nr.923 din 20 decembrie 1994
S T A T U T U Lexecutării pedepsei de către condamnaţi
1. Dispoziţii generale
Prezentul Statut al executării pedepsei de către condamnaţi (în continuare Statutul), în baza Constituţiei Republicii Moldova, Codului de executare a sancţiunilor de drept penal al Republicii Moldova, recomandărilor minime a regulilor de tratament al infractorilor, adoptate la Congresul I al O.N.U. de la Geneva în anul 1955 şi aprobate în rezoluţiile O.N.U. din anii 1957 şi 1977, şi ţinînd cont de cerinţele legislaţiei în vigoare, reglementează executarea sancţiuni penale în locurile de recluziune în scopul asigurării funcţionării operante a sistemului penitenciar şi creării condiţiilor pentru realizarea drepturilor şi obligaţiilor condamnaţilor, prevăzute de legile în domeniu. Acţiunea prezentului Statut se extinde asupra tuturor tipurilor de instituţii penitenciare (I.C. - instituţie de corecţie, C.R.M. - colonie de reeducare prin muncă, I.A.P. - izolator de anchetă penală, penitenciare, S.R.L.P. - spitalul republican de larg profil şi coloniile-aşezări), prescripţiile lui fiind obligatorii pentru personalul acestor instituţii, pentru condamnaţii deţinuţi în ele, precum şi pentru alte persoane ce le freventează. Încălcarea Statutului atrage după sine responsabilitatea stabilită.
2. Modul de primire a condamnaţilor în instituţiilepenitenciare
Temeiul pentru primirea condamnaţilor în instituţiile penitenciare (denumite în continuare "instituţii") îl constituie sentinţele instanţelor judecătoreşti intrate în vigoare,
precum şi hotărîrile (deciziile) judiciare privind schimbarea regimului de deţinere a contingentului special, în care se indică termenele restante de executare a pedepsei. Primirea condamnaţilor în instituţiile penitenciare se efectuează de către ajutorul de serviciu al şefului instituţiei respective, colaboratorul unităţii speciale, de medic şi de reprezentantul subunităţii militare. Condamnaţii deplasaţi independent şi cei care sosesc după încheierea programului de lucru sînt primiţi de către ajutorul de serviciu al şefului instituţiei şi de reprezentantul trupelor de carabinieri. În timpul primirii condamnaţilor colaboratorii instituţiei controlează prezenţa dosarelor personale, a documentaţiei corespunzătoare şi apartenenţa acestora condamnaţilor sosiţi. După precizarea datelor, condamnaţii sosiţi în instituţie sînt supuşi percheziţiei, iar lucrurile lor se verifică. Obiectele, articolele şi substanţele, a căror păstrare şi folosire este interzisă, sînt depuse la păstrare sau, în cazurile necesare, se distrug în modul stabilit. Persoanelor trimise la închisoare cu regim sever şi celor transferate din regimul comun în cel sever li se confiscă toate produsele alimentare. Produsele confiscate sînt predate în depozit şi se restituie condamnaţilor după ispăşirea termenului de deţinere sub regim sever în penitenciar. Administraţia penitenciarului nu poartă răspundere pentru alterarea produselor datorată păstrării lor îndelungate. În acest caz se dresează un proces-verbal şi, cu permisiunea condamnatului, produsele alterate se nimicesc. La sosirea în instituţie candamnaţii sînt supuşi în mod obligatoriu unui control medical şi tratări sanitare în modul stabilit de normele sanitaro-epidemiologice, După procedurile
sus-numite, condamnaţii sînt plasaţi în încăperile de carantină ale instituţiei pe un termen de pînă la 15 zile, iar în închisoare - în încăperi mixte pe cel puţin 24 ore. În timpul aflării în încăperile de carantină condamnaţilor li se aduc la cunoştinţă drepturile şi obligaţiile lor, stabilite de legislaţia Republicii Moldova şi de prezentul Statut. Condamnaţii sînt avertizaţi că încălcarea regimului stabilit de executare a pedepsei implică răspunderea penală şi disciplinară. Încăperea de carantină reprezintă un sector localizat, părăsirea samavolnică a căruia este strict interzisă. Vizitarea condamnaţilor aflaţi în carantină de către condamnaţii altor detaşamente este de asemenea interzisă. Decizia privind repartizarea pe detaşamente (secţii, brigăzi, camere) a convoiului de condamnaţi sosiţi, antrenarea lor în muncă şi instruirea în producţie este luată de comisia instituţiei, condusă de şeful subunităţii sau din unul dintre adjuncţii acestuia. În componenţa comisiei se includ reprezentanţi ai serviciilor: operativ, de regim intern, de supraveghere, special, de educaţie, medical, de producţie etc. Decizia comisiei este legalizată prin ordinul şefului instituţiei. La repartizare se iau în considerare particularităţile fiecărui individ al contingentului special: sexul, vîrsta, caracterul şi gradul de periculozitate socială ale crimei săvîrşite, antecedentele penale sau lipsa acestora, personalitatea condamnatului, confesiunea lui. Autorităţile instituţiei asigură deţinerea separată a bărbaţilor de femei, a persoanelor aflate sub anchetă penală de cele condamnate, a infractorilor minori de condamnaţii maturi, a persoanelor cu cîteva antecedente penale de cele condamnate pentru întîia oară. Administraţia subunităţii în timp de 10 zile de la data sosirii condamnatului este obligată să expedieze familiei sau rudelor apropiate ale acestuia un aviz despre locul de recluziune sau despre transferul lui în altă instituţie, cu indicarea adresei poştale a instituţiei şi a
cerinţelor privind întrevederile cu condamnaţii, lista obiectelor şi produselor alimentare de primă necesitate pe care aceştia le pot avea asupra lor, le pot primi în colete, pachete cu provizii, banderole sau le pot procura în magazinele instituţiei, conform anexelor nr.1 şi 6 la prezentul Statut. Condamnaţii sosiţi în instituţie se iau în evidenţă pentru fişier, iar datele lor se înscriu într-un registru special. Materialele dosarului personal şi documentaţia de evidenţă se păstrează în secţia specială a instituţiei.
3. Asigurarea regimului
În conformitate cu partea a II-a a art. 7 şi cu art. 62 ale Codului de executare a sancţiunilor de drept penal al Republicii Moldova, administraţiile instituţiilor penitenciare sînt obligate să asigure deţinerea separată a diferitelor categorii de condamnaţi. Deţinerea separată a diferitelor categorii de condamnaţi impune colaboratorilor instituţiilor în cauză un tratament diferenţial şi studierea individuală a personalităţii condamnaţilor.
4. Clasificarea instituţiilor penitenciare
În scopul protecţiei juridice şi sociale şi resocializării condamnaţilor, administraţia instituţiei penitenciare este investită cu dreptul de a diferenţia regimul de ispăşire a pedepsei şi de a schimba treptat condiţiile de deţinere a condamnaţilor, ţinînd cont de tipul pedepsei, stabilite de judecătorie, caracterul şi gradul de periculozitate socială a crimei comise, de personalitatea şi comportamentul condamnaţilor, pentru deţinerea lor separată în instituţiile penitenciare şi în sectoarele izolate al acestora. Înstituţiile penitenciare sînt de tip semiînchis şi închis, devizîndu-se în colonii de corecţie şi reeducare, colonii-
aşezări şi închisori. Colonii de corecţie de tip semiîncis sînt coloniile cu regim comun şi sever şi coloniile-aşezări. În coloniile de toate tipurile pot fi create sectoare pentru deţinerea izolată a condamnaţilor de diverse categorii. Modificarea condiţiilor de deţinere în cadrul unei instituţii penitenciare se realizează prin decizia şefului instituţiei respective, condamnatul fiind transferat din condiţiile iniţiale de deţinere (de adaptare) în cele obişnuite şi de resocializare, sau din condiţiile obişnuite şi cele de resocializare - în condiţii iniţiale. În toate aceste cazuri se ia în considerare personalitatea condamnatului, comportarea lui, atitudinea faţă de muncă şi instruirea profesională. Condiţiile iniţiale (de adăptare) sînt destinate pentru deţinerea condamnaţilor aflaţi pentru prima oară în colonie. Ei sînt ţinuţi în încăperi complet izolate, care se încuie în timpul cînd nu sînt ocupaţi la munci. Condamnaţii beneficiază de primblări zilnice cu durata de 1,5 ore. La ispăşirea termenului de pedeapsă (în aceste condiţii) de pînă la 3 luni în colonia cu regim comun şi pînă la 6 luni în colonia cu regim sever, condamnaţii-bărbaţi pot fi transferaţi în condiţii obişnuite de deţinere, luîndu-se în considerare perioada ţinerii lor în carantină. Condiţiile obişnuite sînt destinate condamnaţilor deţinuţi în sectoarele locale de tip cămin cu condiţii îmbunătăţite de detenţie şi cu deplasarea limitată pe teritoriul determinat al coloniei. Condamnaţii declaraţi violatori frauduloşi ai regimului pot fi transferaţi din condiţiile obişnuite şi de resocializare de detenţie în cele iniţiale. Transferul repetat al condamnaţilor în condiţii obişnuite de detenţie se efectuează în modul stabilit de partea a II-a a articolului 103 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal. Condamnaţilor din coloniile de corecţie şi reeducare cu condiţii obişnuite de detenţie li se poate permite
deplasarea fără escortă sau însoţitori în afara coloniei, dacă acest lucru este condiţionat de caracterul muncii îndeplinite. Condiţiile de resocializare prevăd pregătirea condamnaţilor pentru a fi eliberaţi şi a trăi în condiţii de libertate. În aceste condiţii sînt transferate, cu 6 luni înainte de eliberare, persoanele care se corijează. Ele sînt domiciliate în încăperi separate ale coloniei, lucrează izolat de ceilalţi condamnaţi. Asupra acestor persoane se extind modul şi condiţiile de sancţionare prevăzute în coloniile-aşezări. Coloniile de tip închis (închisorile) sînt destinate pentru deţinerea condamnaţilor la privaţiune de libertate din rîndurile recidiviştilor extrem de periculoşi, precum şi a persoanelor, cărora pedeapsa capitală le-a fost înlocuită cu o pedeapsă privativă de libertate drept graţiere sau amnistie, şi persoanelor ce sînt condamnate la detenţie pe viaţă.[Alin.9 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461] Pedeapsa privativă de libertate cu executarea în penitenciar poate fi stabilită şi altor categorii de condamnaţi pe termene de peste cinci ani pentru comiterea crimelor grave la vîrsta majoratului. În penitenciare se stabilesc două tipuri de regim - comun şi sever. În cazurile necesare, la decizia şefului penitenciarului, condamnaţii ce-şi execută pedeapsa în condiţiile regimului comun şi sever pot fi deţinuţi în celule. Luîndu-se în considerare personalitatea condamnatului, care are o comportare bună şi o atitudine conştiincioasă faţă de muncă, după executarea pînă la 6 luni din durata pedepsei în condiţiile regimului sever de detenţie, acesta poate fi transferat în regim comun. În cazul acesta el beneficiează de plimbări zilnice cu durata de 1,5 ore. Transferul condamnaţilor, pentru executarea în continuare a pedepsei, din regimul comun în cel sever şi invers se face prin decizia motivată a şefului penitenciarului. Suplimentar
la serviciile garantate, şeful penitenciarului este învestit cu dreptul de a extinde sfera serviciilor cu paltă, social-culturale, medicale, de asanare şi de altă natură, acordate condamnaţilor. Izolatoarele de anchetă penală sînt prevăzute pentru deţinerea persoanelor aflate în stare de arest ca măsură coercitivă. Condamnaţii deţinuţi în izolatoarele de anchetă penală cad sub incidenţa condiţiilor şi regimului de deţinere, determinat de articolul 105 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal.
5. Modul şi condiţiile transferării condamnaţilor dintr-oinstituţie penitenciară în alta
Transferul condamnaţilor dintr-o instituţie penitenciară în alta se realizează în conformitate cu punctul 2 al articolului 67 din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal. Alte circumstanţe excepţionale pentru transferul condamnaţilor sînt: reorganizarea, lichidarea instituţiei penitenciare sau schimbarea tipului ei; necesitatea separării condamnaţilor implicaţi în acelaşi caz penal în calitate de inculpaţi, martori şi victime; derularea măsurilor de regim şi de profilaxie; preîntîmpinarea situaţiilor de conflict dintre condamnaţi. Transferul se efectuează, de asemenea: conform indicaţiilor medicale; în legătură cu situaţia familială excepţională (prezenţa copiilor pînă la 14 ani, aflaţi în întreţinere; la femei - prezenţa copiilor sugaci sau a sarcinei). Transferul condamnaţilor dintr-o instituţie penitenciară în alta se efectuează în temeiul deciziei judiciare, ordinului şi deciziei motivate aprobate de conducerea Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.[Alin. modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]
6. Relaţiile dintre condamnaţi şi colaboratorii instituţiilor
penitenciare
Relaţiile dintre colabratorii instituţiilor penitenciare şi condamnaţi sînt determinate de scopurile executării pedepsei de către aceştia din urmă şi se întemeiează pe principiile umanismului şi democraţiei şi pe respectarea strictă a legislaţiei. Cu colaboratorii instituţiilor sînt asimilaţi militarii subunităţilor de carabinieri, care îşi exercită funcţiile nemijlocit în instituţiile penitenciare. Colaboratorii instituţiilor sînt datori să întărească ordinea de drept în locurile de recluziune, combinînd exigenţa înaltă cu atitudinea binevoitoare faţă de fiece condamnat. Li se interzice categoric tratamentul preconceput al condamnaţilor, intrarea în careva relaţii, nelegate de interesele de serviciu, cu aceştia sau cu rudele lor, precum şi să se folosească de serviciile lor. Condamnaţii sînt obligaţi să fie amabili ei între ei şi cu colaboratorii instituţiei, să îndeplinească fără obiecţii cerinţele, prevăzute de legislaţia în vigoare. Condamnaţii se adresează reprezentanţilor administraţiei instituţiei utilizînd formula de politeţe "Dumneavoastră", apelativele "domnule", "doamnă" urmate de denumirea gradului, funcţiei deţinute sau de nume. Colaboratorii instituţiilor se adresează condamnaţilor utilizînd formula de politeţe "Dumneavoatră", "condamnat", "condamnată" sau le pronunţă numele. Adresîndu-se condamnaţilor minori colaboratorii instituţiei pot să-i tutuiască, să le spună pe nume şi să-i numească discipoli. Colaboratorii instituţiilor sînt obligaţi să dea dovadă de politeţe şi cultură în relaţiile cu condamnaţii.
