561884-EPP-1-2015-1-DK-EPPKA2-CBHE-JP
Introducerea în Republica Moldova
a metodelor de învăţare bazate pe probleme: Sporirea
competitivităţii şi angajabilităţii studenţilor
www.pblmd.aau.dk
Pachetul de Lucru 5
Strategia de sustenabilitate: Raport
consolidat
Elaborat de: Ala Cotelnic (ASEM)
Angela Niculiță (USM)
"Acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Suportul financiar din partea Comisiei
Europene pentru acest proiect nu constituie o andosare a conţinutului care reflectă doar
părerile autorilor, şi Comisia nu poate purta răspundere pentru orice mod de utilizare a
informaţiei incluse în prezentul proiect de document"
Proiect inițial: Mai 2019
Revizuit: 2019
Proiect final: 2019
Chisinau/Aalborg, 2019
http://www.pblmd.aau.dk/
i
Sumar executiv
Prezentul raport sintetizează constatările, viziunile şi recomandările universităților din
Republica Moldova, membre ale proiectului, expuse în rapoartele pentru pachetul de lucru 5.
Documentul cuprinde o trecere în revistă a experienței dobândite în procesul de dezvoltare și
implementare a programelor de studii pilot bazate pe învățarea problematizată (PBL), precum
și o prezentare generală a viziunilor universităților privind asigurarea sustenabilității PBL
centrate pe student în cadrul instituțiilor.
Raportul include, de asemenea, o analiză succintă a foilor de parcurs și a planurilor de
acțiuni propuse de universități în scopul implementării depline a predării și învățării
problematizate în cadrul programelor de studii pilot, dezvoltate în perioada derulării proiectului
PBLMD, dar și în vederea extinderii PBL la nivel instituțional.
Documentul în cauză prezintă consolidarea rapoartelor pentru pachetul de lucru 5,
elaborate de fiecare universitate în parte și care sunt anexate la prezentul Raport.
ii
Lista definițiilor
Învățarea bazată pe probleme (PBL) - strategie didactică centrată pe student, în care studentul
învață despre unul sau mai multe subiecte prin experiența de soluționare a unei probleme
deschise identificate în materialul sursă. Procesul PBL nu se axează pe rezolvarea problemelor
cu o soluție definită, ci permite dezvoltarea altor competențe și abilități dorite. Aceasta include
achiziționarea de cunoștințe, colaborarea și comunicarea în grup.
Învățarea centrată pe student - procesul de învăţare şi predare în care studentul devine un
partener al profesorului în procesul educaţional, iar relaţia profesor-student se bazează pe
cooperare şi colaborare.
Învățarea autoreglată este un proces în care studentul independent își formează valorile,
atitudinile, cunoștințele și deprinderile necesare pentru a lua decizii responsabile și a
întreprinde acțiuni corespunzătoare propriei învățări, fiind cultivată, stimulată, încurajată și
favorizată de mediul academic universitar, care este flexibil, democratic și sensibil la
necesitățile studentului.
Obiective de învățare – rezultate proiectate ale învățării, exprimate în termeni de cunoștințe,
abilități, atitudini, valori, competențe
competențe generale cerute absolvenților programelor de studii pe domenii de formare;
Finalitățile învățării - rezultatele clare, care descriu cunoștințele, abilitățile, atitudinile
studentului, așteptate în urma procesului de predare –învățare - evaluare;
Progresie – succesiunea așteptărilor de la procesul de predare-învățare în mai multe etape;
Evaluare – proces multe-aspectual de constatare a rezultatelor învățării; ipostază a procesului
educațional prin care se constată eficiență predării și învățării;
Proiect – modalitate/ strategie de cunoaștere experiențială, sau prin investigație, în baza
rezolvării unor sarcini/probleme, care poate fi aplicată individual și în grup;
Proiecte semestriale – sunt proiectele realizate de studenți (de obicei în grup) pe parcursul unui
semestru. Aceste proiecte pot avea caracter inter-disciplinar (se pot referi la două sau mai multe
discipline studiate pe parcursul aceluiași semestru).
Lucru în grup/echipă – lucrul comun al unui grup de 4-5 studenți la realizarea unei sarcini
unice, care se bazează pe comunicare, colaborare și auto-disciplină, fiecare membru al grupului
contribuind la atingerea rezultatului final.
Predare și învățare bazată pe cercetare - procesul de dobândire a cunoștințelor, precum și de
formare sau dezvoltare a abilităților care se bazează pe realizarea unor sarcini ce necesită
identificarea, descoperirea unor informații, formularea unor soluții prin utilizarea unor metode
empirice, rezolvare de probleme cu scopul de a facilita procesul de învățare autentică a
studenților (inclusiv cel individual).
Strategia de sustenabilitate – este o viziune pe termen lung a unei instituții prin care se
urmărește introducerea unor modificări esențiale cu scopul de a eficientiza procesul
educațional. Strategia include obiective și acțiuni concrete, termenul de realizare, precum și
potențialele rezultate care pot fi obținute.
(a) parcursul de la un program pilot la un program de studiu complet bazat pe învățarea axată
pe rezolvare de probleme (PBL) - pași concreți prin care se introduce învățarea axată pe
rezolvare de probleme într-un program de studiu
(b) susținerea și promovarea strategiei PBL, prin activități de informare și formare de opinie.
iii
ECTS – European Credit Trasnfer and Accumulation System (ECTS) - sistem european de
credite de studiu;
Credit– Creditul reprezintă o unitate convenţională utilizată pentru a calcula volumul de muncă
realizat de student într-o perioadă de timp determinată pentru a obţine anumite competenţe.
Creditul reprezintă un instrument de asigurare a calităţii instruirii. Studiile superiore de licență
corespund unui număr de 180-240 de credite de studii transferabile, câte 30 de credite pentru
fiecare semestru;
Profilul calificării – document succint care include cele mai esențiale informații despre un
program de studii: scopul, caracteristicile, posibilități de angajare, studii ulterioare, strategii de
predare –învățare-evaluare, competențe și finalităţi de studii la nivel de program;
Dezvoltare profesională a cadrului universitar – oportunitățile oferite cadrului universitar de
a-și consolida abilitățile, competențele și abordările pedagogice; perfecționarea continuă a
personalului prin intermediul instruirilor, stagiilor etc.
Facilitator – persoana care ajută un grup de studenți să înțeleagă obiectivele lor comune și îi
ajută să planifice cum să atingă obiectivele stabilite în cadrul proiectului comun.
Stagii de practică ––activitatea desfăşurată de studenţi în conformitate cu planul de
învăţământ, care are drept scop valorificarea cunoştinţelor teoretice într-un context real și
înlesnirea integrării studenților în viața profesională;
Asigurarea calității – un proces de monitorizare și evaluare sistematică a diferitelor aspecte
ale unui proiect, pentru a asigura respectarea standardelor de calitate.
i
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................................................... 1
1.1 Ipoteze cheie ........................................................................................................................... 1
1.2 Rezultate scontate ................................................................................................................... 2
2. Sinteza Lecțiilor învățate din Dezvoltarea și Implementarea Programelor de studiu pilot PBL ..... 3
3. Viziune și scopuri ............................................................................................................................. 6
3.1 Destinația ................................................................................................................................ 6
3.2. Foile de parcurs ..................................................................................................................... 10
3.3. Planul de acțiuni .................................................................................................................... 13
4. Recomandări de politici la nivel național și instituțional .............................................................. 24
4.1. Introducere ............................................................................................................................ 24
4.2. Nivelul programului de studiu ............................................................................................... 25
4.3. Nivelul Departamentului și Facultății .................................................................................... 25
4.4. Nivelul cadrelor academice ................................................................................................... 26
4.5. Nivelul studenților ................................................................................................................. 26
4.6. Nivelul de pregătire pedagogică ............................................................................................ 27
4.7. Nivelul de societate ............................................................................................................... 27
4.8. Nivelurile administraţiei şi a managementului ..................................................................... 28
5. CONCLUZII FINALE ......................................................................................................................... 28
Referințe ................................................................................................................................................ 30
Lista tabelelor
Tablelul 1. Viziunea universităților asupra programelor de studii cu aplicarea PBL lansate în a. 2017 .. 8
Tablelul 2. Obiectivele foilor de parcurs ale universităților .................................................................. 11
Tablelul 3. Principalele obiective și acțiuni specificate în planurile de acțiuni ale universităților ........ 15
Lista Figurilor
Figura 1. Modelul PBL al Universității din Aalborg .................................... Error! Bookmark not defined.
Figura 2. Universitatea angajată din de vedere social .............................. Error! Bookmark not defined.
