www.SURSA.md

Cuprins

1. ÎNTRODUCERE2.CLASIFICAREA FUNCŢIILOR PUBLICE. CATEGORIILE DE FUNCŢIONARI PUBLICI

2.1. Instituirea funcţiilor publice 2.2. Clasificarea funcţiilor publice şi gradele de calificare a funcţionarilor publici

3.MANAGEMENTUL FUNCŢIILOR PUBLICE ŞI AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI

4.DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIUNILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI 4.1. Drepturile funcţionarulor publici 4.2. Obligaţiile funcţionarulor publici 4.3. Incompatibilităţi şi restricţii 4.4. Perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici

5. CARIERA FUNCŢIONARULUI PUBLIC 5.1. Încadrarea în serviciul public 5.2. Perioada de probă 5.3. Remunerarea, vechimea în muncă şi garanşiile sociale 5.4. Evaluarea performanţelor profisionale

6. RĂSPUNDEREA FUNCŢIONARULUI PUBLIC7. MODIFICAREA, SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU

7.1. Modificarea raporturilor de serviciu 7.2. Suspendarea raporturilor de serviciu 7.2. Încetarea raportului de serviciu

8. CONCLUZIE. BIBLIOGRAFIE

1

www.SURSA.md

1. ÎNTRODUCEREOrice orînduire socială dintr-un stat suveran nu are un scop mai nobil decît a folosi toată

puterea şi toate resursele ca în ţară să domnească ordinea, să asigure securitatea statului, libertatea şi drepturile cetăţenilor, să susţină cultura, învăţămîntul şi ştiinţa naţiunii, să întreprindă alte măsuri pentru buna funcţionare a statului. Pentru realizarea acestor scopuri, statul înfiinţează servicii publice, înglobate într-un sistem de instituţii, care alcătuiesc administraţia publică.

Tranziţia la economia de piaţă, destrămarea fostului sistem administrativ şi alte fenomene care au derulat odată cu proclamarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova, au pus în faţa tînărului stat şi sarcina formării serviciului public. În perioada de reformare economică suferă modificări esenţiale atît conţinutul funcţiilor pe care le exercită serviciul public, cît şi modul prin care acestea se realizează.

Serviciul public din Moldova o perioadă îndelungată activa într-un mediu aproape identic cu cel din majoritatea ţărilor ex-sovetice şi avea suficiente caracteristici comune, pentru a face parte dintr-un grup separat al serviciului public internaţional. La începutul ultimului deceniu al secolului XX, majoritatea conducătorilor organelor executive nu aveau studii corespunzătoare profilului de activitate profesională, nu posedau volumul necesar de cunoştinţe în domeniile economiei de piaţă şi strategiei politice, ştiinţelor umanistice şi ale managementului administrativ. Însă nu poate exista într-un stat o administrare publică suficientă fără funcţionari publici competenţi. În aceste condiţii problema instruirii profesionale a funcţionarilor publici capătă o importanţă deosebită.

La începutul reformei administraţiei publice unul dintre scopurile principale a ei era reconstruirea serviciului public, renunţîndu-se la sistemul serviciului de stat moştenit din timpurile sovietice, modelîndu-l după sistemele serviciului public din Occident. Tendinţa predominantă a reformei este descentralizarea funcţiilor administraţiei publice. Tot mai mult se pronunţă necesitatea creării cadrului legislativ necesar formării unor funcţionari publici de carieră, cu o temeinică pregătire profesională, neutri din punct de vedere politic, capabili să îndeplinească, prompt şi eficient activităţile care le-au fost încredinţate în virtutea statutului lor, punînd astfel, baza unui serviciu public bazat pe principiile stabilităţii, profesionalismului, imparţialităţii, transparenţei şi eficienţei, menit să corespundă exigenţelor societăţii şi statului în general.

O importanţă deosebită în viaţa şi activitatea instituţiilor administraţiei publice de toate nivelurile a avut-o Legea serviciului public nr. 443-XIII din 4 mai 1995, încercănduse astfel, să se reglementeze multitudinea de probleme din domeniul relaţiilor sociale, care apar în procesul exercitării funcţiei publice. În linii generale Legea serviciului public a fost acceptabilă, însă cuprindea un şir de contradicţii.

Noţiunea de funcţionar public care era concepută ca persoana care ocupă funcţie de stat remunerată şi care dispune de ranguri şi     grade, stabilite în conformitate cu principiile prezentei legi, noţiunea de persoană cu funcţie de răspundere şi alte neclarităţi aduc un şir de discuţii aprinse un jurul acesteia. În lege nu este fixat în mod clar în ce cazuri funcţiile se ocupă prin angajare, prin numire şi prin concurs, decizia finală lăsîndu-se la liberul arbitru al conducătorului autorităţii respective. Aceasta propovează menţinerea criteriilor, definite „nepotism” sau „cumetrism” ca forme ale protecţionismului şi abaterea de la criteriile de profesionalism.

2

www.SURSA.md

Nerezolvată a rămas şi problema retribuirii muncii funcţionarilor publici. Din cauza salariilor mici autorităţile publici în continuare duc lipsa de cadre competente, cu spirit de iniţiativă şi responsabile.

În perioada anilor 1995- 2007 Legea a suferit circa 23 modificări. Însă şi după aceasta situaţia creată în administraţia publică şi mai ales în domeniul politicii de personal, solicită schimbări serioase, deoarece succesul în administraţia publică depinde, în mare parte, de profesionalismul şi interesul pe care îl manifestă funcţionarii publici de diferite niveluri faţă de exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor cu care sînt investiţi.

Aflînduse în plină desfăşurare a Planului de acţiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană care prevede acţivităţî privind modernizarea administraţiei publice şi creşterii gradului de profesionalism al funcţiei publice, se simpte nevoia unor acţiuni concrete, operative şi curajoase pentru a aduce funcţia publică la nivelul standardelor europene.

Strategia de reformă a administraţiei publice centrale, lansată in Republica Moldova, işi propune soluţionarea problemelor din administraţia publică centrală, inclusiv şi a celor din managementul resurselor umane. Au fost preconizate mai multe acţiuni, printre care şi adoptarea unui nou cadru legislativ cu privire la administraţia publică centrală şi activitatea funcţionarilor publici. Este vorba de proiectul legii cu privire la administraţia publică centrală, Legea cu privire la serviciul public şi statutul funcţionarului public, Legea privind conflictul de interese, Codul de conduită a funcţionarului public, Hotărîri de Guvern ş.a.

