Download docx - Sistemul Nervos Somatic

Transcript
Page 1: Sistemul Nervos Somatic

Elev: Simion Ana-MariaAnul 1B.

Scoala Postliceala Sanitara “ Sf. Iosif”

SISTEMUL NERVOS

Page 2: Sistemul Nervos Somatic

Sistemul nervos somatic preia informatiile despre stimulii exteriori de la nivelul receptorilor situati in tegument sau musculatura si le transmit sistemului nervos central. Datorita lor suntem capabili sa simtim durerea, presiunea si variatiile de temperatura.

El este constituit din neuroni senzitivi si neuroni motori. Nervii motori ai sistemului nervos somatic conduc impulsurile de la nivelul sistemului nervos central catre musculatura, unde determina miscarea voluntara si contribuie la adaptarea posturala si mentinerea echilibrului.In componenta lui intra sistemul nervos central (S.N.C.) sau axul cerebrospinal (nevraxul), format din maduva spinarii si encefal, cât si sistemul nervos periferic (S.N.P.),format din ganglioni si nervi (spinali si cranieni).

Tesutul nervos este alcatuit din neuroni, celule diferentiate specific, care genereaza si conduc impulsurile nervoase, si celule gliale care formeaza un tesut de suport sau interstitial al sistemului nervos.

NEURONULNeuronul, unitatea morfofunctionala a sistemului nervos, este o celula de

forma stelata,piramidala,rotunda,ovalara, avand una, doua, sau mai multe prelungiri: neuroni unipolari, pseudounipolari, bipolari si multipolari.1.Corpul celular formeaza substanta cenusie din nevrax si ganglionii somatici si vegetativi extranevraxali. El este delimitat de o membrana lipoproteica, neurilema, are citoplasma- neuroplasma, ce contine organite citoplasmatice si un nucleu, obisnuit central, cu unul sau mai multi nucleoli.Unele organite celulare (mitocondrii, aparat Golgi, reticul endoplasmatic,lizozomi) sunt

prezente si in alte celule , iar altele sunt specifice neuronului- corpusculii Nissl si neurofibrilele. Corpusculii Nissl (sau corpii tigroizi) sunt constituiti din mase dense de reticul endoplasmatic rugos, la nivelul carora au loc sintezele proteice neuronale.Neurofibrilele apar ca o retea omogena de fibre care traverseaza intreaga neuroplasma; au rol in transportul substantelor si de sustinere.Prelungirile neuronale sunt dendritele si axonul.2.Dendritele sunt prelungiri citoplasmatice extreme de ramificate, continand neurofibrile si corpi Nissl spre baza lor. Ele conduc influxul nervos centripet( aferent).3.Axonul este o prelungire unica, lunga ( atinge chiar 1m), alcatuit din axoplasma ( continuarea neuroplasmei), in care se gasesc neurofibrile, mitocondrii si lizozomi, si este delimitat de o membrane, axolema, continuarea neurilemei.Axonul se ramifica in portiunea terminal, ultimele ramificatii fiind butonate (butoni terminali). Acestia contin, inafara de neurofibrile, numeroase mitocondrii, precum si vezicule in care este stocata o substanta (mediator chimic). Axonii conduc impulsul nervos centrifug (eferent).Fibra axonica este acoperita de mai multe teci: Teaca Schwann este formata din celule gliale, care inconjoara axonii.Intre doua celule Schwann succesive se afla strangulatiile Ranvier ( regiune nodala). Majoritatea axonilor prezinta o teaca de mielina, secretata de celulele nevroglice

Page 3: Sistemul Nervos Somatic

Schwann si depusa sub forma de lamele lipoproteice concentrice, albe, in jurul fibrei axonice ( axonii mielinizati). Rolul tecii de mielina consta, atat in protectia si izolarea fibrei nervoase de fibrele invecinate , cat si in asigurarea nutritiei axonului. Fibrele vegetative postganglionare si fibrele sistemului somatic au viteza lenta de conducere si sunt amielinice, fiind inconjurate numai de celule Schwann, care au elaborat o cantitate minima de mielina.

Teaca Henle este o teaca continua, care insoteste ramificatiile axonice pana la terminarea lor, constituita din celule de tip conjunctiv, din fibre de colagen si reticulina, orientate intr-o retea fina care acopera celulele Schwann pe care le separa de tesutul conjunctiv din jurul fibrei nervoase. Aceasta teaca conjunctiva are rol nutritiv si de protectie.

Dendritele si axonii constituie caile de conducere nervoasa in nevrax ( de la maduva spinarii pana la scoarta emisferelor cerebrale si invers) si nervi.

Nervii transmit impulsurile nervoase de la organele receptoare spre centrii nervosi- nervi senzitivi , sau de la centri spre organele efectoare ( musculatura striata si neteda si glandele exocrine si endocrine)- nervi motori. Cei mai multi nervi sunt micsti, continand atat fibre senzitive cat si motoare. Fibrele nervoase care intra in constitutia nervilor se grupeaza in fascicule reunite prin tesut conjunctiv.

Nervul este invelit periferic de tesut conjunctiv- epinerv- care trimite prelungiri in interiorul nervilor ce separa fasciculele de fibre nervoase, perinerv, cu rol de izolant si de sistem de transport pentru lichidele interstitiale din vecinatatea fibrelor nervoase. Din perinerv se desprind formatiuni conjunctive care patrund in fascicule, solidarizand fibrele intre ele si alcatuind endonervul. In tesutul conjunctiv al nervului se gasesc vase sangvine si fibre nervoase vegetative.

Neuronii realizeaza o vasta retea, fiind legati intre ei prin sinapse. Acestea sunt formatiuni structurale specializate, care se realizeaza intre axonul neuronului presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic ( sinapse axo-dendritice si axo-somatice). Legatura interneuronala se face intre segmentul presinaptic, reprezentat de butonul terminal al axonului si segmentul postsinaptic ,reprezentat de o zona mica din membrana neuronului postsinaptic pe care se aplica butonul terminal. Cele doua segmente sinaptice sunt separate printr-un spatiu sinaptic. Deci, legatura dintre neuroni nu se face prin contact direct, ci este mediata chimic, prin eliberarea mediatorului in fanta sinaptica.

Axonii neuronilor presinaptici poseda, obisnuit, mai multe ramuri terminale care fac sinapsa cu mai multi neuroni postsinaptici. La randul sau, fiecare neuron postsinaptic primeste un numar mare de informatii, prin sinapse, uneori de ordinul miilor.

Transmiterea impulsului nervos de la terminatiile nervoase motorii la fibrele musculare se face printr-o formatiune similara cu sinapsa numica placa motorie sau neuromusculara.Celulele gliale , in numar de peste 10 ori mai mare decat cel al neuronilor, se gasesc printre neuroni. Forma si dimensiunile celulelor gliale sunt diferite, iar prelungirile lor sunt in numar variabil. Se atribuie numeroase roluri tesutului glial, printre care: rolul de sustinere, de a fagocita resturile neuronilor distrusi, si produsii de dezintegrare, rolul de sinteza a mielinei, in apararea centrilor nervosi, si in troficitate, facand legatura intre neuroni si vasele capilare. Spre deosebire de neuroni, celulele gliale se pot divide, ocupand locul neuronilor distrusi.