Lista anexelor
Anexa 1. Raportul pentru pachetul de lucru 5: ASEM ........................................................................... 31
Anexa 2. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USARB ......................................................................... 31
Anexa 3. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USC .............................................................................. 32
Anexa 4. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USMF .......................................................................... 33
Anexa 5. Raportul pentru pachetul de lucru 5: USM ............................................................................ 34
Anexa 6. Raportul pentru pachetul de lucru 5: UTM ............................................................................ 35
1
1. Introducere
Scopul acestui raport este de a face o analiză a strategiilor de sustenabilitate a predării-
învățării problematizate, centrate pe student, care au fost elaborate de universitățile partenere
în cadrul proiectul PBLMD.
Raportul conține o trecere în revistă a viziunilor universităților asupra programelor
inovatoare de studiu bazate pe PBL pe care au început să le dezvolte, precum și o analiză
încrucișată a foilor de parcurs și a planurilor de acțiuni care vor ghida personalul și
managementul universităților în implementarea predării-învățării problematizate centrate pe
student atât în cadrul programelor de studii, cât și la nivel instituțional.
La elaborarea strategiilor sale de sustenabilitate, a foilor de parcurs și a planurilor de
acțiuni universitățile s-au bazat pe rezultatele pachetelor de lucru 2-4, implementate în perioada
anilor 2015-2017, care s-au materializat prin lansarea a șase programe de studii pilot bazate pe
PBL. De asemenea, universitățile au utilizat experienţa acumulată în timpul vizitelor de studiu
şi a mobilităţilor cadrelor academice efectuate la universităţile partenere din UE, precum şi pe
parcursul sesiunilor de instruire în domeniul PBL oferite de partenerii de proiect din UE în
Moldova.
1.1 Ipoteze cheie
Nu există niciun model de predare-învățare problematizată (PBL) potrivit pentru toate
scopurile, pentru toate domeniile de formare profesională. Cu toate acestea, modelele PBL se
bazează pe două ipoteze cheie. Prima ipoteză este că procesul de predare-învățare trebuie să fie
centrat pe student și conceput astfel încât să doteze studenții cu cunoștințe, înțelegere și
capacitatea de a-și pune în aplicare cunoștințele și înțelegerea obținute. În acest scop, PBL pune
la bază lucrul asupra proiectului, activitatea de studiu care include identificarea, analiza și
soluționarea problemelor, dar şi raportul cu privire la proiectul realizat. Un exemplu al unei
astfel de abordări îl constituie modelul Universității din Aalborg (Figura 1).
Figura 1. Modelul PBL al Universității din Aalborg.
2
Cea de-a doua ipoteză presupune că celelalte activităţi de predare şi învăţare (faţă în faţă),
cum ar fi lucrul cu literatură, prelegerile, studii în grup şi tutoriale, sunt concepute pentru a
sprijini lucrul asupra proiectului.
Gradul de implementare a predării-învățării problematizate în programul de studii este
reflectat de raportul dintre lucrul asupra proiectelor și activitățile tradiționale de predare-
învățare / faţă în faţă (cum ar fi prelegeri, seminare, laboratoare, experimente). Universitățile
au pornit de la modelul Universității din Aalborg (AAU), în care un program de studii "deplin
dezvoltat" în baza PBL înseamnă un program de studiu în care acest raport este aproximativ
50:50.
Aceste două ipoteze și modelul AAU de abordare a PBL stau la baza programelor
inovatoare de studii, bazate pe predarea-învățarea activă, problematizată, centrată pe student,
care au fost propuse de universitățile partenere în cadrul pachetului de lucru 5.
1.2 Rezultate scontate
În foile sale de parcurs și planurile de acțiuni universitățile preconizează un șir de
rezultate pe care își propun să le atingă. Astfel, se aşteaptă ca până în anul 2022 cel puţin șase
programe de studii ale universităților, partenere în proiectul PBLMD, să fie reproiectate în
conformitate cu învățarea problematizată, cu metodologiile şi metodele active de predare-
învăţare centrate pe student şi că, începând cu 1 septembrie 2022, potenţialii studenţi vor putea
fi înmatriculaţi la aceste programe. La fel, se preconizează o ajustare mai bună a cunoştinţelor,
competenţelor şi abilităţilor studenţilor la necesităţile pieţei muncii.
Implementarea cu succes a programelor inovatoare de studii bazate pe învățarea
problematizată, precum şi efectele sale de extindere la nivel instituțional vor contribui la
dezvoltarea şi consolidarea procesului de integrare a învăţământului, cercetării şi sectorului real
(Figura 2).
Figura 2: Universitate angajată din punct de vedere social. Sursa: Olav J. Sorensen, 2015
EDUCAŢIE
SECTOR PRIVAT
SECTOR PUBLIC CERCETARE
Învăţare
axată pe
cercetar
e
Integrarea
teoriei cu
practica
Generarea de cunoştinţe şi decizii
bazate pe cunoştinţe
3
2. Sinteza Lecțiilor învățate din Dezvoltarea și Implementarea Programelor de
studiu pilot PBL
Efectuând o analiză a rapoartelor pentru Pachetul de lucru 5 elaborate de universități,
prezentăm în ceea ce urmează o sinteză a reflecțiilor membrilor echipelor proiectului PBLMD
asupra procesului de dezvoltare și a rezultatelor implementării programelor de studii pilot cu
utilizarea PBL, menționând constrângerile și problemele cu care s-au confruntat.
Regândirea planului de învățământ
I. În procesul de elaborare / adaptare a planurilor de învățământ la metoda PBL, care, în
varianta completă (integrală), presupune stabilirea unui raport de 50 la 50 între orele de
curs/seminar și cele dedicate proiectelor, s-a constat că un impediment pentru acest deziderat
sunt restricțiile din Planul-cadru existent. Astfel, acest document reglator pentru elaborarea
planurilor de studii prevede includerea obligatorie a unităților de curs de formare a abilităților
și competențelor generale - între 9 -18 credite și de orientare socio-umanistică - între 9 - 18
credite. În acest context, includerea obligatorie a unităților de curs care nu dezvoltă abilităţile
profesionale concrete, chiar pe limita minimă-18 ECTS, constituie 10% din numărul total de
credite la programul de studiu, fapt care duce la excluderea firească a unităţilor de curs inerente
pentru formarea viitorului specialist.
O altă restricție din Planul-cadru constă în „alocarea a maxim 4-6 credite de studiu
pentru un modul”, fapt care nu permite creditarea proiectului cu un număr mai mare de credite,
și în acest sens, nici diminuarea numărul de unități de curs pentru un semestru.
II. Programele de studii pilot bazate pe PBL prevăd ca în fiecare semestru studenții trebuie
să elaboreze un proiect în grup. În acest context, ar fi necesară transferareai unui număr de ore-
prelegeri la ore de supervizare. Lucrul în echipă solicită din partea profesorului implicarea
anume din această perspectivă.
III. Pe parcursul implementării programelor pilot bazate pe PBL a fost identificată
necesitatea introducerii unui modul privind Scrierea aacademică și metodologia cercetării,
studenții fiind familiarizați cu metodele de cercetare, modalitatea de structurarea a lucrărilor,
utilizarea surselor bibliografice, rigorile față de studiul independent evitând plagierea etc.
Abordarea interdisciplinară
Abordarea interdisciplinară reprezintă una din condiţiile indispensabile pentru realizarea
procesului de învățare bazat pe probleme. În cadrul programelor pilot s-au desfășurat module
ce au îmbinat două cursuri și prevedeau realizarea unui proiect interdisciplinar. La UTM s-a
reușit structurarea semestrială pe tematici de studiu, cu discipine dedicate și proiecte
interdisciplinare.
Pe parcurs au fost întimpinate dificultăți la formularea problemelor interdisciplinare cu
aplicarea metodologiilor de cercetare. Proiectele interdisciplinare au condus la o conlucrare
între profesori disciplinelor din același modul/semestru cu formularea unor tematici sau
probleme comune.
Studierea multidisciplinară reclamă o colaborare mai intensă între profesori, de aceea, este
necesar să existe un manager (responsabil) de program, care ar coordona activitatea
4
profesorilor, ținând cont de tema semestrului, obiectivele și rezultatele învățării, volumul de
lucru al studentului etc.
Elaborarea suportului metodic și studiilor de caz pentru studenți
Cadrele academice care au implementat programele pilot cu PBL au menționat necesitatea
elaborării unui Ghid metodic privind elaborarea și susținerea proiectelor PBL.
Un aspect important al PBL se referă la definirea unor probleme complexe și reale. Chiar
dacă studenții au o anumită experiență în elaborarea proiectului, aceștia se axează, în mare
parte, pe studierea și dezvoltarea subiectului, întâmpinând dificultăți la definirea problemei și
soluționarea acesteia. În urma sondajului realizat în rândul studenților, aceștia au menționat că
cele mai mari dificultăți au întâmpinat la etapa identificării problemei și organizării activității
în cadrul echipei.