LEGEA Nr. 158 din  04.07.2008 “Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” care a fost pusă în aplicare de la 01.01.2009 reglementează statutul funcţionarilor publici. Statutul creează un corp al funcţionarilor publici şi asigură funcţionarea sistemului administraţiei publice, indiferent centrală sau locală, pe baze constituţionale.

În această lucrare sunt analizate aspectele legale, reglementate de Legea nr. 158 din  04.07.2008 “Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”, privind noţiunile generale, clasificarea funcţiilor public şi categoriile de funcţionari publici, managementul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici, drepturile şi obligaţiile funcţionarulor public, cariera funcţionarilor publici, răspunderea funcţionarilor public,codul de conduită a funcţionarilor publici.

2. CLASIFICAREA FUNCŢIILOR PUBLICE. CATEGORIILE DE FUNCŢIONARI PUBLICI

2.1. Instituirea funcţiilor publice.

Instituirea funcţiilor publice are loc în temeiul actelor Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova, Guvernului şi ale altor autorităţi publice, emise în limitele competenţei lor, stabilite de Constituţie şi de alte legi. Funcţiile publice se stabilesc pentru fiecare autoritate publică în parte de către persoana sau organul care are competenţa legală de numire în funcţie în baza activităţilor care implică exercitarea prerogativelor de putere publică.

Pentru aceasta autorităţile administraţiei publice centrale de specialitate şi organele din subordinea acestora, autorităţile administraţiei publice locale îndeplinesc formularul-tip al

3

www.SURSA.md

statului de personal în conformitate cu “Metodologia cu privire la completarea şi avizarea statului de personal” aprobate prin HG 201 din 11.03.2009 şi îl înaintează spre avizare Guvernului.

Conform prevederilor Legii nr. 158 din  04.07.2008 “Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”, fiecare categorie de funcţii publice se împarte în grupuri, specificate în Clasificatorul unic al funcţiilor publice, aprobat de Parlament. Este de accentuat faptul că la momentul actual, Clasificatorul unic al funcţiilor publice este aprobat prin Hotărîrea Guvernilui nr. 151 din 23.02.2001 dar nu de Parlament şi cuprinde totalitatea funcţiilor publice, raportate la una din următoarele grupe: Cod 01. Funcţiile publice din autorităţile publice centrale şi de specialitate şi raportarea lor la grade de calificare    01.01.  Funcţiile publice de rangul întîi    01.02.  Funcţiile publice de rangul doi    01.03.  Funcţiile publice de rangul trei Cod 02. Funcţiile publice din autorităţile publice locale şi unităţile teritoriale autonome cu statut special şi raportarea lor la grade de calificare    02.02.  Funcţiile publice de rangul doi    02.03.  Funcţiile publice de rangul trei

2.2. Clasificarea funcţiilor publice şi gradele de calificare a funcţionarilor publici.

În republica Moldova, funcţiile publice se clasifică în 3categorii:1) funcţii publice de conducere de nivel superior - funcţionarii publici care realizează

managementul nivelului superior în autorităţile publice. Această categorie include persoanele care sînt numite în una din următoarele funcţii publice de conducere:

- adjunct al conducătorului autorităţii administrative;-conducător şi adjunct al conducătorului aparatului autorităţii publice (Parlamentul,

Preşedintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constituţională, Curtea Supremă de Justiţie, Procuratura Generală, Curtea de Conturi). Gradele de calificare pentru funcţionarii publici de conducere de nivel superior sunt:

consilier de stat al Republicii Moldova de clasa I;consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a II-a;consilier de stat al Republicii Moldova de clasa a III-a;2) funcţii publice de conducere- organizează, coordonează, îndrumă şi controlează

activităţile desfăşurare de funcţionarul public, specificate mai sus, sub autoritatea unui funcţionar public ierarhic superior sau a unei persoane ce exercită funcţie de demnitate publică. Categoria funcţionarilor publici de conducere include persoanele numite, în una din următoarele funcţii publice de conducere:

a) conducător şi adjunct al conducătorului organului din subordinea ministerelor şi altor autorităţi administrative;

b) conducător şi adjunct al conducătorului subdiviziunii interioare a autorităţii publice;c) conducător şi adjunct al conducătorului serviciului desconcentrat al autorităţii publice;

4

www.SURSA.md

g) conducător şi adjunct al conducătorului serviciului descentralizat, organizat în unitatea administrativ-teritorială şi în unitatea teritorială autonomă cu statut special;

h) secretar al consiliului satului (comunei), sectorului, oraşului (municipiului), raionului şi secretar al preturii;

i) pretor şi vicepretor al sectorului municipiului Chişinău;Pentru această categorie de funcţionari publici se stabilesc următoarele grade de calificare:consilier de stat de clasa I;consilier de stat de clasa a II-a;consilier de stat de clasa a III-a;3) funcţii publice de execuţie. Include persoanele numite, în condiţiile prezentei legi, în

alte funcţii publice decît cele desctise mai sus, pentru care se stabilesc următoarele grade de calificare:

consilier de clasa I;consilier de clasa a II-a;consilier de clasa a III-a. Gradul de calificare de clasa a III-a se conferă funcţionarului public debutant după

expirarea perioadei de probă, dacă aceasta a trecut cu succes şi funcţionarului public de conducere de nivel superior, care anterior a deţinut funcţie publică, însă nu deţine grad de calificare – la numirea lui în funcţie.

Conferirea gradului de calificare imediat superior se face dacă funcţionarul public a obţinut cel puţin calificativul „bine” la 3 evaluări ale performanţelor profesionale. Funcţionarului public i se poate conferi un grad de calificare ce îl depăşeşte pe cel anterior cu un grad în cazul îndeplinirii unor misiuni de importanţă deosebită sau obţinerii calificativului “foarte bine” la ultimele 2 evaluări ale performanţelor profesionale. Aprecierea caracterului deosebit al misiunii este de competenţa conducătorului autorităţii publice cu drept de conferire a gradelor de calificare.

Fiecărui grad de calificare îi corespunde un anumit spor la salariu, calculat din data conferirii acestuia. Funcţionarul public îşi păstrează gradul de calificare deţinut în cazul promovării în cadrul aceleiaşi categorii de funcţii publice, avansării în trepte de salarizare, transferului, detaşării, interimatului unei funcţii publice de conducere, reangajării în serviciul public.

Funcţionarului public i se poate retrage gradul de calificare, prin hotărîre judecătorească definitivă, pentru săvîrşirea unor acţiuni ilegale ce prevăd răspundere penală, precum şi în cazul cînd gradul de calificare a fost conferit cu încălcarea legislaţiei.

