SISTEMUL NERVOSDupa cum am vazut n capitolul anterior, tesutul nervos este alcatuit din neuroni si celule gliale. Celulele gliale, n numar de peste zece ori mai mare dect cel al neuronilor, se afla printre acestia si indeplinesc mai multe roluri: de sustinere, fagocitoza, aparare si troficitate (hranire). Celulele gliale se pot divide, ocupnd locul neuronilor distrusi. Ele secreta o substanta de culoare alba, numita mielina. I. NEURONUL Neuronul are rolul de a genera si conduce impulsurile nervoase. Este o celula de forma stelata (corpul celular), care prezinta mai multe prelungiri. I.1. Corpul celular are o membrana - neurilema si o citoplasma - neuroplasma. n citoplasma se afla organite celulare si un nucleu, de obicei central, cu unul sau mai multi nucleoli.

Plansa. 1. Neuronul Unele organite celulare (mitocondrii, lizozomi) sunt prezente si n alte celule, iar altele sunt specifice neuronului: corpusculii Nissl si neurofibrilele. Centrozomul lipseste din celula nervoasa, care nu se divide. I.1.1. Corpusculii Nissl (corpii tigroizi) sunt alcatuiti din aglomerari de reticul endoplasmic rugos. I.1.2. Neurofibrilele reprezinta o retea de fibre care traverseaza ntreaga citoplasma, cu rol n transportul substantelor din celula si de sustinere. I.2. Prelungirile neuronale sunt: dendritele si axonul. I.2.1. Dendritele sunt prelungiri foarte ramificate, care capteaza influxul nervos de la receptori sau de la alti neuroni si il conduc spre corpul celular.

1

I.2.2. Axonul este o prelungire unica, lunga, care se ramifica n portiunea terminala, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni terminali). Axonii conduc impulsul nervos dinspre corpul neuronal spre butonii terminali. Butonii terminali contin mediatori chimici, substante prin care impulsul nervos este transmis altui neuron. Fibra axonului este acoperita de mai multe teci: - Teaca Schwann: este formata din celule gliale, care nconjura axonii. Celulele gliale secreta o substanta de culoare alba numita mielina, care formeaza: -Teaca de mielina: din loc n loc, aceasta teaca prezinta ntreruperi numite strangulatii Ranvier. Mielina se comporta ca un izolator electric, motiv pentru care impulsurile nervoase sar de la o strangulatie Ranvier la alta. Majoritatea axonilor sunt mielinizati si conduc impulsul nervos mult mai repede decat cei nemielinizati. - Teaca Henle, este o teaca continua, care nsoteste ramificatiile axonice pna la terminarea lor. Este alcatuita din tesut conjunctiv si acopera teaca Schwann, cu rol de nutritie si protectie.

Plansa. 2. Transmiterea mesajelor

2

I.3. Sinapsa reprezinta legatura dintre doi neuroni si se realizeaza ntre butonii terminali ai primului neuron si dendritele celui deal doilea. ntre aceste doua portiuni se formeaza un spatiu numit fanta sinaptica. Din butonii terminali sunt eliberati mediatorii chimici n fanta sinaptica, de unde ajung la dendrite, fenomen numit transmitere sinaptica. Astfel, un neuron preia informatia prin dendrite, o aduce la corpul neuronal si o transmite mai departe prin axon, altui neuron. n sistemul nervos se realizeaza o retea bogata de neuroni, legati ntre ei prin sinapse.

