2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 1
CO
NS
ILIU
L L
OC
AL
AL C
OM
UN
EI
MO
VIL
A M
IRE
SE
I STUDIU STUDIU STUDIU STUDIU de de de de EVALUARE EVALUARE EVALUARE EVALUARE
ADECVATAADECVATAADECVATAADECVATA
Reactualizare Plan Urbanistic General –
Comuna Movila Miresii, judeţul Brăila
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 2
STUDIU EVALUARE ADECVATĂ
Reactualizare PUG, comuna Movila Miresei,
Judeţul Brăila
Beneficiar: Consiliul Local al Comunei Movila Miresei
Elaborator: SC Mediu Consulting SRL, Galaţi
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 3
1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS
1.1 Denumirea planului
Reactualizare Plan Urbanistic General Comuna Movila Miresei, judeţul Brăila.
Titularul PUG: Consiliul Local al Comunei Movila Miresei.
1.2. Descrierea planului
Planul Urbanistic General, împreună cu Regulamentul Local de Urbanism aferent,
cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executării construcţiilor pe orice categorie de
terenuri, atât în intravilan, cât şi în extravilan, în limitele teritoriului administrativ al localităţii.
Obiectivul general al Planului Urbanistic General este dezvoltarea spaţială economico -
socială durabilă şi echilibrată pe ansamblul teritoriului studiat, în paralel cu protecţia,
conservarea şi reabilitarea mediului natural şi construit.
Prezenta documentaţie a fost corelată cu prevederile următoarelor planuri şi strategii
aprobate sau în curs de aprobare:
� Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional (P.A.T.N.) (Secţiunea I – Reţele de
transport; Secţiunea a II-a - Apa; Secţiunea a III-a - Zone protejate naturale şi construite;
Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi, Secţiunea a VI-a Zone turistice);
� Planul de Amenajare a Teritoriului Judeţean (P.A.T.J.) Brăila, 2009;
� Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal (P.A.T.Z.) Galaţi - Brăila - Tulcea, 2005;
� Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013 pentru Regiunea Sud - Est;
� Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud - Est 2007-2013;
� Master Planul Regiunii Sud - Est, etapa I - Auditul Teritorial al Regiunii Sud - Est, 2010;
� Strategia de dezvoltare a judeţului Brăila, 2009;
� Planul Urbanistic Zonal - Staţiune Movila Miresii (în curs de elaborare);
� Planul Urbanistic de Detaliu - Includerea in circuitul turistic şi balnear a Lacului Sărat -
Movila Miresii, 2009.
Planul Urbanistic General al comunei Movila Miresei se axează pe domenii principale,
prezentate atât din punct de vedere al stadiului actual al dezvoltării cât şi din punct de vedere
al propunerilor de dezvoltare urbanistică şi reglementărilor:
� Cadrul natural şi protecţia mediului;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 4
� Circulaţii;
� Echiparea tehnico-edilitară: alimentarea cu apă, canalizare, alimentarea cu gaze
naturale, telecomunicaţii, alimentare cu energie electrică;
� Modul de ocupare a terenului şi zonificarea funcţională (reglementări, bilanţ teritorial);
� Obiective de utilitate publică: valorificarea zonelor cu caracter turistic, realizarea unui
management integrat al deşeurilor la nivel de comună, extinderea şi reabilitarea spaţiilor
verzi, valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane.
Ca urmare a temei de proiectare, intravilanul propus, s-a stabilit de comun acord cu
Primăria comunei Movila Miresii şi cu Consiliul Local al comunei, ţinând cont de necesităţile
actuale, de solicitările locuitorilor, dar şi de posibilităţile de atragere a factorilor de propulsare şi
dezvoltare a comunei, în conformitate cu „Strategia de dezvoltare durabilă a Judeţului Brăila
pentru perioada 2010-2015”. Ca urmare, teritoriul intravilan al comunei a fost majorat cu
suprafeţe de teren, necesare dezvoltării localităţii pe o perioadă de minim 5-10 ani.