3. MANAGEMENTUL FUNCŢIEI PUBLICE ŞI AL FUNCŢIONARILOR PUBLICI

Managementul funcţiei publice şi al funcţionarilor publici este de competenţa Guvernului.Autorităţile publice asigură administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici.

Administrarea funcţiei publice şi a funcţionarilor publici se organizează şi se realizează de conducătorul autorităţii publice, prin intermediul serviciului resurse umane.

5

www.SURSA.md

Conform legii, evidenţa la nivel naţional a funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici se efectuează prin administrarea registrului funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici şi a dosarelor personale ale funcţionarilor publici. Fiecare autoritate publică are obligaţia să transmită Guvernului, la cerere, toate datele necesare realizării atribuţiilor sale ce decurg din lege. În cazul intervenirii unor schimbări în raporturile de serviciu, autoritatea publică, în termen de 10 zile lucrătoare, este obligată să comunice acest fapt Guvernului. Modalitatea de administrare a datelor şi de transmitere a lor către Guvern, categoriile de persoane care au acces la evidenţa naţională, structura şi conţinutul registrului funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici se aprobă de Guvern.

Pentru fiecare funcţionar public, autorităţile publice întocmesc dosar personal. Dosarul personal conţine informaţii despre funcţionarul public şi despre modul în care acesta îşi exercită atribuţiile.Persoanele care au acces la datele cuprinse în evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi la dosarul personal al funcţionarului public, au obligaţia, de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal. Pentru încălcarea acestor prevederi, persoanele respective răspund în condiţiile legii.

La acest capitol prevederile Legii nu sunt realizate pe deplin în practică. Direcţia politica de cadre din cadrul Cancelariei de Stat, la 27 mai, a prezentat rezultatele implementării Legii nr.158 din 04.07.2008 „Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” în perioada ianuarie – martie 2010. Raportul nominalizat este primul document al Cancelariei de Stat care reflectă realizările implementării noului cadru normativ în serviciul public, folosind statistici şi indicatori de monitorizare. Raportul include analiza managementului funcţiilor publice şi progresul atins în respectarea procedurilor de personal în autorităţile administraţiei publice centrale în ianuarie-martie 2010. Progresul în implementarea prevederilor noului cadru normativ în serviciul public se manifestă prin modernizarea politicii de personal în administraţia publică, conform bunelor practici ale Uniunii Europene. Astfel, pentru prima dată a început să fie efectuată evidenţa funcţiilor publice şi monitorizarea implementării procedurilor de personal în aparatele centrale ale organelor centrale de specialitate, care urmează a fi extinsă pentru toate autorităţile, concomitent cu introducerea SIA „Registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici”. Pînă la întroducerea acestui registru, serviciilor resurse umane din autorităţile administraţiei publice centrale şi locale li se pune în sarcină şi ca scop de a contribui la eficientizarea activităţii autorităţii administraţiei publice prin implementarea politicii şi procedurilor moderne în lucrul cu personalul, activînd ca subdiviziune interioară autonomă (direcţie, secţie sau serviciu), care se subordonează nemijlocit conducătorului autorităţii administraţiei  publice conform prevederilor HG 724 din 13.06.2003 “Cu privire la serviciul resurse umane din cadrul autorităţii administraţiei publice centrale şi locale”.

4. DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE FUNCŢIONARULUI PUBLIC

4.1. Drepturile funcţionarului public

Funcţionarul public, în procesul de executare a competenţelor sale, are următoarele drepturi:

a) să examineze probleme şi să ia decizii în limitele competenţei sale;

6

www.SURSA.md

b) să solicite, în limitele competenţei sale, şi să primească informaţia necesară de la alte autorităţi publice, precum şi de la persoane fizice şi juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma lor juridică de organizare;

c) să-şi cunoască drepturile şi atribuţiile stipulate în fişa postului;d) să beneficieze de condiţii normale de muncă şi igienă de natură să-i ocrotească sănătatea

şi integritatea fizică şi psihică, precum şi de un salariu corespunzător complexităţii atribuţiilor funcţiei;

e) să se adreseze Guvernului sau după caz, conducătorilor autorităţilor publice respective asupra cazurilor de încălcare a legislaţiei referitoare la funcţia publică şi la statutul funcţionarului public.

f) să beneficieze de stabilitate în funcţia publică deţinută, precum şi de dreptul de a fi promovat într-o funcţie publică superioară.

Funcţionarul public are dreptul la acces liber la dosarul său personal şi la datele personale incluse în registrul funcţiilor publice şi al funcţionarilor publici. La cererea scrisă sau verbală a funcţionarului public, autoritatea publică eliberează gratuit copii de pe actele existente în dosarul său personal, precum şi documente care să ateste activitatea desfăşurată, vechimea totală în muncă şi în funcţia publică, alte date necesare. Funcţionarul public are dreptul de a fi informat cu privire la toate deciziile care îl vizează în mod direct.

Funcţionarului public i se garantează dreptul la opinie şi poate exprima opinia oficială a autorităţii publice numai dacă este abilitat în acest sens. Funcţionarul public poate participa la activităţi sau dezbateri publice.

Funcţionarul public poate avea calitatea de membru al partidelor politice sau organizaţiilor social-politice legal constituite, poate să întemeieze organizaţii sindicale şi să adere la ele, poate asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii care au drept scop reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale.

Funcţionarilor publici le este recunoscut dreptul la grevă însă totodată le este interzis să participe la grevele care dereglează funcţionarea autorităţii publice de a cărei activitate depinde asigurarea societăţii cu bunuri şi servicii de importanţă vitală.

