Ecologia peisajului
Curs An II sem II
Specializarea: Geografia mediului
1 ora curs / 1 ora lucrări practice,
forma de examinare – Colocviu
Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie
Departamentul de Geografie Regională şi Mediu
An univ. 2013 -2014
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
1. Scara în cartografie /Scara în ecologia peisajului
2. Cum analizăm și studiem peisajul în funcție de scara temporală?
2. Cum măsurăm, cuantificăm elementele peisajului?
BAZA DE LUCRU:
I. Hărțile (istorice, planuri topografice, hărți topografice)
II. Ortofotoplanuri/Aerofotograme
III. Imagini satelitare
IV. Teren (releveu peisagistic)
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Scara în cartografie : reprezentare grafică convențională
a suprafeței terestre realizată la diferite scări.
Scări mici (1:20000, 1:25000, 1: 50000,
1:100000,1:200000, 1:500000,1:1000000) redau
generalizat detalii planimetrice prin diferite semne
convenționale (se folosește proiecția cartografică)
Scări mari ( 1: 2000,1:5000, 1:10.000) au o acuratețe mai
mare privind forma geometrică a elementelor de
planimetrie.
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Scara în ecologia peisajului (Farina, 2006):
- Scara este un concept funcțional
- Scara unește trăsături spațiale, distribuția
vegetației, comportamentul animalelor și
serviciile ecosistemelor
- Corelarea dintre elementele abiotice, biotice și
umane
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
I Hărțile. Hărțile istorice (Popescu –Spineni, 1978)
1.Prima Hartă numită și Harta Tării Românești (sec. XVIII, 1700)
realizată de Stolnicul C. Cantacuzino (scara 1: 278.000), a fost publicată la
Padova.
Cuprinde regiuni din: Dobrogea, Moldova,Transilvania, Banat.
Elemente peisagistice ce pot fi identificate:
- relieful (relieful montan apare sub formă de movile hașurate);
- râurile importante, sate, orașe, mânăstiri;
- păduri ;
- drumuri principale (de ex. drumul sării).
Limitări în utilizare : scara, acuratețea.
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Relief
Păduri
Așezări
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Limitări în utilizare :
- Acuratețe
- Denumiri clare ale
localităților
Pădure
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
2. 1783 Harta lui C.M.
Roth, prezintă Muntenia,
cunoscută și sub numele
de ,,Carte speciale de la
Principaute de Valaquie,,.
Elemente peisagistice ce
pot fi identificate:
asemănătoare cu harta
Stolnicului Cantacuzino.
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Scanată din arhiva Academiei Române ( Huzui, 2011)
3 . Harta militară austriacă (Harta generalului Specht
1790-1791), scara 1:57.600.
Reprezintă baza de lucru pentru hărțile din sec. al XIX-lea
Elemente peisagistice ce pot fi identificate: este prima
hartă ce prezintă:
- desfășurarea spațială a așezărilor și a pădurilor;
- o completă rețea de drumuri;
- disponibilă doar pentru Muntenia și Oltenia
Limitări în utilizare:
atenție la georeferențiere
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Câmpina
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
4. Harta celor ,,cinci ţinuturi moldoveneşti” sau Hora von
Otzellowitz (căpitan austriac) 1788-1790, scara 1 : 28
800.
După același model a lucrat și colonelul Specht (1790-
1791, Popescu –Spineni, 1978)
Elemente peisagistice ce pot fi identificate:
- desfășurarea spațială a așezărilor și a pădurilor;
- o completă rețea de drumuri;
- disponibilă doar pentru Moldova
Limitări în utilizare:
atenție la georeferențiere
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Scanată din arhiva Academiei Române ( Teleucă, 2013)
5. Harta Rusă (1835 anul gravării) sau Harta teatrului de
razboi (turco-rus) în Europa, 1828-1829 scara 1:420.000.
Elemente peisagistice ce pot fi identificate:
-așezările rurale sunt reprezentate prin cătune (până la 50 de
gospodarii);
-sate ( peste 50 gospodarii);
-rețeaua de drumuri este mai bine reprezenată
-apare simbolul Poștei pe drunurile importante, de exemplu la
Sinaia, Valea Prahovei era marcat drumul de poștă.
Limitări în utilizare:
claritate,descifrarea
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
6. Harta Tării Românești / Harta Szatmary (Charta României
Meridionale, 1846-1857), scara 1: 57.600
Mai este cunoscută și sub numele de Harta lui Cuza.
Elemente peisagistice ce pot fi identificate:
- este prima hartă veche care conține legenda;
- sunt reprezentate așezările, modul de utilizare al terenurilor,
repartiția suprafețelor împădurite, drumuri.
Limitări în utilizare: atenție de georeferențiere
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Harta Țării Românești reprodusă de Szatmary (Charta Romaniei Meridionale, 1857-1846)
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
7. Harta Austriacă (Franzisco – Josephinische
Landesaufnahme)
grupează un set de hărti (planuri topografice scara 1:200.000)
realizate în mai multe etape 1806-1869-1914.