Conform Planului Urbanistic General al comunei Movila Miresii teritoriul va fi divizat în
următoarele zone, subzone şi unităţi teritoriale de referinţă:
� M - ZONA MIXTA CONTINAND INSTITUTII, SERVICII SI ECHIPAMENTE
PUBLICE, COMERT, ACTIVITATI PRODUCTIVE MICI, NEPOLUANTE SI LOCUINTE, DIN
ZONEI AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII
� L - ZONA DE LOCUIRE CU FUNCTIUNI COMPLEMENTARE;
� L1 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE AVAND REGIM DE
INALTIME P, P+1E;
� L2 - SUBZONA LOCUINTELOR INDIVIDUALE SI COLECTIVE AVAND REGIM DE
INALTIME P;
� L2a - SUBZONA DE EXTINDERE A LOCUIRII IN ZONA AFERENTA LACULUI
MOVILA MIRESII;
� I - ZONA DE ACTIVITATI PRODUCTIVE ALTELE DECAT CELE DIN ZONA
AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII
� C - ZONA PROIECTE INVESTITIE POL CENTRAL DE DEZVOLTARE LACUL
SARAT (MOVILA MIRESII)
� V - ZONA SPATIILOR VERZI
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 5
� V1 - AMENAJARI SPORTIVE SI DE AGREMENT ALTELE DECAT CELE DIN ZONA
AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII;
� V2 - PARCURI, FASII PLANTATE PUBLICE ALTELE DECAT CELE DIN ZONA
AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII;
� V3 - PARC SPORTIV IN ZONA AFERENTA LACULUI MOVILA MIRESII;
� G - ZONA DE GOSPODARIE COMUNALA
� G1 - SUBZONA CONSTRUCTIILOR SI AMENAJARILOR AFERENTE RETELELOR
TEHNICO-EDILITARE;
� G2 - SUBZONA CIMITIRELOR.
Analizând Strategia de Dezvoltare Durabilă a comunei Movila Miresei, se evidenţiază
următoarele priorităţi de dezvoltare durabilă:
� Dezvoltarea turismului şi sectorului terţiar;
� Asigurarea creşterii veniturilor pe termen lung atât la nivel de comună prin colectarea
de taxe şi impozite cât şi la nivelul locuitorilor din comună, prin crearea de noi locuri de
muncă;
� Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, telecomunicaţii şi energie;
� Dezvoltarea resurselor umane, creşterea ratei de ocupare şi combaterea excluderii
sociale şi dezechilibrelor sociale;
Conformarea progresivă a standardelor de mediu din Uniunea Europeană, pe care România
va trebui să le atingă în 2017.
Durata de valabilitate a PUG este de 10 ani, dacă nu apar elemente importante de
dezvoltare care necesită actualizare, conform GP 038/1999 privind Metodologia de elaborare
şi conţinutul cadru al PUG.
Principalele obiective urmărite în cadrul Reactualizării Planului Urbanistic General
comuna Movila Miresii:
� Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;
� reabilitarea şi modernizarea drumurilor de pe teritoriul comunei;
- reteaua stradala a comunei Movila Miresii ocupa o suprafata de 26,79 ha în
Movila Miresii, 12,54 ha în localitatea Ţepeş Vodă şi 4,44 ha în localitatea Esna.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 6
� modernizarea şi semnalizarea intersecţiilor;
� Stabilirea unui intravilan, a unei zone construibile şi a unor zone funcţionale care
să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare;
� introducerea în intravilan a zonelor ce prezintă potenţial de dezvoltare a activităţilor
pe teritoriul comunei – total intravilan propus pe comuna – 982,04 ha:
- locuinţe şi funcţiuni complementare 309.99ha;
- unitati agro-industriale 56,70 ha;
- zona centrala si institutii de interes public 30,59 ha;
- Cai de transport rutier 62,38 ha;
- Spatii verzi, sport şi agrement 300,93 ha;
- Gospodarie comunala, cimitire 20,30 ha;
- Ape 201,15 ha ( Lacul Sarat);
� scoaterea din intravilan a zonelor ce nu mai prezintă un potenţial de dezvoltare;
� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
� stabilirea zonelor de protecţie în jurul cimitirelor, staţiilor de epurare, platformelor
pentru depozitarea gunoaielor;
- subzona G1 – zona de protectie de 50,0 metri latime perimetrala lacului Sarat;
- subzona G2 – raza de 50 metri aferenta obiectivului (statie de epurare) si la o
distanta de minim 300 m de zona de locuit;
- asigurarea zonei de protectie sanitara pentru sursa de apa si puturi de mediu
adancime;
- Pentru protectia resursei balneare a Lacului Sarat i s-a stabilit un perimetru de
protectie hidrogeologica in 1988, zona de protectie fiind stabilita prin avizul ANRM.
� stabilirea zonelor de protecţie pentru drumurile publice de interes judeţean şi
naţional;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 7
� stabilirea zonelor de protecţie pentru zona Lacului Sărat, aflat în aria de protecţie
avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă comunitară ROSCI0305 Ianca – Plopu
– Sărat - Comăneasca;
- se stabileşte o zona cu latimea de 50 m perimetral Lacului Sarat, zona ce va fi cu
intredictie definitiva de constructie;
� Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în
valoare a acestora;
� protecţia elementelor de valoare culturală;
- 2 situri arheologice de tip „tumul” : Movila Lutul Alb (la est de satul Movila Miresii)
şi Movila lungă ( la nord- est de satul Ţepes Vodă).