Funcţionarii publici în exerciţiul atribuţiilor lor sînt protejaţi de lege. Autoritatea publică este obligată să asigure protecţia funcţionarului public şi a membrilor familiei lui împotriva ameninţărilor, violenţelor, faptelor de ultraj cărora le-ar putea fi victimă în exerciţiul funcţiei publice sau în legătură cu aceasta. Pentru garantarea acestui drept, autoritatea publică va solicita sprijinul organelor abilitate, potrivit legii. Autoritatea publică este obligată să îl despăgubească pe funcţionarul public în situaţia în care acesta a suferit un prejudiciu material şi/sau moral în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

4.2. Obligaţiile funcţionarului public

Obligaţiile generale stabilite pentru funcţionarii publici sunt următoarele:a) să respecte Constituţia, legislaţia în vigoare, precum şi tratatele internaţionale la care

Republica Moldova este parte; b) să respecte cu stricteţe drepturile şi libertăţile cetăţenilor;c) să fie loial autorităţii publice în care activează;

7

www.SURSA.md

d) să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate şi promptitudine, în spirit de iniţiativă şi colegialitate toate atribuţiile de serviciu;

e) să păstreze, în conformitate cu legea, secretul de stat, precum şi confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiei publice, cu excepţia informaţiilor considerate de interes public;

f) să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege;g) să respecte regulamentul internÎn timpul exercitării atribuţiilor sale să nu exprime sau să manifeste public preferinţele

politice şi să favorizeze vreun partid politic sau vreuo organizaţie social-politică.Funcţionarii publici de conducere de nivel superior, precum şi funcţionarii publici de

conducere sînt obligaţi să încurajeze propunerile şi iniţiativele motivate ale personalului din subordine în vederea îmbunătăţirii activităţii autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea.

Funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la conducătorul său direct şi de la conducătorul autorităţii publice în care îşi exercită funcţia publică. Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la conducător dacă le consideră ilegale. Dispoziţia se consideră ilegală dacă aceasta este în contradicţie cu actele legislative şi normative în vigoare, depăşeşte competenţa autorităţii publice sau necesită acţiuni pe care destinatarul dispoziţiei nu are dreptul să le îndeplinească. Dacă funcţionarul public are dubii cu privire la legalitatea unei dispoziţii, acesta este obligat să comunice în scris autorului dispoziţiei dubiile sale, precum şi să aducă la cunoştinţa conducătorului ierarhic superior al acestuia astfel de situaţii. Funcţionarul public nu poate fi sancţionat sau prejudiciat pentru sesizarea cu bună-credinţă cu privire la dispoziţiile ilegale ale conducătorului.

Funcţionarul public este obligat să prezinte, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate. Funcţionarul public este obligat să respecte întocmai regimul juridic al conflictului de interese.

4.3. Incompatibilităţi şi restricţii

Conform prevederilor Legii, calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decît cea în care a fost numit. Totodată el poate cumula, în cadrul autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, atribuţiile funcţiei sale cu atribuţiile funcţiei publice temporar vacante, fapt confirmat prin actul administrativ al conducătorului.

Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică a fost stabilită prin HG 109 din 02.02.1999 “Cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice”, iar începind cu 12.11.2010 prin HG 1053 din 11.11.2010“Cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale”.Funcţionarul public nu poate fi mandatar al unor terţe persoane în autoritatea publică în care îşi desfăşoară activitatea, inclusiv în ceea ce priveşte efectuarea unor acte în legătură cu funcţia publică pe care o exercită. De asemenea el nu poate exercita o funcţie publică în subordinea nemijlocită a unei rude directe sau a unei rude prin afinitate în cadrul aceleiaşi autorităţi publice. Funcţionarul public antrenat în una din activităţile incompatibile este avertizat de către

8

www.SURSA.md

conducătorul autorităţii publice să abandoneze activitatea. Dacă, după expirarea unei luni de la data primirii avertismentului, funcţionarul public nu abandonează activitatea, el este destituit din funcţia publică.

Persoanele vor întreprinde acţiuni în vederea încetării raporturilor ierarhice nemijlocite în termen de 2 luni. În cazul în care aceste condiţii nu se respectă, funcţionarul public se transferă într-o funcţie care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul nu este posibil, acesta este eliberat din funcţia publică deţinută.

4.4. Perfecţionarea profesională a funcţionarului public Perfecţionarea profesională a funcţionarului public este atît un drept cît şi o obligaţiune a

acestuia. În procesul de dezvoltare profesională continuă a funcţionarului public, autorităţile publice au obligaţia de a asigura posibilităţi egale fiecărui funcţionar public la instruire atît în ţară, cît şi peste hotare, diverse forme de dezvoltare profesională continuă, cu o durată de cel puţin 40 de ore anual, iar o dată la trei ani – cursuri de perfecţionare, cu o durată de cel puţin 72 de ore. Pentru aceasta, în bugetul anual propriu, autorităţile publice prevăd mijloace pentru finanţarea procesului de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici, în mărime de cel puţin 2% din fondul de salarizare.

În cazul în care cursurile de dezvoltare profesională continuă se organizează în afara localităţii unde îşi are sediul autoritatea publică, funcţionarul public beneficiază de compensarea cheltuielilor legate de deplasare.

Dacă durata formelor de dezvoltate profesională este mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, cu excepţia celor urmate pe cont propriu, funcţionarul public este obligat să-şi asume angajamentul că, după terminarea cursurilor sau programelor, va activa în serviciul public, proporţional cu numărul zilelor de dezvoltare profesională, între 2 şi 5 ani. În cazul nerespectării angajamentului specificat, el este obligat să restituie autorităţii publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea profesională, inclusiv salariul încasat pe această perioadă, calculate în condiţiile legii.

Modul de organizare şi desfăşurare a procesului de dezvoltare profesională continuă a funcţionarilor publici a fost aprobăt de Guvern prin Hotărîrea 845 din 26.07.2004 “Cu privire la perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici.

5. CARIERA FUNCŢIONARULUI PUBLIC

5.1. Încadrarea în serviciul public.

La o funcţie publică poate candida persoana care:a) deţine cetăţenia Republicii Moldova;b) posedă limba moldovenească şi limbile oficiale de comunicare interetnică vorbite în

teritoriul respectiv în limitele stabilite de lege;c) are capacitate deplină de exerciţiu;d) nu a împlinit vîrsta necesară obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă;

9

www.SURSA.md

e) este aptă, din punct de vedere al stării sănătăţii, pentru exercitarea funcţiei publice, conform certificatului medical eliberat de instituţia medicală abilitată, dacă pentru funcţia respectivă sînt stabilite cerinţe speciale de sănătate;

f) are studiile necesare prevăzute pentru funcţia publică respectivă;g) îndeplineşte cerinţele specifice pentru ocuparea unor anumite funcţii publice.h) nu are antecedente penale nestinse pentru infracţiuni săvîrşite cu intenţie;i) nu este privată de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită

activitate, ca pedeapsă de bază sau complementară, ca urmare a sentinţei judecătoreşti definitive prin care s-a dispus această interdicţie.

j) are studii superioare absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, cu excepţia funcţiilor publice de execuţie din autorităţile administraţiei publice locale de nivelul întîi în care, după caz, pot fi încadrate persoane cu studii medii de specialitate absolvite cu diplomă.