De asemenea, este binevenit și necesar de elaborat studii de caz/simulări care ar constitui
un suport pentru profesori și i-ar motiva și pe studenți să identifice mai ușor anumite probleme
și să caute soluții reale la problemele existente.
Schimbarea rolului profesorului
PBL impune o altă abordare a rolului profesorului în procesul de predare – învățare, acesta
devenind un facilitator care ghidează și supervizeaeză activitatea studenților. În același timp,
pentru a menține poziția de expert, profesorii trebuie să fie deschişi spre învăţare continuă, să-
și ajusteze metodele de lucru, activitățile la rigorile timpului.
Astfel, aplicarea PBL impune profesorul să regândească metodele de prezentare a
materialului de studi, organizarea activităților de instruire, dar și modul de evaluare. Drept
rezultat, studentul devine mai încrezător în propriile forțe, mai dornic de a opina și de a reflecta
critic asupra diferitor probleme.
În acest sens, este necesar de a oferi profesorilor interesați posibilitatea de formare privind
metoda Învăţarea bazată pe probleme – PBL.
Lucrul în grup.
Pe durata implementării programelor pilot s-au încercat câteva metode de formare a
echipelor pentru lucrul în grup asupra diferitor sarcini și proiect: formarea aliatoare, formarea
prin liberă alegere a studenților; formarea echipelor de către profesor responsabil de proiect. Pe
parcurs s-au constat: lipsa sau insuficiența competențelor de lucru în grup, dorința de a conlucra
în grup doar cu anumiți colegi, conflicte interpersonale ce țin de implicarea fiecăruia în
elaborarea proiectului, precum și legate de repartizarea rolurilor în grup, lipsa abilităţilor de
comunicare interpersonală şi de asumare a responsabilităţii pentru luarea deciziilor redusă,
nerespectarea termenelor impuse de membrii echipei pentru realizarea sarcinilor.
Pentru a depăși provocările enunțate s-a întreprins un șir măsuri privind responsabilizarea
studenților, printre care: întâlniri a supervizorului cu grupuri de lucru, în cadrul cărora
supervizorii le-au explicat echipelor faptul că, produsul final și performanța echipei este direct
proporțională cu suma performanțelor individuale; monitorizarea evoluției proiectului de către
supervisor și introducerea evaluării intermediare a proiectului.
5
Monitorizarea procesului de elaborare a proiectelor
La începutul derulării programelor de studii pilot au fost întâlnite dificultăți în ceea ce
privește stabilirea obligațiunilor supervizorului de proiect și realizareai modului de
monitorizare a proiectului.
În baza experienței acumulate din cadrul vizitelor de lucru la universități partenere au fost
stabilite moduri de monitorizare a procesului de elaborare a proiectelor, care presupun întâlniri
săptămânale cu tematici fixate a studenților cu supervisorul și realizarea cuminicării cu
supervizorul prin intermediul platformei moodle și prin poșta electronică coorporativă. La
rândul său supervizorul are rolul de a îghida studenții și de a monitoriza procesul de evoluție a
proiectului conform obiectivelor specificate în curriculum.
Schimbarea modului de evaluarea a cunoștințelor
Un aspect sensibil în implementarea PBL este legat de modul de evaluare corectă a
studenților, ținând cont de faptul că la realizarea unui șir de sarcini și proiecte aceștia lucrează
în grupuri / echipe.
Problema apărută la evaluarea echipelor a fost identificarea aportului de implicare a
fiecărui membru de echipă la realizarea proiectului. Pe durata desfășurării programelor de studii
pilot au fost încercate diferite tipuri de evaluare a echipelor: evaluare în grup, evaluarea
individuală, peer-review, evaluarea echipelor de către reprezentanți a sectorului privat.
S-a constatat că evaluarea obiectivă a fost obținută când au fost luate în considerație: atât
evaluarea în grup, individuală cât și peer-review.
A fost alcătuit un chestionar care este oferit membrilor echipelor la evaluarea proiectului
pentru a reflect aportul fiecărui membru de echipă.
Colaborarea cu mediul de afaceri
Metoda PBL presupune o conlucrare cât mai strânsă cu stackholderii atât la faza elaborării
planului de învățământ / curriculumului, dar și la faza formulării de probleme și sarcini reale
actuale pentru proiecte și evaluarea rezuktatelor lucrului studenților. Această conlucrare poate
fi realizată prin intermediul organizării meselor rotunde, ale conferinţelor comune, vizite de
studii ale studenţilor și desfășurarea practicii în instituţiile respective.
Cu regret în perioada implementării programelor de studii pilot s-a constat un interes
scăzut al stackholderilor de a conlucra cu mediul academic în inițierea și lucrul asupra
proiectelor, a se implica în elaborarea planurilor de studii și curricumului.. Chiar dacă
universitățile au semnate mai multe acorduri de colaborare cu agenții economici., acestea se
referă, în special, la oferirea locurilor pentru stagiile de practică a studenților.
De cele mai dese ori stackholderii sunt dispuși să oferă răspunsuri la întrebările
studenților, dar nu și să ofere date/rapoarte concrete necesare pentru realizarea proiectelor,
explicând acest refuz prin secret comercial.
Dezvoltarea unei colaborări reciproc-avantajoase cu stackholderii ar permite profesorilor
de a elabora studii de caz și de a formula probleme din medial real, respectiv studenții ar putea
beneficia de informaţii pentru proiectarea problemelor şi elaborarea proiectelor. La rândul lor,
companiile s-ar alege cu idei noi ce le-ar oferi posibilitatea de a soluționa anumite probleme cu
care se confruntă.
6
Pregătirea infrastructurii pentru predarea în baza metodologiei PBL
Metodologia de predare PBL nu poate fi realizată pe de plin fără o infrastructură bine
formată. Acest fapt presupune: existența a mai multor săli și spații de lucru, unde echipele pot
să aibă liber acces pentru lucru în echipă; dotarea sălilor cu echipamentele TIC; existența
mediilor de comunicare specializate cum ar fi platforma Moodle, sau poșta corporativă;
aprovizionarea cu literatură a bibliotecilor.
3. Viziune și scopuri
3.1 Destinația
Majoritatea din cele șase universități din consorțiu, în urma studierii metodelor de predare
centrate pe student în mai multe universităţi din Uniunea Europeană, și ținând cont de
experiența acumulată pe parcursul realizării proiectului PBLMD își propun amplificarea
utilizării PBL la nivelul programului selectat pentru proiect, dar și extinderea acesteia pentru
alte programe de studii din oferta instituțională.
Scopul înaintat pentru fiecare program constă în formarea de specialiști cu multiple
competenţe teoretico-aplicative în domeniul respectiv, care vor facilita integrarea viitorilor
absolvenţi pe piaţa muncii.
La elaborarea planurilor noi de studii, utilizând învățarea PBL, universitățile s-au condus
de prevederile actelor normative din Republica Moldova:
- Cadrul Național al Calificărilor, care asigură recunoaşterea naţională, precum şi
compatibilitatea şi comparabilitatea la nivel internaţional a calificărilor dobândite în
cadrul sistemului de învăţământ superior. Prin intermediul acestuia sunt recunoscute,
măsurate şi relaţionate toate rezultatele învăţării obținute în cadrul instituțiilor de
învăţământ superior.
- Plan Cadru pentru studii superioare, care este parte componentă a standardelor
educaţionale de stat în învăţământul superior, stabileşte principiile generale pentru
organizarea şi desfăşurarea procesului de studii în instituţiile de învățământ superior,
reflectă cerinţele de bază pentru elaborarea planurilor de învățământ în diferite
domenii de formare profesională /specialităţi, programe de master, programe de
doctorat.
Pentru a implementa învățarea bazată pe PBL universitățile vor crea un mediu educaţional
adecvat, calitativ şi productiv, centrat pe student, care se va caracteriza prin următoarele
caracteristici:
- crearea unui mediu de învăţare autentic, apropiat de sectorul real şi relevant
intereselor studentului pentru realizarea obiectivelor proiectate; însuşirea de
cunoştinţe, formarea de deprinderi şi de competenţe personale şi profesionale;
- îmbinarea aspectelor de natură teoretică cu cultivarea unor abilităţi legate de
realităţile activităţilor din domeniul corespunzător;
- structurarea demersurilor educaţionale pe concepţia „învăţarea bazată pe probleme”
şi dezvoltarea unor dexterităţi de ordin practic;
- asigurarea condiţiilor pentru facilitarea accesului, progresului în cariera universitară
şi mobilitatea studenţilor şi absolvenţilor în spaţiul european.