- Biserica „Duminica tuturor sfinţilor”;
- Scoala de arte şi meserii;
- Monumentul eroilor 1916-1918;
� Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;
� realizarea unui complex de agrement, informare şi documentare asupra speciilor şi
resurselor din zonă;
� atragerea investitorilor şi crearea de locuri de muncă în domeniile agro-zootehnic şi
balneo-turistic prin facilităţi de natură fiscală;
� Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
� modernizarea reţelei de alimentare cu apă potabila;
- alimentarea cu apă potabilă acoperă toate satele componente comunei Movila
Miresii.
� modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;
- extinderea retelei de canalizare existenta la nivelul localitatii Movila Miresii;
- se va dezafecta staţia de epurare existentă;
- se vor construi 2 statii de epurare ce vor deservi localitatile Movila Miresii respectiv
Esna şi Ţepeş:
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 8
- lungimea reţelei de canalizare propusa în satul Movila Miresii = 17000 ml , cu
descărcare a apelor uzate în staţia de epurare aferenta (u.t.r. G2) şi a efluentului
gravitaţional în lacul Seaca printr-o conducta PVC SN4 (unghi de 30˚);
- lungimea reţelei de canalizare propusa în satul Esna este de 8700 ml;
- lungimea reţelei de canalizare în satul Ţepeş este de 10700 ml;
- Staţia de epurare tip BOPAK aferenta satelor Esna şi Ţepeş va asigura epurarea
apelor uzate menajere de la 1000 l.e.
� realizarea reţelei de gaze în toate localităţile comunei.
� menţinerea într-o stare bună de funcţionare a reţelei electrice; modernizarea şi
extinderea reţelei electrice;
� desfiinţarea unei portiuni din linia electrica amplasata în sud-vestul intravilanului
Movila Miresii;
� realizarea unei retele electrice si a 3 posturi de transformare în nord estul
intravilanului localităţii (u.t.r. Ch)
� modernizarea reţelei de telefonie
� Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi;
� realizarea de parcuri şi spaţii de agrement;
� plantarea de spaţii verzi pe marginile drumurilor în localităţi;
� Extinderea spatiilor verzi pe comuna la o suprafaţa de 86940 mp ce reprezintă
minimul necesar de 20mp/locuitor.
� plantarea perdelelor forestiere de protecţie pentru căile de transport DN22 şi DJ
202B;
� înpăduriri realizate în zona de Nord – est a UAT Movila Miresii şi zona de nord a
Lacului Lutu Alb ţinând cont de direcţia dominantă a vântului în sezonul rece.
� Valorificarea zonelor cu caracter turistic;
� proiect de dezvoltare durabilă pentru zona din jurul lacului Sărat.
� Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din activităţi
umane sau de producţie.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 9
1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor
STEREO 70
Comuna Movila Miresii se află la 30 km de municipiul Brăila şi la 53 km de municipiul Rm.
Sărat.
Teritoriul administrativ al comunei se învecinează:
• la nord cu comunele Râmnicelu şi Gemenele,
• la sud-est cu comuna Traian,
• la est cu comunele Tudor Vladimirescu şi Romanu,
• la vest cu comunele Şuţeşti şi Ianca.
Comuna are o localizare favorabilă, fiind situată de-a lungul sau tangent unor legături
rutiere, respectiv feroviare importante: DN22, Râmnicu Sărat – Brăila şi relaţia CFR Făurei –
Brăila.
Coordonatele cu intravilanul existent şi cel propus sunt prezentate în ANEXA nr. 1.
Fig. nr. 1 Încadrare în zona a planului propus
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 10
1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare,
dragare etc.) şi care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului
Modificări fizice ce decurg în etapa de implementare a PUG
Modificările fizice ce decurg din implementarea planului sunt caracteristice fiecărui
obiectiv de construcţie/reabilitare, schimbare destinatie teren astfel:
� Reabilitarea şi modernizarea drumurilor de pe teritoriul administrativ al comunei
Movila Miresii, obiectiv ce va fi implementat prin lucrări de pregătire a amplasamentului
(sistematizarea pe verticală a terenului) şi organizarea de şantier ce produc modificări
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 11
fizice prin decopertarea solului în vederea realizării condiţiilor pentru implementarea
obiectivului propus. Aceste modificări fizice ale solului vor avea loc în intravilanul
comunei Movila Miresii îîn zona cailor rutiere şi de acces existente.
� Realizarea unui complex de agrement, informare si documentare, obiectiv ce
propune introducerea in intravilan a amplasamentului desemnat in suprafata de 37,56
ha (teren agricol), perimetru ce va avea ca viitoare functiuni curţi – construcţii.
Modificările fizice ce au loc prin implementarea obiectivului sunt specifice lucrărilor de
pregătire a amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului), construcţie şi
organizare de şantier.