Plansa. 3. Sinapsa

3

I.4. Nervii Neuronii, n traseul lor, se grupeaza, formnd nervi. Fiecare nerv este protejat de o teaca de tesut conjunctiv. n functie de informatia pe care o transmit, nervii pot fi: senzitivi, motori, somatici sau vegetativi. Nervii senzitivi: transmit informatiile de la receptori (aflati in piele sau alte organe) si pna la centrii nervosi, unde informatiile sunt transformate n senzatii (exemplu: senzatia de tact, vaz). Nervii motori, transmit informatiile de la centrii nervosi si pna la organelle efectoare (muschi sau glande), unde informatiile sunt transformate n comenzi (exemplu: contractia musculara). Nervii somatici, sunt cei care fac legatura ntre centrii nervosi si soma. Soma este reprezentata de piele si muschii scheletici. Nervii somatici pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din piele la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosa la muschii scheletici). Nervii vegetative, fac legatura ntre organele interne (viscere) si centrii nervosi. Acestia pot fi senzitivi (duc informatii de la receptorii din viscere pna la centrii nervosi) sau motori (duc informatii de la centrii nervosi spre muschii viscerelor sau glande). I.5. Organizarea sistemului nervos Sistemul nervos este mpartit n: - sistem nervos periferic sau nervi periferici, care pot fi: - senzitivi, - motori, - somatici sau vegetativi si se ntind de la periferie pna la centrii nervosi; - sistem nervos central (SNC) sau nevrax, alcatuit din centrii nervosi, adapostiti n: - maduva spinarii, - trunchiul cerebral, - diencefal, - cerebel - emisferele cerebrale. Segmentele sistemului nervos central sunt nvelite de meninge, format din trei membrane: - piamater, - arahnoida - duramater. ntre arahnoida si piamater exista un spatiu n care se gaseste lichidul cefalorahidian (LCR) cu rol de protectie mecanica si troficitate. II. MADUVA SPINARII Coloana vertebrala este formata din mai multe oase care se numesc vertebre; acestea au n mijlocul lor cte o gaura vertebrala. Cnd vertebrele se suprapun, n interior se formeaza canalul vertebral, care

4

adaposteste maduva spinarii. Vertebrele se numesc: cervicale (7), toracale (12), lombare (5), sacrate (5) si coccigiene (4 sau 5). Maduva spinarii ncepe la prima vertebra cervicala si se termina la nivelul vertebrei a doua lombare, de unde se continua cu o formatiune foarte subtire numita filum terminale.

Plansa. 4. Filum terminale Nervii periferici intra n maduva spinarii prin gaurile intervertebrale si se numesc: cervicali, toracali, lombari, sacrali si coccigieni. Cei lombari si sacrali au traseu descendent si formeaza, mpreuna cu filum terminale, coada de cal. Maduva spinarii are forma unui cilindru. n sectiune transversala observam, n interior, substanta cenusie, n forma de fluture, cu doua coarne anterioare, doua coarne laterale si doua coarne posterioare. nconjurnd substanta cenusie, la exterior se afla substanta alba, organizata n doua cordoane anterioare, doua laterale si doua posterioare.

5

Plansa. 5. Sectiune prin maduva spinarii Substanta cenusie este formata n mare parte din corpi neuronali, dar printre acestia se afla si prelungiri neuronale (axoni si dendrite). Substanta alba contine majoritar axoni mielinizati, dar printre acestia se gasesc si corpi neuronali, dendrite sau axoni fara mielina. II.1. Substanta cenusie n coarnele anterioare se gasesc neuroni motori si somatici. Au rolul de a controla activitatea musculaturii striate, determinnd contractia acesteia. Coarnele laterale contin neuroni vegetativi (aduc si duc informatii de la organele interne). n jumatatea anterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni visceromotori care realizeaza motilitatea (contractia) musculaturii netede viscerale. n jumatatea posterioara a coarnelor laterale se gasesc neuroni viscerosenzitivi, care primesc informatii de la organelle interne (exemplu : durerea de stomac). n coarnele posterioare ale maduvei spinarii se gasesc neuronii somatici si senzitivi, care aduc informatii de la organele receptoare (exemplu: de la piele). II.2. Substanta alba este alcatuita din prelungiri ale neuronilor din maduva spinarii sau din alte formatiuni nervoase, si se grupeaza n tracturi si fascicule, care se mpart n: - fascicule ascendente (senzitive) - care aduc informatii de la periferie (organelle receptoare) pna la centrii nervosi; - fascicule descendente (motorii) - care duc informatii (comenzi) de la centrii nervosa pna la periferie (organele efectoare).