Pentru a ocupa o funcţie publică de conducere de nivel superior, în afară de condiţiile prevăzute mai sus, persoana trebuie să aibă cel puţin 5 ani vechime în specialitatea (profilul) funcţiei publice respective.

Ocuparea funcţiei publice vacante se face prin concurs, promovare sau transfer. Concursul se organizează, de regulă, după aplicarea modalităţilor de ocupare a funcţiei publice vacante prin promovare sau transfer. Ocuparea funcţiei publice de conducere de nivel superior vacante se face numai prin concurs.

Concursul pentru ocuparea funcţiei publice vacante are la bază principiile competiţiei deschise, transparenţei, competenţei şi meritelor profesionale, precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.

Concursul se organizează de către comisiile de concurs, diferit pentru diferite categorii funcţionari publici.

Pentru funcţia de adjunct al conducătorului autorităţii administrative, concursul se organizează de către comisia permanentă formată din 7 membri specialişti în administraţia publică, desemnaţi de Guvern.

Pentru funcţia de conducător şi adjunct al conducătorului aparatului autorităţii publice (Parlamentul, Preşedintele RM, Consiliul Superior al Magistraturii, Curtea Constutituţională, Curtea Supremă de justiţie, Procuratura Generală, Curtea de Conturi), concursul se organizează de către comisiile de concurs formate de autorităţile publice respective.

Pentru funcţiile publice de conducere şi de execuţie din aceste autorităţi, comisiile de concurs sînt instituite de către autorităţile publice respective.

Condiţiile de desfăşurare a concursului se publică într-o publicaţie periodică (pînă în iulie 2010 acestea se piblicau în Monitorul Oficial), pe pagina web a autorităţii publice iniţiatoare, precum şi se afişează pe panoul informaţional la sediul autorităţii publice, într-un loc vizibil şi accesibil publicului, cu cel puţin 20 de zile calendaristice înainte de data desfăşurării concursului. Procedura de organizare şi desfăşurare a concursului este stabilită prin “Regulamentul cu privire la ocuparea funcţiei publice vacante prin concurs”, aprobat prin HG nr.201 din 11.03.2009. Litigiile cu privire la concurs se soluţionează de instanţa de contencios administrativ competentă.

Raporturile de serviciu apar în baza actului administrativ de numire în funcţia publică. Actul administrativ de numire are formă scrisă şi conţine temeiul legal al numirii, referinţa la una din modalităţile de ocupare a funcţiei publice, numele funcţionarului public, funcţia publică, data

10

www.SURSA.md

de la care acesta urmează să exercite funcţia publică, drepturile salariale, perioada de probă, după caz, alte componente stabilite de legislaţie. La actul administrativ de numire se anexează fişa postului, iar o copie a acesteia se înmînează funcţionarului public.

5.2. Perioada de probă

Pentru funcţionarul public debutant -persoana care exercită o funcţie publică pentru prima dată, se stabileşte perioada de probă, care are drept scop verificarea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor profesionale în îndeplinirea funcţiei publice, formarea practică a funcţionarilor publici debutanţi, precum şi cunoaşterea de către aceştia a specificului şi exigenţelor administraţiei publice. Funcţionarilor publici de conducere de nivel superior nu li se stabileşte perioadă de probă. Durata perioadei de probă este de 6 luni. Procedura de organizare a perioadei de probă, de evaluare a activităţii funcţionarului public debutant, drepturile şi obligaţiile lui specifice sunt aprobate de Guvern prin HG nr.201 din 11.03.2009. La expirarea perioadei de probă, funcţionarul public debutant este confirmat în funcţia publică dacă a obţinut la evaluarea activităţii profesionale cel puţin calificativul „satisfăcător” sau este eliberat din funcţia publică dacă a obţinut la evaluarea activităţii profesionale calificativul „nesatisfăcător”. În cazul confirmării în funcţie perioada de probă se ia în considerare la calculul vechimii în serviciul public.

În termende 10 zile de la confirmarea în funcţia publică, în prezenţa conducătorului autorităţii publice şi în faîa simbolurilor de stat, funcţionarul public depune jurămîntul.

5.3 Remunerarea, vechimea în munşă şi garanţiile sociale ale funcţionarului public

Salarizarea funcţionarilor publici se stabileşte în condiţiile prezentei legi şi Legii nr.355 din 23.12.2005 “Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”, În afară de aceasta în diferite cazuri se folosesc prevederile Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, Hotărîrii Guvernului nr.915 din 19.12.1994 “Cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat” şi ale altor Legi şi acte normative cu privire la salarizarea funcţionarilor publici.

Funcţionarul public este stimulat pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor, manifestarea spiritului de iniţiativă, pentru activitate îndelungată şi ireproşabilă în serviciul public. Stimularea funcţionarului public poate fi sub formă de premiu, mulţumire, diplomă de onoare. Pentru succese deosebite în activitate, merite faţă de societate şi faţă de stat, funcţionarul public poate fi decorat cu distincţii de stat.

Stimulările se aplică de către persoana sau organul care are competenţă legală de numire în funcţie printr-un act administrativ. Stimulările se înscriu în carnetul de muncă şi în dosarul personal al funcţionarului public.

Vechimea în serviciul public include perioadele de exercitare a funcţiilor publice în autorităţile publice menţionate în Lege. În sensul prezentei legi, vechimea în serviciul public se calculează cumulativ, indiferent de întreruperile pe care le-a avut funcţionarul public în serviciul public. În vechimea în serviciul public intră şi perioadele de activitate în calitate de funcţionar

11

www.SURSA.md

public în autorităţile publice care au funcţionat pe teritoriul Republicii Moldova pînă la punerea în aplicare a prezentei legi.

În calitate de garanţii sociale Legea stabileşte acordarea ajutoarelor materiale în vederea soluţionării problemelor sociale şi de trai în conformitate cu legea, beneficierea de pensie în condiţiile Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat, indemnizaţii unice conform prevederilor prezentei Legi şi Codului Muncii.

După împlinirea vîrstei necesare obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vîrstă, funcţionarul public poate fi numit, la decizia conducătorului, pe o perioadă determinată, dar nu mai mare de 3 ani, în aceeaşi funcţie publică, primind pensia şi salariul conform legislaţiei.

Concediul de odihnă anual a funcţionarului public are o durată de 35 de zile calendaristice. În cazul în care vechimea în serviciul public depăşeşte 5, 10 şi 15 ani, concediul de odihnă anual plătit se măreşte cu 3, 5 şi, respectiv, 7 zile calendaristice. Adăugator, funcţionarului public i se poate acorda un concediu neplătit, cu o durată de pînă la 60 de zile calendaristice în decursul unui an.