� Stabilirea intravilanului comunei Movila Miresii cu delimitarea de zone
construibile şi a unor zone functionale care sa corespunda necesitatilor viitoare –
obiectiv ce nu va propune modificări fizice dar va stabili principalele funcţionalităti
urbanistice.
� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construcţie - nu propune modificări fizice fiind stabilite anumite impuneri arhitectural
constructive prin Regulamentul de Urbanism al PUG în special în zona Lacului Sărat
unde se impune interdicţia de construire pe zona adiacenta lacului cu laţimea de 50 m.
� Modernizarea şi dezvoltării echipării edilitare – obiectiv ce propune dezvoltarea şi
modernizarea reţelelor de alimentare cu apă potabila, realizarea unei reţele de
diatribuţiue a gazelor naturale, modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare –
obiective ce produc modificările fizice cu caracter temporar, modificări specifice
lucrărilor de pregătire a amplasamentului (sistematizarea pe verticală a terenului),
construcţii şi organizare de şantier. Lucrările specifice planului propun decopertarea
solului în vederea realizării condiţiilor ce vor sta la baza obiectivelor analizate vor fi
finalizate prin lucrări de reamenajare a zonelor afectate ex. pământul excavat va fi
ulterior refolosit în lucrări de sistematizarea pe verticală a terenului amenajarea spaţiului
verde, etc.
Modificari fizice specifice organizarii de santier
În cadrul organizării de şantier şi în lucrările aferente construcţiei investiţiei analizate vor
fi angrenati un număr semnificativ de lucrători.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 12
Organizarea de şantier este redusă ca suprafaţă fiid stabilită numai în zona obiectivelor
fără a afecta zonele limitrofe; lucrările de construcţie presupun un interval de timp redus la
maxim 24 luni, în funcţie de fiecare obiectiv ce urmează a se implementa.
Nu se poate determina durata de implementare a obiectivelor planului, aceasta este
strict influenţată de absorbţia de investiţii atât la nivel local cât şi la nivel naţional. Planul
Urbanistic General al comunei Movila Miresii propune obiective de amenajare a teritoriului pe o
perioadă de 10 ani.
Modificări fizice în etapa de exploatare-funcţionare:
În general, în această etapă are loc refacerea naturală a terenurilor ocupate temporar
(organizarea de şantier, săpături fundaţii etc.), precum şi o urbanizare a terenurilor agricole
acolo unde se doreşte a se realiza noi amenajări urbanistice.
Planul Urbanistic General va asigura un cadru unitar privind posibilităţile de dezvoltare în
context local şi regional, urmărind asigurarea dezvoltării durabile pe termen lung a zonei.
Reglementările configurativ-spaţiale privind dezvoltarea în teritoriu sunt corelate cu aspecte
economice şi sociale, precum şi cu aspecte ce vizează protecţia mediului. Lipsa acestui
document ar putea avea ca efect:
� o cheltuire ineficientă a fondurilor prin suprapunerea unor cheltuieli pe baza unor
decizii luate la nivel de PUZ;
� direcţii antagonice de acţiune datorită lipsei unei viziuni unitare;
� nevalorificarea unor zone cu potenţial balnear, la justa sa valoare;
� mediul social şi economic, ar suferi cel mai mult, prin lipsa implementării obiectivelor
din PUG.
Lipsa/neimplementarea PUG poate duce la pierderea unei oportunităţi importante de
considerare a aspectelor de mediu în politica urbanistică locală.
Un aspect important ce trebuie subliniat este acela că elaborarea şi promovarea PUG al
comunei Movila Miresei creează cadrul adecvat de dezbatere şi consultare publică asupra
opţiunilor privind dezvoltarea zonei.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 13
1.4 Resursele naturale necesare implementării planului
Resursele naturale necesare implementarii PUG sunt specifice acelor obiective ce produc
modificari urbanistice de aceea aceste resurse sunt identificate sub forma agregatelor
minerale necesare etapelor de reabilitare si construire astfel:
� pământul excavat rezultat ca urmare a activitătilor de reabilitare trame stradale,
reabilitare si extindere retele de alimentare cu apa potabila, gaze naturale şi
canalizare. Materialul rezultat este refolosit la reamenajarea zonelor afectate in
etapa de finalizare a obiectivelor planului.
� piatra naturala, balastul şi nisipul recomandate pentru reamenajarea infrastructurii
drumurilor din cadrul comunei;
Obiectivele privind reabilitarea si extinderea infrastructurii edilitare (apa potabila si
canalizare) la nivelul intregii comune, utilizeaza ca resursa naturala apa destinata potabilitaţii.