7
Tot odată, consorțiu a venit cu unele propuneri de extindere a autonomiei universităților în
stabilirea structurii planului de învățământ și a elementelor componente ale acestuia. Pornind de la
posibilitatea extinderii libertății în acest sens, fiecare universitate a elaborat planuri de studii, care
ar permite integrarea mai completă a principiilor PBL. Viziunea fiecărei universități asupra planului
de studii pentru programul selectat este prezentată în raportul său elaborat în cadrul Pachetului de
Lucru 5. În Tabelul 1 prezentăm principalele elemente, numite indicatori, care caracterizează
viziunea universităților asupra programelor de studii selectate.
După cum remarcăm, nivelul de implementare a învățării bazate pe probleme/proiecte
(PBL) este, în majoritatea cazurilor, cel instituțional. Acest lucru înseamnă, că pentru perioada
anii 2019-2022, Universitățile (ASEM, USARB, USC, USM, UTM) sunt orientate spre
extinderea PBL pentru alte programe de studii decât cele pilot. UTM și în continuare se va
concentra asupra programului Ingineria Software, iar USMF, care în cadrul proiectului a
implementat PBL la disciplina-pilot Neuroștiință (parte a programului Sănătate public), va
extinde această metodă de predare-învățare pentru programul de studii Optimetrie.
Raportul învățare PBL : forme tradiționale de învățare pe care îl planifică
universitățile ASEM, USC, UTM aste același ca și în modelului PBL de la universitatea din
Aalborg , adică 50:50. USARB și USM planifică acest raport de 45 la 55 procente, iar USMF -
35 la 65.
Modalitățile de evaluare a cunoștințelor sunt aproape identice pentru toate universitățile.
Sunt prevăzute examene orale, în scris, asistate de calculator, evaluarea în grup și individuală a
proiectelor, evaluarea de către colegi (peer-review). Implicarea evaluatorilor externi în procesul
de evaluarea studenților este prevăzută de către USM.
Pentru inițierea studenților în ceea ce înseamnă învățarea PBL ASEM, USC și USMF
prevăd introducerea unei discipline aparte, cu un număr diferit de ECTS, în semestrul I al
primului an de studii. USARB planifică un proiect interdisciplinar în semestrul I cu denumirea
„Metodologia cercetării în PBL”, căruia îi vor fi alocate 8 ECTS.
USM își propune introducerea în anul 2020 a disciplinei „Scrierea și cercetarea
academică”, care are drept scop instruirea studenților cu referire la metodologia cercetării și
scrierea lucrărilor de studiu, proiectelor, tezelor, articolelor.
În viziunile asupra programelor sale de studii, pe care le-au prezentat, toate universitățile
(cu excepția USMF) au structurat planul de învățământ pe teme semestriale conform cărora sunt
incluse disciplinele și proiectele, ce urmează a fi realizate în perioada respectivă de studii.
USMF au prevăzut acest lucru doar pentru semestrele V și VI.
Toate universitățile din consorțiu prevăd extinderea învățării PBL: ASEM, USC,
USARB și USM – la nivel instituțional, adică pentru alte diverse programe de studii, inclusiv
la nivel de master, iar USMF și UTM – pentru unele programe concrete.
Extinderea învățării PBL la nivel de diverse programe presupune implicarea unui
număr din ce în ce mai mare de cadre didactice. Acest lucru determină necesitatea formării
continue a cadrelor universitare. Toate universitățile prevăd organizarea formării continue
pentru profesori pe parcursul întregii perioade.
8
Tabelul 1. Viziunea universităților asupra programelor de studii cu aplicarea PBL lansate în a. 2017.
Universități ASEM USARB USC USM USMF UTM
Indicatori
Nivel de implementare
a PBL Instituțional Instituțional Instituțional Instituțional Program de studiu Instituțional
Raportul PBL: forme
tradiționale de învățare 50:50 45:55 50:50 45:55 35:65 50:50
Modalități de evaluare a
cunoștințelor, inclusiv
prezența evaluatorilor
externi
Examen (scris,
oral, asistat de
calculator),
evaluarea în grup
și individuală a
proiectelor
Examen (scris,
oral, asistat de
calculator,
individual și în
grup, evaluarea de
către colegi)
Examen (scris,
oral, asistat de
calculator),
evaluarea în grup
și individuală a
proiectelor.
Examen, testări,
evaluarea
proiectului în grup
și individual.
Evaluatorul extern
– după caz
Teste, examen
(oral, scris)
Examen,
evaluarea
proiectului.
Inițierea în PBL și
lucrul în grup ( curs de
inițiere)
Disciplina
Introducerea în
învățarea bazată
pe probleme
Proiect
interdisciplinar
Sem.I:
Metodologia
cercetării în PBL
– 8 ECTS
Învățarea prin
Cercetarea
Problemei” ( PBL
– Problem Based
Learning)”-
disciplină separată
-
Disciplina
„Introducerea în
învățarea bazată
pe probleme,
comunicarea și
practica medical”
– 10 ECTS
-
Introducerea cursului
de scriere și cercetare
academică
Se planifică în
anul 2020
9
Structurarea
programului pe teme
semestriale
Există Există Există Există
Se planifică
pentru semestrele
V și VI
Există
Extinderea PBL
Se planifică la
diferite programe
de studiu
Se planifică la
diferite programe
de studiu
Se planifică la
diferite programe
de studiu
Se planifică la
diferite programe
de studiu
Se planifică la
diferite programe
de studiu
Se planifică la
nivel de program
Formare PBL pentru
cadrele academice
Se planifică
pentru întreaga
perioadă
Se planifică
pentru întreaga
perioadă
Se planifică
pentru întreaga
perioadă
Se planifică
pentru întreaga
perioadă
Se planifică
pentru întreaga
perioadă
Se planifică
pentru întreaga
perioadă
10
3.2. Foile de parcurs
În scopul asigurării durabilității învățării bazate pe probleme – PBL, fiecare universitate
și-a elaborat Foia de parcurs. Aceasta include mai multe activităţi necesare de a fi implementate
la nivel instituţional și de program în vederea îndeplinirii obiectivului înaintat. De menționat că
realizarea Foilor de parcurs a început deja, unele activităţi fiind finalizate, altele sunt în plina
desfășurare sau urmează a fi implementate în perioada următoare.
În vederea asigurării calităţii predării au fost identificate un șir de obiective care vor fi
realizate prin implementarea mai multor activităţi: formarea continuă a profesorilor, consultarea
angajatorilor şi implicarea lor în activitatea de predare, consultare și îndrumare/coordonare a
stagiilor de practică, efectuarea de sondaje pentru a avea feed-back de la studenţi. De asemenea,
este preconizată consultarea opiniei angajatorilor prin intermediul chestionarelor cu privire la
efectuarea stagiului de practică a studenţilor şi nivelul lor de pregătire pentru activitatea în
cauză.
În Tabelul 2 toate activitățile planificate de către universități sunt divizate pe grupuri
orientate spre atingerea obiectivelor formulate. Aceste obiective vor fi realizate în anumite
perioade de timp. Întreaga perioadă de implementare a Foilor de parcurs este 2019-2022, fiind
structurată pe semestre.
Fiecare universitate și-a formulat obiectivele sale, prezentate în Rapoartele pentru
Pachetul de Lucru 5. Chiar dacă acestea au generic nu tocmai identic, esența lor, în multe cazuri,
este aproape aceeași. Anume acest fapt ne-a facilitat evidențierea obiectivelor, specificate în
Tabelul 2.
Astfel, toate universitățile prevăd racordarea programului de studii la bunele practici de
învăţare bazată pe probleme ale universităţilor europene și a experienței proprii (programe
pilot). Începând cu anul 2017 universitățile au implementat PBL în cadrul programului pilot,
ceea ce a permis să acumulăm și o experiență proprie. Au fost constate, și se constată în
continuare anumite momente bune, care trebuie extinse sau aprofundate, precum și unele
neajunsuri, deficiențe sau chiar probleme, care au apărut pe parcurs. Evident, acestea trebuie
soluționate, sau, acolo unde este posibil, eliminate. Această racordare se va face pe parcursul
întregii perioade, analizând periodic mersul lucrurilor.
Implementarea învățării PBL este imposibilă fără o infrastructură bine pregătită. Deși,
universitățile în cadrul proiectului au amenajat câteva săli dedicate pentru lecțiile PBL, în cazul
extinderii acestei metode de învățare, fapt care este prevăzut de universități, este necesară
adaptarea continuă a infrastructurii universitare la specificul PBL. Toate universitățile au ca
obiectiv dezvoltarea infrastructurii educaționale dedicate PBL. Acest lucru include și
dezvoltarea resurselor informaționale prin achiziționarea surselor bibliografice necesare
învățării PBL.