6

II.3. Nervii spinali Maduva este conectata cu organele receptoare si efectoare prin cele 31 de perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrati si 1 coccigian. Nervii spinali sunt alcatuiti din fibre motorii si senzitive, somatice si vegetative. Fiecare nerv spinal este alcatuit din: radacini, trunchi si ramuri periferice. II.3.1. Radacina posterioara este alcatuita din neuroni senzitivi, care si grupeaza corpii neuronali aproape de maduva spinarii ntr-un ganglion spinal. Acesti neuroni aduc informatii de la receptorii somativi si vegetativi, pna la maduva spinarii. Axonii intra n substanta cenusie, n coarnele posterioare ale maduvei (neuroni somatosenzitivi) sau n jumatatea posterioara a coarnelor laterale (neuroni viscerosenzitivi), unde fac sinapsa cu alt neuron. Unii axoni trec direct n substanta alba a maduvei si au traseu ascendent spre centrii superiori. II.3.2. Radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare si ai neuronilor visceromotori din coarnele laterale. Fibrele somatomotorii transmit informatii musculaturii striate, iar fibrele visceromotorii se distribuie musculaturii netede a organelor interne si glandelor. II.3.3. Trunchiul nervilor spinali rezulta din alaturarea celor doua radacini (anterioara si posterioara). II.3.4. Ramurile periferice ale nervului spinal rezulta n urma ramificarii trunchiului nervului spinal. Aceste ramuri se distribuie tuturor organelor si tesuturilor din organism, alcatuind plexuri nervoase: plexul cervical (nervii de la cap si gt), plexul brahial (de la membrul superior), plexul lombar (rinichi si alte organe interne).

7

Plansa. 6. Nervul spinal II.4. Functiile maduvei spinarii Maduva spinarii ndeplineste doua functii importante: functia reflexa si aceea de conducere. II.4.1.Functia reflexa Reflexul este procesul prin care organismul raspunde la un stimul. Nervii senzitivi conduc impulsul nervos declansat de stimul pana la centrul reflex, care se afla n substanta cenusie a maduvei spinarii si care primeste informatiile, le analizeaza, genernd apoi raspunsul. Nervii motori conduc acest raspuns pana la efectori (muschi). Exemple: reflexul rotulian, ahilean.

8

Plansa. 7. Reflexul ahilean II.4.2. Functia de conducere Conducerea impulsurilor nervoase prin maduva se face pe cai lungi sau pe cai scurte. Caile scurte fac legatura ntre diferite segmente ale maduvei spinarii, iar cele lungi fac legatura ntre maduva si celelalte etaje ale sistemului nervos central: emisferele cerebrale, cerebelul. Atunci cnd informatiile conduse sunt senzitive, caile lungi se numesc senzitive sau ascendente, iar cnd informatiile sunt motorii, caile lungi poarta numele de motorii sau descendente. Sensibilitatea este de mai multe feluri: exteroceptiva (din exteriorul corpului si anume termica, dureroasa, tactila-grosiera si tactila-fina), proprioceptiva (de la propriul corp - si anume de la muschi, oase si articulatii) si visceroceptiva (de la organele interne). II.4.2.1. Caile lungi ascendente transmit informatii culese de la receptori pna la nivelul centrilor nervosi. Sensibilitatea proprioceptiva poate fi constienta (ajunge la emisferele cerebrale) sau inconstienta (ajunge la cerebel).

9

Fiecare sensibilitate este condusa pe cai specifice, care au un anume traseu. Aceste cai sunt formate din doi sau trei neuroni care fac sinapsa ntre ei, conducnd informatia de la receptor si pna la centrii superiori.

Plansa. 8. Cai ascendente de transmitere Sensibilitatea exteroceptiva termica si dureroasa are primul neuron n ganglionul spinal de pe radacina posterioara a nervului spinal, al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei spinarii si al III-lea neuron n talamus, o formatiune a diencefalului. Axonii neuronilor din coarnele posterioare ale maduvei trec n cordoanele laterale ale maduvei si au traseu ascendent spre talamus, formnd fasciculele spinotalamice laterale. Sensibilitatea exteroceptiva tactila-grosiera are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei, al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei si al III-lea neuron n talamus. Axonii neuronilor din coarnele

10

posterioare trec n cordoanele anterioare ale maduvei si au traseu ascendent spre talamus, formnd fasciculele spinotalamice anterioare.