Resursa de apa potabila ce este asigurata prin captare din put forat reprezinta o necesitate
pentru comuna movila Miresii avănd ȋn vedere ca satisfacerea cerinţelor de apă ale populaţiei
are prioritate faţă de folosirea apei în alte scopuri.
La nivelul ȋntregii comune se propune implementarea unui sistem de canalizare ce va
deservi cei 3437 locuitori ai comunei, apa uzata menajera rezultata se va descarca in 2 statii
de epurare ce va asigura o tratare in 2 trepte mecanica si biologica cu o descarcare a
efluentului rezultat in parametrii stabiliti conform HG 352 /2005 si NTPA001. Admitem că
resursa naturală utilizata in evacuarea efluentilor celor 2 statii de epurare este constituita de
lacurile Seaca (106,22 ha) şi Esna (229,55 ha).
Resursele naturale necesare implementarii planului In cadrul comunei Movila Miresii sunt
gestionate corespunzator care ar putea fi afectate ulterior printr-o gestionare
necorespunzătoare.
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului
Resursele naturale provenite din cadrul ariilor naturale protejate (ROSPA0048 şi
ROSCI0305) utilizate la implementarea planului pentru obiectivul reabilitare tehnico-edilitara
sunt reprezentate de lacurile Seaca (106,22 ha) şi Esna (229,55 ha) unde se propune
descarcarea efluentuui epurat de la cele 2 staţii de epurare prevazute în cadrul comunei.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 14
Având in vedere lipsa altor tipuri de emisar natural curgatori a fost stabilita necesitatea
descarcarii efluentului tratat cu respectarea parametrilor Normativului privind descarcarile in
efluenti naturali NTPA 001 în apele celor doua lacuri.
Conform regulamentului de urbanism sunt stabilite şi delimitate zonele cu interdicţie
temporară sau definitivă de construcţie – este propusa interdictia de construire si crearea unei
zone de protecţie în zona Lacului Sărat ce cuprinde luciul de apa de 201,15 ha cat si a zonei
adiacente lacului cu o lăţime de 50m.
Implementarea celorlalte obiective ale planului urbanistic general nu utilizeaza resurse
naturale din cadrul celor 2 arii naturale protejate Natura 2000.
1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate
deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora
Principalele surse de emisie a poluanţilor rezultate prin implementarea obiectivelor
planului propus în cadrul comunei Movila Miresii sunt identificate în următoarele etape:
Etapa de implementare a obiectivelor PUG
Luând în considerare specificul obiectivelor PUG , obiective de natura urbanistica,
sursele de poluare eferente acestor obiective sunt reprezentate de:
� Surse difuze, emisii de gazele de ardere si evacuare aferente mijloacelor de transport
si a utilajelor, respectiv de pulberile generate de trecerea acestora pe drumurile
existente, în perioadele de implementare aferente obiectivelor e reabilitare tehnico-
edilitara.
� Surse punctiforme (fixe), emisii spefice organizarilor de santier, de execuţie a
lucrărilor proiectate, activităţi cu impact asupra calităţii atmosferei din zonele de lucru
şi din zonele adiacente acestora. Emisiile de nox, praf, zgomot apar în perioada
implementarii obiectivelor (reabilitari drumuri, extinderi retele tehnico edilitare,
amenajari zone de agremnt si turistice) şi sunt asociate lucrărilor specifice e
construcţie: excavaţie, sistematizare teren, reabilitari, reeamenajari precum şi altor
lucrări specifice.
Dezvoltăriea obiectivelor propuse prin Reactualizarea Planului de Urbanism General al
comunei Movila Miresei implică o serie de operaţii diferite, fiecare având propriile durate şi
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 15
surse de generare a poluanţilor. Sursele principale de poluare a factorilor de mediu aferente
obiectivelor PUG, specifice lucrărilor realizate pot fi grupate după cum urmează:
Activitaţile de construcţie
Aceste activităti sunt reprezentate în principal de transportul materialelor şi
prefabricatelor, organizarea de şantier, peimetrele de construcţie/asamblare.
Poluarea specifică activităţii de construcţie se apreciază după natura autovehiculelor şi
utilajelor implicate, respectiv emisii de poluanţi în atmosferă datoraţi arderii acestora
(substanţe poluante: NOx, CO, COVNM, particule materiale din arderea carburanţilor etc.) şi
aria pe care se desfăşoară aceste activităţi.
Poluanţii rezultaţi sunt:
� Gaze de ardere (CO, NOx, SOx, COVNM) şi pulberi provenite din funcţionarea
motoarelor autovehiculelor şi utilajelor;
� Pulberi (praf) din activitatea amenajare/construcţie obiectiv şi manipulare a instalaţiilor.