7. Primirea condamnaţilor în audienţă personală
Primirea condamnaţilor în audienţă personală se efectuează zilnic de conducerea instituţiei şi de şefii unităţilor şi serviciilor conform graficului. Evidenţa persoanelor primite se
ţine în registre speciale (anexa nr.2), care se şnuruiesc, se numerotează şi se sigilează. Registrul se păstrează la secretariat, la cancelaria instituţiei. După audienţă registrul, în care se consemnează conţinutul cererilor şi reclamaţiilor, precum şi măsurile luate, se predă la cancelaria instituţiilor. Colaboratorii aparatului Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei, ori de cîte ori vizitează instituţiile respective, efectuează primirea condamnaţilor în audienţă, în problemele ce ţin de competenţa lor. Evidenţa vizitatorilor se ţine într-un registru special (anexa nr.3). Şefii instituţiilor cel puţin o dată pe lună verifică executarea hotărîrilor luate în timpul audienţelor, acordînd o atenţie deosebită adresărilor repetate, în scris şi orale, ale condamnaţilor şi rudelor acestora. Chestiunile legate de examinarea cererilor petiţionarilor, formulate în scris, sînt reglementate de prezentul Statut şi de actele normative emise de Ministerul Justiţiei. Comisia instituţiei analizează trimestrial starea de lucruri privind examinarea corespondenţei condamnaţilor şi rudelor acestora, precum şi soluţionarea cerinţelor formulate reprezentanţilor administraţiei în cadrul audienţelor personale.[Alin. 2 şi 3 modificate prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]
8. Regulile de deplasare a condamnaţilor în limita instituţiei
Deplasarea grupurilor de condamnaţi pe teritoriul coloniei se efectuează în coloana supravegheată şi însoţită nemijlocit de reprezentantul administraţiei. În timpul liber condamnaţii pot să se deplaseze în limita sectorului izolat,iar pe restul teritoriului - numai cu permisiunea administraţiei instituţiei. În segmentul de timp stîngerea-
deşteptarea, condamnaţii se pot deplasa dincolo de limitele încăperii detaşamentului numai cu permisiunea administraţiei instituţiei.
9. Regulile de comportare a condamnaţilor
Condamnaţii sînt obligaţi: să respecte regulile de comportare şi regimul stabilit în instituţie; să fumeze numai în locurile special destinate; să aibă o atitudine grijulie faţă de avuţia instituţiei; să aerisească zilnic încăperile în care sînt întreţinuţi; să aibă o atitudine conştiincioasă faţă de muncă şi studii; să manifeste amabilitate unul faţă de altul şi faţă de colaboratori; la întîlnirea cu colaboratorii instituţiei şi cu alte persoane, venite în vizită în subunitate, trebuie să se ridice şi să-i salute; să menţină curăţenia în încăperile de locuit şi de serviciu, la locurile de muncă, să păstreze îmbrăcămintea, să aştearnă patul conform modelului stabilit, să respecte regulile de igienă personală, să păstreze produsele alimentare şi obiectele de folosinţă individuală în locurile şi în încăperile special amenajate; să aibă asupra sa ecusonul personal, eliberat de administraţie, de modelul stabilit în anexa nr. 4 la prezentul Statut; să iasă la plimbare şi să respecte regulile de comportare stabilită, să facă de serviciu, pe rînd, în închisoare, în celule şi încăperile de tip celulă, în izolatoarele disciplinare; să ia parte la lucrările de amenajare a instituţiei, teritoriului aferent, gospodăriei auxiliare, să aducă de la depozitul instituţiei bunuri, produse alimentare şi alte materiale, precum şi să participe la lucrările de colectare a produselor, la prepararea bucatelor pentru condamnaţi în ospătăria instituţiei; să se deplaseze pe teritoriul instituţiei la ieşirea la lucru şi de la lucru, pînă la ospătărie şi de la ospătărie numai în coloană; să poarte pe piept semnele distinctive, stabilite în
corespundere cu modelul aprobat în anexa nr. 5. Condamnaţii au dreptul: să comunice familiei şi rudelor apropiate locul detenţiei; să dispună de timpul liber acordat în funcţie de programul zilei, respectînd regulile de comportare stabilite; să primească pachete cu provizii, colete, banderole şi să păstreze produsele alimentare, cu excepţia celor ce necesită tratament termic înainte de a fi consumate şi a băuturilor alcoolice; să procure şi să primească în colete, pachete şi banderole obiecte de necesitate vitală, în asortimentul prevăzut de anexa nr. 6, şi să le păstreze; la întrevederi cu rudele şi cu alte persoane de o durată şi în numărul determinat de legislaţie; să participe la acţiunile culturale şi sportive, să frecventeze biblioteca, să practice jocurile de masă permise; să primească şi să expedieze scrisori şi telegrame fără restricţii; să se întîlnească cu avocaţii în modul stabilit; să profeseze orice confesiune; să expedieze rudelor sau altor persoane, cu autorizaţia administraţiei, colete, pachete, banderole, dar nu mai mult de 2 ori pe an; în cazul decesului sau îmbolnăvirii grave a uneia dintre rudele apropiate sau în alte situaţii excepţionale cu caracter strict personal condamnaţilor, la aprecierea administraţiei, li se acordă dreptul de a părăsi locul detenţiei pe un timp scurt, cu sau fără escortă, pentru a o vizita, dacă circumstanţele permit acest lucru, luîndu-se în considerare personalitatea condamnatului. Condamnaţilor li se interzice: încălcarea liniei de pază a obiectelor instituţiei; ieşirea fără permisiunea administraţiei din limitele sectoarelor izolate unul de altul şi zonelor locale ale obiectelor şi atelierelor de producţie; aflarea fără permisiunea administraţiei în alte cămine sau obiective de producţie decît cele în care locuiesc ori lucrează;
procurarea, confecţionarea, folosirea şi păstrarea obiectelor, articolelor şi substanţelor, neprevăzute în anexa nr. 6; fumatul în coloană, cămine, încăperi, vorbitul şi ieşirea din coloană fără permisiune; vînzarea sau înstrăinarea prin alte mijloace în folosul altor condamnaţi a obiectelor, articolelor şi substanţelor aflate în folosinţă personală; jocurile de cărţi şi alte jocuri de hazard cu scopul stoarcerii profitului material sau de altă natură; corespondenţa cu alţi condamnaţi aflaţi în locurile de recluziune, care nu le sînt rude; tatuarea sa şi a altor persoane; folosirea cuvintelor argotice, obscenităţilor, injuriilor, atribuirea şi însuşirea poreclelor, insultarea sau jignirea onoarei şi demnităţii reprezentantului administraţiei; atîrnarea sau lipirea pe pereţi, noptiere şi paturi a fotografiilor, reproducţiilor, ilustraţiilor, decupărilor din ziare şi reviste; astuparea şi schimbarea fără permisiunea administraţiei a locurilor de dormit, amenajarea locurilor de dormit în încăperi de menire social-comunală şi în alte încăperi de serviciu şi auxiliare; executarea fără permisiune la obiectivele de producţie, locative şi cu altă destinaţie ale instituţiei a diverselor construcţii, dulapuri, seifuri etc.; folosirea utilajului pentru ascuţirea instrumentelor, a energiei electrice, mecanismelor şi materialelor în alte scopuri decît cele de producţie;organizarea grevelor, mitingurilor, manifestaţiilor, altor acţiuni de masă fără permisiunea administraţiei instituţiei; prepararea bucatelor în încăperile locative, de serviciu şi la obiectivele de producţie, precum şi în celule şi izolatoarele de anchetă penală; participarea la alegeri şi referendumuri; consumul de băuturi alcoolice şi altor băuturi pe bază de alcool, precum şi prepararea lor;urcarea pe acoperişul caselor, atelierelor şi altor construcţii,
apropierea de zona interzisă a îngrădirii principale; în penitenciare şi izolatoarele de anchetă penală - stabilirea contactelor cu condamnaţii din alte celule şi cu cei ţinuţi sub arest; vorbitul în coloană, precum şi împedicarea supravegherii în celule; părăsirea fără permisiunea administraţiei a locurilor de muncă, căminului şi altor încăperi în care au loc acţiuni de masă.
10. Regulile de comportare a condamnaţilor în coloniile-aşezărişi a femeilor condamnate, domiciliate în afara coloniei-aşezări
În toate tipurile de colonii-aşezări condamnaţii: sînt întreţinuţi fără pază, dar sub supraveghere; în orele de la deşteptare pînă la stîngere beneficiază de dreptul de a se deplasa liber în limitele teritoriului coloniei; cu permisiunea administraţiei coloniei, pot să se deplaseze fără supraveghere în afara teritoriului coloniei, dacă acest lucru este necesar, în legătură cu munca e xecutată, instruirea sau în caz de boală; pot să expedieze scrisori şi să primească pachete cu provizii, colete, banderole, să utilizeze banii şi să aibă întrevederi, fără nici o restricţie. În aceeiaşi colonie-aşezare pot fi deţinuţi condamnaţii bărbaţi şi femei, indiferent de tipul coloniei în care au fost deţinuţi anterior. Condamnaţii deţinuţi în coloniile-aşezări şi femeile condamnate, domiciliate în afara coloniei, în perioada scutirii de muncă, legată de sarcină şi naştere, şi pînă la atingerea de către copil a vîrstei de trei ani, beneficiază de dreptul: de a locui, în cazul în care au familie, în case proprii sau în apartamente închiriate, cu permisiunea administraţiei; de a se deplasa liber, de a purta haine civile şi a avea asupra sa legitimaţia respectivă de modelul stabilit în anexa nr.7 la prezentul Statut;
de a se ocupa cu legumicultura, cu creşterea păsărilor şi vitelor productive în colectiv şi în mod individual; de a deţine obiecte de valoare şi bani, folosindu-i fără nici o restricţie. Condamnaţilor le este interzisă: părăsirea fără permisiune a teritoriului coloniei-aşezări, iar femeilor condamnate, cărora li s-a permis să locuiască în afara coloniei - încălcarea hotarului teritoriului determinat de şeful coloniei; procurarea, păstrarea şi utilizarea oricărei arme de foc, arme albe şi cu gaze, precum şi a mijloacelor de transport; procurarea, prepararea, păstrarea şi folosirea băuturilor alcoolice, substanţelor narcotice şi toxice. Condamnaţii sînt obligaţi: să se prezinte zilnic, iar condamnaţii care locuiesc împreună cu familiile - cel puţin o dată la 10 zile, la ajutorul de serviciu al şefului coloniei-aşezăre pentru a se înregistra; în lipsa familiei, să locuiască în căminele coloniei-aşezări; din momentul stingerii şi pînă la deşteptare să se afle la locurile lor de odihnă, exceptînd cazurile prevăzute de regimul zilei.
11. Regimul zilei
În fiecare instituţie se stabileşte un regim al zilei strict reglementat, luîndu-se în considerare specificul muncii în grupuri de condamnaţi cu o anumită componenţă, anotimpul, condiţiile locale şi alte circumstanţe concrete. Regimul zilei cuprinde: ora deşteptării, toaleta de dimineaţă, exerciţii de înviorare, orele de masă, repartizarea pe sectoarele de muncă, orele de lucru şi studii, orele destinate măsurilor educative şi sportive etc. Totodată, sînt prevăzute 8 ore de somn neîntrerupt şi acordarea de timp liber condamnaţilor. Cel puţin o dată pe lună în timpul liber se
organizează controale, în cadrul cărora se verifică exteriorul, starea îmbrăcămintei şi încălţămintei tuturor condamnaţilor. Aceste controale sînt efectuate de şefii instituţiilor şi de comandanţii subunităţilor militare. Regimul zilei se aprobă prin ordinul şefului instituţiei şi se aduce la cunoştinţa tuturor condamnaţilor şi colaboratorilor (anexa nr. 8). Conducătorii instituţiilor organizează lucrul colaboratorilor aparatelor subordonate după un grafic mobil, astfel încît reprezentanţii administraţiei să fie prezenţi în instituţii de la deşteptarea condamnaţilor pînă la ora stingerii. În zilele de odihnă şi de sărbătoare, în funcţie de circumstanţe, în instituţii se introduce serviciul de 24 de ore al corpului de comandă. Pentru asigurarea controlului privind comportarea condamnaţilor şi executarea de către ei a regimului zilei sînt atraşi toţi colaboratorii instituţiei. Prin ordine ale şefilor instituţiilor se stabileşte sistemul de transmitere a semnalelor şi comenzilor pentru asigurarea executării regimului zilei de către condamnaţi.
12. Controlul prezenţei condamnaţilor
Controlul prezenţei condamnaţilor în instituţii se efectuează zilnic dimineaţa şi seara, în orele stabilite de regimul zilei. În cazurile necesare el poate fi efectuat la orice oră de noapte şi de zi. Concomitent se verifică exteriorul condamnaţilor. Controlul se efetuează într-un loc stabilit în timpul alinierii generale prin numărarea şi apelul condamnaţilor conform listelor detaşamentelor şi trebuie să dureze cel mult 30 de minute. Sînt scutiţi de prezenţa la aliniere cei veniţi din schimb, cei eliberaţi pe motiv de boală (repaus la pat), precum şi cei încadraţi în munci care nu pot fi întrerupte (bucătarii, fochiştii, paznicii ş.a.). Listele nominale ale acestor condamnaţi se aprobă de şeful instituţiei. Controlul lor se efectuează la locurile de aflare. Pe timp ploios şi în zilele cu temperatură joasă controalele se efectuează în încăperi.
Controlul prezenţei condamnaţilor în izolatoarele disciplinare, încăperile de tip celulă şi închisori se efectuează cu intrarea în fiecare celulă. Organizarea şi responsabilitatea pentru efectuarea controlului se atribuie: în zonele locative - ajutorilor de serviciu ai şefilor instituţiilor conducătorilor de detaşamente (educatorilor), ofiţerilor trupelor de carabinieri; la obiectele de producţie - reprezentanţilor administraţiei instituţiilor, trupelor de carabinieri;la obiectele temporare de producţie, unde muncesc grupuri mici de condamnaţi şi nu se prevăd supraveghetori - şefilor de gardă, trupelor de carabinieri.
