STRATEGII DIDACTICE ACTIV-PARTICIPATIVE IN PREDAREA CHIMIEI
Prof.Nedelcof ConstantaScoala Gimnazială „Aurel Vlaicu”
FETESTI-IALOMITA
1
1.INTRODUCERE1.INTRODUCERE In conditiile invatamantului activ numai este satisfacatoare planificarea In conditiile invatamantului activ numai este satisfacatoare planificarea
materiei ora de ora,sau cate o tema pentru fiecare lectie curenta.materiei ora de ora,sau cate o tema pentru fiecare lectie curenta. Abordarea sistemica a continuturilor,formarea capacitatilor si a Abordarea sistemica a continuturilor,formarea capacitatilor si a
competentelor pot fi realizate prin redimensionarea modelului clasic de competentelor pot fi realizate prin redimensionarea modelului clasic de configurare a lectiei sau prin inlocuirea lui cu alte structuri,alaturi de utilizarea configurare a lectiei sau prin inlocuirea lui cu alte structuri,alaturi de utilizarea unor strategii,metode si tehnici de predare,invatare mai eficiente.unor strategii,metode si tehnici de predare,invatare mai eficiente.
Predarea chimiei este de neconceput fara existenta laboratoarelor sau Predarea chimiei este de neconceput fara existenta laboratoarelor sau macar a unor dotari elementare care sa-i permita profesorului sa demosntreze macar a unor dotari elementare care sa-i permita profesorului sa demosntreze diferite fenomene chimice,sa faca experiente,sa-i deprinda pe elevi cu diferite fenomene chimice,sa faca experiente,sa-i deprinda pe elevi cu manuirea aparaturii de laborator.Aceasta particularitate a studierii fenomenelor manuirea aparaturii de laborator.Aceasta particularitate a studierii fenomenelor chimice in scoala confera lectiilor respective un caracter activ.Daca la acestea chimice in scoala confera lectiilor respective un caracter activ.Daca la acestea se mai adauga si problemele care se rezolva in orele de chimie sau acasa se mai adauga si problemele care se rezolva in orele de chimie sau acasa observam ca acest obiect au si un pronuntat caracter aplicativ.observam ca acest obiect au si un pronuntat caracter aplicativ.
Semnaland aceste caracteristici ale predarii chimiei ,se pune in mod Semnaland aceste caracteristici ale predarii chimiei ,se pune in mod firesc intrebarea:Mai sunt necesare si alte metode active pentru desfasurarea firesc intrebarea:Mai sunt necesare si alte metode active pentru desfasurarea lectiilor la aceasta disciplina?Literatura pedagocica si metodica ofera metode si lectiilor la aceasta disciplina?Literatura pedagocica si metodica ofera metode si procedee prin care elevii sunt tot mai mult angajati direct in dobandirea procedee prin care elevii sunt tot mai mult angajati direct in dobandirea cunostintelor de chimie.cunostintelor de chimie.
2
3
Compară
Explică
Ap
lică
4
Metode activ-participative prezentate şi exemplificate în cadrul lucrării
TEHNICA CUBULUI
ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT BRAINSTORMING
DIAGRAMA VENN
METODA CLUSTERING (CIORCHINELE)
EXPERIMENTE VIRTUALE
METODE INTERACTIVE
contribuie la dezvoltarea gândirii critice
5
Diagrama Venn
este o metodă de stimulare şi de evaluare a creativităţii care poate
fi aplicată cu eficienţă maximă la sistematizarea cunoştinţelor,
la restructurarea ideilor unui conţinut abordat
6
7
Legătura covalentă nepolară
Legătura covalentă
polarăAsemănări
Deosebiri
Dezavantajele metodei:- nu poate fi aplicată la toate temele
studiate;- nu poate fi utilizată dacă nu există
criterii de comparaţie între termeni.
8
Metodă care dezvoltă abilitatea de a compara şi de a analiza critic;
Diagrama Venn
Tehnica cubului este o strategie de predare – învăţare care urmăreşte un algoritm ce vizează: descrierea, comparaţia, asocierea, analizarea, aplicarea, argumentarea atunci când se doreşte explorarea unui subiect nou sau unul cunoscut din mai multe perspective.