PROPRIETATILE FUNDAMENTALE ALE NEURONILOR

Page 4: Sistemul Nervos Somatic

Proprietatile fundamentale ale neuronilor constau in generarea si conducerea impulsurilor nervoase.Excitabilitatea – capacitatea materiei vii de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea unor stimuli ( fizici, chimici, electrici). Este maxima la nivelul tesutului nervos. Sub actiunea unor stimuli se produc in neuron anumite modificari fizico- chimice care stau la baza generarii impulsului nervos. Pentru a produce un impuls nervos, stimulul trebuie sa aiba o anumita intensitate numita prag. Stimulii cu intensitate inferioara pragului nu produc un impuls nervos, iar stimulii cu intensitate superioara pragului nu declanseaza un impuls mai puternic decat stimulii prag. Aceasta, deoarece in timpul potentialului de actiune, neuronul si terminatiile sale sunt inexcitabile. Aceasta caracteristica este cunoscuta sub denumirea de legea “tot sau nimic”.

Corelatiile dintre intensitatea stimulilor si raspuns, care caracterizeaza excitabilitatea nervoasa, au fost studiate la broasca folosind ca stimul curentul electric si ca raspuns contractia musculara obtinuta prin stimularea nervului motor. Intensitatea minima a unui curent electric care, aplicat pe nerv, determina un raspuns din partea nervului sau a muschiului pe care in deserveste, se numeste reobaza. Timpul cat trebuie aplicat curentul de intensitatea reobazei pentru a aparea raspunsul se numeste timp util. Deoarece timpul util reprezinta variatii foarte mari la modificari mici ale curentului, s-a recomandat utilizarea unui curent avand o intensitate dubla fata de reobaza, ale carui variatii produc modificari minime ale timpului. Cronaxia este timpul minim necesar unui curent, avand o intensitate dubla fata de reobaza, pentru a produce un raspuns motor. Valorile cronaxiei sunt de 10-30 ori mai mici comparativ cu cele ale timpului util, cronaxia fiind cu atat mai scurta, cu cat excitabilitatea nervului sau a muschiului este mai mare. Cronaxia nervilor motori este, in general , asemanatoare cu cea a nervilor senzitivi corespunzatori si este identica cu ea a muschilor pe care ii inerveaza.

Pentru a produce un impuls nervos, stimulul trebuie sa actioneze cu o anumita bruschete. Daca se aplica pe un nerv stimuli electrici a caror intensitate este marita lent, se acomodeaza si raspunsul nu are loc.Stimulii cu intensitate prag, actionand asupra neuronilor,produc anumite modificari fizio-chimice, care au ca urmare declansarea unui impuls nervos ce se autopropaga. Cercetarile electronofiziologice au precizat substractul electric al declansarii si propagarii impulsurilor nervoase.

Page 5: Sistemul Nervos Somatic

Neuronul are o membrana plasmatica polarizata in conditii de repaus, fiind incarcata pozitiv pe fata sa externa si negativ pe fata interna, datorita repartitiei inegale a Na+ si K+, de-o parte si de cealalta a membranei. Intre fata externa a membranei neuronale si interiorul celulei exista o diferenta de potential de 50-70 mV, denumita potential membranar de repaus, mentinuta prin activitatea unor mecanisme membranare, care functioneaza cu consum energetic. Aceste mecanisme expulzeaza permanent Na+ si introduc K+, care intra –iese lent si pasiv in celula, datorita gradientului de concentratie dintre mediul celular si cel extracelular. Fluxul K+ din celula este superior influxului de Na+. Astfel, in celula raman mai multe sarcine electrice negative decat inafara ei; de aceea membrana se mentine in stare polarizata, cu fata externa pozitiva si cea interna, negativa.

Aplicarea unui stimul cu intensitate prag creste brusc permeabilitatea membranei neuronale pentru Na+, determinand depolarizarea ei si micsorarea diferentei de potential cu – 15 mV. Ca urmare a cresterii influxului de Na+, polaritatea membranei se inverseaza, devenind negativa pe fata externa si pozitiva pe cea interna (+35 mV) si se declanseaza un potential de actiune. Acesta se autopropaga dealungul membranei neuronale. Repolarizarea se declanseaza prin scaderea permeabilitatii membranei pentru influxul de Na+, concomitent cresterii efluxului de K+, restabilindu-se astfel echilibrul ionic initial.Conductibilitatea – este proprietatea de autopropagare a impulsurilor nervoase prin axoni pana la terminatiile acestora, unde ele sunt transmise, fie unui alt neuron, printr-o sinapsa interneuronala, fie unui organ efector, producand un raspuns caracteristic ( contractie musculara, secretie glandulara).Inregistrarea curentilor de actiune in fibrele nervoase a aratat ca potentialul de actiune aparul intr-o zona excitata se propaga in ambele sensuri. In neuron conducerea impulsurilor nervoase este unidirectionala datorita sinapselor, care permit impulsurilor sa treaca doar intr-un anumit sens.

Mecanismul propagarii potentialului de actiune dealungul fibrelor nervoase este reprezentat de deplasarea sarcinilor electrice pozitive, din zona situata imediat inaintea celei depolarizate, in zona electronegativa determinata de potentialul de actiune.

In axonii cu teaca de mielina conducerea impulsurilor depinde de fluxul circular de curent. Mielina, fiind un bun izolator electric nu permite scurgeri de curent si de aceea depolarizarea este posibila numai la nivelul nodurilor Ranvier. Potentialul de actiune se va deplasa deci, sarind de la un nod la urmatorul, modalitate de transmitere denumita conducerea saltatorie. Prin conducerea saltatorie viteza deplasarii impulsurilor nervoase creste foarte mult; de aceea fibrele mielinice conduc de aproximativ 50 ori mai rapid decat cele amielinice.

Conducerea influxului nervos este un proces activ care se realizeaza cu consum energetic. Energia se elibereaza in special prin oxidarea glucozei si necesita un aport crescut de O2; de aceea, in lipsa O2 conductibilitatea nervoasa dispare in cateva ore.In timpul potentialului de actiune, neuronii, ca si alte tesuturi , nu raspund la noi stimuli, indiferent de intensitatea acestora, instalandu-se perioada refractara. Capacitatea de a raspunde la un anumit numar de stimuli pe unitatea de timp este in functie de perioada refractara.

TRANSMITEREA SINAPTICATransmiterea sinaptica a influxului nervos, de la butonul terminal al

neuronului presinaptic la dendrita sau corpul neuronului postsinaptic, se face prin intermediul unor mediatori chimici- acetilcolina, noradrenalina,etc. Impulsul nervos,

Page 6: Sistemul Nervos Somatic

ajuns la nivelul butonului terminal, determina fuzionarea veziculelor (in care se gaseste mediatorul) cu portiunea presinaptica a membranei,urmata de ruperea veziculelor si eliberarea mediatorului in fanta sinaptica. Cu cat intensitatea impulsului nervos este mai mare, cu atat se va descarca o cantitate mai mare de mediator. Mediatorul chimic eliberat difuzeaza rapid (0,5 ms) in membrana postsinaptica si determina cresterea considerabila a permeabilitatii membranei postsinaptice pentru Na+. Astfel se produce o depolarizare locala, iar cand potentialul ajunge la 10-20 mV se produce un potential postsinaptic excitator, care va avea ca rezultat propagarea impulsului chimic inactivat de enzime specifice din componenta postsinaptica si polaritatea sinapsei revine la starea de repaus. La nivelul fiecarei sinapse impulsul nervos intarzie 0,5- 0,7 ms.