Concediul anua plătit cît şi concediul neplătit se acordă în modul stabilit de legislaţie.Funcţionarul public poate beneficia şi de alte tipuri de concedii conform legislaţiei.

5.4. Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public

Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public se efectuează anual, prin compararea rezultatelor obţinute în perioada evaluată cu obiectivele stabilite, în baza criteriilor de evaluare. Obiectivele pentru fiecare funcţionar public se stabilesc anual de către conducătorul autorităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea funcţionarul public. Revizuirea obiectivelor se poate face semestrial. Modificările se consemnează într-un proces-verbal semnat şi datat de conducătorul autorităţii publice şi de funcţionarul public care urmează să fie evaluat.

În urma evaluării performanţelor profesionale, funcţionarului public i se acordă unul dintre următoarele calificative: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător”, „nesatisfăcător”. În cadrul procedurii de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public se identifică necesităţile de dezvoltare profesională a acestuia.

Rezultatele evaluării performanţelor profesionale ale funcţionarului public se iau în considerare la luarea deciziilor cu privire la avansarea şi promovarea în funcţie, conferirea unui grad de calificare superior menţinerea şi destituirea din funcţia publică.

Modalitatea de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarului public este reglementată prin anexa nr.8 la Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009 “Regulamentulcu privire la evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarului public”.

Evaluarea performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici se efectuează de către comisiile de evaluare, numite de Primul-ministru sau instituite de conducătorii autorităţilor publice respective după caz.

Procedura de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici se realizează în două etape: completarea fişei de evaluare şi interviul.

Completarea fişei de evaluare se realizează de către persoana care exercită funcţie de demnitate publică, funcţionarul public de conducere de nivel superior, funcţionarul public de conducere ierarhic superior, preşedintele raionului, primarul satului (comunei).

12

www.SURSA.md

Interviul reprezintă un schimb de informaţii care are loc între persoana care a întocmit fişa de evaluare şi funcţionarul public evaluat.

Penrtru funcţionarul public de conducere de nivel superior procedura de evaluare puţin diferă. Acesta întocmeşte un raport de activitate pentru perioada respectivă, iar persoana care exercită funcţie de demnitate publică sau funcţionarul public de conducere de nivel superior ierarhic - un raport de evaluare. Interviul este obligatoriu numai în cazul în care informaţiile cuprinse în raportul de activitate şi în raportul de evaluare diferă.

Fiecare evaluare realizată de comisia de evaluare se consemnează în fişa de evaluare a funcţionarului public. Un exemplar al fişei de evaluare se trimite obligatoriu persoanei care exercită funcţie de demnitate publică sau, după caz, funcţionarului public de conducere de nivel superior ierarhic, iar altul se păstrează în dosarul personal al funcţionarului public evaluat.

În cazul în care funcţionarul public consideră că aprecierile consemnate nu corespund realităţii, el poate solicita comisiei de evaluare revizuirea calificativului acordat.

6. RĂSPUNDEREA FUNCŢIONARULUI PUBLIC

Pentru încălcarea îndatoririlor de serviciu, a normelor de conduită, pentru pagubele materiale pricinuite, contravenţiile sau infracţiunile săvîrşite în timpul serviciului sau în legătură cu exercitarea atribuţiilor funcţiei, funcţionarul public poartă răspundere disciplinară, civilă, administrativă, penală, după caz.

Pentru comiterea abaterilor disciplinare, funcţionarului public îi pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment, mustrare, mustrare aspră, suspendarea dreptului de a fi promovat în funcţie în decursul unui an, suspendarea dreptului de a fi avansat în trepte de salarizare pe o perioadă de la unu la doi ani, transfer într-o funcţie publică inferioară pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzătoare a drepturilor salariale,destituirea din funcţia publică.

Sancţiunea disciplinară se aplică de către persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie. Sancţiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data săvîrşirii abaterii.

În majoritatea cazurilor sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicată decît după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea echitabilă a funcţionarului public de către comisia de disciplină, în termen de cel mult o lună de la data constatării faptei. Modul de constituire, organizare şi funcţionare, componenţa, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de muncă a comisiilor de disciplină a fost aprobată de Guvern prin Regulamentul cu privire la comisia de disciplină, (anexa nr. 7 la Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11 martie 2009). După cercetarea prealabilă, comisia de disciplină propune autorităţii publice respective sancţiunea aplicabilă funcţionarului public vinovat. Actul administrativ cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare se aduce la cunoştinţa funcţionarului public în termen de 5 zile de la emitere, sub semnătură. Actul administrativ de sancţionare disciplinară poate fi atacat de către funcţionarul public în instanţa de contencios administrativ în modul stabilit de lege.

13

www.SURSA.md

Termenul de acţiune a sancţiunii disciplinare nu poate depăşi un an de la data aplicării, cu excepţiile prevăzute de lege. Dacă, pe parcursul acestui termen, funcţionarul public nu va fi supus unei noi sancţiuni disciplinare, se consideră că lui nu i s-a aplicat sancţiune disciplinară.

7. MODIFICAREA SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA RAPORTURILOR DE SERVICIU

7.1. Modificarea raporturilor de serviciu

Modificarea raporturilor de serviciu se face atăt în interesul serviciului cît şi la cererea funcţionarului public. Modificarea raporturilor de serviciu ale tuturor funcţionarilor publici are loc prin avansare sau retrogradare în trepte de salarizare, detaşare, transfer în interesul serviciului, iar ale funcţionarilor publici de conducere şi de execuţie şi prin promovare în funcţie şi interimatul unei funcţii publice de conducere.

Promovarea funcţionarului public într-o funcţie publică superioară se face în bază de merit şi se efectuează de autoritatea publică în care funcţia publică respectivă este vacantă. Poate fi promovat într-o funcţie publică superioară funcţionarul public care a obţinut în urma evaluării performanţelor profesionale calificativul „foarte bine” la ultimele 2 evaluări sau calificativul „bine” la ultimele 3 evaluări şi în cazul cînd sînt mai multe candidaturi selecţia se face pe bază de concurs.

Transferul, ca modalitate a modificării raporturilor de serviciu, are loc între autorităţile publice sau între subdiviziunile interioare ale aceleiaşi autorităţi publice. Transferul între autorităţile publice se dispune de către conducătorul autorităţii publice, la solicitarea autorităţii publice în interesul căreia se efectuează transferul, cu înştiinţarea Guvernului.