Plansa. 9. Fascicule spinotalamice anterioare si laterale Sensibilitatea exteroceptiva tactila-fina si sensibilitatea proprioceptiva constienta au acelasi traseu: I neuron n ganglionul spinal al maduvei, al II-lea neuron n bulbul rahidian (primul segment al trunchiului cerebral) si al treilea n talamus. Axonii neuronilor din ganglionii spinali trec direct n cordoanele posterioare ale maduvei si au traseu ascendant spre bulb, formnd fasciculele spinobulbare (GollBurdach). Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei si al II-lea neuron n cornul posterior al maduvei. Axonii neuronilor din coarnele posterioare trec n cordoanele laterale ale maduvei, formnd fasciculele spinocerebeloase Flechsig si Gowers. Sensibilitatea vegetativa are primul neuron n ganglionul spinal al maduvei, iar al IIlea n jumatatea posterioara a coarnelor laterale ale maduvei. Axonii neuronilor din coarnele laterale trec n cordoanele laterale ale maduvei si au traseu ascendent spre hipotalamus, o alta formatiune a diencefalului. 11

II.4.2.2. Caile lungi descendente Miscarea voluntara este declansata din centrii motori aflati n emisferele cerebrale. Informatia nervoasa are traseu descendent prin trunchiul cerebral si ajunge la motoneuronii somatici medulari pe caile piramidale (cortico-spinale). Caile care pornesc din emisfera cerebrala stnga controleaza jumatatea dreapta a corpului, iar cele din emisfera dreapta controleaza jumatatea stnga a corpului. Asa nct acestea se ncruciseaza: - la nivelul maduvei spinarii, formnd fasciculul piramidal direct, cu traseu prin cordoanele anterioare; - la nivelul trunchiului cerebral, formnd fasciculul piramidal ncrucisat, cu traseu prin cordoanele laterale. Axonii din aceste fascicule, dupa ce au ajuns n portiunea corespunzatoare organelor efectoare, intra n coarnele anterioare ale maduvei si fac sinapsa cu motoneuronii medulari. Prin radacina anterioara a nervilor spinali axonii motoneuronilor se distribuie spre musculatura striata,declansnd contractia comandatade emisfere. O parte din fibrele fasciculelor piramidale se opresc n trunchiul cerebral (fasciculul corticobulbar) la centrii motori ai nervilor cranieni, determinnd contractia muschilor capului si gtului. Impulsurile conduse prin caile piramidale determina miscari voluntare, fine, precise, care tin de ndemnare. Miscarile involuntare (stereotipurile) se refera la automatisme asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, mbracarea, alimentarea, unele stari emotionale, tonus postural. Aceste miscari sunt comandate de diferiti centri din emisferele cerebrale, dar mai ales din trunchiul cerebral. Neuronii au traseu descendent prin maduva spinarii, formeaza fascicule extrapiramidale si fac sinapsa, ca si cei din caile piramidale, cu motoneuronii din coarnele anterioare ale maduvei. III. TRUNCHIUL CEREBRAL Este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba, ca toate formatiunile din nevrax. Substanta cenusie se afla n interiorul trunchiului, sub forma de nuclei, iar substanta alba - printre nuclei si la exterior. III.1. Organizare Trunchiul cerebral este mpartit n trei etaje: bulbul rahidian, punte si mezencefal.

12

Plansa. 10. Trunchiul cerebral III.1.1. Bulbul rahidian Este alcatuit din: - piramidele bulbare, care continua cordoanele anterioare ale maduvei; - cordoanele laterale bulbare - continua cordoanele laterale ale maduvei; - cordoanele posterioare bulbare - continua cordoanele posterioare ale maduvei. n partea superioara a cordoanelor laterale se gasesc olivele bulbare. ntre piramidele bulbare se observa decusatia piramidala, formata prin ncrucisarea fasciculelor piramidale. De pe cordoanele laterale si posterioare ale bulbilor se desprind fascicule care fac legatura ntre bulb si cerebel, numite pedunculi cerebelosi inferiori. III.1.2. Puntea lui Varolio Continua formatiunile de la nivelul bulbului. Lateral si posterior puntea se continua cu pedunculii cerebelosi mijlocii, care fac legatura ntre punte si cerebel. III.1.3. Mezencefalul Este alcatuit din pedunculii cerebrali, care continua formatiunile de la nivelul puntii. Superior se afla diencefalul. Pe fata posterioara se afla patru coliculi (coliculii cvadrigemeni), doi superiori si doi inferiori. Lateral si posterior, mezencefalul se continua cu pedunculii cerebelosi superiori, care ajung la cerebel. Ca si celelalte formatiuni ale nevraxului, trunchiul cerebral este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba. Substanta cenusie este organizata in nuclei (alcatuiti din corpi neuronali), iar substanta alba se afla prinrte acesti nuclei si la exteriorul trunchiului (fiind alcatuita din prelungiri neuronale). 13