Transmiterea la nivelul placii motorii se face similar transmiterii sinaptice. Impulsul motor, ajuns la capatul axonului neuronului motor, descarca mici cantitati de acetilcolina, care se fixeaza pe membrana fibrei musculare, depolarizand-o si determminand un potential local terminal de placa. Cand acest potential atinge nivelul critic se genereaza potentiale de actiune , care se propaga de la placa motorie in toate directiile sarcolemei.

STRUCTURA SI FUNCTIILE SITEMULUI NERVOSOrganele sistemului nervos central (S.N.C.)- nevraxul- sunt: maduva spinarii,

trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrale.Organele nevraxului sunt invelite de sistemul meningeal, format din 3 membrane: piamater, arahnoida si duramater. Intre arahnoida si piamater exista un spatiu mai larf in care se gaseste lichidul cefalorahidianI , cu rol de protectie mecanica si trofic.

MADUVA SPINARIIMaduva spinarii, adapostita in canalul vertebral, se intinde de la gaura

occipitala- C1- pana la nivelul vertebrei L2, de unde se continua cu o formatiune foarte subtire- filum terminale – pana la vertebra a doua coccigiana. Nervii lombari si sacrali, in traiectul lor spre gaurile intervertebrale, impreuna cu filum terminale, constituie coada de cal Maduva spinarii are forma unui cilindru usor turtit antero-posterior.Maduva spinarii prezinta doua umflaturi: una cervicala, unde isi au originea nervii brahiali si una lombara, de unde pornesc nervii lombari. Pe fata anterioara se gaseste fisura mediana anterioara, mai larga si mai adanca decat santul median posterior, situat pe fata opusa. Corespunzator locului de iesire si intrare a radacinilor nervilor spinali se afla santurile laterale, anterior si posterior.

In sectiune transversala maduva apare constituita , in interior, din substanta cenusie, in forma de H sau de fluture, cu doua coarne

Page 7: Sistemul Nervos Somatic

anterioare si doua coarne posterioare, unite prin comisura cenusie, strabatuta de canalul ependimar. Intre coarnele anterioare si posterioare se afla coarnele laterale, mai pronuntate in regiunea toracica si lombara. In sectiune longitudinala substanta cenusie medulara apare sub forma de coloane. Inconjurand substanta cenusie, la exterior se afla substanta alba, organizata, de fiecare parte, in 3 cordoane: anterior, lateral si posterior.-substanta cenusie medulara este formata din corpii neuronali.In coarnele posterioare se gasesc neuronii somatosenzitivi si intercalari ( de asociatie) care primesc informatii prin fibrele senzitive ale nervilor spinali. Intre cornul posterior si cel lateral, in vecinatatea imediata a substantei cenusii se gasesc insule de celule nervoase dispuse “in retea” in substanta alba ce formeaza substanta reticulata medulara.

In coarnele anterioare se gasesc motoneuroni sau neuroni somatomotori radiculari , denumiti astfel, deoarece axonii lor constituie radacinile anterioare (motorii) ale nervilor spinali. Motoneuronii spinali (somatomotori) au rolul de a controla desfasurarea normala a activitatii musculare striate.

Coarnele laterale contin neuronni vegetativi, in jumatatea anterioara, neuroni visceromotori, care realizeaza motilitatea musculaturii netede viscerale si neuroni ai caror axoni parasesc maduva prin radacinile anterioare, iar in jumatatea posterioara, neuroni viscerosenzitivi.-substanta alba este constituita din fibre nervoase mielinice si din celule apartinand tesutului glial. Fibrele nervoase- prelungiri ale neuronilor spinali sau ale altor formatiuni nervoase- se grupeaza in tracturi, unele scurte, facand legatura intre diferite segmente medulare, altele lungi, ascendente (senzitive) sau descendente (motorii).

Maduva este conectata cu receptorii si efectorii prin cele 31 perechi de nervi spinali: 8 cervicali, 12 toracali, 5 lombari, 5 sacrali si 1 coccigian. Nervii spinali sunt nervi micsti, constituiti din fibre motorii si senzitive, somatice si vegetative. Prezinta radacini, trunchi si ramuri periferice.-radacina posterioara a nervilor spinali are, pe traseul ei, un ganglion spinal. Ea este formata din dendritele si axonii neuronilor din ganglionul spinal, care, dupa ce au patruns in maduva, fac sinapsa in cornul posterior medular cu un neuron de asociatie si direct cu motoneuronii din coarnele anterioare sau laterale. Unii axoni mai lungi trec in cordonul posterior, avand traseu ascendent, spre bulb.-radacina anterioara a nervilor spinali este formata din axonii neuronilor somatomotori din coarnele anterioare si ai neuronilor vegetativi din coarnele laterale. Fibrele somatomotorii transmit impulsuri musculaturii striate, iar fibrele visceromotorii se distribuie musculaturii netede a organelor interne si a vaselor sangvine.-trunchiul nervilor spinali, rezultand din alaturarea celor doua radacini, este mixt.-ramurile- dorsala si ventrala( meningeala si comunicanta alba) rezulta din ramificarea trunchiului.

Ramurile se distribuie metametric la nivelul toracelui, unde inervatia este asigurata de cele 12 perechi de nervi intercostali. In rest, distributia metametrica a nervilor nu se mentine, deoarece inervatia viscerala si a diferitelor structuri somatice( piele , muschi) se realizeaza prin ramuri mixte periferice care formeaza plexuri nervoase ( cervical, brahial, lombar, sacral si coccigian), se contin fibre provenite din mai multe segmente nervoase ale maduvei spinarii care se anastomozeaza intre ele.FUNCTIILE MADUVEI SPINARII

Page 8: Sistemul Nervos Somatic

Activitatea sistemului nervos se realizeaza prin actul reflex. Actul reflex este procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui anumit camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex, constituit din: calea aferenta, un centru si calea eferenta.-calea aferenta este reprezentata de receptor si fibrele nervoase aferente centrului reflex. Receptorii sunt formatiuni celulare specializate sau dendrite ale neuronilor din ganglionii spinari ori ai omologilor lor cranieni. Au proprietatea de a fi influentati de anumite modificari survenite in mediul extern sau intern, generand un impuls nervos, ce se autopropaga pe cai aferente pana la centrul nervos situat in nevrax.-centrii reflecsi sunt formatiuni nervoase la nivelul carora ajung si sunt prelucrate informatiile culese de receptori. In centrii nervosi, situati la diferite niveluri, se genereaza impulsuri care ajung in organele efectoare.-calea eferenta este reprezentata de fibrele de la centrii nevraxali la organele efectoare care declanseaza un raspuns reflex.

Uneori acesti centrii sunt bine delimitati, alteori se intind pe mai multe etaje nervoase.Maduva spinarii are doua functi fundamentale: reflexa si de conducere .FUNCTIA REFLEXA A MADUVEI

Sta la baza activitatii sistemului nervos. Datorita ei se realizeaza legatura dintre diferitele parti ale organismului si dintre organism si mediul inconjurator.