13. Plecarea condamnaţilor la lucru
La ora stabilită de regimul zilei condanaţii se aliniează pe detaşamente şi brigăzi în locurile destinate acestui scop, pentru a pleca la lucru. În timpul acesta se controlează numărul şi exteriorul lor. Şefii instituţiilor, luînd în considerare condiţiile locale, determină modul de comportare a condamnaţilor la obiectele de producţie care prevede sosirea condamnaţilor la obiecte în coloană, instructajul lor de către şefii de ateliere sau maiştri, efectuarea bilanţului muncii, ordinea de predare a locurilor de muncă etc.
14. Modul de alimentare a condamnaţilor
Alimentarea condamnaţilor are loc în orele stabilite în regimul zilei pe detaşamente, secţii şi brigăzi, în ospătărie sau la obiectele de lucru, în încăperi special repartizate. După primirea hranei, vesela utilizată de condamnaţi este supusă prelucrării sanitare. Dacă ospătăria este situată în punctul de jocţiune a zonelor locative şi de producţie, schimbul care lucrează poate lua masă în ospătărie,
în acest caz asigurîndu-se izolarea persoanelor aflate în zona locativă de condamnaţii care muncesc în producţie. În scopul asigurării funcţionării neîntrerupte a obiectelor social-comunale (baia, spălătoria, frizeria etc.), şefii instituţiilor pot permite condamnaţilor ce deservesc aceste obiecte să ia masa separat de membrii detaşamentelor, secţiilor sau brigăzilor în care sînt încadraţi. Condamnaţii ţinuţi în celule primesc hrana în celule. Pentru menţinerea ordinii, în timpul alimentării în ospătărie sînt prezenţi reprezentanţi ai administraţiei instituţiei şi ai corpului de supraveghetori.
15. Modul de procurare a produselor alimentare şi obiectelor deprimă necesitate de către condamnaţi
Condamnaţii procură produse alimentare şi obiecte de primă necesitate prin virament pe banii aflaţi la conturile lor de peculiu, indiferent din ce sursă provin. Condamnaţii, supuşi regimului desciplinar şi privaţi de dreptul de a primi colete, pachete cu provizii şi de a cumpăra produse alimentare pe timp de o lună, au dreptul să procure obiecte de primă necesitate. Pentru a vinde condamnaţilor produse alimentare şi obiecte de primă necesitate, în colonii se creează magazine sau gherete, pe care condamnaţii le frecventează în ore anumite, fixate în regimul zilei. Este interzisă scoaterea condamnaţilor din celulele închisorilor şi încăperile de tip celulă ale instituţiilor pentru procurarea produselor alimentare şi a obiectelor de primă necesitate. Pentru aceştia, precum şi pentru persoanele care beneficiază de dreptul de a se deplasa fără escortă şi care locuiesc în afara teritoriului instituţiei, produsele alimentare şi obiectele de primă necesitate sînt procurate de colaboratorii instituţiilor. În acest scop fiecărui condamnat, care dispune de dreptul de a procura produse alimentare şi obiecte de primă necesitate, i se eliberează formulare-cereri care, după completare, sînt predate
administraţiei. Marfa procurată se înmînează condamnatului contra semnătură. Procurarea produselor alimentare şi a obiectelor de primă necesitate pentru persoanele, deţinute în închisori şi încăperile de tip celulă ale instituţiilor, se efectuează de două ori pe lună. Asortimentul produselor alimentare şi obiectelor de primă necesitate permise spre vînzare, se distribuie în dependenţă de fondurile alocate.
16. Modul de primire şi expediere a cotelor, pachetelor cu proviziişi banderolelor de către condamnaţi
În temeiul punctelor (1) şi (2) ale articolului 72 din Codul de executare a sancţiunilor de drept penal, condamnaţilor care îşi ispăşesc pedeapsa în instituţii, precum şi celor lăsaţi în închisoare şi izolatoare de anchetă penală pentru îndeplinirea lucrărilor privind deservirea socială li se permite să primească şi să expedieze un număr stabilit de colete, pachete cu provizii şi banderole, în conformitate cu cererea înaintată (anexa nr.9). Femeilor gravide, mamelor ce-şi alăptează copiii, precum şi condamnaţilor eliberaţi de la muncă pe motiv de boală timp de o lună, conform avizului comisiei medicale, li se permite primirea coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor suplimentare. Obiectele şi produsele alimentare ce se conţin în colete, dar nu sînt prevăzute în lista indicată în anexa nr.6, sînt restituite persoanei ce le-a transmis, indicîndu-se motivele înapoierii. În cazul confiscării din colete a obiectelor, articolelor şi substanţelor, care pot fi folosite de condamnaţi în scopuri criminale, se efectuează un control în modul stabilit. Coletele destinate condamnaţilor transferaţi în alte locuri de recluziune se expediează la noul loc de detenţie din contul instituţiei. Coletele şi banderolele destinate
condamnaţilor care nu dispun de dreptul de a le primi şi care au fost transferaţi în modul stabilit în închisori pentru încălcarea intenţionată a cerinţelor regimului, precum şi celor eliberaţi sau decedaţi, sînt returnate expeditorului prin ramburs cu menţiune "a se înapoia". Coletele, pachetele cu provizii şi banderolele, expediate pe adresa persoanelor care îşi exercută pedeapsa în închisori, precum şi celor deţinute în încăperi de tip celulă ale instituţiilor cu regim comun şi sever şi în celule ale instituţiilor penitenciare, nu în recepţionate. Condamnaţilor aflaţi în izolatoarele desciplinare coletele li se înmînează după executarea termenului de pedeapsă. Deschiderea şi controlul conţinutului coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor se efectuează de către controlori în prezenţa destinatarului. Banii găsiţi în trimiterile poştale, ascunşi prin diferite şiretlicuri, se confiscă şi se trec în venitul instituţiei. Cel mult cu o lună înainte de eliberarea condamnatului, dacă acesta nu are la depozit îmbrăcăminte şi încălţăminte civilă conform anotimpului, administraţia instituţiei poate primi pentru păstrare încălţăminte şi îmbrăcăminte civilă venită prin poştă sau adusă direct în instituţie, care i se înmînează condamnatului în ziua eliberării. Asemenea trimiteri nu se consideră colete, banderole sau pachete. În fiecare caz de privare de dreptul de a primi colete, banderole şi pachete cu provizii, condamnatul este obligat să-şi informeze rudele cu privire la această interdicţie şi la noile termene de întrare în acest drept. Cu permisiunea administraţiei instituţiei, condamnaţii, la cerere, pot expedia rudelor colete şi banderole, dar cel mult două pe an. În aceste cazuri, serviciul militar verifică conţinutul trimiterilor, recepţionate pentru a fi expediate destinatarului din contul condamnatului. Chitanţa de achitare a serviciilor poştale
şi cererea condamnatului se anexează la dosarul lui personal. Evidenţa coletelor şi banderolelor expediate rudelor se ţine în fişele personale de recepţionare şi expediere a coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor. Cu permisiunea administraţiei instituţiei, condamnaţii pot expedia colete şi banderole şi altor persoane. Banderolele şi coletele, comandate de condamnaţi şi achitate de ei, nu se includ în numărul stabilit de trimiteri poştale. În coloniile-aşezări primirea coletelor, banderolelor şi pachetelor cu provizii nu se restricţionează şi acestea nu se supun controlului.
17. Responsabilitatea pentru integritatea coletelor şi banderolelor
În cazul returnării către expeditori a coletelor şi banderolelor pentru motivul ca aceştia nu au respectat asortimentul stabilit pentru trimiteri, administraţia instituţiilor nu este responsabilă de păstrarea calităţii conţinutului lor. Administraţia instituţiilor asigură păstrarea conţinutului coletelor şi banderolelor în cazul în care ele nu au fost predate la timp destinatarilor în legătură cu executarea de către aceştia a sancţiunilor desciplinare, însă nu poartă răspundere pentru alterarea lor din cauza păstrării îndelungate.
18. Modul de expediere şi primire a mandatelor poştale, scrisorilorşi telegramelor de către condamnaţi
Condamnaţii au dreptul să expedieze şi să primească scrisori şi telegrame fără restricţii. Această corespondenţă este plătită din contul expeditorului. Expedierea şi primirea scrisorior şi telegramelor de către condamnaţi se efectuează numai prin administraţia intituţiei. Pentru expedierea scrisorilor, pe teritoriul coloniei în fiecare sector izolat se instalează cutii poştale, care se
descid zilnic de către persoanele oficiale împuternicite. În închisori şi încăperile de tip celulă ale coloniilor condamnaţii transmit scrisorile reprezentanţilor administraţiei, pentru a le expedia. Scrisorile se pun în cutiile poştale sau se transmit reprezentanţilor administraţiei în plicuri deschise. Scrisorile condamnaţilor, scrise cu cripograme, cifre sau cu aplicarea altor semne convenţionale, precum şi cele care poartă un caracter cinic sau conţin date ce nu pot fi divulgate, nu se expediează destinatarului. Condamnatul este pus la curent cu acest fapt, iar scrisoarea se anexează la dosarul lui personal, cu indicarea motivelor. Condamnaţilor li se permite, în modul stabilit, să expedieze rudelor mandate poştale, iar cu permisiunea administraţiei - şi altor persoane. Transferul se achită din contul condamnaţilor.
19. Propunerile, cererile şi plîngerile condamnaţilor
Condamnaţii îşi formulează propunerile, cererile şi plîngerile în formă scrisă sau orală. Propunerile, cererile şi plîngerile prezentate în scris se expediează destinatarului prin administraţia instituţiilor. Propunerile, cererile şi plîngerile fără semnătură nu se expediază. Condamnatul formulează propuneri, cereri şi plîngeri numai din nume propriu şi în chestiuni ce îl vizează personal. Prezentarea propunerilor, cererilor şi plîngerilor colective sau din numele altei persoane este interzisă. Propunerile, cererile şi plîngerile ce conţin expresii obscene, inclusiv cu caracter calomniator, ce jignesc onoarea şi demnitatea colaboratorului instituţiei, nu se expediează destinatarului. Asemenea scrisori se anexează la dosarul personal, iar expeditorilor li se aplică pedepse disciplinare. Propunerile, cererile şi plîngerile adresate organelor de drept superioare nu sînt supuse cenzurii şi în timp de trei zile se expediază destinatarului.
Cererile adresate avocatului parlamentar nu vor fi controlate de administraţia penitenciarului şi vor fi transmise adresantului în decurs de 24 de ore.[Alin.5 în redacţia HG78/26.01.98, MO24/19.03.98 art.165] Răspunsurile privind rezultatul examinării propunerilor, cererilor şi plîngerilor se comunică condamnaţilor contra semnătură cel mult peste 72 ore din momentul primirii lor şi se anexează la dosarele personale ale petiţionarilor. Cheltuielile de reexpediere a corespondenţei se achită din mijloace aflate pe conturile de peculiu ale condamnaţilor. Corespondenţa primită şi trimisă, cu excepţia corespondenţei persoanelor care îşi ispăşesc pedeapsa în coloniile-aşezări, se cenzurează.
20. Întrevederile condamnaţilor cu rudele şi cu alte persoane
Conform normelor stabilite de legislaţie, condamnaţilor li se acordă întrevederi de scurtă şi de lungă durată în locuri special destinate. Întrevederile între condamnaţii deţinuţi în diferite instituţii sînt interzise. Întrevederile de scurtă durată ale condamnaţilor cu rudele şi cu alte persoane au loc în prezenţa reprezentanţilor administraţiei instituţiilor. Întrevederile cu alte persoane se acordă numai în cazurile cînd, după opinia administraţiei instituţiei, aceste întrevederi nu vor influenţa negativ condamnatul. În cazul refuzului de a acorda întrevederea, pe cererea condamnatului sau a persoanei care doreşte să se întîlnească cu acesta din urmă se indică motivul refuzului. Întrevederile de lungă durată se acordă cu dreptul de conlocuire şi numai cu rudele apropiate, cercul cărora este determinat de ligislaţie (mama, tata, fratele, sora, bunicul, bunica, nepoţii, persoanele adoptive şi cele adoptate).
Minorilor condamnaţi li se acordă întrevederi de lungă durată cu rudele apropiate, iar cu permisiunea administraţiei - şi cu alte persoane. Administraţia instituţiei, ca regulă, eliberează condamnaţii de la lucru pentru perioada întrevederilor de lungă durată cu recuperarea anticipată sau ulterioară a timpului de muncă. În cazul bolilor epidemice, calamităţilor şi altor circumstanţe de forţă majoră, care împiedică activitatea normală a instituţiilor, întrevederile pot fi temporar anulate, despre care fapt administraţia instituţiei este obligată să informeze rudele sosite la întrevedere. Dacă administraţia instituţiei înştiinţează cu întîrziere persoanele care urmează să vină la întrevedere despre privaţiunea sau amînarea întrevederii cu condamnatul, ea este obligată să le acorde întrevederea. Divizarea unei întrevederi în cîteva este interzisă. Înlocuirea întrevederii de lungă durată ca una de scurtă durată se permite numai la solicitarea condamnatului. Condamnaţilor, la rugăminte, li se permite să înlocuiască întrevederile de lungă durată şi de scurtă durată cu conversaţii telefonice. Conversaţiile telefonice se acordă în cazul în care există posibilităţile tehnice adecvate, la cererea scrisă a condamnatului şi sub supravegherea administraţiei, cu o durată de pînă la 15 minute. Plata convorbirilor telefonice interurbane se efectuează conform tarifului în vigoare din conturile de peculiu ale condamnaţilor. Şeful instituţiei, ca excepţie, poate permite condamnaţilor, deţinuţi în izolatoarele disciplinare, încăperi de tip celulă şi în carceră, întrevederi de scurtă durată. În caz de înregistrare a căsătoriei, întrevederea de lungă durată, precum şi cea de scurtă durată, acordată cu această ocazie, nu se include în numărul stabilit de întrevederi.