În cazul transferului în interesul serviciului în altă localitate, funcţionarul public transferat are dreptul la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu suplimentar plătit de 7 zile calendaristice. Transferul în interesul serviciului se face într-o funcţie publică echivalentă cu funcţia publică deţinută de funcţionarul public sau la cererea funcţionarului public şi într-o funcţie publică de nivel inferior.

Exercitarea temporară a unei funcţii publice de conducere se realizează prin asigurarea interimatului de către funcţionarul public care îndeplineşte condiţiile specifice pentru ocuparea acestei funcţii publice şi nu are sancţiuni disciplinare nestinse în condiţiile prezentei legi. Numirea în funcţia publică vacantă se aplică de către persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie pe o perioadă de cel mult 6 luni pe an, cu înştiinţarea Guvernului. Această perioadă poate fi prelungită cu cel mult 6 luni, cu înştiinţarea Guvernului, dacă autoritatea publică a organizat concurs şi funcţia publică nu a fost ocupată, în condiţiile legii.

7.2.Suspendarea raporturilor de serviciu

Suspendarea raporturilor de serviciu presupune încetarea îndeplinirii pentru o anumită perioadă a atribuţiilor de către funcţionarul public şi a plăţii drepturilor salariale de către autoritatea publică în care acesta activează şi poate interveni în circumstanţe ce nu  depind de voinţa  părţilor, prin acordul părţilor sau la iniţiativa uneia dintre părţi conform prevederilor prezentei legi şi Codului Muncii.

14

www.SURSA.md

Suspendarea raporturilor de serviciu se aprobă sau, după caz, se constată, prin actul administrativ al persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie, cu excepţia concediu de maternitate şi circumstanţelor de boală sau traumă.

În cazurile în care motivele ce au provocat suspendarea raporturilor de serviciu încetează sau, după caz, la sfîrşitul perioadei pentru care a fost aprobată cererea de suspendare, funcţionarul public este reîncadrat în funcţia publică exercitată înainte de suspendare. Reîncadrarea funcţionarului public în funcţia publică înainte de expirarea perioadei pentru care a fost aprobată suspendarea raporturilor de serviciu se face la cererea acestuia.

7.3. Încetarea raportului de serviciu

Raporturile de serviciu încetează în următoarele cazuri: în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor, eliberare din funcţie, destituire,demisie.

Încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor sînt stabilite în Lege şi se face în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea sau aducerea la cunoştinţa autorităţii publice a cazului respectiv, prin actul administrativ al persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie. Actul administrativ prin care s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor se comunică Guvernului în termen de 10 zile lucrătoare de la emiterea lui.

Eliberarea şi demiterea din funcţia publică se face de către persoana/organul care are competenţa legală de numire în funcţie, printr-un act administrativ, care se comunică funcţionarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcţia publică.

În cazul eliberării din funcţie, autoritatea publică este obligată să acorde funcţionarilor publici un preaviz cu o durată de 30 de zile calendaristice în unele cazuri stabilite de Lege, iar în alte cazuri – de 15 zile calendaristice. În perioada de preaviz, autoritatea în cauză asigură reducerea programului de muncă, cu pînă la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit.

Funcţionarul public poate înceta raporturile de serviciu prin demisie comunicată în scris persoanei/organului care are competenţa legală de numire în funcţie. Demisia nu va fi motivată şi va produce efecte după 14 zile calendaristice de la comunicare. Cu acordul părţilor, demisia poate fi acceptată la data solicitată de către funcţionarul public, dar nu mai tîrziu de termenul indicat mai sus.

În cazul demisiei funcţionarului public în legătură cu pensionarea, stabilirea gradului de invaliditate, concediul pentru îngrijirea copilului, înmatricularea într-o instituţie de învăţămînt, trecerea cu traiul în altă localitate, îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 14 ani (a copilului invalid pînă la vîrsta de 16 ani), alegerea în funcţie electivă, autoritatea publică este obligată să accepte demisia în termenul indicat în cerere în limita perioadei de 14 zile calendaristice.

15

www.SURSA.md

8. CONCLUZIE

1. Legea nr.158-XVI din 04.07.2008 “Cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public” are o importanţă deosebită în viaţa şi activitatea instituţiilor administraţiei publice de toate nivelurile, rezolvînd un şir de contradicţii care apăreau în activitatea funcţionarilor publici, ce ţin de cariera funcţionarului public, managmentul funcţiilor şi al funcţionarilor publici, dreptul şi obligaşiunile acestora ş.a. Astfel pentru prima dată funcţionarul public poate avea calitatea de membru al partidelor politice sau a organizaţiilor social-politice legal constituite, poate să întemeieze organizaţii sindicale şi să adere la ele, poate asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii care au drept scop reprezentarea şi protejarea intereselor profesionale, are dreptul la grevă.

O deosebită atenţie se acordă perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici, evaluării performanţelor acestora şi răspunderii funcţionarului public.

Au fost stabilite clar incompativilităţile şi restricţiile pentru funcţionarii publici. Altă problemă că în pracţica de toate zilele aceste incompatibilităţi nu se iau în consideraţie. Şi una din cele la care mă refer este incompatibilitatea funcţiei funcţionarului public cu orice altă funcţie publică decît cea în care a fost numit. Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate cu excepţia activităţilor ştiinţifice, didactice, de creaţie şi de reprezentare a statului în societăţile economice. Modul de cumulare a acestor activităţi cu funcţia publică a fost stabilită prin Hotărîrea Guvernului nr. 109 din 02.02.1999 “Cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice” şi prin “Regulile privind desfăşurarea muncii prin cumul a funcţionarului public” aprobate prin anexa nr.4 la Hotărîrea Guvernului nr. 201 din 11.03.2009. Însă contrar asestor reguli, în organele de conducere şi control ale Societăţilor pe acţiuni cu capital majoritat de stat îşi desfăşoară activitatea cîte 4-5 funcţionari publici, fără contracte de muncă, primind diferite recompense şi îndemnizaţii în afara celor prevăzute de legislaţia în vigoare. Funcţionarul public nu este avertizat de către conducătorul autorităţii publice să abandoneze activitatea şi nici nu este destituit din funcţia public după cum prevede Legea.

Posibil că aceasta se v-a schimba odată cu modificările întroduse î ncepind cu 12.11.2010 prin Hotărîrea Guvernului nr.1053 din 11.11.2010 “Cu privire la reprezentarea statului în societăţile comerciale”.