In substanta cenusie a maduvei se afla centrii unor importante reflexe somatice si vegetative.A.Reflexe somatice medulare sunt de doua tipuri: monosinaptice (proprioceptive) si polisinaptice.a) Reflexe monosinaptice sunt cele mai simple reflexe somatice. Urmarind declansarea reflexului rotulian prin percutia tendonului rotulian veti constata reactia rapida (extensia gambei), deoarece arcul nervos cuprinde doi neuroni, axonul neuronului senzitiv din ganglionul spinal, facand sinapsa direct cu motoneuronul medular din cornul anterior. Fiind monosinaptice si realizandu-se pe cai de conducere rapida, aceste reflexe au timp de latenta foarte scurt si, datorita lipsei neuronilor intercalari, sunt strict limitate si nu iradiaza. Asemenea reflexe sunt reflexele osteotendinoase ( rotulian, ahilean, etc).b) Reflexele polisinaptice sunt caracterizate prin faptul ca arcul lor reflex include un numar variabil de neuroni intercalari intre neuronul senzitiv si cel motor. Din acest grup de reflexe cel mai tipic este reflexul de flexie . Acesta consta in inlocuirea unui membru dupa aplicarea unui stimul nociv ( intepatura, obiect fierbinte, curent electric, etc.) pe piele, tesut subcutanat sau muschi. Aceste reflexe de aparare , care indeparteaza zona stimulata de agentul nociv, au un arc reflex constituit din cel putin trei neuroni si, de aceea, timpul lor de latenta este mai lung. Daca intensitatea stimulului este puternica, raspunsul motor este mai complex, flexia membrului stimulat insotindu-se de extensia membrului de partea opusa. In cazul unor stimuli extrem de nocivi se produce o activitate motorie din partea tuturor celor patru membre, prin iradierea excitatiei.B. Reflexele vegetative medulare mai importante sunt:- reflexele cardioacceleratoare si pupilo-dilatator; au centrii in coarnele laterale ale maduvei cervicodorsale;-reflexele vasoconstrictoare; au centrii in maduva dorsolombara;-reflexele de mictiune, defecatie si sexuale au centrii localizati in segmentele lombosacrate medulare( coarnele laterale si comisura cenusie).

Page 9: Sistemul Nervos Somatic

Centrii vegetativi medulari sunt subordonati unor centri superiori ( bulbari, hipotalamici si chiar corticali).

FUNCTIA DE CONDUCERE A MADUVEISe realizeaza pe cai lungi ( de proiectie), ascendente si descendente, si cai

scurte ( de asociatie sau intersegmentare).Caile ascendente transmit informatii de la diferiti receptori. Sensibilitatea exteroceptiva ( tactila,termica, dureroasa) si proprioceptiva (inconstienta si constienta) este condusa prin cai specifice. Sensibilitatea interoceptiva ( visceroceptiva) este condusa prin substanta reticulata din jurul canalului ependimar si substanta reticulata medulara in care exista cai nespecifice, si prin calea spinotalamica, alaturi cu excitatiile somatice.Caile ascendente specifice, proprii fiecarui tip de sensibilitate, sunt constituite numai din trei neuroni. Ele conduc impulsuri cu rol in perceperea si discriminarea fina a stimulilor care actioneaza asupra unui anumit camp receptor si au proiectie corticala intr-o zona limitata.

Toate fibrele care conduc sensibilitatea exteroceptiva au protoneuronul (primul neuron) situat in ganglionul spinal. Dendrita acestuia formeaza sau este conectata cu receptorii cutanati ( termini, durerosi, tactili), iar axonul intra in maduva prin radacina posterioara a nervilor spinali.

-Fibrele sensibilitatii termice, dureroase si tactile grosiere (protopatica) fac sinapsa in jurul posterior cu deutoneuronul caii (al doilea neuron) al carui axon trece in cordonul lateral de partea opusa; formand fasciculul spinotalamic lateral (termic-dureros) sau in cordonul anterior –fasciculul spinotalamic anterior (tactil).

-Fibrele care conduc sensibilitatea tactila fina intra in maduva direct in cordonul posterior formand fasciculele spinobulbare (Goll-Burdach) si fac sinapsa in bulb cu deutoneuronul caii.

-Toate caile exteroceptive au al treilea neuron in talamus, iar axonul acestuia proiecteaza in cortex( zona de integrare a sensibilitatii generale).

-Tracturile sensibilitatii proprioceptive ca si cele exteroceptive( fascicule spinotalamice) au protoneuronul localizat tot in ganglionul spinal, dendrita formeaza proprioreceptorii din muschi, oase si articulatii, axonul urmeaza aceeasi cale intrand in maduva, -unde se separa in doua tipuri de fascicule:- fibrele care conduc sensibilitatea proprioceptiva inconstienta fac sinapsa cu deutoneuronul caii tot in cornul posterior, formand apoi , prin cordoanele laterale, fasciculele spinocerebeloase: direct ( Flechsig ) , cele care vin din partea interioara a corpului si incrucisat( Gowers), cele care vin din regiunea superioara a trunchiului si membrelor superioare; -fibrele sensibilitatii proprioceptive constiente intra direct in cordonul posterior- fasciculele spinobulbare (Goll si Burdach), facand sinapsa cu deutoneuronul caii in bulb si cu al treilea neuron in talamus, avand proiectie corticala.

Caile descendente (ale motilitatii ). Motilitatea voluntara este declansata din centrii motori ai cortexului cerebral pe caile piramidale, iar cea involuntara , stereotipa –automata, din centrii motori corticali si subcorticali, pe caile extrapiramidale .Caile piramidale cortico-spinale au traseu descendent prin trunchiul cerebral; unele ajung la motoneuronii somatici medulari dupa incrucisare la nivel medular- fasciculul piramidal direct ( situat in cordoanele anterioare), altele dupa ce se

Page 10: Sistemul Nervos Somatic

incruciseaza in bulb( decusatia piramidala)- fasciculul piramidal incrucisat (situat in cordoanele laterale).O parte din fibrele acestor tracturi se opresc in trunchiul cerebral ( fasciculul corticobulbar) la centrii motori ai nervilor cranieni .Impulsurile conduse prin caile piramidale initiaza miscari fine, voluntare.

Caile extrapiramidale – unele au neuronii de origine in regiuni diferite ale scoartei cerebrale ; axonii lor fac sinapsa in nucleii bazali (corpii striati) ale caror fibre formeaza o parte din sistemul motor extrapiramidal, cu traseu medular prin fascicule tecto- si rubro- spinale .

Majoritatea fibrelor extrapiramidale au originea in diferiti nuclei subcorticali din trunchiul cerebral formand fasciculele : tecto –spinal ( din coliculii cvadrigemeni) , rubro- spinal , nigro-spinal ( din pedunculii cerebrali ), olivo-spinal, vestibulo-spinal ( din bulb) si reticulo-spinal( din substanta reticulata a trunchiului).

Toate sunt cai motoare secundare care conduc impulsuri ce regleaza si controleaza tonusul postural, miscarile automate asociate cu mersul, vorbirea, scrisul, imbracamintea, alimentarea si unele stari afectivo-emotionale, atitudinile automate, etc.