21. Modul de acordare şi desfăşurare a întrevederilor
Permisul de întrevedere se acordă de şeful instituţiei sau de persoana care îl înlocuieşte conform cererii condamnatului sau persoanei sosite la întîlnire. Documentele care confirmă identitatea celor sosiţi la întîlnire, precum şi legăturile lor de rudenie cu condamnaţii sînt paşapoartele, buletinele de identitate, certificatele de naştere şi de căsătorie. Persoanele sosite la întîlnire sînt informate despre comportamentul condamnatului şi regulile de conduită în timpul întrevederii, interdicţia coletelor ilegale şi sînt avertizate de întreruperea imediată a întrevederii, dacă vor fi observate încălcări ale regulilor stabilite. Banii, precum şi obiectele a căror utilizare este interzisă în instituţie se predau spre păstrare contra recipisă supraveghetorului responsabil de desfăşurarea întrevederii. Dacă există temeiuri suficiente pentru a considera că persoana sosită la întrevedere intenţionează să transmită condamnatului obiecte, articole sau substanţe, a căror păstrare în instituţie este interzisă, ori să primească în mod ilegal de la condamnat careva materiale, şeful instituţiei declară acestei persoane că întrevederea îi va fi permisă numai în cazul dacă acceptă controlul obiectelor şi îmbrăcămintei lui înainte şi după întrevedere. În cazul depistării unor obiecte interzise ele se confiscă şi se efectuează controlul corespunzător. Dacă persoana sosită la întîlnire refuză controlul obiectelor şi îmbrăcămintei, întrevederea lui de lungă durată cu condamnatul este interzisă, dar poate să i se permită o întrevedere de scurtă durată, în cazul în care condamnatul are dreptul la ea. Condamnatului i se permite întrevederea cu cel mult două persoane mature, împreună cu care pot veni copiii lui minori, precum şi rudele apropiate care nu au atins vîrsta majoratului (frate, soră, nepot, nepoată).
Durata întrevederilor este stabilită de administraţia instituţiei. În toate cazurile, întrevederile de scurtă durată pot fi stabilite cu durata de la 2 pînă la 4, iar cele de lungă durată - de la 24 ore pînă la 5 zile şi nopţi, dacă persoanele în cauză nu cer termene mai mici. Condamnaţii trebuie să se prezinte la întrevederi îmbrăcaţi îngrijit sau în hainele civile aduse de rude. Înainte şi după întrevedere condamnaţii sînt supuşi unei percheziţii amănunţite. Lor li se permite să treacă în încăperile de întrevederi de lungă durată numai obiectele de toaletă şi de fumat. Introducerea în încăperile de întrevederi de scurtă durată de către persoanele sosite la întrevedere cu condamnaţii a unor produse sau obiecte este interzisă. După întrevedere este permisă transmiterea coletelor. În încăperile de întrevederi de lungă durată pot fi introduse produse alimentare (cu excepţia băututrilor alcoolice, produselor pe bază de alcool şi berii), îmbrăcăminte civilă pentru schimb, inclusiv obiecte, articole şi lucruri, a căror păstrare nu este interzisă. După întrevederea de lungă durată, condamnaţilor li se permite trecerea produselor alimentare şi obiectelor de primă necesitate în modul stabilit pentru colete şi pachetele cu provizii (anexa nr.6). Discuţia la întrevederile de scurtă durată se duce în limba aleasă de persoanele sosite la întîlnire. Dacă nici unul dintre reprezentanţii administraţiei instituţiei sau a militarilor nu cunoaşte această limbă, pentru supravegherea discuţiei poate fi invitat un interpret sau o altă persoană (cu excepţia condamnaţilor) care posedă limba. Încălcarea modului stabilit de comportare în timpul întrevederii implică întreruperea imediată a ei. În acest caz, nu se acordă o nouă întrevedere. Condamnaţilor ce se bucură de dreptul de a se deplasa fără escortă, întrevederile de lungă durată le pot fi permise în afara teritoriului instituţiei, dar sub supravegherea administraţiei.
22. Unele particularităţi ale statutului juridic al persoaneloraflate sub arest sau în aşteptarea intrării în vigoare asentinţei
Persoanele arestate sub acuzaţie de crimă penală, dar nechemate încă în judecată şi necondamnate, se numesc "persoane anchetate în stare de arest". Persoanele, al căror proces judiciar a fost încheiat, însă sentinţa judecătoriei nu a intrat în vigoare, poartă denumirea de "deţinuţi de recurs". Aceste persoane se consideră nevinovate şi, în cosecinţă, trebuie tratate cu nepărtinire şi umanism. Statutul juridic al persoanelor anchetate în stare de arest, a căror sentinţă judecătorească nu a intrat în vigoare, se deosebeşte esenţial de statutele juridice ale tuturor categoriilor de condamnaţi. Ele sînt deţinute separat de ceilalţi condamnaţi. Minorii anchetaţi în stare de arest sînt deţinuţi separat de cei maturi şi, în măsura posibilităţilor în instituţii separate. Ei se alimentează din contul instituţiei respective şi nu sînt obligaţi să presteze muncă de producţie, fiind însă antrenaţi la lucrările de îngrijire a încăperilor în care sînt deţinuţi. La cererea deţinuţilor, administraţia instituţiei le permite să procure prin viramemt ziare, rechizite de birou şi alte obiecte a căror păstrare nu este interzisă de Codul de executare a sancţiunilor de drept penal şi de prezentul Statut. Lor li se oferă, de asemenea, posibilitatea de a împrumuta cărţi din fondul bibliotecii instituţiei. Cu permisiunea organelor de anchetă penală şi celor judiciare, deţinuţii pot avea întrevederi de scurtă durată cu rudele apropiate, întrevederi care nu împedică înfăptuirea judecăţii, respectarea cerinţelor de securitate şi asigurarea activităţii normale a acestor organe şi a instituţiilor. Rudele apropiate le pot transmite îmbrăcăminte sezonieră şi articole de tutungerie. Aceste categorii de deţinuţi beneficiează de dreptul la consultaţii juridice şi de a transmite avocaţilor informaţia confidenţială.
Întrevederile cu avocaţii au loc în încăperi speciale.
23. Întîlnirea condamnaţilor cu avocaţii
La cererea în scris a condamnaţilor sau a rudelor apropiate ori a reprezentanţilor organismelor publice, condamnaţilor li se pot fixa întîlniri cu avocaţii. La dorinţa condamnatului sau avocatului, întîlnirea de desfăşoară între patru ochi. Avocatul parlamentar este în drept să aibă acces liber la instituţiile penitenciare, pentru a se întîlni cu condamnaţii, de asemenea, are dreptul la audienţă peste rînd la conducătorii penitenciarelor.[Alin.2 introdus prin HG78/26.01.98, MO24/19.03.98 art.165] Întîlnirile condamnaţilor cu avocaţii nu se includ în numărul intrevederilor stabilite de legislaţie. Numărul şi durata lor nu sînt limitate, însă ele au loc în timpul liber al condamnaţilor şi numai în intervalul deşteptare-stingere. Întîlnirile se acordă la prezentarea de către avocaţi a mandatelor, eliberate de serviciile de asistenţă juridică şi a documentelor de identitate.
24. Stabilirea termenelor de acordare a întrevederilor şi deînmînare a coletelor, pachetelor cu provizii şi banderolelor
Prima întrevedere poate fi acordată condamnatului imediat după sosirea lui în instituţie, indiferent de faptul cînd a avut loc întrevederea precedentă în locurile prevenţiei. În cazul în care condamnatul beneficiază de dreptul la întrevederi de scurtă durată şi de lungă durată, tipul întrevederii este ales de condamnaţi. Următoarele întrevederi se acordă la expirarea perioadei egale cu cîtul de la împărţirea cifrei 12 (luni) la numărul de întrevederi de acest tip, permise condamnatului timp de un an.
Timpul, pe parcursul căruia condamnaţilor nu li s-au acordat întrevederi în legătură cu carantina, calamităţile naturale sau alte circumstanţe de forţă majoră, ce periclitează activitatea normală a instituţiilor, se include în termenul, la expirarea căruia condamnaţilor li se pot acorda întrevederi. Intervalul dintre coletele, pachetele cu provizii şi banderolile primite anterior şi cele ce urmează să fie primite va fi egal cu cîtul de la împărţirea cifrei 12 (luni) la numărul total de colete, pachete cu provizii şi banderole permise condamnatului timp de un an (cele primite ca măsuri stimulative nu se iau în calcul). Condamnaţii pot primi colete şi banderole imediat ce sosesc în instituţie. Evidenţa lor se ţine într-un registru special (anexa nr.10). Condamnaţii transferaţi a doua oară la condiţiile iniţiale de deţinere, în afară de minori, sînt privaţi de dreptul la întrevederi, de a primi colete şi banderole.
25. Modul de confiscare de la condamnaţi a obiectelor,a căror utilizare este interzisă în instituţie, şia celor procurate pe cale nelegitimă
Obiectele, articolele şi substanţele, a căror utilizare este interzisă în instituţie, se confiscă în momentul descoperirii lor la condamnaţi. Dreptul de a confisca obiectele interzise se acordă reprezentanţilor administraţiei sau ai subunităţii militare.[Alin.2 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461] Banii şi obiectele de valoare, descoperite la condamnaţi, se confiscă şi se trec în venitul instituţiei. Produsele alimentare, obiectele, articolele şi substanţele confiscate, a căror utilizare le este interzisă, dar care nu se raportă la cele de valoare (băuturile alcoolice ş.a.), se nimicesc în prezenţa condamnatului ori se predau la depozit spre păstrare.
Această măsură se aplică şi produselor alimentare obiectelor, articolelor şi lucrurilor primite pe cale nelegitimă. Obiectele, articolele şi lucrurile, găsite la condamnaţi peste asortimentul şi cantitatea stabilită, se confiscă şi se predau la depozit spre păstrare. Dacă obiectele, articolele şi lucrurile păstrate la depozit sînt necesare condamnaţilor şi nu depăşesc normele fixate, ele se restituie acestora. În fiecare caz de trecere a banilor şi obiectelor de valoare în venitul instituţiei se emite o hotărîre. La depunere spre păstrare sau nimicirea obiectelor, a căror utilizare este interzisă în instituţie, se dresează un proces-verbal, care se notifică condamnaţilor contra semnătură. Cele confiscate sînt menţionate într-un registru de modelul indicat în anexa nr.11 la prezentul Statut.
26. Domicilierea în afara coloniei a femeilor condamnate
Femeile condamnate cu vîrsta sarcinii de peste patru luni sau celor care au copii în vîrsta de pînă la trei ani li se creează condiţiile necesare pentru executarea pedepsei în instituţia cu regim respectiv. Autorizaţia de a locui în afara coloniei, acordă femeilor scutite de muncă în perioada gravităţii şi naşterii, precum şi pînă la atingerea de către copil a vîrstei de trei ani, se perfectează printr-o decizie motivată a şefului coloniei (anexa nr.12). Femeilor condamnate, care locuiesc în afara coloniei, li se eliberează legitimaţii de modelul stabilit în anexa nr.13 la prezentul Statut. Femeilor condamnate, domiciliate în afara coloniei, li se achită integral drepturile salariale şi li se eliberează banii de pe conturile de peculiu, precum şi lucrurile personale.
27. Deplasarea condamnaţilor fără escortă sau însoţire
Dreptul de a se deplasa fără escortă sau însoţire în afara
instituţiei se acordă condamnatului prin decizia motivată a şefului instituţiei (anexa nr.14). Decizia, cu semnătura condamnatului, se anexează la dosarul acestuia. Condamnatului i se eliberează un permis de modelul stabilit în anexa nr.15. La permis se anexează o fişă de control conform anexei nr.16 la prezentul Statut. Înainte de eliberarea permisului, deţinutului i se notifică contra semnătură regulile şi normele de conduită a condamnatului, căruia i s-a permis deplasarea fără escortă sau însoţire în afara coloniei (anexa nr.17). Deplasarea fără escortă i se permite condamnatului numai în orele şi pe itinerarul indicate în permis. Ora plecării condamnatului din şi revenirea în zona locativă este reglementată de foaia de repartizare a condamnatului la muncă. În unele cazuri, în funcţie de specificul muncii executate, condamnatului i se eliberează permis de ieşire din instituţie la orice oră de zi şi noapte. Condamnaţii, care beneficiează de dreptul de a se deplasa fără escortă, sînt plasaţi în încăperi de locuit separate ale coloniei sau în cămine aflate în afara teritoriului păzit, dar în perimetrul determinat de administraţia instituţiei. În caz de încălcare a regulilor de conduită, condamnatul prin decizia şefului de colonie, este privat de dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire (anexa nr.18) şi tras la răspundere disciplinară. Dreptul de deplasare fără escortă sau însoţire este anulat şi în cazul schimbării specificului muncii condamnatului. În aceste situaţii permisele de deplasare se retrag.
28. Angajarea de personal civil în instituţia penitenciară
În întreprinderile şi obiectele de producţie ale instituţiilor penitenciare şi ale altor ministere şi departamente, unde este folosită munca condamnaţilor, se admite angajarea de personal civil pentru dirijarea nemijlocită a muncii condamnaţilor, precum şi a muncitorilor calificaţi civili în limitele necesare pentru asigurarea desfăşurării în
bune condiţii a activităţii de producţie, dar cel mult 15 la sută din numărul condamnaţilor care lucrează. Administraţia instituţiilor ia măsuri pentru ca efectivul angajaţilor civili să fie completat, ca regulă, cu persoane de acelaşi sex cu condamnaţii. Persoanele care lucrează împreună cu condamnaţii trebuie să respecte regulile de comunicare cu ei, stabilite de administraţia instituţiei şi notificate contra semnătură. Lor li se interzice să transmită condamnaţilor sau să primească de la ei produse alimentare, bani, corespodenţă, băuturi alcoolice, alte obiecte, articole şi substanţe. În caz de încălcare a acestor reguli, administraţia instituţiei interzice accesul persoanelor vinovate la obiectele unde lucrează condamnaţii şi soluţionează chestiunea tragerii lor la răspundere. În scopul sporirii exigenţei faţă de condamnaţi pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite şi respectarea regimului, la toate obiectele de producţie de bază, precum şi la grupurile de obiecte mici se numesc reprezentanţi ai administraţiei instituţiilor.