2. Permanent se iau măsuri de perfecţionare a Legii şi adoptării ei la condiţiile de dezvoltare a societăţii. Aceasta se demonstrează prin faptul că din momentul adoptării prezentei legi şi pînă la momentul actual, Legea a suferit 7 modificări.

3. Prin Lege şi completarea ei au fost prevăzute unele garanţii sociale care face mai atracţivă funcţia publică. Acesta este un mecanism de atragere şi de motivaşie a persoanelor profesioniste în sectorul public, concurînd actfel cu sectorul privat.

Consider necesar de atras atenţie asupra unor neclarităţi care şi mai mult ar putea îmbunătăţi statutul juridic al funcţionarului public:

1. Consider necesar de revizuit în obligaţiile funcţionarului public noţiunea „confidenţialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiei publice, cu excepţia informaţiilor considerate de interes public”. Aceasta încalcă principiul transparenţei.

16

www.SURSA.md

De asemenea conform legii funcţionarul public este obligat să se conformeze dispoziţiilor primite de la conducătorul său direct şi de la conducătorul autorităţii publice în care îşi exercită funcţia publică. Funcţionarul public are dreptul să refuze, în scris şi motivat, îndeplinirea dispoziţiilor primite de la conducător dacă le consideră ilegale. Dispoziţia se consideră ilegală dacă aceasta este în contradicţie cu actele legislative şi normative în vigoare, depăşeşte competenţa autorităţii publice sau necesită acţiuni pe care destinatarul dispoziţiei nu are dreptul să le îndeplinească. Dacă funcţionarul public are dubii cu privire la legalitatea unei dispoziţii, acesta este obligat să comunice în scris autorului dispoziţiei dubiile sale, precum şi să aducă la cunoştinţa conducătorului ierarhic superior al acestuia astfel de situaţii. Funcţionarul public nu poate fi sancţionat sau prejudiciat pentru sesizarea cu bună-credinţă cu privire la dispoziţiile ilegale ale conducătorului. Ţinînd cont de faptul că în practică este imposibil de demonstrat ilegalitatea unei dispoziţii, aceste obligaţii aduc, de regulă, la nerespectarea principiilor transparenţei şi independenţei funcţionarului public în activitatea sa.

2. Pudlicarea condiţiilor de desfăşurare a concursului de la „Momitorul Oficial” într-o „publicaţie periodică”, consider ca factor negativ.

3. Organizarea concursul după aplicarea modalităţilor de ocupare a funcţiei publice vacante prin promovare sau transfer, după cu prevede art.28 al Legii încalcă principiul transparenţei deschise precum şi principiul egalităţii accesului la funcţiile publice pentru fiecare cetăţean.

4. Conform prevederilor Legii, Clasificatorul unic al funcţiilor publice se aprobă de Parlament, pe cînd în realitate Clasificatorul unic al funcţiilor publice este aprobat prin Hotărîrea Guvernilui nr. 151 din 23.02.2010. Trebuie de concretizat de competenţa cui ţine acest moment.

5. Salarizarea funcţionarilor publici se stabileşte în condiţiile prezentei legi şi Legii nr.355 din 23.12.2005 “Cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar”, În afară de aceasta în diferite cazuri se folosesc prevederile Legii salarizării nr. 847 din 14.02.2002, Hotărîrii Guvernului nr.915 din 19.12.1994 “Cu privire la modul de acordare a recompensei materiale specialiştilor confirmaţi (aleşi) în componenţa Consiliului de administraţie al întreprinderii de stat” şi altor acte normative cu privire la salarizarea funcţionarilor publici. Consider necesar de unificat acest moment printr-un act normativ, deoarece aceasta aduce la nerespectarea principiului egalităţii între funcţionarii publici.

6. Este necesar de modificat procedura de completarea fişei de evaluare. Ca exemplu, conform legislaţiei în vigoare funcţionarul public de conducere ierarhic superior completează fişa de evaluare pentru funcţionarul public de conducere din subordine. Consider că aceasta ţine mai mult de competenţa serviciilor resurse umane cu atîn mai mult că problema sustragerii conducătorilor de la îndeplinirea atribiţiilor de bază este una din problemele altuale, prezente în administraţia publică atît centrală cît şi locală.

17

www.SURSA.md

Bibliografie

Acte legislative şi normative1. Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 158-XVI din 04

iulie 2008 /Monitorul Oficial nr.230-232 din 23.12.2008/.2. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23

decembrie 2005 /Monitorul Oficial nr.35-38 din 03.03.2006/.3. Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28 martie 2003 /Monitorul Oficial

159-162 din 29.07.2003/4. Legea privind societăţile pe acţiuni nr. 1134-XIII din 02 aprilie 1997 /Monitorul Oficial

nr.1-4 din 01.01.2008/.5. Legea salarizării nr. 847-XV din 14 februarie 2002 /Monitorul Oficial nr.50-52 din

11.04.2002/.6. Hotărîrea Guvernului privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 4

iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public nr. 201 din 11 martie 2009/Monitorul Oficial nr.55-56 din 17.03.2009/.

7. Hotărîrea Guvernului cu privire la aprobarea modificărilor şi completărilor ce se operează în Hotărîrea Guvernului nr.201 din 11 martie 2009 nr. 697 din 05 august 2010/Monitorul Oficial nr.145-147 din 13.08.2010/.

8. Hotărîrea Guvernului despre aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice nr.151 din 23 februarie 2001/Monitorul Oficial nr.25-26 din 01.03.2001/.

9. Hotărîrea Guvernului cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice nr.109 din 02 februarie 1999/Monitorul Oficial nr.19-21 din 25.02.1999/.

10. Actele legislative cu privire la reglementarea activităţii funcşionarului public, Chişinău, 2009

11. Popa Victor, Chiriac Liubomir, Mocanu Victor, Ghidul funcţionarului public, Chişinău, , 2007

12. Managmentul funcţionarilor publici,Buletin informativ nr.05, 31 mai 2010, Direcţia politică de cadre din cadrul Cancelariei de Stat, www.rapc.gov.md

13. Managmentul funcţionarilor publici,Buletin informativ nr.06, 30 uinie 2010, Direcţia politică de cadre din cadrul Cancelariei de Stat, www.rapc.gov.md

18

www.SURSA.md

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA STIINTE ECONOMOCE

REFERAT

LA DISCIPLINA: DREPT ADMINISTRATIV

TEMA : STATUTUL FUNCTIONARULUI PUBLIC DIN

REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat: Bezu Tatiana gr. 202 AP F/R

A verificat: Macovetchi Carolina

CHISINAU 2014

19

www.SURSA.md

20