III.2. Nervii cranieni Nervii cranieni inerveaza organele capului si gatului. Sunt n numar de 12 perechi (I - XII) si pot fi senzitivi, motori sau micsti. n traiectul lor spre sau de la celelalte etaje ale nevraxului, trec prin trunchiul cerebral, participnd la formarea substantei albe a trunchiului. Cu exceptia nervilor I si II, toti nervii cranieni fac sinapsa in trunchiul cerebral. I. Nervii olfactivi - sunt nervi senzitivi; conduc impulsurile nervoase declansate de miros pna la emisferele cerebrale. II. Nervii optici - nervi senzitivi - conduc impulsuri declansate de stimuli luminosi pna la emisferele cerebrale. III. Nervii oculomotori - motori - conduc impulsuri la o parte din muschii globilor oculari: drept superior, drept inferior, drept intern si oblic inferior. (Vezi plansa VIII) IV. Nervii trohleari - motori - controleaza muschiul oblic superior al globului ocular. V. Nervii trigemeni - nervi micsti - inerveaza tegumentul si musculatura fetei (prin fibre senzitive) si muschii masticatori (prin fibre senzitive si motorii). VI. Nervii abducens - motori - controleaza muschiul drept extern al globului ocular. VII. Nervii faciali - micsti - asigura sensibilitatea gustativa si controleaza musculatura mimicii. VIII. Nervii vestibulo-cohleari - nervi senzitivi - conduc impulsuri legate de auz (ramul cohlear) si de echilibru (ramul vestibular). IX. Nervii glosofaringieni - nervi micsti - asigura sensibilitatea limbii si controleaza muschii faringelui, laringelui. X. Nervii vagi - nervi micsti - asigura sensibilitatea si controleaza activitatea organelor interne (inima, plamn, stomac, intestin etc.) XI. Nervii accesori - motori - controleaza muschii sternocleidomastoidieni si muschii trapezi. XII. Nervii hipoglosi - motori - inerveaza musculatura limbii (intervin n masticatie si deglutitie). Nervii cranieni senzitivi fac sinapsa n nucleii senzitivi ai trunchiului cerebral, de unde informatia receptoare este transmisa mai departe spre emisferele cerebrale. Nervii cranieni motori sunt alcatuiti din axoni ai neuronilor aflati n nucleii motori ai trunchiului cerebral si duc informatia legata de comanda la efectorii capului si gtului.

14

Plansa. 11. Nervii cranieni III.3. Substanta cenusie a trunchiului cerebral este formata din nuclei senzitivi si motori, somatici si vegetativi. III.3.1. Nuclei bulbari sunt: - motori: glosofaringian IX, vag X, accesor XI, hipoglos XII - senzitivi: glosofaringieni IX, vag X, trigemen V, facial VII, vestibular VIII - vegetativi: vagul X. III.3.2. Nucleii pontini: - motori: trigemen V, abducens VI, facial VII - senzitivi: cohleari VIII, trigemen V. n bulb si punte se afla centrii respiratori (inspirator si expirator) si cardio-vasculari, dotati cu capacitatea de automatism, care controleaza frecventa respiratiei si inimii toata viata.