29. Controlul şi percheziţia condamnaţilor, încăperilor,teritoriilor zonelor locative şi obiectelor de producţie
Controlul şi percheziţia condamnaţilor, încăperilor, teritoriilor zonelor locative şi obiectelor de producţie ale instituţiilor penitenciare se pot efectua atît planic, cît şi inopinat, în modul stabilit de actele normative. În timpul controlului şi percheziţiei obiectelor de trai şi de producţie nu se admite deteriorarea lengeriei de pat, lucrurilor de purtat, inventarului şi altor obiecte, dacă situaţia nu impune acest lucru. Controlul şi percheziţia zonelor locative şi obiectelor de producţie se organizează conform unor planuri concrete. Rezultatele lor sînt consemnate în procese-verbale. În coloniile-aşezări sînt supuse controlului şi percheziţiei
căminele încăperile cu destinaţie social-comunală, obiectele de producţie. Periodicitatea controalelor şi percheziţiilor este determinată de către administraţia, care desemnează şi persoanele responsabile de efectuarea lor.
30. Accesul persoanelor la obiectele situate în locurile derecluziune
Regimul de trecere în zonele locative ale coloniei şi la obiectele de producţie unde lucrează condamnaţii se stabileşte de administraţia instituţiei şi se realizează de către supraveghetori, gardă şi unităţile de carabinieri. Persoanele care intră pe teritoriul locurilor de recluziune şi obiectelor de producţie unde lucrează condamnaţii nu au dreptul să introducă lucruri, pachete, genţi şi alte obiecte. Aceste lucruri şi obiecte se depun la păstrare în încăperi special amenajate. Profesorilor şcolilor de instruire generală, şcolilor de pe lîngă coloniile de corecţie, ai instituţiilor de instruire şi educare li se permite să intoducă în zonă manualele necesare pentru studii. Administraţia instituţiilor are dreptul să efectueze controale personale ale celor care intră sau ies din teritoriile locurilor de recluziune şi obiectelor de producţie. Decizia privind controlul personal este adoptată de şefii sau şefii-adjuncţi ai instituţiilor, iar în lipsa acestora - de ajutorii de serviciu ai şefilor instituţiilor. Pe teritoriile îndepărtate ale obiectelor de producţie controlul se efectuează prin decizia şefului gărzii militare. Controlul personal şi al lucrurilor se face de către militarii din componenţa gărzii militare pentru paza obiectelor instituţiilor, de către supraveghetori, precum şi de către alte persoane, la indicaţia şefilor instituţiilor. Controlul lucrurilor se efectiează în prezenţa posesorilor
acestora. Controlul personal se operează în prezenţa a doi reprezentanţi ai administraţiei. La obiectele de producţie îndepărtate contolul personal poate fi efectuat în prezenţa a doi militari din unităţile de carabinieri. Controlul trebuie să fie precedat de cererea de a fi predate obiectele, articolele şi substanţele, a căror procurare şi păstrare este interzisă. Controlul personal se face în încăperile unităţii de serviciu sau la punctul de control şi permisiune (P.C.P.) şi numai de persoane de acelaşi sex cu cei controlaţi. Se interzice controlul simultan a mai multor persoane în aceeaşi încăpere. Funcţionarii, care efectuează controlul personal şi al lucrurilor, sînt obligaţi să manifeste amabilitate faţă de persoanele controlate şi să nu admită acţiuni, care le-ar jigni demnitatea.
31. Măsuri de securitate
În scopul prevenirii acţiunilor ilegale din partea condamnaţilor în modul stabilit de Ministerul Justiţiei, în instituţii se efectuează controale şi percheziţii, atît planice, cît şi inopinate ale condamnaţilor, încăperilor, teritoriilor zonelor locative şi obiectelor de producţie. Dacă există temeiuri, administraţia este în drept să controleze şi alte încăperi în care, cu permisiunea acesteia, locuiesc condamnaţi. Făţă de condamnaţii, care opun rezistenţă colaboratorilor instituţiei au o purtare scandaloasă sau săvîrşesc alte acte de violenţă, se admite în modul prevăzut de Codul de excutare a sancţiunilor de drept penal şi de altele normative ale Ministerului Justiţiei, aplicarea cătuşelor, mijloacelor speciale, precum şi a armei de foc. Arma de foc ca măsură excepţională se aplică în cazul
săvîrşirii de către condamnaţi a unui atac, a unei acţiuni premeditate, care prezintă un pericol direct pentru viaţa lucrătorilor instituţiei sau a altor persoane, precum şi în cazul evadării de sub strajă, dacă aceste acţiuni nu pot fi reprimate prin alte măsuri. Faţă de femeile condamnate, minori şi persoanele cu handicapuri fizice, în caz de evadare, arma nu se aplică.[Alin. 1 şi 3 modificate prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461]
32. Aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale
Colaboratorii sistemului penitenciar sînt în drept să aplice forţa fizică şi mijloacele speciale faţă de condamnaţi în caz de: opunere a rezistenţei faţă de colaboratorii instituţiei; nesupunere cerinţelor legitime ale reprezentantului administraţiei; comportare scandaloasă; nesupunere în grup şi participare la dezordini de masă; capturare a ostaticilor, ocupare a clădirilor, încăperilor, construcţiilor, acăpărare a mijloacelor de transport; atac asupra cetăţenilor, colaboratorilor sistemului penitenciar; evadare sau comitere a altor acţiuni nelegitime, care pot cauza prejudicii celor din jur sau lor înşile; reţinere a persoanelor care au evadat din instituţiile penitenciare. La aplicarea forţei fizice şi a mijloacelor speciale se ia în considerare situaţia creată, caracterul contravenţiei şi persoana condamnatului. Cătuşele se aplică condamnaţilor numai cu permisiunea şefului instituţiei, comandantului subunităţii militare, şefilor adjuncţi, şefului serviciului de supraveghetori, ajutorului de serviciu al şefului instituţiei şi a şefului gărzii militare.
Cătuşele se scot la indicaţia persoanelor care au dispus aplicarea lor sau la indicaţia şefului superior, dar cel mult după două ore din momentul încătuşării. Faptul aplicării cătuşelor se consemnează într-un proces-verbal. Persoanele care au admis încătuşarea nemotivată sînt trase la răspundere în modul stabilit. Se interzice categoric folosirea forţei fizice şi a mijloacelor speciale în scopul cauzării leziunilor corporale, jignirii demnităţii condamnatului sau în calitate de pedeapsă pentru fapte disciplinare. Fiecare caz de acest fel este cercetat, iar persoanele vinovate sînt trase la răspundere.
33. Antrenarea condamnaţilor în munca social-utilă
Fiecare condamnat poate să lucreze în conformitate cu capacitatea de muncă şi specialitatea sa. Invalizii de gradul I şi II, precum şi bărbaţii care au depăşit vîrsta de 60 de ani şi femeile care au depăşit vîrsta de 55 de ani sînt antrenaţi în muncă, la dorinţa acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare. În instituţiile de reeducare şi instruire condamnaţii sînt antrenaţi în muncă numai la întreprinderile acestei colonii. Este interzisă folosirea condamnaţilor: în direcţiile, secţiile şi sectoarele instituţiei; în statele-majore şi în încăperile subunităţilor militare în care se află efectivul, armamentul şi documentaţia; la lucrările cu aparatele de multiplicare, tehnica de radiotelegrafie şi telefonie (cu excepţia montorilor de linie, care sînt asistaţi de reprezentanţi ai administraţiei); în calitate de vînzători, contabili-operaţionişti, casieri, şefi ai depozitelor alimentare, de îmbrăcăminte, de utilaj complicat şi de mare valoare; la lucrările legate de evidenţa, păstrarea şi eliberarea medicamentelor, precum şi a substanţelor explozibile şi toxice; în calitate de fotografi, protezişti dentari, şoferi de autoturizme, maşini operative şi motociclete, iar în închisori - şoferi de toate tipurile de transport;
în funcţiile în care au ca subalterni angajaţi civili; la punctele de recepţie şi control al calităţii producţiei. Este interzisă antrenarea condamnaţilor în funcţii de gestionari şi contabili-calculatori, dacă ei execută pedepse pentru delapidări din avutul statului, abuz de putere, luare de mită, precum şi pentru tîlhărie, jaf, furturi, falsificări, escrocherii, în cazurile cînd aceste delicte constituie atentate la averea proprietarului.
34. Avansarea în contul viitorului salariu şi indemnizaţiile
Condamnaţilor sosiţi din izolatoarele de anchetă penală sau din alte instituţii li se permite în prima lună de lucru, pînă la calcularea salariului, cu condiţia că au o atitudine conştiincioasă faţă de muncă şi nu încalcă regimul de deţinere, să procure la magazinele instituţiei produse alimentare şi obiecte de primă necesitate, din contul mijloacelor, de la conturile lor de peculiu. Dacă nu dispun de asemenea mijloace, li se poate acorda un avans în contul salariului viitor. În caz de necesitate, administraţia coloniilor-aşezări acordă condamnaţilor un avans în mărime de 50 la sută din salariul mediu lunar. Dreptul de folosire a mijloacelor de la conturile de peculiu şi de atribuire a avansului se acordă de şeful instituţiei la cererea scrisă a condamnaţilor.
35. Deservirea socială a instituţiilor
Condamnaţii, în special cei cu capacităţi limitate de muncă şi caracteristici pozitive, pot fi atraşi la lucrurile de deservire socială a instituţiilor. În închisori deservirea socială în interiorul zonelor locative se efectuează de către condamnaţi din rîndurile recidiviştelor extrem de periculoşi, transferaţi în modul stabilit din încăperile de tip celulă în încăperi obişnuite de locuit. În afara penitenciarelor lucrările de îngrijire şi amenajare (aprovizionarea
cu apă şi combustibil, lucrările pregătitoare la obiectele de producţie ş.a.) sînt prestate de către condamnaţii care îşi execută pedeapsa în colonii cu alte tipuri de regim. Aceşti condamnaţi locuiesc separat, în zone izolate, cu deservirea social-culturală şi medicală corespunzătoare. Pentru deservirea socială a închisorilor şi izolatoarelor de anchetă penală se aleg persoane dintre condamnaţii repartizaţi pentru executarea pedepsei în coloniile cu regim comun şi regim sever. Scoaterea acestor condamnaţi la muncă în afara închisorilor se efectuează numai sub escortă şi doar în cazuri excepţionale. Condamnaţii nominaţizaţi sînt antrenaţi în muncă de aprovizionare materială şi amenajare a închisorilor, precum şi la menţinerea clădirilor şi construcţiilor în stare tehnică adecvată. Numărul condamnaţilor, lăsaţi în închisori pentru deservirea lor socială, nu poate depăşi 7 la sută din limita stabilită.
36. Criteriul de selectare a condamnaţilor pentru executarealucrărilor de deservire socială
Selectarea condamnaţilor pentru executarea lucrărilor de deservire socială a instituţiilor, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de maistru brigadier, distribuitor al comenzilor de lucru, planton, planton superior, paznic se efectuează de şefii serviciilor respective în coordonare cu unităţile operative. La desemnarea condamnaţilor pentru deservirea socială a închisorilor şi izolatoarelor de anchetă penală este necesar acordul lor în scris. Desemnarea condamnaţilor în funcţiile sus-numite se legalizează prin ordine ale şefilor instituţiilor, iar extrasele din acestea se anexează la dosarele personale ale condamnaţilor. Condamnaţii repartizaţi la executarea lucrărilor de deservire socială formează, de regulă, un detaşament. Îndatoririle lor se determină de şefii serviciilor respective.
37. Antrenarea în muncă a condamnaţilor din coloniile-aşezări
Condamnaţii care îşi execută pedeapsa în coloniile-aşezări sînt antrenaţi în muncă atît la întreprinderile acestor colonii, cît şi la obiectele de producţie ale celorlalte ministere şi departamente, cu asigurarea supravegherii cuvenite a comportării lor. În unele cazuri, cu permisiunea şefului coloniei-aşezare, se admite antrenarea în muncă a condamnaţilor în afara teritoriului coloniei-aşezare, cu condiţia readucerii lor zilnice în colonia-aşezare.
38. Folosirea muncii condamnaţilor în închisori
Persoanele care execută pedepse privative de libertate sub formă de închisoare sînt antrenate în munci numai în întreprinderi şi în interiorul închisorii. Scoaterea condamnaţilor, care execută pedeapsa închisorii, la lucru în afara închisorilor este interzisă. Atelierele de producţie din închisori sînt amplasate în încăperi izolate în limitele zonei păzite. Ricidiviştii extrem de periculoşi şi condamnaţii, cărora măsura excepţională le-a fost înlocuită pe calea graţierii sau amnistiei cu privaţiunea de libertate, precum şi persoanele condamnate la detenţie pe viaţă sînt repartizaţi la lucru în ateliere special amenajate. În aceste ateliere se instalează mijloace de pază suplimentară şi se asigură izolarea strictă a persoanelor indicate, astfel încît în perioada de lucru să nu poată intra în contract cu alţi condamnaţi. La ieşirea din ateliere şi camere condamnaţii sînt supuşi percheziţiei, iar încăperile - controlului.[Alin. 1 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461] În caz de necesitate, administraţia poate atrage condamnaţii, care execută pedeapsa închisorii, la lucrările de reparaţii şi construcţii pe teritoriul închisorii, cu condiţia asigurării izolării lor stricte de condamnaţii lăsaţi în închisori
pentru deservirea socială. Condamnaţii care execută pedeapsa închisorii nu pot fi utilizaţi la nici un fel de lucrări de gospodărie în blocurile de regim şi pe teritoriul închisorii. În situaţia în care condamnaţii nu pot fi utilizaţi în atelierele de producţie, ei pot fi antrenaţi în muncă în celule, cu respectarea cerinţelor normelor sanitare şi regulilor de producţie a muncii. Munca condamnaţilor în închisoare se organizează astfel, încît să fie asigurată izolarea strictă a diferitelor categorii de condamnaţi.