Considerăm importantă asigurarea continuității instruirii în baza PBL, de aceea
universitățile își propun să promoveze în continuare programele în care instruirea se efectuează
în bază de PBL. În acest sens se vor pregăti materiale publicitare, vor fi organizate diverse
evenimente de diseminare, vor fia aplicate și alte metode ce vor contribui la promovarea
programelor de studii cu PBL.
11
Tabelul 2. Obiectivele foilor de parcurs ale universităților.
Obiective Perioada implementării (luna, anul)
01-06.
2019
07.-12.
2019
01.-06.
2020
07.-12.
2020
01.-06.
2021
07.-12.
2021
01.-06.
2022
07.-12.
2022
Racordarea programului de
studii la bunele practici de
învăţare bazată pe probleme
ale universităţilor europene
și a experienței proprii
(programe pilot).
ASEM
USC
USM
USARB
USMF
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
UTM
ASEM
USC
USM
UTM
ASEM
USC
USM
UTM
ASEM
USC
USM
UTM
Dezvoltarea infrastructurii
educaționale dedicate PBL
ASEM
USM
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
Promovarea programelor de
studii cu predare PBL
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
Conlucrarea cu stakeholderii
(angajatori, absolvenți etc.)
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
12
Formarea si dezvoltarea
continuă a cadrelor didactice
PBL
ASEM
USC
USM
USMF
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
USARB
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
Extinderea PBL pentru alte
programe de studii în cadrul
universităților
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
USARB
ASEM
USC
USM
USARB
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
ASEM
USC
USM
USARB
ASEM
USC
USM
USARB
Evaluarea și acreditarea
internațională a programului
USMF
Internaționalizarea
programului de studiu
UTM UTM UTM UTM
Introducerea
disciplinei de Scriere și
Cercetare academică la
licență și master
USM USM USM
13
Realizarea instruirii eficiente în baza PBL este posibilă doar dacă universitățile reușesc
să stabilească relații de colaborare cu stakeholderii principali: angajatori, agenți economici,
administrație publică, reprezentanți ai ONG-urilor, etc. Acordurile încheiate între universități
și sectorul real trebuie să prevadă realizarea de stagii de practică, implicarea stakeholderilor în
calitate de experți la elaborarea planurilor de învățământ și a curriculumului, contribuția la
identificarea și formularea problemei pentru elaborarea proiectelor, participarea ca evaluatori
externi la examene și susțineri de proiecte. Universitățile își planifică relații mai strânse cu
absolvenții în calitate de potențial angajatori. Aceste activități sunt planificate pentru întreaga
perioadă vizată.
Pentru a reuși implementarea cu succes a PBL un rol important revine cadrelor didactice
bine pregătite și familiarizate cu instruirea în bază PBL. Formarea și dezvoltarea continuă a
cadrelor didactice este un obiectiv înaintat de fiecare universitate, practic pentru întreaga
perioadă a foii de parcurs.
Efectele pozitive pe care le-au sesizat universitățile în urma implementării învățării PBL
le-au determinat să extindă această experiență la alte programe de studii. Se deosebesc doar în
perioadele în care universitățile vor realiza această extindere. Astfel, unele universități - ASEM
și USC - planifică extinderea treptată pe parcursul întregii perioade vizate. Alte universități și-
au trasat perioade mai concrete de extindere, menționate în Tabelul 2.
Evaluarea și acreditarea internațională a programului este prevăzută doar de USMF.
Această universitate in cadrul proiectului PBLMD a implementat PBL disciplina Neuroștiințe
pentru programul de licență Sănătate publică. În foia de parcurs a USMF este prevăzută
extinderea pentru un program nou – Optimetria, care la finele primei promoții – anul 2021
urmează a fi supus evaluării și acreditării internaționale.
Internaționalizarea programului de studiu ca obiectiv separat a fost menționat doar de
UTM, însă prin acțiunile pe care le promovează, toate universitățile își planifică anumite
activități de internaționalizare (mobilități academice, atragerea în program ca viziting professor
sau pentru co-predare a cadrelor didactice din universități internaționale care promovează PBL,
analiza continuă și implementarea bunelor practici din universitățile internaționale,
promotoare a PBL, etc).
Introducerea disciplinei de Scriere și Cercetare academică la licență și master este un
obiectiv, care în perioada de referință, este prevăzut doar de USM, deși cursul respectiv este
unul util, care are menirea de a învăța studenții cum se face cercetarea și cum trebuie expusă în
formă scrisă.
3.3. Planul de acțiuni
Planul de acțiuni are menirea de a concretiza în acțiuni specifice, pentru perioadele stabilite,
obiectivele expuse în Foile de parcurs, menționate mai sus. Tot odată, realizarea acestor acțiuni
necesită diverse resurse: financiare, materiale, umane, de timp, etc. În rapoartele elaborate în
cadrul Pachetului de lucru 5 universitățile au menționat acțiunile concrete ce urmează a fi
realizate. În Tabelul 3 vom prezenta o sinteză a celor mai importante sau celor mai frecvent
regăsite activități menționate de majoritatea universităților.
Constatăm că măsurile întreprinse în cadrul proiectului PBLMD privind procurarea de
echipament necesar pentru aplicarea metodologiei PBL, experiența acumulată de cadrele
14
didactice în cadrul mobilităților, ne-au permis să realizăm diverse activități de diseminare și să
organizăm workshop-uri pentru profesori și studenți.
Cu toate acestea, în scopul consolidării culturii PBL în universități, precum și pentru
operarea modificărilor în planurile de învățământ și realizarea studiilor la programele vizionare
proiectate, urmează să fie întreprinse acțiuni de reconceptualizare a curriculumurilor
universitare, a strategiilor de practică - parte importantă a procesului de studii, a pregătirii
materialelor didactice în corespundere cu abordarea PBL, precum și acțiuni de analiză a
satisfacției studenților și cadrelor academice privind lucrul în grup asupra proiectelor etc.
Toate acestea necesită diverse resurse, pe care le vom menționa în felul cum au fost
determinate de către universități.
Resurse umane. Aceste resurse includ reprezentanții managementului universitar
superior, responsabili de implementarea culturii PBL la nivel instituțional; cadrele academice
interesate, cooptate pentru extinderea PBL pentru diverse programe de studii; colaboratorii
structurilor responsabile de formarea pedagogică/continuă a cadrelor universitare și, în mod
special, membrii echipelor de implementare a proiectului PBLMD.
Resurse materiale. În vederea realizării planului de acțiuni va fi nevoie de echipament
IT potrivit pentru PBL, consumabile și spaţii pentru discuţii, lucru în grup și pentru alte diverse
activităţi însoțitoare. Toate acestea vor fi puse la dispoziţie de către universități în volumul şi
structura corespunzătoare necesităților fiecărei instituții.
Resurse informaţionale. Aceste resurse pot fi accesate din surse deschise de pe Internet,
prin abonarea la diverse de baze de date, precum și prin achiziționarea de materiale didactice și
de cercetare pentru Bibliotecile universitare.
Resurse de timp. Toate activităţile prevăzute în planurile de acțiuni vor fi realizate în
afara orelor de bază, în care profesorii au lecţii cu studenţii, realizează activități de cercetare
sau administrative. Se va utiliza, în caz de necesitate, şi timpul liber pentru a finaliza anumitor
activităţi în timp util.
Resurse financiare. Universitățile vor aloca resursele financiare necesare pentru
asigurarea procesului de predare-învățare prin PBL cu echipament IT, acces de calitate la
Internet, cu consumabile, cu spaţii necesare pentru activităţi specifice PBL, precum și pentru
trianing-urile cadrelor academice, activitățile de diseminare, etc.
Vom menționa următoarele acțiuni, iar repartizarea pe perioade se poate observa din
Tabelul 3.
I. Racordarea programului de studii la bunele practici de învăţare bazată pe
probleme ale universităţilor europene și a experienței proprii (programe pilot).
Monitorizarea, îmbunătățirea și revizuirea programului de studii pilot;
Acoperirea disciplinelor de studii cu materiale didactice necesare, materiale
metodologice de predare-învățare-evaluare
Revizuirea curriculumului pe discipline, fișe pe discipline, studii de caz.
Sporirea compatibilității internaționale a programelor de studiu PBL
Participarea în proiecte internaționale de mobilitate academică. Schimb
academic în cadrul acordurilor bilaterale.
Realizarea cursurilor de limba engleză pentru profesori.
