este constituit din vase limfatice, care aduc limfa in sange si lichidul interstitial. Sistemul limfatic este format din capilare limfatice, care se unesc formand vene limfatice tot mai mari. Acestea converg in doua trunchiuri limfatice: ductul limfatic drept si canalul toracic, care dreneaza limfa din tot corpul in venele subclaviculare.

Structura vaselor limfatice este asemanatoar ecu cea a venelor, avand insa peretii mai subtiri, mai multe valvule si ganglioni limfatici pe traiect. Capilarele limfatice se deosebesc de cele sangvine prin structura lor in forma de deget de manusa.

Principala functie a vaselor limfatice este de a asigura intoarcerea apei si a proteinelor din lichidul interstitial in sangele din care provin.

Circulatia limfei in vase, in mare parte contra gravitatiei, este lenta si se desfasoara datorita aspiratiei toracice si contractiei musculaturii scheletice.

In organism exista numeroase organe limfoide: timusul ganglionii limfatici, splina, amigdalele.Ganglionii limfatici sunt formatiuni ovale sa reniforme, aflate pe traseul vaselor limfatice. Sunt localizati in anumite zone corporale: grupul cervical superficial, grupul axilar, grupul inghinal, grupul mediastinal, etc.

Ganglionii au doua functii principale: de aparare(prin fagocitoza) si de producere a unor elemente figurate(limfocite si monocite)

Splina, de forma ovoida este localizata in hipocondrul stang, sub diafragma. Are marimea variabile si se mareste in boli infectioase. Contine parenchim limfatic si sinusuri venoase (microscopic se aseamana cu ganglion limfatic urias)

Functiile principale ale splinei sunt:Functia de aparare prin fagocitarea microorganismelor de catre macrofagele din tesutul limfatic.Hematopoieza, producerea de monocite si limfocite, iar inainte de nastere si de hematii.Hemoliza hematiilor si trombocitelor (prin fagocitarea lor de catre macrofage), scindarea hemoglobinei din hematii in Fe2+ si globina si transportul acestora de catre sange la ficat si maduva osoasa.Rezerva permanenta de sange(350 ml), mobilizata prin contractiii, uneori dureroase, la aliminarea rapida.Splina nu este un organ de importanta vitala ( dovada supravietuirea dupa extirparea ei operatorie).

!! CURIOZITATI !! Toate vasele sanguine puse cap la cap ar avea o lungime de peste 96.000 de kilometri. Circumferinta Pamantului la Ecuator este de numai 40.075 de kilometri.

Inima femeii cantareste in jur de 230 grame, pe cand a unui barbat are cam 280 grame.

O inima normala poate crea atat de multa presiune incat sa arunce sangele pompat la o distanta de noua metri.

Cel mai mare vas de sange al corpului tau, artera aorta, are in jur de 3,5 centimetri in diametru, deci cam cat un furtun de gradina. Capilarele, cele mai mici vase de sange, au un diametru mediu de opt microni. Un micron este egal cu un metru impartit la un milion.

Chiar si cand stai pe loc, muschiul inimii lucreaza la fel de intens ca muschii de la picioarele unui alergator de viteza.

Inima ftului ncepe s bat la patru sptmni de la fecundarea ovulului.

. Inima ta este alctuit n principal din muchi, unul att de puternic nct ar putea s ridice greutatea unei maini.

Cnd faci sport, sngele tu are nevoie de 10 secunde ca s ajung de la inim pn la degetul mare de la picior i napoi.

Sngele circul prin artera aort cu 1,6 km pe or. Prin capilare, el circul cu 109 centimetri pe or.

Inima unui ft bate de dou ori mai repede ca a unui adult. Inima femeilor bate puin mai repede dect a brbailor.

Proiect realizat de : Ancuta AncaPSIHOLOGIEAN:1GR:2