15

III.3.3. Nuclei mezencefalici: - motori: oculomotor III si trohlear IV - senzitiv: trigemen V. n mezencefal se mai afla nucleii: substanta neagra (intervine n mecanismul somnveghe); nucleul rosu (rol inhibitor al tonusului muscular), coliculii cvadrigemeni (coordoneaza miscarile reflexe ale ochilor si capului n directia excitantului). III.4. Substanta alba ndeplineste functia de conducere a trunchiului cerebral. Este alcatuita din: - fibre ascendente, continuarea celor medulare, la care se adauga fibre de la nuclei senzitivi din trunchiul cerebral; - fibre descendente, provenite din centrii nervosi superiori (caile descendente piramidale) sau cu origine n trunchiul cerebral (caile extrapiramidale). Majoritatea cailor extrapiramidale pornesc din diferiti nuclei ai trunchiului cerebral, formnd fasciculele: - tectospinal (din coliculii cvadrigemeni); - rubrospinal (din nucleul rosu); - nigrospinal (din substanta neagra); - olivospinal (din olivele bulbare); - vestibulospinal (din nucleii vestibulari). n substanta alba se mai afla si fibrele pedunculilor cerebelosi care fac legatura ntre trunchiul cerebral si cerebel. IV. CEREBELUL IV.1. Organizare Cerebelul se afla n spatele trunchiului cerebral si este alcatuit din doua emisfere cerebeloase conectate printr-o portiune centrala numita vermis. Ca si celelalte segmente ale SNC, cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si substanta alba. IV.1.1. Substanta cenusie este prezenta att la suprafata, formnd scoarta cerebeloasa, ct si n interior, formnd nucleii cerebelosi. Este formata din corpi neuronali care primesc informatii sensitive (de la aparatul vestibular, de la muschi, oase si articulatii), le analizeaza si genereaza raspunsuri motorii (trimise catre muschii somatici). IV.1.2. Substanta alba se afla ntre scoarta cerebeloasa si nuclei cerebelosi. Este formata din fibre nervoase care fac legatura ntre cerebel si celelalte formatiuni nervoase ale nevraxului, sau ntre diferite segmente ale cerebelului. Cerebelul are trei lobi: - paleocerebel (lobul anterior); - neocerebel (lobul posterior); - arhicerebel (lobul inferior, legat de vermis, numit si lobul floculonodular). IV.2. Functiile IV.2.1. Arhicerebelul primeste informatii de la aparatul vestibular (legate de echilibru).

16

IV.2.2. Paleocerebelul este legat n special de sensibilitatea proprioceptiva (aici sunt proiectate fasciculele sensibilitatii proprioceptive inconstiente) si are rol important n reglarea tonusului muscular si a echilibrului. IV.2.3. Neocerebelul participa la reglarea, modularea miscarilor fine comandate de scoarta cerebrala.

Plansa. 12. Cerebelul V. DIENCEFALUL Diencefalul (creierul intermediar) este situat n prelungirea trunchiului cerebral si sub emisferele cerebrale. Este alcatuit din mai multe mase de substanta nervoasa: talamus, metatalamus, epitalamus si hipotalamus. V.1. Talamusul Este cea mai voluminoasa formatiune diencefalica. Contine mai multi nuclei ce realizeaza conexiuni ntre diferite segmente ale nevraxului. La acest nivel se afla al IIIlea neuron al sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive constiente, vestibulare si gustative. V.2. Metatalamusul Este format din patru corpi geniculati, doi mediali si doi laterali. n corpii geniculati laterali se afla al III-lea neuron al caii vizuale, iar n corpii geniculati mediali - al III-lea neuron al caii auditive. V.3. Epitalamusul Este legat de glanda epifiza si un nucleu n care se nchid reflexele olfactivosomatice (miscarile capului si corpului ate de miros). V.4. Hipotalamusul

17

Este situat la baza diencefalului, chiar deasupra trunchiului cerebral si legat de glanda hipofiza. Hipotalamusul detine rolul principal n reglarea sistemului vegetativ. De asemenea intervine n: termoreglare, aportul de alimente si lichide, diureza, reglarea functiilor sexuale, somn si anumite stari emotionale (frica, furia).

Plansa. 13. Componentele diencefalului VI. EMISFERELE CEREBRALE VI.1. Alcatuire Sunt n numar de doua si reprezinta partea cea mai voluminoasa a sistemului nervos central. Emisferele sunt legate ntre ele prin substanta alba : corpul calos. Fetele emisferelor cerebrale sunt brazdate doua santuri mai adanci: santul lateral Sylvius si santul central Rolando, si de santuri mai superficiale, care marginesc girusuri (circumvolutii cerebrale). Lobii unei emisfere sunt: frontal, temporal, parietal si occipital. ntre lobul frontal si cel parietal se afla santul central Rolando, iar ntre lobul parietal si cel temporal santul lateral Sylvius. Santurile superficiale mpart lobii n girusuri; exemple: girusul precentral (n lobul frontal), girusul postcentral (n lobul parietal).

18

Emisferele cerebrale sunt alcatuite din substanta cenusie, prezenta la suprafata si alcatuind scoarta cerebrala (cortexul), si substanta alba - la interior, formata din: - fasciculele ascendente (senzitive) de la nivelul maduvei spinarii si celorlalte formatiuni ale nevraxului; - fasciculele descendente (piramidale si extrapiramidale); - fibre de asociatie (ntre diferite arii corticale); - fibre comisurale (corpul calos).