15
II. Dezvoltarea infrastructurii educaționale dedicate PBL
Adaptarea spațiilor pentru predarea în baza metodologiei PBL
Diversificarea resurselor informaționale necesare pentru asigurarea accesului
studenților la informații și cunoștințe necesare pentru elaborarea proiectelor;
III. Promovarea programelor de studii cu predare PBL
Elaborarea materialelor informative (Pliante informaționale, publicații periodice,
spoturi audio, video) pentru programele PBL
IV. Conlucrarea cu stakeholderii (angajatori, absolvenți etc.)
Consultarea și avizarea noilor planuri de studii cu mediul de afaceri privind corelarea
finalităților cu abilitățile cerute pe piața muncii
Atragerea angajatorilor pentru participarea ca evaluatori externi a lucrului în grup,
proiectelor cât și la formularea problemelor prevăzute spre cercetare în cadrul
proiectelor
Atragerea companiilor, inclusiv internaționale, pentru suportul la transfer a
cunoștințelor la nivel de content, profesori și practică pentru studenți.
Dezvoltarea de parteneriate științifice axate pe cercetare cu alte universități, instituții.
V. Formarea, dezvoltarea continuă și motivarea cadrelor didactice PBL
Asigurarea suportului instituțional subdiviziunilor, ce oferă formarea PBL
Desemnarea și formarea responsabilului de semestru, a tutorilor de proiecte etc.
Elaborarea suportului metodic pentru PBL pentru cadrele didactice
Formarea echipei de formatori/profesori ce vor ține cursurile programului de formare
continuă
Organizarea cursurilor de formare continuă a cadrelor didactice, inclusiv privind PBL
Lansarea unui concurs de burse la nivel național și instituțional pentru
profesorii care aplică PBL
Ajustarea regulamentelor de normare și de acordare a sporurilor de performanță pentru
cadrele didactice care aplică metodologia PBL
VI. Extinderea practicii PBL pentru alte programe de studii în cadrul universităților
Extinderea programului pilot pentru alte discipline sau alte programe de licență
Promovarea bunelor practici PBL
Elaborarea planurilor de studii pentru programele noi cu învățare PBL
Implementarea PBL pentru programele noi
Realizarea periodică a evaluării implementării metodologiei PBL
VII. Evaluarea și acreditarea internațională a programului
Pregătirea tuturor actelor necesare pentru acreditarea internațională a programului de
studii PBL
Inițierea procedurii de acreditare internațională
16
Tabelul 3. Principalele obiective și acțiuni specificate în planurile de acțiuni ale universităților.
Obiective Acțiuni Perioada de implementare (luna, anul)
01-06.
2019
07.-12.
2019
01.-06.
2020
07.-12.
2020
01.-06.
2021
07.-12.
2021
01.-06.
2022
07.-12.
2022
Racordarea
programului de
studii la bunele
practici de învăţare
bazată pe probleme
ale universităţilor
europene și a
experienței proprii
(programe pilot).
Monitorizarea,
îmbunătățirea și
revizuirea
programului de studii
pilot
USC
USARB
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USMF
ASEM
USC
ASEM
USC
ASEM
USC
ASEM
USC
ASEM
USC
Acoperirea
disciplinelor de studii
cu materiale didactice
necesare, materiale
metodologice de
predare-învățare-
evaluare
ASEM
USM
USMF
ASEM
USC
USM
USMF
ASEM
USC
ASEM USC
Revizuirea
curriculumului pe
discipline, fișe pe
discipline, studii de
caz.
USM
UTM
USMF
USM
USARB
USC USC ASEM ASEM
Sporirea
compatibilității
internaționale a
UTM UTM UTM UTM USC
UTM
UTM UTM UTM
17
programelor de studiu
PBL
Participarea în
proiecte internaționale
de mobilitate
academică. Schimb
academic în cadrul
acordurilor bilaterale
ASEM
UTM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
USM
USARB
UTM
Realizarea cursurilor
de limba engleză
pentru profesori.
ASEM
UTM
ASEM
UTM
UTM UTM UTM UTM UTM UTM
Dezvoltarea
infrastructurii
educaționale
dedicate PBL
Adaptarea spațiilor
pentru predarea în
baza metodologiei
PBL.
ASEM
UTM
UTM ASEM
USARB
UTM
USARB
UTM
ASEM
USARB
USARB USARB
Diversificarea
resurselor
informaționale
necesare pentru
asigurarea accesului
studenților la
informații și
cunoștințe necesare
ASEM
USM
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
18
pentru elaborarea
proiectelor;
Promovarea
programelor de
studii cu predare
PBL
Elaborarea
materialelor
informative (Pliante
informaționale,
publicații periodice,
spoturi audio, video)
pentru programele
PBL
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
UTM
Conlucrarea cu
stakeholderii
(angajatori,
absolvenți etc.)
Consultarea și
avizarea noilor planuri
de studii cu mediul
de afaceri privind
corelarea finalităților
cu abilitățile cerute pe
piața muncii
ASEM
USM
USARB
USM
USARB
ASEM
USM
USM
USARB
ASEM
USM
USM
USARB
ASEM
USM
USM
Atragerea
angajatorilor pentru
participarea ca
evaluatori externi a
lucrului în grup,
proiectelor cât și la
formularea
problemelor prevăzute
USARB USARB USM
USARB
USM
USARB
USM
USARB
USC
USM
USARB
USM
USARB
USM
USARB
19
spre cercetare în
cadrul proiectelor
Atragerea
companiilor, inclusiv
internaționale, pentru
suportul la transfer a
cunoștințelor la nivel
de content, profesori
și practică pentru
studenți.
ASEM
USC
USM
UTM
ASEM
USC
USM
UTM
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
ASEM
USC
USM
Dezvoltarea de
parteneriate științifice
axate pe cercetare cu
alte universități,
instituții.
UTM UTM
Formarea,
dezvoltarea
continuă și
motivarea cadrelor
didactice PBL
Asigurarea suportului
instituțional
subdiviziunilor, ce
oferă formarea PBL
ASEM
USC
USM
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
USARB
ASEM
USM
ASEM
USM
ASEM
USM
USM USM
Desemnarea și
formarea
responsabilului de
semestru, a tutorilor de
proiecte etc.
ASEM USC
20
Elaborarea suportului
metodic pentru PBL
pentru cadrele
didactice
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM ASEM
Formarea echipei de
formatori/profesori ce
vor ține cursurile
programului de
formare continuă
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
Organizarea cursurilor
de formare continuă a
cadrelor didactice,
inclusiv privind PBL
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
Lansarea unui
concurs de burse la
USM USM
21
nivel național și
instituțional pentru
profesorii care aplică
PBL
Ajustarea
regulamentelor de
normare și de acordare
a sporurilor de
performanță pentru
cadrele didactice care
aplică metodologia
PBL
USARB USARB
Extinderea practicii
PBL pentru alte
programe de studii
în cadrul
universităților
Extinderea
programului pilot
pentru alte discipline
sau alte programe de
licență
USM
USMF
USM ASEM
USM
USARB
Promovarea bunelor
practici PBL
ASEM
USM
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
ASEM
USM
USARB
UTM
Elaborarea planurilor
de studii pentru
programele noi cu
învățare PBL
UTM
USMF
USM
UTM
USM ASEM
USM
USARB USC ASEM
22
Implementarea PBL
pentru programele noi
UTM
USMF
USM USM USM
USARB
USC ASEM
Realizarea periodică a
evaluării
implementării
metodologiei PBL
USC
UTM
USC
USM
USARB
UTM
USC
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USC
UTM
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USC
UTM
USC
USM
USARB
UTM
Evaluarea și
acreditarea
internațională a
programului
Pregătirea tuturor
actelor necesare
pentru acreditarea
internațională a
programului de studii
PBL
USMF
Inițierea procedurii de
acreditare
internațională
USMF
Internaționalizarea
programului de
studiu PBL
Activități de
cooperare și
parteneriat în baza
proiectelor
internaționale cu
universități din
străinătate
UTM UTM USM
UTM
UTM ASEM
UTM
UTM ASEM
UTM
UTM
23
Atragerea profesorilor
internaționali pentru
predarea cursurilor
UTM UTM
Realizarea de
mobilități academice
internaționale
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
ASEM
USC
USM
USARB
UTM
USMF
Desfășurarea
programelor de studii
PBL în limba engleză
ASEM ASEM ASEM
Introducerea
disciplinei de
Scriere și Cercetare
academică la licență
și master
Elaborarea curriculei
și suportului de curs la
disciplina Scriere și
Cercetare academică
USM
Introducerea în planul
de studii și asigurarea
predării cursului
Scriere și Cercetare
academică
USM
24
VIII. Internaționalizarea programului de studiu PBL
Activități de cooperare și parteneriat în baza proiectelor internaționale cu universități
din străinătate
Atragerea profesorilor internaționali pentru predarea cursurilor
Realizarea de mobilități academice internaționale
Desfășurarea programelor de studii PBL în limba engleză
IX. Introducerea disciplinei de Scriere și Cercetare academică la licență și master
Elaborarea curriculei și suportului de curs la disciplina Scriere și Cercetare academică
Introducerea în planul de studii și asigurarea predării cursului Scriere și Cercetare academică
Din tabelul 3 putem deduce, că unele acțiuni sunt identice sau asemănătoare pentru toate
sau majoritatea universităților. Acest lucru ni se pare absolut firesc, dat fiind faptul, că scopul
și activitățile promovate pe parcursul realizării proiectului PBLMD au fost similare. Tot odată,
USMF își propune să acrediteze internațional noul program de studii la licență – Optimetria, iar
USM să elaboreze și să introducă pentru studenți disciplina „Scriere și Cercetare academică”.