TRUNCHIUL CEREBRALTrunchiul cerebral continua maduva spinarii si este format din bulb, punte si

mezencefal ( pedunculi cerebrali, coliculi cvadrigemeni).Configuratia exterioara ( trunchiul cerebral are aspectul unei coloane longitudinale cu doua fete: antero-laterala si posterioara).-bulbul rahidian este limitat inferior de un plan orizontal sub decusatia piramidelor, iar superior de santul bulbo-pontin

Formatiunile medulare care se continua la acest nivel sunt fisura mediana anterioara si lateral piramidele bulbare delimitate prin santurile laterale, anterioare de cordoanele laterale bulbare. In partea superioara a cordoanelor laterale se afla olivele bulbare, iar pe fata posterioara se continua cordoanele posterioare medulare, separate prin santul median –posterior; lateral si ascendent se gasesc pedunculii cerebelosi inferiori- cai de legatura intre bulb si cerebel.-puntea lui Varolio ( protuberanta)- situata transversal, delimitata inferior prin santul bulbo-pontin, superior prin santul ponto-penduncular, se continua lateral cu pedunculii cerebelosi mijlocii.-mezencefalul este situat intre punte si diencefal , legat de cerebel prin pedunculii cerebelosi superiori. Pe fata posterioara se observa patru coliculi, doi superiori si doi inferiori. Fata, antero-laterala este reprezentata de pedunculii cerebrali, doua cordoane de substanta nervoasa, limitate inferior de santul ponto-penduncular si continuandu-se in sus cu diencefalul.

Structural, trunchiul cerebral este constituit din formatiuni cenusii si albe, omoloage celor medulare sau proprii fiecarui etaj. Substanta cenusie este situata la interior si fragmentata in numerosi nuclei, separati prin substanta alba care apare si la periferie.

Nucleii bulbari sunt: -motori: contin neuronii de origine ai fibrelor motorii ale nervilor cranieni gloso-faringian (IX), vag (X), accesor (XI), hipoglos (XII);

Page 11: Sistemul Nervos Somatic

-senzitivi: nuclei ce contin deutoneuronii cu care fac sinapsa fibrele senzitive ale nervilor cranieni gloso-faringian (IX), vag( X), trigemeni (V), faciali (VII), si nucleii vestibulari ( VIII).-vegetativi: nucleul salivator inferior si nucleul dorsal al vagului care, impreuna cu cei din substanta reticulata sunt centrii unor reflexe viscerale controlate prin nervii gloso-faringieni si vagi:

-proprii: mai raspanditi in substanta reticulata sun sediul centrilor respiratori (inspirator-expirator), vaso-motori si cardio-inhibitori. In bulb se gasesc si nucleii Goll si Burdach, nucleul olivar-statii pe traseul cailor senzitive si motorii.

Nucleii pontini sunt: -motorii: ai nervilor cranieni trigemeni (V), abduces (VI), si facial (VII)-senzitivi: ai nervilor cranieni (VIII) ( nuclei cohleari), (deutoneuronul caii),si

nucleul principal senzitiv al nervului trigemen (V);-vegetativi: salivatori superiori si lacrimal;-proprii: respiratori, cardiovasculari ( in substanta reticulata).Nucleii mezencefalici sunt :

-motori ai nervilor cranieni oculomotor (III) si trohlear (IV)-senzitiv al tractului mezencefalic al nervului V.-vegetativi accesori ai oculomotorului (ciliar si pupilar);-nucleii proprii sunt reprezentati prin substanta neagra care coordoneaza motilitatea asociata, dar mai ales intervin, impreuna cu scoarta cerebrala si hipotalamusul, in mecanismul somn-veghe; nucleul rosu are rol inhibitor asupra tonusului muscular.FUNCTIA REFLEXA A TRUNCHIULUI CEREBRAL

Se realizeaza prin centrii din substanta cenusie, la acest nivel inchizandu-se o serie de reflexe de importanta vitala.

In bulb: reflexele secretorii si motorii digestive respiratorii si adaptative cardiovasculare (vegetative), precum si cel de deglutitie (somatic).

In punte: reflexele salivar (submaxilare si sublinguale), lacrimal ,respiratorii si cardiovasculare (vegetative), precum si masticator si de clipire (somatice).

In mezencefal: reflexele pupilar fotomotor( pupilo-constrictor), si de acomodare ( vegetative), reflexele statice si statochinetice( somatice),legate de mentinerea pozitiei corpului prin caile motoare extrapiramidale cu origine la acest nivel.

Coliculii cvadrigemeni de origine ai fasciculului tecto-spinal sunt legati de reflexele de orientare vizuala si auditiva( miscarea ochilor si a capului in directia excitantului) si reflexele de echilibru.FUNCTIA DE CONDUCERE A TRUNCHIULUI CEREBRAL

Se realizeaza prin substanta alba; alcatuita din fibre specifice ascendente, continuarea celor medulare carora li se adauga fibre de la nucleii senzitivi bulbo-mezencefalici, precum si din fibre descendente provenite din centrii nervosi superiori sau cu origine in trunchiul cerebral. Acestor tracturi, ascendente si descendente lungi, li se adauga fibre de asociatie, care fac legatura intre nucleii trunchiului cerebral si fibrele pedunculilor cerebelosi, prin care formatiunile trunchiului cerebral sunt legate aferent si eferent de cerebel.

Caile ascendente nespecifice fac parte din substanta reticulata a trunchiului cerebral si constituie sistemul activator ascendent ( SAA), format dintr-un mare numar de neuroni, care se intind de la bulb pana la talamus. Neuronii substantei reticulate primesc permanent informatii extero-, si intero-ceptive, prin colateralele desprinse pe tot parcurcul cailor ascendente specifice, venite prin nervii cranieni si

Page 12: Sistemul Nervos Somatic

spinali. Aceste informatii nespecifice si difuze ajung pe scoarta cerebrala. Proiectia corticala a acestor impulsuri se face nespecific, difuz, si de aceea rolul lor informativ este foarte redus. In schimb, provoaca o stare de excitabilitate corticala crescuta, nespecifica, generalizata, numita reactie de trezire. Datorita impulsurilor venite pe calea SAA, se realizeaza pregatirea functionala a scoartei pentru perceperea intero-, proprio-, si extero-ceptive, transmise pe caile ascendente specifice. In acelasi timp , sunt inhibate impulsurile de la alti receptori, permitand indreptarea atentiei spre stimulul cel mai important. Scoarta cerebrala activata prin SAA trimite impulsuri catre formatiunea reticulata, cerebrala activata prin SAA trimite impulsuri catre formatiunea reticulata, mentinand starea de hiperexcitabilitate a acestuia. Se creaza astfel un circuit cortico-reticulo-cortical prin care scoarta cerebrala isi autointretine tonusul.NERVII CRANIENI

Nervii cranieni, in numar de 12 perechi, cu exceptia nervilor olfactivi (I) si optici (II), apartin trunchiului cerebral. La nivelul acestuia se afla originea reala (pentru fibrele motorii din nervii micsti si motori ), nucleii terminali (pentru fibrele senzitive ) si originea aparenta (locul intrarii si iesirii nervilor din nevrax).

Nervii cranieni sunt:-motori, senzitivi si micsti.