Plansa. 14. Lobii emisferelor cerebrale VI.2. Functii Scoarta cerebrala este cel mai dezvoltat segment al SNC. La nivel cortical ajung toate informatiile si de aici pornesc comenzile pentru activitatea motorie. Are doua componente: VI.2.1. Paleocortexul (lobul sau sistemul limbic) este alcatuit dintr-un inel de tesut nervos care nconjura hilul fiecarei emisfere cerebrale si n care se gasesc formatiuni legate de simtul mirosului. Este n stransa legatura cu hipotalamusul, fiind centrul miscarilor de masticatie, deglutitie, supt; regleaza foamea si satietatea (prin legatura cu hipotalamusul), functia sexuala; mentine atentia. VI.2.2. Neocortexul, portiunea cea mai recenta filogenetic, cuprinde restul tesutului cortical, atingnd la om o dezvoltare si o organizare incomparabila cu ale oricarui animal.

19

Anumite zone corticale receptioneaza informatiile aferente sensitive (neocortexul receptor sau senzitiv), altele controleaza motilitatea voluntara (neocortexul motor sau efector), iar altele asociaza aceste functii (neocortexul de asociatie).

Plansa. 15. Componentele scoartei cerebrale VI.2.2.1. Neocortexul senzitiv (receptor) n girusul postcentral din lobul parietal (aria somestezica I) se afla locul n care ajung caile sensibilitatii exteroceptive cutanate (termice, tactile - fine, dureroase) si proprioceptive constiente, fiecare zona a corpului avnd un spatiu special din aria somestezica. Cele mai ntinse spatii din scoarta corespund zonelor din corp cu sensibilitatea cea mai mare (buzele, limba, mna etc.) Aria corticala senzitiva a ntreguluicorp reprezinta un fel de om homunculus senzitiv care are segmentele deformate din cauza ca reprezentarea diferitelor regiuni ale corpului nu este proportionala cu suprafata, ci cu sensibilitatea lor. Aria somestezica I 20

este conectata functional cu aria motorie nvecinata printr-o arie de asociatie.

n peretele superior al santului lateral se afla o zona unde se face proiectia sensibilitatii tactile - grosiere, numita aria somestezica II. Alte arii ale neocortexului receptor sunt: - aria optica situata n lobul occipital, primeste aferente de la analizatorul vizual; - ariile auditive se afla n lobul temporal; - aria gustativa se afla n apropierea zonei de proiectie somestezica a fetei; - aria olfactiva este localizata pe fata mediala a emisferelor cerebrale (n girusul hipocampic); - aria de proiectie a echilibrului se afla n partea posterioara a primei circumvolutii temporale si primeste aferente de la aparatul vestibular. VI.2.2.2. Neocortexul motor (efector) Cuprinde ariile corticale de unde pornesc axonii cailor motorii piramidale si unii axoni ai cailor extrapiramidale.

21

Aria motorie principala se afla n peretele anterior al santului central n girusul precentral din lobul frontal. Neuronii din aria motorie principala controleaza motilitatea voluntara rapida, precisa si coordonata a musculaturii scheletice din partea opusa a corpului. Reprezentarea corticala n aria motorize este la fel ca cea senzitiva homunculus motor. Musculatura implicata n efectuarea unor miscari mai fine (mna, limba) este mult mai larg reprezentata comparativ cu musculatura altor regiuni (trunchiul sau piciorul). VI.2.2.3. Neocortexul de asociatie Este alcatuit din zone mai nou aparute. Exemple: - ariile de asociatie din lobul frontal, care primesc proiectii de la talamus, la rndul sau legat de hipotalamus, si au o functie de sinteza, legata de determinarea personalitatii,inteligenta, emotii; - arii de asociatie temporale, care au legatura cu functia vizuala si cea olfactiva, legate de anumite stari emotionale si de activitatea sexuala; - arii de asociatie n lobul parietal, care leaga functia vizuala de cea a scrisului, cititului, echilibrului etc; - arii de asociatie ntre functia motorie si cea senzitiva, cu reglarea raspunsurilor la stimuli.