Referitor la utilajele prezente pe şantier, gazele de eşapament evacuate de acestea conţin:
oxizi de azot (NOx), compuşi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de
carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn),
hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Cantităţile de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje depind, în principal, de următorii factori:
� nivelul tehnologic al motorului;
� puterea motorului;
� consumul de carburant pe unitatea de putere;
� capacitatea utilajului;
� vârsta motorului/utilajului;
� dotarea cu dispozitive de reducere a poluării.
Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai
avansate, tendinţa în lume fiind de fabricare a motoarelor cu consumuri cât mai mici pe
unitatea de putere şi cu un control cât mai restrictiv al emisiilor.
Activitatea organizării de şantier
Poluarea factorilor de mediu specifică organizărilor de şantier specifice pentru unele
obiective ale PUG este caracterizata prin existenta surselor ce se încadrează în categoria
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 16
surselor discontinue. Date fiind perioadele limitate de executare a lucrărilor de construcţie
specifice pentru fiecare obiectiv al planului, emisiile aferente acestora sunt: emisii de noxe si
pulberi, zgomot si vibratii aferente utilajelor si echipamentelor implicate în organizarea de
şantier. Sursele de poluare prezinta caracter discontinuu prezente doar în perioada de
implementare a obiectivelor cu caracter de dezvoltare urbanistica.
Perioada de derulare/operare a obiectivelor PUG
În perioada de funcţionare/exploatare, obiectivele analizate în prezentul PUG nu vor
constitui surse semnificative de poluare a atmosferei, daca se vor respecta normele legislative
în vigoare. Impactul obiectivelor proiectate asupra factorilor de mediu – în special asupra
aerului şi solului din zona va fi localizat doar în arealul necesar realizării planului avand
caracter temporar.
Factorul de mediu sol poate fi afectat de implementarea PUG prin depozitari
necorespunzătoare a deşeurilor generate, scurgeri accidentale de produse petroliere,
deversări ale apelor uzate etc. Managementul corespunzator al deseurilor precum si
gestionarea apelor uzate rezultate in etapele de implementare a planului asigura prevenirea
efectelor asupra calitatii solului, a apelor subterane sau de suprafaţă.
De asemenea pentru a elimina cauzele accidentale de poluare este nesesar
monitorizarea şi verificarea periodica a instalaţiilor/utilajelor/calitatea materialelor de
construcţie ale sistemului de colectare, respectiv stocare a carburanţilor şi dotarea
amplasamentului cu produse absorbante pentru a preveni eventualele scurgeri accidentale cu
produse petroliere.
Factorul de mediu apa poate fi afectat prin depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor
generate din activitatea analizată, prin eventualele scurgeri de produse petroliere de la
rezervoarele de combustibil, si apele uzate rezultate. Un obiectiv de importanta majora il
constutuie reabilitarea si extinderea retelei de canalizare si tratarea apelor uzate de la cei 3457
l.e. ai comunei movila Miresii. Prin implementarea acestui obiectiv – canalizare si epurarea
apelor uzate in 2 statii de epurare este indepartat efectul produs asupra factorilor de mediu sol,
ape subterane si ape de suprafata. Efluentii rezultati din cele 2 statii de epurare vor respecta
parametrii de descarcare impusi de HG 352/2005 fiind descarcati în lacurile naturale Esna şi
Seaca.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 17
1.6.1. Deşeuri rezultate etapa de construcţie şi funcţionare
Tabel nr. 1 Deşeuri generate la nivel de comună
Coduri deşeuri
HG 856/2002
Denumirea şi tipul caracterul deşeului generat (periculos, nepericulos, inert)
Modul de depozitare temporară
Modalităţi propuse de gestionare a deşeurilor rezultate
Perioada de construcţie
17 05 04 Pământ excavat Se depozitează în cadrul organizării de şantier
Utilizarea ulterioară la sistematizarea terenului
20 03 01 Deşeuri menajere amestecate
Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de
salubritate 17 04 05 17 04 07
Deşeuri metalice Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate
autorizate 15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06
Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate
autorizate
Perioada de funcţionare 15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 06
Ambalaje Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate
autorizate
19 08 14 Nămoluri de la staţiile de epurare
Eliminare prin societate de salubritate
20 01 01 Hârtie şi carton 20 01 02 Sticlă 20 01 38 Lemn 20 01 39 Materiale plastice 20 01 40 Metalice
Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate
autorizate
20 03 01 Deşeuri menajere Colectare în pubele PVC Eliminare prin societate de
salubritate
17 09 04 Deşeuri inerte Spaţii special amenajate Eliminare prin societate de
salubritate/săteni
02 01 06 Deşeuri de origine animală Platformă de compostare
Eliminare prin societate de salubritate/săteni
16 02 14 DEEE Spaţii special amenajate Valorificare cu societăţi specializate autorizate
Modul de gospodărire al deşeurilor şi asigurarea condiţiilor de protecţie
Deşeurile rezultate prin implementarea obiectivelor PUG
Deşeuri rezultate sunt gestionate corespunzator fiind colectate în spaţii special
amenajate pentru fiecare deşeu generat şi predate către societati autorizate pentru colectarea
şi transportatul acestora.