39. Calcularea salariului condamnaţilor
În colonii şi închisori la conturile de peculiu ale condamnaţilor care nu încalcă regimul şi îndeplinesc sarcinile de lucru se virează, indiferent de suma reţinerilor, cel puţin 20 la sută, iar la conturile de peculiu ale invalizilor de gradul I şi Ii, care nu încalcă regimul - cel puţin 50 la sută din salariul lunar calculat. În instituţiile de reeducare şi instruire la conturile de peculiu ale condamnaţilor care nu încalcă regimul se virează, indiferent de suma reţinerilor, cel puţin 50 la sută din salariul lunar calculat. Persoanelor care îşi execută pedeapsa în coloniile-aşezări, precum şi femeilor condamnate, cărora li se permite să locuiească în afara coloniei, indiferent de suma reţinerilor, li se plăteşte cel puţin 50 la sută din totalul cîştigului. Sînt considerate persoane ce nu încalcă regimul condamnaţii cărora, în luna pentru care se calculează salariul, nu li s-au aplicat sancţiuni disciplinare.
40. Munca educativă cu condamnaţii
În instituţiile penitenciare munca de educaţie a condamnaţilor este direcţionată spre familiarizarea lor cu valorile general-umane, respectarea legii, cultivarea deprinderilor social-utile, ridicarea construcţiei şi nivelului lor cultural. Munca educativă
cu condamnaţii este organizată de administraţia instituţiei şi are un scop bine determinat - corijarea condamnaţilor. Formele principale ale muncii educative cu persoanele private de libertate sînt: respectarea normelor de comportare şi a regimului de detenţie; activitatea de muncă; educarea conştiinţei de drept; munca de agitaţie şi lămurire; activitatea culturală şi sportivă de masă; munca de profilaxie individuală, care se efectuează în baza studierii persoanei condamnatului, ţinîndu-se cont de crima sîvărşită, vîrsta, studiile, specialitatea, confesiunea şi de alte particularităţi ale acestuia. Munca educativă cu persoanele private de libertate se efectuează diferenţiat, în funcţie de tipul instituţiei penitenciare şi de regimul stabilit. În închisori şi încăperile de tip celulă munca educativă este efectuată în camere. În scopul valorificării iniţiativelor utile, cultivării deprinderilor colectiviste, în rîndurile contingentului special se crează organizaţii de iniţiativă, constituite din condamnaţi care şi-au făcut o bună reputaţie.
41. Influenţa opiniei publice asupra condamnaţilor
Formaţiunile publice ale cetăţenilor, înfiinţate pe bază de interese comune, concepţii politice şi confesiuni, nivelul cultural şi preferinţe în domeniul artei, precum şi consiliile detaşamentelor şi coloniilor constituie o modalitate de influenţare individuală educativă şi profilactică a condamnaţilor. Mijloacele principale de influenţare a condamnaţilor de către opinia publică sînt: întîlnirile cu contingentul, desfăşurarea ritualurior religioase, citirea lecţiilor, demonstrarea filmelor de cinematograf şi video, prezentarea concertelor, organizarea disputelor şi
conferinţelor etc. Formaţiunile publice pot înainta administraţiilor instituţiilor demersuri privind stimularea sau pedepsirea disciplinară a condamnaţilor modificarea condiţiilor de ispăşire a pedepsei, precum şi acordarea ajutorului la plasarea lor în cîmpul muncii şi la aranjarea traiului după ispăşirea pedepsei. Un mijloc important de inflienţare a condamnaţilor sînt referinţele formaţiunilor publice în mijloacele mass-media privind viaţa şi activitatea contingentului special în instituţiile penitenciare.
42. Instruirea profesională a condamnaţilor
În conformitate cu articolul 90 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal, condamnaţilor li se oferă posibilitatea de a căpăta profesii de muncitori. Pentru susţinerea examenelor condamnaţii sînt eliberaţi de la lucru în modul prevăzut de legislaţia muncii. În această perioadă lor nu li se plăteşte salariu. Instruirea profesională a contingentului special în diferite specialităţi muncitoreşti şi conexe este organizată în locurile de recluziune în scopul pregătirii teoretice a condamnaţilor şi cultivării deprinderilor practice în profesia obţinută, precum şi pentru protecţia social-juridică a condamnaţilor după eliberarea din instituţiile penitenciare şi plasarea lor ulterioară în cîmpul muncii în economia naţională a republicii. Alegerea profesiei se efectuează de către condamnaţi şi este absolut benevolă. Instruirea în specialităţile muncitoreşti este un proces continiu, care oferă condamnaţilor fără specialitate posibilitatea de a o căpăta, precum şi de a asimila în perioada executării pedepsei în locurile de recluziune cîteva specialităţi conexe. În acest scop administraţia instituţiei asigură condamnaţii cu încăperi speciale, cu baza materială
adecvată, literatură ştiinţifică şi tehnică, precum şi cu cadre de calificare înaltă. Este permisă folosirea în calitate de profesori a specialiştilor din economia naţională şi a colaboratorilor instituţiilor penitenciare pe baza contractuală. Condamnaţii minori, deţinuţi în instituţiile de reeducare şi instruire, le este asigurată posibilitatea de a căpăta studii medii generale.
43. Transmisiunile televizate şi radiofonice în instituţiilepenitenciare
Încăperile de locuit, cluburile, bibliotecile, camerele pentru muncă educativă, încăperile de tip celulă în colonii, celulele izolatoarele de anchetă penală, camerele de închisori şi saloanele din instituţiile curative sînt radioficate. În coloniile cu regim comun şi cele cu regim sever, în instituţiile de reeducare şi instruire, izolatoarele de anchetă penală şi în închisorile pentru condamnaţii antrenaţi în deservirea socială pot fi instalate televizoare dotate cu dispozitive de comandă centralizată. Timpul de vizionare a emisiunilor televizate este determinat de regimul zilei, durata vizionării limitîndu-se în zilele de muncă pînă la 6 ore, iar în zilele de odihnă şi de sărbătoare - pînă la 8 ore. Centrele de radiodifuziune se amplasează în afara instituţiei sau în încăperi, în care accesul condamnaţilor este interzis.
44. Confesiunea condamnaţilor aflaţi în locurile de recluziune
Condamnaţilor li se permite să profeseze orice religie sau să nu profeseze nici una. Administraţia instituţiei pune la dispoziţia credincioşilor o încăpere specială şi le creează condiţiile necesare pentru întrevederile cu clericii şi desfăşurarea ritualurilor. Condamnaţilor li se permite să folosească scripturile religioase, să primească literatură, să corespondeze cu adepţii lor de idei, să se întîlnească şi să desfăşoare ritualuri religioase în timpul rezervat pentru aceasta.
45. Activitatea de bibliotecă în instituţii
Condamnaţii au acces la literatura şi presa periodică din biblioteca instituţiei. Scimbarea cărţilor în penitenciare, încăperile de tip celulă, celulile din coloniile cu regim sever se efectuează cel puţin o dată la 10 zile. Condamnaţii sînt asiguraţi cu ziare reieşind din raportul un ziar la 100 persoane. În colonii şi închisori la fiecare cameră revine un ziar. Dacă în cameră sînt deţuniţi 20 de condamnaţi, li se repartizează încă un ziar. Abonarea individuală a condamnaţilor la presa periodică se face în mod benevol şi este organizată de administraţia instituţiilor.
46. Activitatea artistică de amatori în instituţii
În instituţii pot fi organizate cercuri artistice de amatori, ale căror reprezentaţii se desfăşoară în cadrul instituţiei respective. Administraţia este în drept să permită, la rugămintea condamnaţilor, organizarea concertelor cu plată din contul acestora.
47. Proiectarea filmelor de cinematograf în instituţii
În instituţii se organizează proiectarea filmelor de cinematograf. În coloniile-aşezări filmele se proiectează contra plată. În coloniile cu regim comun şi cu regim sever, precum şi în închisori pentru persoanele lăsate să îndeplinească lucrări de îngrijire şi amenajare filmele se demonstrează o dată pe săptămînă. Restricţiile cantitative nu se extind asupra filmelor de scurt metraj didactice, documentare şi de popularizare a ştiinţei. Suplimentar la normele stabilite de prezentul paragraf, se permite proiectarea filmelor de cinematograf în zilele de sărbătoare.
Pentru persoanele deţinute în izolatoare disciplinare, în încăperile de tip celulă ale coloniilor cu regim comun şi cu regim sever, în celulele instituţiilor penitenciare, în carcere şi în închisori cu regim sever proiectarea filmelor este interzisă.
48. Practicarea jocurilor de masă în instituţii
Administraţia instituţiilor pune la dispoziţia condamnaţilor jocuri de masă în conformitate cu normele stabilite. Condamnaţilor li se poate permite folosirea propriilor figuri de şah, şaşte, domino, narde, mingi, rachete şi mingi de badminton. În aceste scopuri pe teritoriul fiecărei instituţii se amenajează locuri speciale şi terenuri sportive.
49. Amplasarea condamnaţilor şi asigurarea lor materială şi socială
Teritoriul coloniei se împarte în sectoare locale, izolate unul de altul, astfel încît în fiecare din ele să fie deţinuţi cel mult 250-300 condamnaţi. În instituţii există două zone izolate: locativă şi de producţie. Pe teritoriul instituţiei se amenajează o clădire izolată cu încăperi de tip celulă, izolator disciplinar, încăpere de carantină şi unitate medicinală. Persoanele care îşi exercită pedeapsa în coloniile-aşezări cu regim comun şi regim sever, în încăperi obişnuite de locuit ale sectoarelor locale şi în coloniile-aşezări sînt amplasate în cămine. Fiecare condamnat este asigurat cu un loc individual de dormit, pe care se fixează o placă ce indică numele şi prenumele condamnatului. Căminele din coloniile cu regim comun şi regim sever, destinate contingentului special, transferat din încăperile de tip celulă în încăperi obişnuite de locuit, şi din coloniile-aşezări se asigură cu obiecte de inventar potrivit normelor
stabilite în anexa nr.19 la prezentul Statut. Conform acestor norme sînt asigurate şi căminele sau celulele pentru condamnaţii rămaşi în închisori pentru îndeplinirea lucrărilor de îngrigire şi amenjare. Persoanele care îşi exercită pedeapsa în închisori sînt cazate în celule. Celulele din închisori şi încăperile de tip celulă din colonii sînt asigurate cu obiecte de inventar conform normelor stabilite în anexa nr.20 la prezentul Statut. Izolatoarele disciplinare şi carcerele sînt utilate cu paturi rabatabile, care se închuie cu lacăt ziua, cu taburete după numărul deţinuţilor şi cu masă, fixată bine de podea. Pentru păstrarea articolelor de toaletă în celule se instalează poliţe suspendate. Pe timp de iarnă în încăperile de locuit ale instituţiei se menţine o temperatură de plus 18-20grade. Condamnaţii sînt asiguraţi, contra plată, cu hrană caldă de 3 ori pe zi, cu îmbrăcăminte, lenjerie de corp şi încălţăminte, precum şi, cu lengerie de pat, conform normelor stabilite. În zilele de odihnă şi de sărbătoare condamnaţilor li se permite să poarte haine civile (cu permisiunea administraţiei). Costul bunurilor materiale şi a lenjeriei de pat se reţine din salariul condamnaţilor. La dorinţa acestora, preţul celor indicate poate fi achitat integral sau parţial din mijloacele aflate la conturile lor de peculiu sau din contul rudelor. După achitarea lor, bunurile recepţionate trec în posesia condamnaţilor. Invalizilor de gradul I şi II îmbrăcămintea, albiturile şi încălţămintea li se acordă gratuit. Repararea îmbrăcămintei şi încălţămintei condamnaţilor se efectuează în atelierele instituţiilor, gratuit. Comandanţii deţinuţi în coloniile-aşezări îşi procură hrana, albiturile şi bunurile materiale contra numerar. Serviciile comunale, de trai şi social-culturale se achită pe baze generale. Condamnaţii aflaţi
la tratament în spitale şi staţionare sînt asiguraţi cu hrană conform normelor stabilite. Compensaţii băneşti pentru hrană nu li se alocă. Copiii femeilor condamnate, care îşi execută pedeapsa în coloniile-aşezări, pînă la vîrsta de trei an i sînt asiguraţi cu hrană şi cu cele necesare conform normelor stabilite pentru copiii din casele de copii.
50. Asigurarea materială a femeilor condamnate, domiciliateîn afara coloniei, şi a copiilor acestora în vîrstă depînă la trei ani
Femeile condamnate, care locuiesc în afara coloniei, şi copiii acestora, în vîrstă de pînă la 3 ani sînt asiguraţi cu hrană şi cu cele necesare conform normelor stabilite pentru femeile gravide, mamele care alăptează şi pentru copiii aflaţi în casele de copii. La expirarea concediului postnatal, administraţia coloniei acordă ajutor femeilor domiciliate în afara coloniei, le angajează în întreprinderile instituţiei sau la obiectele de contractant în locurile de dislocare a instituţiei. Administraţia coloniei acordă sprijin femeilor condamnate la plasarea copiilor în creşe ce aparţin organelor de ocrotire a sănătăţii, instituţiilor sau altor organizaţii teritoriale.
51. Asistenţa medicală a condamnaţilor
În instituţii se efectuează: examenul clinic şi supravegherea condamnaţilor în scopul aplicării terapiei raţionale şi determinării capacităţii lor de muncă; tratamentul ambulatoriu şi în staţionar, somatic şi specializat, prin metodele şi mijloacele recomandate de
indicaţiile instructiv-metodice ale Ministerului Sănătăţii. Persoanele primite în instituţii sînt supuse examenului medical. Rezultatele examenului, care conţin date privind starea lor psihică şi somatică, se înregistrează în fişa de consultaţie. La primirea condamnaţilor în instituţie se efectuează un control medical pentru a descoperi tatuajul. Controalele se repetă cel puţin odată la 6 luni, întocmindu-se un certificat ce se anexează la dosarul personal al condamnatului. Condamnaţii care suferă de boli sau deficienţe psihice se iau la evidenţă şi se tratează în instituţiile curative specializate sub supravegherea strictă a medicilor. Procedura trimiterii condamnaţilor în instiuţiile curative ale organelor teritoriale de ocrotire a sănătăţii este determinată de îndrumarul privind asistenţa medicală a persoanelor deţinute în izolatoarele de anchetă penală şi în instituţiile Ministerului Justiţiei.[Alin. modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461] Pentru a preîntîmpina vehicularea maladiilor contagioase, toţi condamnaţii sosiţi în instituţie, după igienizare şi controlul medical complex, sînt amplasaţi în încăperi speciale izolate de carantină. Carantina de profilaxie durează cel puţin 15 zile, apoi se suspendă, dacă în această perioadă printre cei carantinizaţi nu s-au constatat bolnavi de maladii contagioase. După identificarea persoanelor suspectate sau a bolnavilor contagioşi, termenul carantinei se prelungeşte respectiv. În acest caz curgerea noului termen începe din ziua izolării ultimului bolnav.