VII. SISTEMUL NERVOS VEGETATIV Sistemul nervos vegetativ (SNV) este alcatuit din nervi care coordoneaza activitatea viscerala, inconstienta. Este mpartit n doua categorii: simpaticul si parasimpaticul. Cele mai multe organe interne primesc inervatie de la ambele segmente. De exemplu, inima primeste att inervatie simpatica, cu efecte stimulatoare, cat si inervatie parasimpatica, cu efecte inhibitoare. n alte organe, simpaticul si parasimpaticul exercita efecte de acelasi tip, dar diferite calitativ. De 22

exemplu: stimularea glandelor salivare, cnd simpaticul stimuleaza secretia vscoasa, iar parasimpaticul secretia apoasa. Nervii senzitivi aduc informatii de la receptorii din organele interne pna la centrii nervosi prin cai aferente. Centrii vegetativi primesc informatiile, le analizeaza si genereaza raspunsuri. Nervii motori coordoneaza activitatea muschilor netezi si a glandelor prin cai eferente. VII.1. Calea aferenta Nervii senzitivi alcatuiesc caile aferente ale SNV, care conduc informatii vegetative de la receptori. n functie de natura agentului care le stimuleaza, acesti receptori sunt numiti: baroreceptori (pentru presiune), mecanoreceptori, receptori pentru durere, termoreceptori (pentru cald sau frig). Durerea viscerala are receptori putini la numar, ceea ce explica dificultatile de localizare. Primul neuron de pe caile aferente se afla n ganglionii spinali de pe radacina posterioara a nervilor spinali si n unii ganglionii din trunchiul cerebral (nucleul vag X, centrii respiratori si cardiovasculari). Al II-lea neuron se afla n jumatatea posterioara a coarnelor laterale ale maduvei spinarii sau la diferite etaje superioare (trunchiul cerebral, diencefal), de unde informatia este condusa spre centrii nervosi. VII.2. Centrii vegetativi Se afla la nivelul maduvei spinarii (coarnele laterale), hipotalamusului, paleocortexului si neocortexului (unele arii de asociatie). Hipotalamusul este considerat centrul superior de integrare a stimulilor viscerali: exista centri vegetativi hipotalamici simpatici (posteriori) si parasimpatici (mijlocii). Sistemul limbic si diferite arii din neocortex participa la reglarea multor activitati vegetative: stari emotionale, functia sexuala. VII.3. Calea eferenta Se realizeaza prin doi neuroni. Primul neuron, numit preganglionar, se gaseste n nevrax: - la nivelul coloanei medulare toraco-lombare pentru simpatic, - n segmentele sacrate si n trunchiul cerebral pentru parasimpatic. Paralel cu maduva spinarii, n zona toraco-lombara se afla un lant de ganglioni nervosi, legati ntre ei prin tracturi nervoase, care se numeste lantul simpatic paravertebral. Acest lant este format din aproximativ 22 ganglioni: 3 cervicali, 10-12 toracali, 4-5 lombari si 4-5 sacrati.

23

Plansa. 16. Lantul simpatic paravertebral 24

Al II-lea neuron, numit postganglionar, se afla: - pentru simpatic - n ganglionii lantului paravertebral, - pentru parasimpatic - n apropiere de organele interne (ganglioni previscerali) sau chiar n peretii acestora. Fibrele postganglionare (axoni ai neuronilor din ganglionii vegetativi unde s-a facut sinapsa) sunt subtiri, amielinice, scurte n cazul parasimpaticului si mai lungi n cazul simpaticului. Ele se distribuie organelor efectoare, controlnd activitatea fibrelor musculare netede si glandelor. Aceste efecte se datoresc eliberarii unor mediatori chimici specifici la nivelul zonelor de contact cu fibrele musculare netede sau cu celulele glandulare. Acesti mediatori sunt: noradrenalina si adrenalina n cazul simpaticului si acetilcolina n cazul parasimpaticului. Sistemul nervos simpatic intervine n mentinerea tonusului muschilor din organelle interne (vase de snge, tubul digestiv, vezica urinara). Dar rolul cel mai important se evidentiaza n situatii neobisnuite, periculoase, cnd pregateste organismul pentru fuga sau lupta. De exemplu, n conditii de stres, simpaticul creste tensiunea arteriala, frecventa cardiaca si respiratorie. Sistemul nervos parasimpatic exercita actiuni mai discrete, dar mult mai extinse comparativ cu cele ale simpaticului si intervine n reglarea activitatii vegetative n conditii obisnuite de viata. Principalele efecte exercitate de cele doua segmente vegetative sunt:

25

26

27