I. Nervii olfactivi –senzitivi, conduc impulsuri declansate de miros la scoarta cerebrala

II. Nervii optici – conduc impulsuri declansate de stimuli luminosi la scoarta cerebrala

III. Nervii oculomotori – pun in actiune, prin ramura somatica, o parte din muschii globilor oculari ( dreptul superior , inferior,intern, oblicul inferior), si ridica pleoapa superioara. Prin ramura vegetativa inerveaza muschii circulari ai irisului si muschii circulari ai corpului ciliar.

IV. Nervii trohleari – nervi motori ai muschiului oblic superiorV. Nervii trigemeni – nervi micsti, formati din 3 ramuri: oftalmica, maxilara si

mandibulara. Primele doua sunt senzitive, iar cea de-a treia este mixta. Prin fibrele senzitive inerveaza tegumentul si musculatura fetei, iar prin fibrele motoare inerveaza muschii masticatori.

VI. Nervii abducens sunt nervi motori ai muschiului drept extern al globului ocular.

VII. Nervii faciali nervi micsti, asigura sensibilitatea gustativa , inervatia musculaturii mimicii, secretia glandelor salivare sublinguale si submaxilare si secretia glandelor lacrimale.

VIII.Nervii vestibulo –cohleari nervi senzitivi, sunt formati din doua componente: cohleara ( acustica- conduce impulsuri pentru auz de la urechea interna si vestibulara, care conduce , tot de la urechea interna, impulsuri in legatura cu echilibrul).

IX.Nervii gloso-faringieni –micsti, asigura sensibilitatea gustativa inervatia muschilor faringelui, laringelui si secretia glandelor parotide.

X. Nervii vagi –micsti, formati din fibre senzitive si motorii; ei controleaza activitatea muschilor faringelui, laringelui si a majoritatii organelor interne( inima , plamani).

XI. Nervii accesori –motori, inerveaza muchii sternocleidomastoidian si trapezXII. Nervii hipo-glosi-nervi motori si inerveaza musculatura limbii.

Page 13: Sistemul Nervos Somatic

CEREBELUL

Cerebelul reprezinta 10 % din volumul encefalului, este situat inapoia protuberantei inelare ,acopera fata posterioara a bulbului rahidian si este acoperit in cea mai mare parte de emisferele cerebrale. Originea cerebelului impreuna cu cea a protuberantei se afla in metencefal. Are forma de inima , cu varful situat inainte si o greutate de 150 g , aproximativ. Este alcatuit din 2 lobi laterali , numiti emisferele cerebeloase si un lob median numit vermis. Din punct de vedere filogenetic si functional , cerebelul se imparte transversal in 3 lobi: lobul anterior situat pe suprafata superioara a

cerebelului, lobul posterior si lobul floculonodular situat pe suprafata inferioara a cerebelului. Acesti lobi sunt delimitati de 2 santuri adanci de ordinul I - numite fisuri: fisura primara si fisura posterioara. Santuri mai putin adanci ,de ordinull II impart lobii in lobuli, iar santuri superficiale de ordinul III,impart lobulii in folii sau lame paralele.

Lobul floculonodular este din punct de vedere filogenetic formatiunea cea mai veche a cerebelului, reprezentand arhicerebelul. Urmeaza paleocerebelul,constituit din lobul anterior si dintr-o portiune a lobului posterior ( lobulii uvula, piramis si declive )Restul cerebelului ,respectiv restul lobului posterior este cea mai noua formatiune reprezentand neocerebelul.

Substanta alba a cerebelului este alcatuita din fibre nervoase intrinseci si din fibre extrinseci.\

Fibrele intrinseci sunt numite si fibre comisurale, pentru ca leaga diferite parti ale cerebelului, constituind caile intracerebeloase. Ele sunt de 3 feluri: scurte, care leaga regiuni corticale ale aceluiasi lob, lungi, interemisferice ( trec prin pedunculii cerebrali mijlocii si prin protuberanta inelara ) si fibre corticonucleare, care leaga scoarta cerebeloasa de nuclei centrali. Aceste ultime fibre sunt reprezentate prin axonii neuronilor lui Purkinje.

Fibrele extrinseci sunt fibrele care intra in alcatuirea tractusurilor cailor nervoase ascendente si descendente. Se mai numesc fibre de proiectie si realizeaza conexiuni aferente si eferente intre cerebel si alte organe nervoase.Fibrele de proiectie aferente ale tractusurilor cailor sensitive si motoare fac sinapsa cu dendritele neuronului stratului granular. Influxul nervos este condus in continuare la neuronii straului molecular, mai departe la neuronii lui Purkinje si prin axonii acestora la nuclei cerebelului. De la nuclei pleaca fibrele de proiectie eferente, care participa in continuare la alcatuirea tractusurilor cailor ascendente ( sensitive ) si descendente ( motorii ). Fibrele aferente fac in general sinapsa in scoarta cerebeloasa, iar cele aferente pleaca de la nuclei centrali ai crebelului.

Prin pedunculii cerebelosi inferiori, cerebelul este legat de nuclei medulari ai lui Clarke, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos posterior ( fasciculul Flechsig ) de nuclei bulbari ai lui Goll si Burdach, prin intermediul tractusului ascendent bulbocerebelos, de nucleii olivari bulbari – prin tractusul ascendent olivocerebelos si prin cel descendent cerebeloolivar si de nucleii

Page 14: Sistemul Nervos Somatic

vestibulari bulbari , prin tractusul ascendent vestibulocerebelos si prin cel descendent cerebelovestibular.

Prin pedunculii cerebelosi mijlocii , cerebelul este legat de nuclei pontini,prin fibrele tractusului descendent pontocerebelos si prin fibre cerebelopontice.

Prin pedunculii cerebrali superiori ,cerebelul este legat de nuclei medulari ai lui Bechterev, prin intermediul tractusului ascendent spinocerebelos anterior ( fasciculul lui Gowers ) de talamus, prin tractusul dentotalamic ( situat in continuarea celui precedent ) - de nucleii rosii din pedunculii cerebrali, prin tractusul dentorubric. Exista si o cale cortico-cerebelo-dento-rubro-talamo-corticala, care leaga scoarta cerebrala si cerebeloasa in circuit.

Prin intermediul acestei cai este informat cerebelul asupra comenzilor scoartei cerebrale iar aceasta asupra modului de executare a comenzilor respective. Cerebelul are deci legaturi directe prin pedunculii cerebelosi cu maduva spinarii, bulbul rahidian, protuberanta inelara, pedunculii cerebrali, nucleii optici diencefalici si cu scaorta cerebrala si nu are legatura directa cu receptorii si cu efectorii.

Realizand legaturile dintre cerebel si organelle nervoase amintite, pedunculii cerebelosi au numai o functie de conducere a influxului nervos.

Prin cerebel trec caile sensibilitatii inconstiente proprioceptive , prin paleocerebel si una dintre caile motilitatii involuntare extrapiramidale, prin neocerebel, iar arhicerebelul primeste fibre de la nuclei vestibulari ( tractusul vestibulocerebelos ).

Arhicerebelul prin situarea sa in derivatie pe calea vestibulara, inhiba tonusul muscular prin tractusul cerebelovestibular ( fastigiovestibular

Cerebelul este alcatuit din substanta cenusie si alba. Substanta cenusie constituie la suprafata cerebelului ,scoarta cerebeloasa, iar in interiorul sau mai multi nuclei nervosi.