4. Recomandări de politici la nivel național și instituțional
4.1. Introducere
Politicile recomandate iau în considerare toate părţile implicate în asigurarea unui
învăţământ de calitate prin implementarea PBL - universitatea, studenţii, cadrele didactice,
agenţii economici.
Cu referire la studenţi, în vederea facilitării angajării în câmpul muncii aceștia trebuie să
dobândească aptitudinile, cunoştinţele şi competenţele transferabile solicitate de sectorul real.
În acest scop, universitățile își propun modernizarea programelor de studii, a materialelor
didactice şi a sistemelor de evaluare a studenţilor. Pentru îmbunătăţirea calităţii, asigurarea
relevanţei şi pentru creşterea numărului de studenţi, sunt necesare metode şi abordări
flexibile şi inovatoare. Un moment esențial este exploatarea avantajelor oferite de
tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi de alte tehnologii noi în scopul îmbogăţirii
procesului de predare-învățare, îmbunătăţirii experienţelor de învăţare şi sprijinirii învăţării
PBL, astfel încât fiecare student să beneficieze de un învăţământ de înaltă calitate.
Reformarea şi modernizarea învăţământului superior depind de competenţa şi
motivaţia cadrelor academice – a profesorilor şi a cercetătorilor. În acest sens este nevoie
de asigurarea condiţiilor mai bune de muncă, de implementarea unor proceduri de recrutare
transparente şi echitabile, de o dezvoltare profesională continuă la un nivel mai ridicat şi de
o mai bună recunoaştere şi recompensare a excelenţei în predare şi cercetare .
Pregătirea teoretică în formarea unui specialist este importantă, însă credem că aceasta
trebuie să fie completată cu activități practice relevante şi eficiente. Fără aceste activități
practice, teoria nici nu poate fi asimilată corect şi nici nu poate fi utilă studenţilor, viitorilor
profesioniști. În acest sens, considerăm ca una dintre acțiunile-cheie în asigurarea calității și
relevanței învățământului superior este îmbunătăţirea relaţiilor dintre universităţi și mediul
economic și dezvoltarea unui conlucrări cât mai strânse, reciproc avantajoase.
http://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_rohttp://ec.europa.eu/education/policy/strategic-framework/education-technology_ro
25
Politicile recomandate mai jos vin în deplină concordanţă cu cele expuse.
4.2. Nivelul programului de studiu
La nivel de program de studii universitățile vin cu următoarele recomandări:
Elaborarea de noi planuri de învățământ pentru programele de studii selectate, care să
ţină cont de specificul metodei PBL.
Revizuirea/elaborarea curricumurilor pentru fiecare disciplină, inclusă în aceste planuri
de învățământ. Adaptarea continuă a programelor de studiu și conținuturilor unităților
de curs la nevoile studenților și ale societății.
Includerea în planul de învăţământ, începând cu primul semestru, a disciplinei
Introducere în PBL, care ar forma competenţele de bază în organizarea şi punerea în
aplicare a lucrului în echipă pe bază de proiect/problemă;
Asigurarea studenţilor cu material metodic şi didactic: prin platforma Moodle, lucrări
tipărite.
Crearea sistemului pentru colectarea feedbackului a studenților și absolvenților privind calitatea programului de studiu.
Elaborarea unui ghid pentru studenți, care ar facilita activitățile de formulare a
problemei şi de elaborare în grup a proiectului.
Introducerea disciplinei Scriere și Cercetare academică;
Încurajarea i stimularea utilizării tehnologiilor TIC în procesul educațional.
Integrarea aspectului de cercetare în procesul de predare-învățare.
Desemnarea mentorilor, care se vor ocupa de monitorizarea lucrului la proiect(e),
urmărirea realizării și concluzionării evaluării activităților la proiecte a studenților și
cadrelor didactice (evaluarea studenților, cadrelor didactice).
4.3. Nivelul Departamentului și Facultății
La nivel de Departament:
Departamentele să fie responsabile de angajarea şi promovarea cadrelor academice în
funcţie de performanţele atinse.
Departamentele, în rând cu alte structuri instituţionale, să fie responsabile de stabilirea
modului oportun de comunicare şi colaborare cu stakeholderii în vederea ajustării
planurilor de studii la cerinţele pieţei muncii, de identificarea problemelor cu care se
confruntă agenţii economici pentru a fi cercetate / soluționate în cadrul proiectelor,
tezelor de licenţă, de master sau de doctorat, precum și a studenţilor potriviţi pentru a fi
recrutaţi; să organizeze laboratoare şi centre de formare care să fie folosite împreună de
către universitate şi agenții economici interesați.
Să fie creat grupul de cercetare pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea predării bazate pe
PBL, care va investiga specificul procesului de aplicare PBL, reieşind din
particularitățile disciplinelor.
Implicarea activă în activitatea de perfecționare a cadrelor academice și mărirea
numărului cadrelor ce dețin grade științifice și titluri științifico-didactice.
Monitorizarea şi analiză periodică privind aplicare PBL în procesul de predare-învățare.
26
La nivel de Facultate:
Facultăţile să asigure o flexibilitate sporită în stabilirea orarului pentru lecţii practice şi
să optimizeze utilizarea sălilor de studii, dotate pentru PBL.
Reieşind din experienţa Universităţii din Aalborg, este binevenită desemnarea unui
coordonator/responsabil de semestru din rândul profesorilor experimentaţi, care țin
cursuri în acest semestru. Rolul acestuia este de a coordona activitatea tuturor cadrelor
academice care asigură procesul de predare-învățare în semestru respectiv, de a
comunica cu studenţii cu referire la experienţele de învăţare, de a-i consulta privind
traseul educaţional, etc.
Promovarea bunelor practici de implementare a PBL în cadrul facultăţii / universității.
Organizarea de campanii de promovare a mobilităților academice cu implicarea
studenților și cadrelor academice Erasmus + și diseminarea experienței acestora.
4.4. Nivelul cadrelor academice
Asigurarea instruirii periodice a cadrelor academice privind aplicarea metodei PBL.
Stimularea cadrelor academice în vederea studierii şi aplicării PBL în procesul de
predare-învățare.
Sprijinirea prin diverse metode a cadrelor academice în vederea punerii în practică a
învăţării de-a lungul vieţii şi a participării în programe de mobilitate academică.
Instituirea ca criteriu de promovare academică cunoaşterea la nivel înalt a unei limbi de
circulaţie internaţională.
Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanţă.
Organizarea cel puțin odată pe an, a activităților de team building pe
departamente/facultăți, în afara instituției, deoarece acestea s-au dovedit a fi cele mai
eficiente forme de instruire.
4.5. Nivelul studenților
Implicarea activă a studenților în procesul de acumulare a cunoștințelor și de dezvoltare
a abilităților de comunicare, lucru în grup etc., ca răspuns la noile abordări și tehnici
moderne în procesul de predare-învățare, care solicită rezolvarea de probleme/ elaborare
de proiecte. Implicarea studenților în promovarea bunelor practici PBL.
Studenții anului II și III vor împărtăși experiența în aplicarea PBL studenților anului I.
Implicarea studenților la evaluarea colegilor – peer review.
Asigurarea pe tot parcursul studiilor a unui feedback din partea studenților privind
calitatea predării în baza PBL.
Crearea unui Centru de Suport pentru Studenți pentru a facilita integrarea studenților
anului întâi în comunitatea universitară prin organizarea de diferite activități de
cunoaștere reciprocă a studenților, de planificare a traseului educațional, de
management a timpului, de dezvoltare a carierei profesionale, etc.
Participarea activă a studenților în programe de mobilitate academică.
27
4.6. Nivelul de pregătire pedagogică
Crearea / desemnarea unei subdiviziuni (la nivel instituțional) responsabile pentru
formarea pedagogică a cadrelor academice, inclusiv privind PBL.