Pamantul excavat rezultat ca urmare a lucrarilor de reabilitare a infrastructurii stradale,
modernizarea si extinderea retelei tehnico-edilitare este folosit ca baza de umplere şi
reamenajare a zonelor afectate.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 18
Deseurile menajere/municipale sunt gestionate la nivelul comunei fiind colectate
temporar si transportate de firma de salubritate contractata către staţia de transfer din
localitatea Făurei şi eliminate la depozitul ecologic din localitatea Ianca.
Eventualele deşeuri metalice/ambalajele care pot rezulta pe perioada implementarii
obiectivelor vor fi recuperate şi predate la firme specializate autorizate în vederea reciclării
acestora.
Deşeurile generate în perioada de operare a obiectivelor PUG
Deseurile generate: municipale, colectate selectiv, inerte, namoluri de la statiile de
epurare, se vor colecta selectiv, se vor depozita în spaţii special amenajate, pe platforme
betonate şi se vor preda pentru valorificare/ eliminare la societăţi specializate autorizate,
conform contractului de prestări de servicii. Se vor respecta prevederile OUG nr. 78/2000
privind regimul deşeurilor, aprobată prin Legea nr. 27/2007.
Pe teritoriul comunei Movila Miresii sunt amplasate 4 puncte de colectare selectiva –
PET, carton, feroase si neferoase (4 in localitatea Movila Miresii , 2 in satul Esna şi 2 în satul
Ţepeş Vodă) şi o rampa de colectare a deseurilor menajere în localitatea Movila Miresii.
Deşeurile municipale şi asimilabile din comerţ (deşeuri menajere, deşeuri asimilabile cu
cele menajere) vor fi colectate în pubele din PVC cu capac etanş şi depozitate temporar pe o
platformă amenajată special în acest scop. Periodic deşeurile vor fi transportate la depozitul de
deşeuri menajere, în baza contractului care va fi încheiat cu firma de salubritate SC
RECORWOOD SRL.
Namolurile rezultate de la cele 2 statii de epurare, deshidratate pe paturile de uscare
vor fi valorificate in agricultura în baza recomandărilor primite din partea autorităţilor centrale
de mediu, pe baza studiilor efectuate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru
Protecţia Mediului şi de Institutul de Cercetări pentru Pedologie şi Agrochimie, pentru fiecare
staţie de epurare, pe baza analizelor de sol şi nămol.
În ceea ce priveşte deşeurile de origine animală, acestea vor fi dirijate spre platforma de
compostare ce urmează a se implementa la nivel de comună.
Deşeurile de cadavre de animale sunt solectate şi depozitate temporar intr-un spatiu
frigorific ce este amenajat in localitatea Movila Miresii fiind transportate si eliminate de catre un
operator autorizat pe baza de contract.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 19
Deseurile de materiale de constructii sunt depozitate pe un depozit ce este realizat
conform prevederilor PUG in suprafata de 3000 mp situat in vecinatatea statiei PECO din
localitatea Movila Miresii.
Deşeurile de echipamente electrice şi electronice, se vor colecta conform graficului
impus de programului „Marea Debarasare”.
16.2. Managementul deşeurilor
Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de
deşeuri.
Pentru toate categoriile de deşeuri vor fi respectate următoarele prevederi legislative:
� HG. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;
� HG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;
Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor din judeţul Brăila, comuna Movila
Miresii, va direcţiona deşeurile generate către staţia de transfer din localitatea Făurei şi stocate
la depozitul ecologic din localitatea Ianca.
1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria
de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către
PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin,
efecte de drenaj etc.)
BILANTUL TERITORIAL AL COMUNEI MOVILA MIRESII Teritoriul intravilan propus, precum şi bilanţul zonelor funcţionale propuse prin
Reactualizarea Planului de Urbanism General al Comunei Movila Miresei sunt următoarele:
Tabel nr 2 Bilanţul suprafeţelor corespunzătoare diferitelor categorii de folosinţă propuse prin PUG
EXISTENT PROPUS Zone funcţionale
ha % ha %
Locuinţe şi funcţiuni complementare 280.20 68.30 309.99 31.57 Unităţi agro – industriale 28.82 7.03 56.70 5.77
Zonă centrală şi instituţii de interes public 22.61 5.51 30.59 3.11 Căi de comunicaţie/transport rutier 47.00 11.46 62.38 6.35
Spaţii verzi, sport, agrement 25.19 6.14 300.93 30.65 Gospodărie comunală, cimitire 6.42 1.56 20.30 2.07
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 20
Ape - - 201.15 20.48 TOTAL 410.24 100.00 982.04 100.00
Teritoriul administrativ al comunei este de 8.587,45 ha, din care intravilanul ocupă 410.24
ha, din care:
� sat Movila Miresii – 286.11 ha;
� sat Tepes Voda – 92.39 ha;
� sat Esna – 31.74 ha.