52. Respectarea regulilor sanitaro-igienice şi antiepidemiceîn instituţii
În instituţii se asigură îndeplinirea strictă a regulilor sanitaro-ingienice şi antiepidemice stabilite.
Persoanele sosite în instituţii sînt supuse igienizării complexe, care constă, de exemplu la bărbaţi, în tunsul părului (de pe cap, barbă, de subsuori, a mustăţilor). Cel puţin o dată în 7 zile pentru condamnaţi se organizează baia, cu schimbarea obligatorie a lenjeriei de corp şi de pat, iar în cazurile necesare - tunsul. Periodic se efectuează desinfectarea încăperilor de locuit, social-comunale, depozitelor. Este asigurată funcţionarea ritmică a ospătăriilor, uscătoriilor, frizeriilor şi altor obiecte de menire social-comunală. În instituţiile penitenciare, tuturor condamnaţilor deţinuţi în izolatoarele disciplinare şi încăperile de tip celulă li se acordă plimbări zilnice cu durata de o oră, iar celor ce lucrează în afara încăperilor - plimbări cu aceeaşi durată în zilele nelucrătoare. Persoanele bolnave de tuberculoză beneficiază de plimbări zilnice cu durata de 2 ore. Bărbaţilor condamnaţi li se permite să poarte frizură scurtă. Tunsul pînă la piele se efectuează numai în cazurile instalării condamnatului în izolatoarele disciplinare, încăperile de tip celulă şi în celule. Dacă pînă la eliberarea condamnatului au mai rămas două luni, tunsul pînă la piele ca pedeapsă este interzis.
53. Modul de instalare şi condiţiile de întreţinere a condamnaţilorîn instituţiile curative din locurile de recluziune
În instituţiile curative din locurile de recluziune sînt deţinuţi, izolat de alte categorii de condamnaţi, numai recidiviştii extrem de periculoşi, persoanele a căror pedeapsă capitală a fost comutată cu privaţiune de libertate datorită graţierii sau amnistierii, precum şi persoanele condamnate la detenţie pe viaţă şi condamnaţii pentru crime de stat extrem de periculoase. Aceşti
condamnaţi sînt deţinuţi în saloane special repartizate în atare scop şi utilate conform profilului (tipului) închisorilor. De asemenea, sînt deţinuţi separat minorii.[Alin. 1 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461] Femeile sînt întreţinute separat de bărbaţi. Condamnaţilor, deţinuţi în instituţiile curative, li se permite, indiferent de tipul regimului şi de termenul ispăşit de pedeapsă, să procure produse alimentare şi obiecte de primă necesitate în magazinul instituţiei pe mijloacele băneşti, aflate pe conturile lor de peculiu, precum şi să primească colete şi pachete cu provizii fără nici un fel de restricţii. Condamnaţilor aflaţi în instituţiile curative nu li se acordă întrevederi de lungă durată, ci numai întrevederi de scurtă durată. Întrevederile de scurtă durată sînt acordate de către şefii instituţiilor curative conform normelor, stabilite pentru tipurile corespunzătoare de instituţii. În caz de deces, îmbolnăvire gravă care periclitează viaţa condamnatului, de rănire sau mutilare a acestuia, şeful instituţiei anunţă rudele apropiate şi le acordă posibilitatea de a-l vedea. O atare vizită nu se include în numărul de întrevederi. Dacă condamnaţii sînt transferaţi în instituţiile curative din izolatoarele disciplinare sau în încăperile de tip celulă ale coloniilor cu regim comun şi sever, precum şi din încăperile de tip celulă ale instituţiilor penitenciare, carcere ori din închisorile cu regim sever în legătură cu automutilarea sau simularea vreunei maladii, timpul aflării lor în instituţia curativă nu se include în termenul de executare a sancţiunii disciplinare. În instituţiile curative care au în structura lor secţii (saloane) de psihiatrie şi infecţioase, se stabileşte un regim care asigură izolarea bolnavilor, inclusiv supravegherea susţinută a comportamentului tuturor categoriilor de condamnaţi.
În conformitate cu legislaţia în vigoare, bolnavii de alcoolism şi narcomanie, condamnaţi la privaţiune de libertate, sînt supuşi tratamentului coercitiv în timpul executării pedepsei.
54. Modul şi condiţiile de întreţinere a condamnaţilor bolnavide tuberculoză de gradele I şi II ale evidenţei dispensarizateîn penitenciarele cu drepturi de instituţii curative
Regimul intern al penitenciarelor cu drepturi de instituţii curative include pe lîngă măsurile educative, de culturalizare şi de altă natură şi proceduri de tratament. Controlul prezenţei condamnaţilor se efectuează prin numărarea condamnaţilor şi apelul pe numele de familie de cel puţin 2 ori în 24 ore. Pe timp nefavorabil şi cu temperaturi scăzute, apelurile se fac numai în încăperi. În lipsa preparatelor antituberculoase necesare, ele pot fi recepţionate de la rude, cu permisiunea serviciului medical al instituţei. Preparatele recepţionate sînt ţinute în unitatea medicală, păstrarea lor de către bolnavi fiind interzisă. Administrarea preparatelor de către condamnaţi se efectuează numai în prezenţa lucrătorului medical. Întrevederile de lungă durată se acordă conform normelor stabilite pentru tipul regimului corespunzător al instituţiei. La întrevederile de lungă durată copiii minori se admit numai în absenţa contraindicaţiilor medicale la condamnaţii în cauză. Plecările de scurtă durată ale condamnaţilor, prevăzute în modul stabilit, se admit numai cu condiţia radierii acestora din listele evidenţei bacilare. Munca condamnaţilor se organizează în conformitate cu recomandările organelor ocrotirii sănătăţii şi ale serviciului medical al Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei.[Alin.4 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97
art.461] În rest, prevederile prezentului statut se extind integral asupra persoanelor bolnave de tuberculoză de gradele 1 şi 2, luate la evidenţa dispensarizată, ca şi în cazul celorlaţi condamnaţi din instituţiile curative.
55. Responsabilitatea persoanelor ce încalcă disciplina îninstituţiile curative din locurile de recluziune
Condamnaţii care încalcă disciplina în instituţiile curative din locurile de recluziune poartă răspunderea deplină stabilită de lege, cu excepţia sancţionării lor prin transfer în încăperi de tip celulă sau în celulă, iar dacă sînt amplasaţi în izolatoare disciplinare, ei sînt asiguraţi cu lenjerie de pat, primesc hrană conform normei stabilite pentru spital şi dispun de dreptul la plimbare zilnică cu durata de pînă la 2 ore. Izolatoarele disciplinare ale instituţiilor curative din locurile de recluziune se amenajează conform cerinţelor paragrafului 57 al prezentului Statut. Condamnaţii care violează fraudulos şi sistematic disciplina sînt externaţi din instituţia curativă şi transferaţi la locul de deţinere numai în cazurile în care aceste acţiuni nu sînt susceptibile să pericliteze viaţa şi sănătatea bolnavului sau ale celor ce îl înconjoară.
56. Transferul condamnatului din motive de securitate
La apariţia vreunui pericol pentru viaţa şi sănătatea condamnatului sau a pericolului săvîrşirii de către alţi condamnaţi a unei crime împotriva personalităţii condamnatului, reprezentanţii administraţiei, la cererea condamnatului, sînt obligaţi să ia măsuri urgente pentru transferarea acestuia într-un loc sigur şi pentru lichidarea circumstanţelor ce-i pun în pericol viaţa şi sănătatea. În atare cazuri
condamnatul, fiind deja izolat, prezintă o cerere în scris, datele căreia se verifică, şi abia apoi se aplică măsurile de rigoare. În aceste scopuri pot fi folosite, pe lîngă diverse alte încăperi, camerele izolatoarelor, izolatoarele disciplinare şi încăperile de tip celulă. Transferul unei asemenea persoane în cameră se efectuează prin decizia şefului instituţiei pe un termen ce nu depăşeşte 30 de zile. În cazuri excepţionale, ajutorul de serviciu al şefului instituţiei este în drept să dispună acest transfer pînă la apariţia şefului, dar pe o durată de cel mult 24 ore, conform anexei nr.21 la prezentul Statut. Dacă este necesar, termenul de deţinere în celulă poate fi prelungit pînă la 30 zile şi nopţi, cu consimţămîntul procurorului, care supraveghează respectarea legilor în instituţia dată. Transferul condamnatului în celulă din motivele indicate de securitate nu se consideră pedeapsă. Restricţiile, prevăzute de prezentul Statut pentru transferul disciplinar în izolatoare şi celule, în cazul dat nu se extind asupra condamnatului transferat din motive de securitate personală.
57. Condiţiile de deţinere a condamnaţilor în izolatoaredisciplinare şi în carcere
Decizia cu privire la deţinerea în izolatoare disciplinare sau în carcere este adusă la cunoştinţa condamnaţilor de către persoanele care le aplică această sancţiune sau, din numele şefului instituţiei respective, de către ajutorul de serviciu al şefului subunităţii, fiind formulată potrivit anexei nr.22 la prezentul Statut. Condamnaţilor li se permite să-şi ia în izolatoarele disciplinare sau în carcere obiectele lor personale şi anume şervetul, săpunul, pasta, praful şi periuţa de dinţi, presa periodică, scrisorile, telegramele, cu excepţia ţigărilor şi a chibritilor. La transferarea în izolatoare disciplinare sau în carcere condamnaţii sînt supuşi
unei percheziţii minuţioase. Condamnaţii aflaţi în izolatoare disciplinare şi carcere, nu au dreptul la întrevederi, colete pachete cu provizii şi banderole, nu li se permite să procure produse alimentare şi obiecte de primă necesitate şi să practice jocurile sportive de masă. Salariul condamnaţilor se calculează reieşind din volumul şi calitatea muncii prestate. Condamnaţii, deţinuţi în izolatoare disciplinare sau carcere, sînt supuşi unei tratări sanitare (spălatul în baie, bărbieritul şi frezarea deţinutului), separat de restul condamnaţilor. Celulele din izolatorul desciplinar şi carcere sînt dereticate de către persoanele deţinute în ele, conform rîndului. Persoanele, care violează regimul izolatoarelor disciplinare sau al carcerelor, li se aplică sancţiunile legale prevăzute pentru încălcările săvîrşite. Condamnaţilor, deţinuţi în izolatoare disciplinare, li se acordă îmbrăcăminte călduroasă numai cînd sînt scoşi la lucru şi în cazurile cînd temperatura încăperilor este mai joasă de 18 grade. Linjeria de pat li se eliberează numai pentru timpul somnului. Aceşti condamnaţi sînt privaţi de dreptul la plimbare. Condamnaţii, deţinuţi în izolatoarele disciplinare ale coloniilor-aşezări, sînt datori să achite integral costul produselor alimentare, care li se eliberează conform normelor stabilite.
58. Condiţiile de deţinere a condamnaţilor transferaţi înîncăperi de tip celulă
Condamnaţii sînt transferaţi în încăperi de tip celulă prin decizia şefului instituţiei conform anexelor nr.23 şi 24. Condamnaţilor, transferaţi în încăperile de tip celulă, li se interzice să aibă asupra lor produse alimentare şi obiecte personale, cu excepţia şervetului, săpunului, pastei, prafului şi periuţei de dinţi, ţigărilor şi chibriturilor. Persoanelor, întreţinute în celule, li se interzice să aibă asupra
sa ţigări şi chibrituri. Condamnaţii întreţinuţi în încăperi de tip celulă şi în celule dispun de dreptul de a avea şi folosi manuale, creioane simple, stilouri şi rezervoare pentru acestea, caiete, timbre, ilustrate, plicuri, de a frecventa biblioteca, a abona cărţi, ziare şi reviste. Persoanele care urmează cursuri de instruire profesională, în perioada întreţinerii lor în încăperile de tip celulă şi în celule nu au voie să frecventeze lecţiile. Lor li se acordă posibilitate de a se instrui în mod sinestătător şi de a se consulta cu profesorii, în conformitate cu cerinţele înaintate de ei în prealabil. Faţă de condamnaţii care încalcă regimul în încăperile de tip celulă şi celule se aplică toate sancţiunile, prevăzute de legislaţie. La transferarea condamnaţilor din încăperile de tip celulă ale coloniei cu regim comun şi sever ori din celule în izolatoare disciplinare pentru încălcările săvîrşite în încăperile de tip celulă şi în celule, termenul de întreţinere în izolatoarele disciplinare nu se include în termenul de întreţinere în încăperile de tip celulă şi celule. În cazul cînt condamnatul este transferat într-o încăpere de tip celulă pentru încălcare premeditată a regimului în izolatorul disciplinar, termenul întreţinerii în încăperea de tip celulă continuă să curgă după executarea pedepsei în izolatorul disciplinar. Condamnaţii se alimentează în camere. Salariul li se calculează reieşind din cantitatea şi calitatea volumului de lucru îndeplinit. Acest condamnaţi sînt amplasaţi în cîmpul de muncă izolat de alţi condamnaţi. Lenjeria de pat o primesc numai pentru somn. Numai la plecarea la muncă în afara încăperii li se eliberează îmbrăcămintea sezonieră corespunzătoare. Condamnaţilor, cărora nu li se acordă lucru
din diferite motive, inclusiv celor ce muncesc în încăperi închise, li se acordă zilnic o plimbare de 30 minute, iar cel ce muncesc în afara încăperilor - în zilele de odihnă cu aceeaşi durată. Pentru persoanele bolnave de tuberculoză durata plimbărilor zilnice constituie doar 2 ore. Condamnaţilor din încăperile de tip celulă şi celule li se suspendă dreptul de a avea întrevederi, de a primi colete şi pachete cu provizii. În încăperile de tip celulă plantoni nu se desemnează. Camerele sînt dereticate de toţi condamnaţii pe rînd. Dereticarea celulelor o efectuează persoanele deţinute în ele. Persoana de serviciu pe celulă este obligată: să supravegheze integritatea obiectelor din celulă, a utilajelor şi altor bunuri, să recepţioneze vesela necesară condamnaţilor şi să o restituie, să menţină curăţenia în celulă, să igienizeze în modul cuvenit blocul sanitar din celulă, iar după plimbarea zilnică - să deretice curtea instituţiei penitenciare. Controlul medical şi tratamentul ambulatoriu al condamnaţilor deţinuţi în încăperile de tip celulă şi în celule se efectuează într-o încăpere special amenajată. Prelucrarea sanitară se efectuează izolat de alţi condamnaţi. În cazul transferului condamnaţilor din încăperile de tip celulă şi din celule în instituţiile curative din alte motive decît sancţionarea acţiunilor ilicite, termenul de aflare a lor în instituţiile curative se include în termenul de deţinere în încăperile de tip celulă sau în celule. Eliberarea înainte de termen a condamnaţilor din încăperile izolatorului desciplinar sau din carceră, din încăperile de tip celulă sau din celule se efectuează potrivit prescripţiilor medicului, precum şi în conformitate cu punctul 12 din articolul 95 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal.