Scoarta cerebeloasa este formata de la suprafata catre profunzime din trei straturi: un strat molecular, stratul celulelor Purkinje si un strat granular.

Stratul molecular este constituit din neuroni mici numiti neuroni in cosulet datorita pozitiei ramurilor colaterale ale axonilor, care inconjoara neuronii Purkinje.

Stratul intermediar al scoartei cerebrale este alcatuit dintr-un singur rand de cellule Purkinje.

Stratul granular contine neuroni mici rotunzi, dendritele lor facand sinapsa cu axonii tractusurilor cailor nervoase aferente, iar axonii cu dendritele numeroase ale neuronilor sub forma de cosulet din stratul superficial, catre care se indreapta.

Prin fibrele nervoase aferente scoarta cerebrala este situata in derivatie pe toate caile importante sensitive si motorii.

Nucleii cerebelului sunt: vermis, nuclei fastigiali, iar in emisfere: nucleul globos si cel emboliform ( situati medial ) si nucleul dintat ( oliva cerebeloasa ) situat lateral.continuat de cel vestibulospinal. Astfel contribuie la coordonarea reflexelor de postura a capului si a celor de redresare, deci la mentinearea posturii capului si a echilibrului corporal .

Paleocerebelul, prin situarea sa pe calea sensibilitatii proprioceptive inconstiente, dozeaza stimuli care ajung la scoarta cerebrala si inhiba tonusul muscular prin tractusurile cerebelolobulare continuate cu tractusul olivospinal si cu cel vestibulospinal.

Paleocerebelul contribuie astfel la coordonarea reflexelor musculare inclusiv a refelxelor posturale si a celor de redresare, realizand astfel echilibrul corporal.

Page 15: Sistemul Nervos Somatic

Neocerebelul prin situarea sa pe una din caile motilitaii involuntare extrapiramidale, intervine in coordonarea miscarilor prin intensificarea influxului motor, care coboara pe aceasta cale din aria premotoare si motoare a scoartei cerbrale la nucleii motori medulari.Astfel asigura finetea, precizia miscarilor, inclusiv a miscarilor reflexelor posturale si de redresare, contribuind la pozitia de echilibru a corpului.

Functiile cerebelului:1). Mentine la un nivel constant satrea de excitaie a scoartei cerebrale prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebral si face astfel posibila stabilirea unui anumit raoprt inrtre scoarta si excitanti.2). Coordoneaza reflexele musculare somatice si vegetative in sensul satbilirii unei proportionalitati a intensitatii contractiilor musculare fata de intensitatea excitatiilor si a unei concomitente sau a unei anumite succesiuni a reflexelor musculare.Cerebelul realizeaza acaeasta coordonare in functie de excitatiile vestibulare, propriocepttive etc. care ii parvin, prin inhibarea tonusului muscular de catre arhicerebel si paleocerebel prin dozarea impulsurilor ascendente de catre paleocerebelsi prin intensifiacarea influxului nervos descendent motor de catre cerebel.3). In mod secundar , asigura postura, echilibrul corporal si locomotia, prin coordonarea reflexelor somatice,acestea incluzand si refelexele posturale,cele de redresare si cele locomotorii.\4). Coordoneaza miscarile voluntare in sensul preciziei finetii acestora, prinstabilirea momentului exact de itrare si iesire dibn contyractie a diferitilor muschi care concura la realizarea unor anumite miscari si prin stabilirea intensitatii contractiei in functie de stimuli ascendenti de la proprioceptorii musculari si de receptorii tactili din piele si in functie de stimuli descendenti.5). Conduce influxul nervos ascendent si descendent prin tractusurile care il strabat.

Lezarea sau extirparea cerebelului duce la scaderea tonusul muscular, adica la atonie, sau astenie musculara si la lipsa de coordonare a miscarilor numita astazieSpre deosebire de alte structuri ale sistemului nervos central, extirparea cerebelului practicata de Luciani, nu determina semen de deficite motorii, ci exclusive o perturbare a reglarii lor senzorio-motorii.

DIENCEFALUL

Este asezat deasupra mezencefalului si sub emisferele cereb; are o fata dorsala, doua laterale si una bazala, care corespunde spatiului interpeduncular. In centru se afla ventriculul III, care comunica inferior cu ventr IV prin apeductul Sylvius, iar superior cu ventr laterali I,II din emisfere.Talamusul – are doua mase de sb cenusie, de forma ovoidala, situate de o parte si alta a vent III; este un centru senzitiv, care are conexiuni cu trunchiulul cereb, cu formatia reticulata, cu sct cereb si cu cereb. Functii: de releu- are loc o intrerupere sinaptica obligatorie pentru caile sensib extero-, proprio-, interoceptive Fac exceptie caile olfactive, vizuale si auditive. Talamusul regleaza intensitatea stimulilor ce vin spre scoarta si le confera o tonalitate afectiva. Asociatie- nucleii talamici intervin in coordonarea

Page 16: Sistemul Nervos Somatic

senzitivo-motorie, realizeaza asociatii cu ariile corticale senzitivo-motorii si asociative. Sistem reticulat- se realizeaza cu ajutorul nucleilor talamici nespecifici, din formatia reticulata. Prin ei, talamusul participa la reglarea ritmului somn-veghe si la elaborarea unor procese afectiv- emotionale. Metatalamusul- format din cei doi corpi geniculati, mediali si laterali, din ina- poia talamusului. Corpul geniculat medial- releul talamic al caii auditive si are conexiuni cu coliculul inferior; corpul lateral- releul talamic al caii vizuale, are conexiuni cu col superior.

Epitalamusul- post de ventr III si cuprinde epifiza (glanda pineala) si un nucleu in care se inchid ref olfactivo-somatice. Hipotalamusul- este partea conectata la reglarea actv viscerale, sist nervos vegetativ si la functii endocrine. Situat sub talamus si formeaza podisul ventr III; contine in regiunea din vecinatatea chiasmei optice, neuroni mari cu prop neurosecretorii. Ei secreta vasopresina (hormonul antidiuretic-ADH) si oxitocina care, prin tractul hipotalamo-hipofizar, ajung in neurohipofiza de unde sunt eliminati in sange. Prezinta o reg mamilara (doi corpi mamilari), o reg laterala (nucleul hipotalamic lateral) si o reg tuberala situata central. Are leg stranse cu scoarta cereb (sist limbic) particip’nd la integrarea vegetativo-somatica.

Aferentele hipot provin de la: -talamus, prin fibre talamo-hipotalamice; -retina, prin fibre retino-talamice care ajung la hipotalamus prin nv optic. Eferentele se duc spre: - nucleii vegetativi din trunchi; - talamus; -epifiza;- hipofiza prin leg vasculare( sist porthipofizar) si nervoase( tractul hipotalamo- hipofizar). Functii: Coordonarea sist nv veg sinaptic si parasinaptic; stimularea hipotalamusului anterior este urmata de efecte parasinaptice, iar a celui post de efecte sinaptice. Coordonarea sist endocrin, prin prod de neurosecretie ai neuronilor hipotalamici care regleaza functia hipofizara. Reglarea metabolismului intermediar. Reglarea echilibrului hidric prin centrii setei si stimularea secretiei de ADH. Reglarea echilibrului osmotic al org. In hipo se afla osmoreceptori care, la cresterea presiunii osmotice, stimuleaza sec de ADH care va intensifica absorbtia apei la nivel renal. Reglarea echilibrului energetic al org prin centii foamei si ai satietatii. Termoreglarea. Reglarea ritmului somn-veghe; alaturi de structuri diencefalo-mezencefalice, hipo participa la reglarea stimularii si inhibarii sct cereb. Reglarea unor acte comportamentale, hematopoiezei.