Elemente peisagistice ce pot fi identificate:
-drumuri,
-rețea hidrografică,
-păduri,
-diferențieri la nivelul reliefului.
Avantaje: descarcare http://earth.unibuc.ro
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Jiu
8. Planul director de tragere scara 1:20.000, (1923).
Elemente peisagistice: conține elemente de detaliu
Pot fi descarcate de pe http://earth.unibuc.ro
9. Harta topografică 1:100.000 din 1970.
sunt reprezentate curbe de nivel, drumuri, retea hidrografica, paduri, utilizarea terenurilor, s.a.
10. Harta topografică la diferite scări 1:25.000, 1:50.000 1: 100.000 în 1983-1989.
Elemente peisagistice: sunt reprezentate curbe de nivel, drumuri, retea hidrografica, păduri, utilizarea terenurilor, s.a.
11. Plan topografic 1:5000, 1950-1953. Prezintă grad mare de detaliu
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
1983, 1:25.000 Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016 Plan topografic 1:5000
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Categorii generale
Hărti tematice:
1. Harta silvică a României 1868;
2.Harta Pădurilor pe categorie de proprietari, întocmită de Serviciul
Silvic al Statului in anul 1900;
3.Hărtile din Atlasul Național sc. 1: 1.000.000
4.Harta peisajului sc. 1:1.000.000 Atlasul National
5.Harta regiunilor ecologice (P Gâștescu, A. Vadineanu et al.).
6. Amenajamente silvice http://www.mediu.ro/paduri/paduri.htm
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
T1 – T2
HARTA
SCHIMBĂRILOR
(T1-T2)
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
II. Ortoftoplanuri/Aerofotograme
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Valea Prahovei, Breaza, 1:5000,
ANCPI
III. Imaginile satelitare
Integrarea imaginilor satelitare în studiile peisagistice, îndeosebi
în cazul peisajelor complexe, permite realizarea unei baze de date
geospaţiale detaliate (Manuel, 2010).
Evaluarea cartografică a peisajului este limitată de inconsistenţa proiecţiei şi a
scării hărţilor care reprezintă ani diferiţi, prezenţa unor erori de
cartografiere,variaţia mare a intervalelor pentru care există materiale cartografice
(Pătru-Stupariu et al., 2011).
Astfel, este necesară completarea bazelor de date geospaţiale cu
imagini satelitare care prezintă o acurateţe ridicată şi o repetitivitate a
captării imaginilor pentru ultimii ani (Huzui et al. 2012)
Formatul de baza ramane CLC 1996, 2000, 2006, 2012
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Landsat 30 m
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Imagini satelitare
SPOT 20m
IKONOS 70cm
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Sursa: Laborator Paris 12,
Abdellaoui Abdelkader
IV. Teren (Releveu peisagistic) , http://landscape.cc.unibuc.ro/Fieldtrip2.html
De-a lungul timpului, pentru analizarea și evaluarea peisajelor, au fost elaborate diferite
metode cantitative, bazate pe grile de evaluare, al căror scop a fost de a elimina
subiectivismul și de a avea posibilitatea comparării diverselor areale peisagistice.
(Pătru-Stupariu, 2011, 2012)
Aplicarea unor astfel de grile permite ierarhizarea arealelor, stabilindu-se astfel vocația
(turistică, agricolă, ecologică) a fiecăruia. Nu în ultimul rând, rezultatele însumate
din aceste modele cantitative sunt folosite în reabilitarea peisagistică a unor spații precum și în domenii adiacente (amenajarea teritoriului, agronomie, ecologie,
geografie ambientală, arhitectură, etc.).
Pentru cuantificarea caracteristicilor peisajului fiecare atribut (fizic, estetic și psihologic) este punctat în teren pe baza unei fișe de releveu peisagistic. Mai precis,
sunt evaluați un număr de 15 parametri: relief, resurse de apă, vegetație, faună,
zăpadă, utilizarea terenului, vizibilitate, sunete, mirosuri, resurse culturale, elemente
care alterează peisajul (atribute fizice), formăculoare (atribute estetice), unitate,
expresie (atribute psihologice). Fiecărui parametru îi sunt asociate mai multe
variabile.
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului
Subiecte:
1. Prezentați pe scurt trei exemple de hărți istorice în care să
descrieți: scara, acuratețe, legenda
2. Delimitați pe hartă cel puțin trei elemente peisagistice
3. Redați două argumente privind utilizarea imaginilor
satelitare
4.Cum putem cuantifica peisajul în teren ( instrument de
lucru)
Introducere in Ecologia
peisajului_Ileana_Stupariu_2015_2016
Curs 5. Scara spatio-temporală. Baze de data utilizate în analiza peisajului