59. Măsurile stimulative şi coercitive şi aplicarea lor
Dreptul de a aplica faţă de condamnaţi anumite măsuri stimulative şi coercitive este prerogativa ministrului justiţiei, a şefului Departamentului instituţiilor penitenciare, şefilor instituţiilor penitenciare şefilor-adjuncţi ai factorilor de decizie sus-enumeraţi.[Alin. 1 modificat prin HG494/29.05.97, MO43/03.07.97 art.461] Şefii-adjuncţi ai instituţiei beneficiează de aceleaşi drepturi, excepţie constituind doar dreptul de a transfera condamnaţii în încăperi de tip celulă şi în celulă, cît şi instalarea acestora în izolatoare disciplinare şi carcere, şefii detaşamentelor (educatorii superiori) din colonii sînt în drept să exprime condamnaţilor mulţumiri şi să-şi anuleze înainte de termen sancţiunile aplicate, să aplice sancţiuni sub formă de avertisment sau mustrare, corvoadă peste rînd la dereticarea şi amenajarea încăperilor şi a teritoriului locului de recluziune, precum şi să suspende dreptul condamnaţilor, deţinuţi în coloniile de reeducare de a viziona un film sau un concert ori de a participa la jocuri sportive. Educatorii din secţiile coloniilor de reeducare sînt în drept să acorde în calitate de măsură stimulativă menţiuni şi să aplice sancţiuni sub formă de avertisment sau mustrare. Ceilalţi factori de decizie ai penitenciarelor nu se pot prevala de dreptul de a aplica deţinuţilor măsuri stimulative şi sancţiuni. Condamnatul se consideră fară antecedente, dacă din momentul aplicării ultimei pedepse a trecut un an. Sancţiunea se consideră anulată numai peste 6 luni din momentul aplicării. Ca excepţie şi în calitate de măsură stimulativă, sancţiunea aplicată anterior poate fi anulată la expirarea a 3 luni după aplicare.
60. Evidenţierea măsurilor stimulative şi coercitive
Potrivit modului stabilit de legislaţie, aplicarea măsurilor stimulative şi coercitive se perfectează prin
deciziile sau ordinele autorităţilor instituţiei, de modelele indicate în anexele nr.25, 26, 27 şi 28. Deciziile sau extrasele din ordine se anexează la dosarele personale ale condamnaţilor. Evidenţa personală a măsurilor stimulative şi a sancţiunilor este ţinută de către şefii detaşamentelor (educatorii superiori). Evidenţa măsurilor stimulative şi coercitive, pe detaşamente (secţii) şi instituţii în ansamblu, este ţinută de şefii-adjuncţi ai instituţiilor.
61. Condiţiile de primire a coletelor de către condamnaţi
Măsura stimulativă sub forma permisiunii de a primi un colet suplimentar sau un pachet cu provizii poate fi aplicată numai odată cu aplicaţia dreptului acestuia de a primi colete ori pachete cu provizii şi de a beneficia de întrevederi. Începutul executării sancţiunii de privare a condamnatului de dreptul la colet sau pachetul cu provizii se consideră data pronunţării de către şeful instituţiei a deciziilor despre aplicarea sancţiunii în cauză. Sancţiunea se aplică în cel mult 10 zile din data descoperirii contravenţiei. În cazul privării disciplinare a condamnatului de dreptul de a primi coletul curent sau de următoarea întrevedere, acestuia i se acordă posibilitatea de a preveni persoanele care intenţionează să-i expedieze acel colet sau să-l viziteze.
62. Tratamentul coercitiv al condamnaţilor afectaţi de alcoolism,toxicomanie, tuberculoză şi boli venerice
În conformitate cu Codul de executare a sancţiunilor de drept penal, bolnavii de alcoolosm, narcomanie, toxicomanie, tuberculoză activă, S.I.D.A. (H.I.V. - infectaţi) şi boli venerice, condamnaţi la privaţiune de libertate, sînt supuşi unui tratament coercitiv pe durata termenului de executare a
pedepsei. După terminarea cursului de tratament, în foaia de observaţie şi tratament a bolii se va descrie epicriza detailată a pacientului şi se va fixa efectul tratamentului aplicat, toate schimbările ce au survenit în starea lui psihică sau fizică, confirmate ulterior prin avizul comsiei medicale din care va face parte medicul-psihiatru (narcologul), prin datele de la laborator, roentghenologice şi de altă natură. Dacă de la încheierea tratamentului coercitiv contra maladiilor sus-enumerate şi pînă la momentul eliberării din locurile de recluziune nu a trecut mai mult de un an, administraţia instituţiei va expedia dispensarului psihoneurologic din localitatea prezumată de domiciliu al persoanei eliberate sau organelor teritoriale de ocrotire a sănătăţii extrasul medical al acesteia. Administraţia instituţiei eliberează certificate şi extrase din foaia de observaţie a bolii numai la cererea procurorului, organelor de anchetă judiciară şi la interpelările instituţiilor de ocrotire a sănătăţii. În rest, celorlalte instituţii, precum şi persoanelor supuse unei cure de tratament coercitiv contra alcoolismului, narcomaniei, toxicomaniei, tuberculozei active, bolilor venerice, S.I.D.A. (H.I.V.), inclusiv rudelor acestor persoane, li se aduce la cunoştinţă numai faptul ca atare şi termenul de aflare a persoanei la tratament forţat. După încheierea curei depline a tratamentului coercitiv, administraţia instituţiei, conform legislaţiei în vigoare, este obligată să înainteze instanţei judiciare un demers pentru anularea deciziei de tratament coercitiv al condamnatului. Condamnaţii care urmează să fie supuşi conform deciziei judecăţii tratamentului coercitiv contra narcomaniei sînt adunaţi, de regulă, în colonii separate în cadrul tipului corespunzător de regim, stabilit de instanţa judiciară. Condamnaţilor care nu au trecut cura deplină de tratament coercitiv contra alcoolismului, narcomaniei, toxicomaniei
sau tuberculozei în formă activă, celor afectaţi de S.I.D.A şi H.I.V. - infectaţi le sînt interzise deplasările de scurtă durată din locurile de recluziune şi transferul în coloniile-aşezări. Conform punctului 10 din articolul 77 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal, această restricţie se aplică tuturor condamnaţilor bolnavi în cazul şi pe parcursul rezolvării chestiunii privind graţierea sau amnistierea lor.
63. Modul de acordare condamnaţilor a deplasărilor de scurtădurată în afara locurilor de recluziune
Condamnaţii, prevăzuţi la articolul 77 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal al Republicii Moldova, fără deosebire de tipul regimului de ispăşire a pedepsei, beneiciază de dreptul de deplasări de scurtă durată din locurile de reclziune în legătură cu circumstanţe personale extraordinare. Atare drept se acordă şi condamnaţilor din izolatoarele de anchetă penală şi din închisori, care prestează lucrări de deservire şi gospodărire în aceste instituţii. Deplasarea condamnatului în vîrstă de pînă la 16 ani este autorizată numai cu condiţia însoţirii lui pentru întreg timpul călătoriei (dus şi întors) de către rudele lui sau de către alte persoane desemnate. La survenirea calamităţilor, deplasarea condamnaţilor este autorizată numai în cazul cînd în urma calamităţilor în cauză au siferit soţii, copiii, părinţii, precum şi alte rude, care conveţuiau cu condamnaţii pînă la arest şi au dus cu acesta gospodărie în comun. Permisiunea pentru deplasare se perfectează din momentul primirii actelor autentificate oficial (raportul sau certificatul organului de ocrotire a sănătăţii privind maladia gravă care periclitează viaţa rudei condamnatului, certificatul despre calamitate, emanat de administraţia imobilului ori biroul de exploatare a locuinţelor, certificatul şi telegrama
despre deces), care vor fi confirmate şi de organele afacerilor interne din localitatea unde au fost eliberate actele respective. Necesitînd o deplasare de scurtă durată, condamnatul va depune o cerere în scris, la care va anexa actul care confirmă existenţa circumstanţelor personale extraordinare. Şeful organului teritorial al afacerilor interne, căruia cetăţenii îi solicită confirmarea circumstanţelor personale extraordinare survenite, este obligat să verifice autenticitatea comunicării solicitantului în cel tîrziu 24 ore din momentul întrevederii cu el. Dacă circumstanţele menţionate se confirmă, acesta certifică actul prin semnătura sa şi pecetea cu Stema de Stat. În cazul cînd se decide permiterea deplasării de scurtă durată, se va întocmi un aviz în care se vor indica datele de anchetă şi de caracterizare ale condamnatului, aviz ce se aprobă de către şeful instituţiei penitenciare şi se aduce la cunoştinţa procurorului responsabil de supravegherea instituţiei în cauză. În baza acestui aviz, şeful instituţiei emite decizia de autorizare a deplasării de scurtă durată în legătură cu circumstanţe personale extraordinare (anexa nr.29) şi eliberează o adeverinţă (de modelul stabilit în anexa nr.30), certificată prin ştampila cu Stema de Stat a instituţiei. Şeful instituţiei, înmînîndu-i condamnatului adeverinţă în cauză, este obligat să-i reamintească regulile de comportare pe durata aflării în afara locului de recluziune şi să-i avertizeze despre răspunderea ce-i revine în caz că nu se va întoarce în termenul stabilit. Drept confirmare că a luat act şi că se obligă să revină la timp, condamnatul depune o declaraţie de modelul stabilit în anexa nr.31, care se conexează la celelalte materiale din dosarul lui personal. Despre faptul că i s-a permis deplasarea din instituţia penitenciară respectivă condamnatul este înştiinţat de
către condamnatul subdiviziunii militare. La plecarea din instituţie, condamnatului i se eliberează bani de pe contul lui de peculiu sau aceştea se expediază pe adresa rudelor lui. Costul călătoriei şi procurarea biletului de călătorie îl suportă sau condamnatul, sau rudele lui. Pentru perioada deplasării de scurtă durată condamnatului i se eliberează îmbrăcămintea civilă ce-i aparţine. Odată cu sosirea la locul de destinaţie, condamnatul este obligat, pînă la expirarea a 24 de ore, să se prezinte în organul teritorial al afacerilor interne, iar în cazul localităţilor îndepărtate periferice sau rurale - la inspectoratul poliţiei de sector şi să comunice scopul sosirii sale, termenul aflării şi domiciliul prezumat. Şeful organului afacerilor interne (inspectorul poliţiei de sector) trece în adeverinţa condamnatului data sosirii, întreţine cu el o conversaţie cu caracter educativ şi întreprinde măsurile de rigoare în vederea controlului comportării şi întoarcerii lui în termenul stabilit la instituţia penitenciară. În ziua expirării termenului de aflare în punctul de destinaţie condamnatul este obligat să se prezinte în sus-numitul organ al afacerilor interne pentru a i se consemna în adeverinţă menţiunea despre plecare. Menţiunile de sosire şi plecare se certifică prin ştampilă. În cazul cînd condamnatul îşi temporizează întoarcerea în locul de recluziune din motiv de boală sau din alte motive întemeiate, el este obligat să anunţe acest lucru şefului instituţiei penitenciare. Înştiinţarea în cauză trebuie să fie autentificată, de asemenea, de către şeful organului teritorial al afacerilor interne, urmînd să fie confirmată ulterior prin documentele de rigoare. În cazul cînd condamnatului i se refuză acordarea deplasării de scurtă durată în legătură cu anumite circumstanţe personale extraordinare, acestuia i se va anunţa, contra semnătură, decizia întemeiată, care se va
anexa la dosarul lui personal. Fiece caz de acordare a deplasării de scurtă durată se înregistrează într-un registru separat de modelul stabilit în anexa nr.32. Ţinerea la zi şi păstrarea registrului se efectuează în unitatea specială a instituţiei; el se numerotează, se coase şi se sigilează cu ştampila acesteia. Condamnaţilor deţinuţi în coloniile de corecţie sau de reeducare, ori în coloniile-aşezări cu condiţii obişnuite de deţinere şi de resocializare, în cazul cînd au obţinut permisiunea de a-şi continua instruirea în instituţiile de învăţămînt mediu de specialitate sau superior, li se poate permite o deplasare de scurtă durată în afara locurilor de recluziune pentru susţinerea examenelor, în termenele prevăzute de legislaţia muncii. Eventuala deplsare de scurtă durată în afara instituţiei le este acordată condamnaţilor, transferaţi într-o colonie-aşezare din coloniile cu regim comun şi sever, inclusiv celor transferaţi conform sentinţei judecătoreşti, de către şeful coloniei-aşezări, care va ţine cont de personalitatea fiecărui condamnat şi de caracteristică lui, pe termen de 7 diurne, exceptînd timpul necesar parcugerii distanţei în ambele direcţii.
64. Eliberarea anuală de la muncă
În conformitate cu punctele 1 şi 2 din articolul 80 al Codului de executare a sancţiunilor de drept penal, eliberările anuale de la muncă ale condamnaţilor se perfectează prin ordinul şefului instituţiei penitenciare, copia căruia se alătură materialelor din dosarele personale ale deţinuţilor. În cazul deplasării din colonie, condamnatului i se eliberează un certificat de modelul indicat în anexa nr.24. Instructajul condamnatului depunerea angajamentului scris de prezentare şi înregistrarea fiecărui caz de deplasare se
perfectează conform prevederilor paragrafelor 63 şi 64 şi prezentului