Organizarea programelor de formare pedagogică pentru cadrele academice din
universități.
Elaborarea unei serii de ghiduri/metodologii/proceduri privind principiile formării
grupului de lucru asupra problemei/proiectului, care ar oferi posibilitatea de a evita
situații critice sau de impas care pot apărea în procesul dat.
Elaborarea unui ghid pentru studenți și cadre academice privind principiile și regulile
de susținere/examinare a proiectului, timpul alocat pentru prezentare și examinare,
criteriile de examinare etc.
Instituirea unei colaborări dintre universitățile care implementează programe de studii cu aplicarea PBL, privind organizarea periodică a schimbului de experiență. Astfel, se
vor împărtăși bunele practici în implementarea metodei PBL, se vor depista probleme
și se vor căuta în comun soluții.
Lansarea unui concurs de burse la nivel instituțional și național pentru cadrele
academice care aplică PBL.
Crearea unei platforme de asistență metodologică în PBL pentru studenți.
4.7. Nivelul de societate
Un rol important în elaborarea/îmbunătăţirea programelor de studii şi a curricumulelor
este acordat angajatorilor şi absolvenţilor, care sunt consultaţi în procesul elaborării şi revizuirii
acestora (forma expertizei), în cadrul organizării practicii de producţie şi de licenţă (forma
acordurilor corespunzătoare), la elaborarea tezelor și în perioada susţinerii examenului de
licenţă (formularea tematicii tezelor de licenţă și a problemelor de examinare) (forma
participativă) etc. În acest context au fost formulate următoarele recomandări:
Colaborarea cu mediul de afaceri, ONGuri, administrația publică în scopul identificării
subiectelor ce ar putea fi abordate și dezvoltate în cadrul programelor de studii bazate
pe PBL.
Implicarea practicienilor în procesul de predare a cursurilor și evaluare a proiectelor.
Invitarea stakeholderilor la formularea de probleme pentru proiecte și evaluarea
rezultatelor lucrului studenților asupra acestor proiecte.
Organizarea de work-shopuri cu participarea reprezentanților mediului de
afaceri/sectorului real în scopul determinării solicitărilor și necesităților acestora.
Stabilirea acordurilor de colaborare cu diverse instituții/întreprinderi, care ar fi deschise
pentru a oferi informații studenților pentru lucru asupra proiecte. Crearea unor
parteneriate bi/tripartite cu beneficii reciproce.: studenții vor avea oportunitatea de a
cerceta studii de caz reale, de a soluționa probleme reale, având la bază date veridice,
iar întreprinderile și organizațiile vor obține din parte studenților noi idei, calcule și
soluții pentru problemele existente.
Crearea asociaţiilor profesionale cu scopul de a implica practicieni, potenţialii
angajatori şi chiar studenţi sau absolvenţi în consultările la formularea unor probleme
complexe şi reale, dar şi interesante pentru procesul de învăţare al studenţilor.
28
4.8. Nivelurile administraţiei şi a managementului
Extinderea și consolidarea culturii PBL la nivel instituțional.
Crearea / desemnarea unei subdiviziuni (la nivel instituțional) responsabile pentru
formarea pedagogică a cadrelor academice, inclusiv privind PBL.
Asigurarea condiţiilor pentru cadrele academice în vederea studierii metodei PBL în
cadrul și în afara instituției (achitarea cursurilor organizate de persoane/structuri terțe,
oferirea de perioade destinate pentru formare).
Crearea unui grup pedagogic de pregătire/perfecţionare a cadrelor academice în
domeniul metodelor interactive de predare, inclusiv PBL.
Dezvoltarea bazei tehnico-materiale pentru realizarea lucrărilor practice, de laborator și
cercetărilor științifice.
Dezvoltarea infrastructurii de studii destinate PBL.
Asigurarea existenței la toate subdiviziunile universitare responsabile de procesul de
studii a obiectivelor strategice privind relaţia cu sectorul real/mediul de afaceri.
Evaluarea activității subdiviziunilor respective inclusiv în raport cu aceste categorii de
obiective.
Revizuirea conceptului / modelului de formare a normei didactice a profesorilor prin
majorarea numărului de ore consacrate ghidării și monitorizării lucrului în grup şi
evaluării studenţilor, astfel încât profesorul să poată acorda suficientă atenţie
activităților de ghidare a lucrului în grup asupra sarcinilor/proiectelor, întâlnirilor cu
echipele de proiect şi evaluării adecvate.
Sprijinirea internaționalizării programelor de studii: lansarea programelor de studii în
limbi de circulație internațională; susținerea mobilităților academice ale studenților și
cadrelor academice; atragerea studenților internaționali; acreditarea internațională a
programelor de studii.
Elaborarea și implementarea mecanismelor de suport și de motivare pentru
perfecționare și dezvoltare profesională a cadrelor academice.
5. CONCLUZII FINALE
Asigurarea sustenabilității învăţării problematizate în universitățile din RM presupune o
revoluţionare a procesului de studii. S-a pornit de la faptul, că rezultatele învăţării nu trebuie
doar să ofere cunoştinţe ci şi să dezvolte abilităţi şi competenţe atât profesionale cât şi
personale. Recunoaştem, că astăzi, programele universitare de studii încă mai au lacune în ceea
ce privește dezvoltarea unor abilităţi solicitate în prezent în activitatea profesională (comunicare
interpersonală, orientare profesională şi capacitatea de angajare şi adaptare la piaţa muncii, etc).
Activităţile care ar trebui să conducă la crearea deprinderilor şi a competenţelor necesare
pe piața muncii (studii de caz, proiecte, practica) nu întotdeauna sunt eficient dezvoltate sau
sunt desfăşurate în mod formal (de ex. practica studenţilor).
Ne dorim ca prin implementarea PBL să apropiem studenţii de viaţa reală cu care se
confruntă sectorul real, să facilităm mobilitatea studenţilor prin aprofundarea cunoştinţelor de
limbă engleză, îndeosebi, la disciplinele de specialitate, dar şi prin oferirea unei instruiri de
calitate, comparabilă cu ceea din universitățile din UE.
29
Evident, toate acestea vor necesita timp şi efort atât din partea profesorilor cât şi din partea
universităţii, dar şi a reprezentanților sectorului real, care trebuie să fie implicați plenar în
activitatea de instruire prin diferite activităţi desfăşurate în comun. Ne dorim ca, în parteneriat
cu stakeholder-ii să propunem anual un număr considerabil de teme pentru proiect, teze de
licenţă/master sau teme de cercetare realizate în comun. Considerăm necesară a fi dezvoltată
implicarea sectorului real în aşa activităţi precum practica studenţilor, activităţile de cercetare
ale studenţilor, studiile de caz, proiectele şi alte activităţi incluse în programul de studiu.
Considerăm că prin implementarea PBL în cadrul universitățile din RM vom putea
încuraja și stimula inovarea şi creativitatea, precum și spiritul antreprenorial.
Suntem conştienţi că toate acestea nu pot fi asigurate într-o perioadă imediată, anume din
aceste considerente au fost elaborate Foile de parcurs şi Planurile de acţiuni prin care
universitățile s-au angajat, pas cu pas, în timp util, să atingă scopul propus.
30
Referințe
1. The Power of Problem-Based Learning: A Practical “How to” for Teaching
Undergraduate Courses in any Discipline/edited by Barbara J.Duch, Susan E. Groh and
Deborah E. Allen, 2001.
2. Psychology for Psychologists: A Problem Based Approach to Undergraduate
Psychology Teaching/ edited by Alexia Papageorgiou, Peter McCrorie, Stelios
Georgiades and Maria Perdikogianni, 2015.
3. Problem- based Learning Online/ edited by Maggi Savin-Baden and Kay Wilkie, 2006.
4. New Approaches to Problem-Based Learning: Revitalising Your Practice in Higher
Education/ edited by Terry Barrett and Sarah Moore, 2011.
5. Problem-Based Learning: Case Studies, Experience and Practice/ edited by Peter
Schwartz, Stewart Mennin and Graham Webb, 2001.
6. Teaching for Quality Learning at University: What the Student Does, 4th edition/ edited
by John Biggs and Catherine Tang, 2011.
31
Anexa 1. Raport pentru pachetul de lucru 5: ASEM
32
Anexa 2. Raport pentru pachetul de lucru 5: USARB
33
Anexa 3. Raport pentru pachetul de lucru 5: USC
34
Anexa 4. Raport pentru pachetul de lucru 5: USMF
35
Anexa 5. Raport pentru pachetul de lucru 5: USM
36
Anexa 6. Raport pentru pachetul de lucru 5: UTM