2.2. TEHNICA CUBULUI
Analizează
Compară
Asociază Explică AplicăDescrie
9
Compară
Explică
Ap
lică
Descrierea sarcinilor de lucru de pe feţele cuburilor:
10
Aplicând această metodă în cadrul orelor de chimie se constată că:
elevul participă activ în procesul de învăţare;
dezvoltă la elevi abilitatea de a prezenta şi de a comunica informaţia;
obişnuieşte pe elevi de a avea atitudine tolerantă faţă de opiniile altora;
contribuie la dezvoltarea creativităţii şi gândirii critice;
11
pregătirea activităţii necesită foarte mult timp; urmărirea activităţii din cadrul grupelor este dificilă din cauza sarcinilor diferite;
2.3. METODA CLUSTERING (CIORCHINELE)
Ciorchinele sau tehnica Clustering (din limba engleză: cluster – ciorchine) este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei care facilitează în mare măsură dezvoltarea cu succes a personalităţii Poate fi utilizată atât în evocare prin inventarierea cunoştinţelor elevilor , cât şi în etapa de reflecţie .
12
FIŞĂ DE EVALUARESe dau substanţele chimice: Na OH, CaO, H2O, NaBr, CaH2, K2O, CaCO3, HCl, Mg(OH)2, Cl2.
A.Alegeţi dintre formulele chimice de mai sus pe cele care corespund unor B.substanţe ionice (compuşi ionici).C.Completaţi ciorchina:
SUBSTANŢE IONICEBaze Săruri
Oxizii metalelor
HidruriMetal I, II
Mg(OH)2
K2O
NaBr
KH
13
practicarea diverselor forme de organizare (frontală, în perechi, în grupuri);
dezvoltă numeroase capacităţi: de analiză, structurare, evaluare, sistematizare, clasificare, exemplificare etc.;
formează abilitatea de trecere de la general la particular şi de la particular la general;
contribuie la dezvoltarea spiritului de echipă, toleranţa faţă de părerea colegilor dar şi a spiritului critic;
elevii participă activ la procesul de învăţare, sintetizând şi însuşind creativ noile cunoştinţe;
poate fi combinată cu alte tehnici, de exemplu asaltul de idei, Turul Galeriei etc.
tratarea temelor necesită mai mult timp;
solicită profesorului un efort suplimentar în proiectarea instruirii;
împărţirea temei în mai multe subteme sau sarcini de lucru, determină ca fiecare grupă să însuşească numai conţinutul care i-a revenit.
14
Brainstormingul (engl. brain – creer; storm - furtună) este modalitatea complexă de a elabora (crea) în cadrul unui grup, în mod spontan şi în flux continuu anumite idei, modele, soluţii noi, originale, necesare rezolvării unor teme sau probleme teoretice sau practice.
Brainstormingul poate fi combinat cu metoda ciorchinelor pentru inventarierea cunoştinţelor în vederea conectării noilor cunoştinţe la cele deja dobândite.
15
2.4. BRAINSTORMINGUL
:
APLICAREA METODELOR ACTIVE IN LECTIE
Faciliteaza ameliorarea raporturilor morale dintre elevi si profesori,ca raporturi de comunicare si cooperare;elevii pun intrebari,nu-si ascund nestiinta,ajung la o atitudine sincera si deschisa fata de aprecierile profesorului,devin interesati in a sti cat au dobandit sau ce performanta au realizat zilnic.
In timpul lectiei se poate crea timp suficient pentru organizarea unor activitati didactice in care elevii sa lucreze efectiv studiind si insusindu-si prin efort propriu noile cunostinte ,deprinderi si priceperi.
16
Bâclea, D, Constantinescu, M. (1999) - CHIMIE Planuri de lecţii. Iaşi, Editura Polirom. Cerghit, I.( 1982) - Metode de învăţământ. Bucureşti, Editura Didactică şi
Pedagogică. Ciascai, L. (1999) - Strategii euristice de instruire la fizică. Cluj-Napoca, Editura Presa
Universitară Clujeană. Fătu, S. (2007) – Didactica chimiei. Bucureşti, Editura Corint. *** (1999) - Ghid de evaluare la chimie, Bucureşti, SNEE. ***(2002) - Ghid metodologic, Aria curriculară matematică şi ştiinţele naturii. Bucureşti
CNC. Ionescu, M. (2003) - Instrucţie şi educaţie, Cluj-Napoca. Pintilie, M. (2006) – Metode moderne de învăţare – evaluare. Cluj- Napoca, Editura
Eurodidact. *** (2004) - Programe şcolare pentru clasa a IX-a, CHIMIE, M.E.C.T. Şunel, V., Ciocoiu, I., Rudică, T., Bîcu, E. (1997.) – Metodica predării chimiei. Iaşi,
Editura MARATHON.
17