Subtalamusul- situat in continuarea peduncului cereb si inapoia hipo. In constitutia sa intra nucleul subtalamic, fasciculele talamic, lenticular si subtalamic.

GANGLIONII BAZALISunt mase de substanta cenusie situate la baza emisferelor cerebrale,

deasupra si lateral de talamus.Ganglionii bazali primesc aferente de la unele campuri corticale, talamus si

hipotalamus, precum si de la nucleii mezencefalici ( substanta neagra, nucleul rosu, substanta reticulata). Ganglionii bazali detin roluri importante in reglarea motilitatii automate, stereotipe, comandata de scoarta cerebrala, participand la constituirea caii extrapiramidale. Rolul principal al ganglionilor bazali este de a modula miscarile active comandate de scoarta.

Page 17: Sistemul Nervos Somatic

In conditii de repaus influentele inhibitoare ale ganglionilor bazali asigura repartitia egala a impulsurilor motorii corticale necesare mentinerii pozitiei, iar in conditii de miscare, repartitia adecvata a impulsurilor pentru musculatura.

EMISFERELE CEREBRALE

Page 18: Sistemul Nervos Somatic

Sunt structuri nervoase,cunoscute si sub numele de creierul mare.Reprezinta cea mai voluminoasa parte a encefalului.Cele doua emisfere sunt separate de fisura interemisferica si sunt legate la partea bazala prin formatiuni de substanta alba:-Corpul calos-Trigonul cerebral(fornixul)-Comisurile albe(anterioara si posterioara). Activitatea mai mare a membrului superior ,precum si localizarea centrului vorbirii in emisfera stanga determina asimetria in volum,emisfera stanga fiind mai dezvoltata la dreptaci. Fetele emisferelor cerebrale:-supero-laterala-mediala-bazala.

1. Fata supero-laterala Este convexa si pe care observam mai multe santuri:fisura laterala a lui Sylvius,santul central Rolando incepe pe muchia craniana a emisferelor cerebrale si coboara catre fisura laterala Sylvius ;santul occipital transvers,incizura preoccipitala.Aceste santuri delimiteaza cei patru lobi :lobul frontal,situat inaintea santului central,lobul parietal,deasupra scizurii lateral,lobul temporal sub fisura laterala si lobul occipital situat inapoia santului occipital transvers si a inciziunii preoccipitale.2.Fata mediala

Deasupra corpului calos,pe fata mediala se observa santul corpului calos superior,acestuia aflandu-se santul cinguli,paralel cu santul corpului calos.Intre aceste doua santuri se afla santul cingular.Deasupra santului cinguli se afla girul frontal medial.In partea posterioara a fetei mediale se vad doua santuri :unul oblic-santul parieto-occipital si altul orizontal-scizura calcarina.3.Fata bazala Este concomitenta cu baza craniului.Aici se afla nucleul lentiform situat lateral de nucleul caudat,are forma triunghiulara pe sectiune si prezinta o parte laterala,mai inchisa la culoaare numita putamen si o parte mai mediala,mai deschisa numita globulus palidus.Structura emisferelor cerebrale este reprezentata de substanta alba si substanta cenusie. Substanta alba la exterior,este alcatuita din trei tipuri de fibre :-de proiectie,ascendente(senzitive) si descendente(motorii),prin care cortexul este conectat cu celelalte structuri ale SNC ;-comisurale,care fac legatura intre cele doua emisfere,conectandu-le la baza lor:comisura alba anterioara,corpul calos si trigonul cerebral.-de asociatie,care fac legatura intre zone ale aceleasi emisfere.Substanta cenusie formeaza la interior ganglionii bazali(corpii striati),iar la exterior,scoarta cerebrala.

Scoarta cerebrala

Din punct de vedere filogenetic si structural,aceasta prezinta doua zone : neocortexul si alocortexul.Neocortexul regiunea recent aparuta filogenetic,are cea

Page 19: Sistemul Nervos Somatic

mai mare dezvoltare la om fiind formata din 6 straturi de neuroni(2 straturi glanulare,2 straturi piramidale,un strat molecular si unul fusiform).NEOCORTEXUL RECEPTOR reprezinta zona de proiectie corticala a sensibilitatilor specifice. Cuprinde ariii senzitive si senzoriale :-ariile senzitive(somestezice)sunt reprezentate de aria somestezica I din lobul parietal unde se proiecteaza sensibilitatea exteroceptiva cutanata(cu exceptia celei protopatice)si proprioceptiva constienta si de aria somestezica II din lobul temporal,unde se proiecteaza sensibilitatea protopatica.In aria somestezica I exista o reprezentare a corpului(homunculus senzitiv)in care segmentele sale sunt deformate,deoarece regiunile corpului sunt reprezentate direct proportional cu gradul lor de sensibilitate.-ariile senzoriale reprezinta locul in care sunt proiectate sensibilitatile speciale,cum sunt : cea vizuala,auditiva,vestibulara,gustativa. NEOCORTEXUL MOTOR cuprinde arii in care isi au originea fibrele piramidale si o parte a celor extrapiramidale.Reprezentarea segmentelor corpului in aceasta arie se numestehomunculus motor si la fel ca cea senzitiva este deformata,La acest nivel segmentele au o reprezentare mai mare,in functie de gradul lor de complexitate a miscarilor. NEOCORTEXUL DE ASOCIATIE este zona noua aparuta,extinsa in toata regiunile corticale,la nivelul careia excitatia nu produce manifestari senzitive sau motorii rolul sau este de a asocia diversele arii corticale,indeplinind si functii psihice.Creierul uman are trei zone de asociatie :-temporala,implicata in controlul activitatii vegetative si in determinarea personalitatii ;-prefrontala,cu rol in intelegerea cuvintelor,in memoria vizuala,in activitatea sexuala si in reactivitatea emotionala ;-parietooccipitala,cu rol in preluarea informatiilor primite de la aria somestezica I si a informatiilor vizuale influentand declansarea unei activitati motorii corespunzatoare. ALOCORTEXUL,sau zona veche a scoartei cerebrale este alcatuit din ARHICORTEX(include bulbii olfactivi) si PALEOCORTEX(include hipocampul si o parte din hipotalamus)se mai numeste si sistem limbic. PALEOCORTEXUL are rol de integrare primaro-olfactiva,functie vegetativa si legaturi cu glandele endocrine(hipofiza).Are rol in starile emotionale,instinctul alimentar si in procesul de invatare si cognitive.

Page 20: Sistemul Nervos Somatic

BIBLIOGRAFIE

Manual de bilogie clasa a XI-a editura didactica si pedagogica R.A.- Bucuresti -1995

Bazele Psihologiei Generale – Golu M, ed Universitara – Bucuresti -2002

Tratat de medicina – Tratat de fiziologie si anatomie


Recommended