Intravilanul actual a fost stabilit prin PUG (1999). În urma analizei situaţiei existente s-a
constatat existenţa unor zone fără vocaţie în acest sens, introduse în intravilan în 1999 ce nu
au căpătat funcţiunea propusa prin PUG, ci s-a păstrat destinaţia agricolă. Discuţiile cu factorii
de decizie locali au dus la concluzia necesităţii introducerii în intravilan a unor zone cu
potenţial de dezvoltare.
Modificările aduse intravilanului sunt următoarele:
� Sat Esna:
� s-a introdus în intravilan zona fostului conac Djuvara, aflat în partea de sud-vest
a localităţii;
� s-a scos din intravilan o portiune de teren agricol, aflat in partea de est a
localităţii.
Astfel intravilanul localităţii Esna se măreşte de la 31.74 ha la 40.83 ha.
� Sat Ţepeş Vodă:
� intravilanul localităţii nu se modifică şi rămâne la 92.39 ha.
Sat Movila Miresii:
� în partea de vest se introduce în intravilan trupul de teren pe care se găseşte o
unitate agro-industrială şi terenul aflat în partea de vest a scolii;
� se introduce în intravilan terenul aflat în partea de sud a noii lotizări din partea de
vest a localităţii, cu destinaţia de parc sportiv;
� în partea de sud a localităţii, pe partea dreapta a DJ 202B se introduce în
intravilan o zonă de teren cu destinaţia curs-construcţii;
� în partea de est a localităţii se introduce în intravilan o zonă aflată în spatele
staţiei PECO cu destinaţia comert, servici si gospodărie comunală;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 21
� în partea de est se introduce în intravilan Lacul Sărat şi toată zona aferentă
acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până
în drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est şi va fi o
zona de dezvoltare durabila cu activitati de agrement, informare si documentare asupra
speciilor din zona. Astfel intravilanul localităţii se măreşte de la 286,11 ha la 837,67 ha.
În urma acestor modificări, totalul intravilanului comunei ajunge la 982,04 ha. Astfel
intravilanul existent se extinde cu 571.80 ha, adică 139,38%.
1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului
(dezafectarea/reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie
necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta
integritatea ariei naturale de interes comunitar
Obectivele planului propun dezvoltarea urmatoarelelor servicii suplimentare:
� Reţea de canalizare în localitatea Movila Miresii – 17000 ml;
� Reţea de canalizare în localitatea Esna – 8700 ml;
� Reţea de canalizare în localitatea Ţepeş Vodă – 10700 ml;
� Amplasarea a 3 statii de transformare 2MVA in localitatea Movila Miresii
(intravilan);
� Desfiinţarea unor portiuni ale reţelei de 0,4 KV situate în vestul localitătii Movila
Miresii si modernizarea şi extinderea unor porţiuni de reţele electrice 0,4 KV în
zona locuita a localităţii Movila Miresii (Nord-vest).
Având în vedere amplasarea serviciilor suplimentare pentru implementare PUG comuna
Movila Miresii în afara ariilor protejate, implementarea acestora la nivelul comunei nu
afecteaza integritatea ariilor natulare de interes comunitar si protectie speciala existente pe
teritoriul administrativ al comunei.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 22
1.9 Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării obiectivelor planului şi eşalonarea
perioadei de implementare a planului
Perioada de timp, pentru care se fac propuneri de implementare a obiectivelor în cadrul
unui Plan Urbanistic General este 10 ani. Etapele implementarilor obiectivelor specifice PUG
se vor realiza separat fiecare obiectiv putand fi dezvoltat individual.
1.10 Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului
În perioada de timp, pentru care se fac propuneri în cadrul unui Plan Urbanistic General
se poate aprecia că economia comunei se va dezvolta valorificând condiţiile favorabile
existente şi potenţialul natural al lacului Lacul Sărat (Movila Miresii).
Activităţi industriale – nu vor avea o pondere semnificativă în dezvoltarea economică a
comunei, aceasta rămânând la stadiul de mică industrie, nepoluantă.
Depozitare şi construcţii - se vor moderniza şi vor avea o creştere economică funcţie de
gradul lor de participare la viitoarea dezvoltare a comunei (construcţii de locuinţe, dotări,
institiţii, turism, echipare edilitară, etc).
Agricultura – se preconizează o dezvoltare a agriculturii prin exploatarea diversificată a
teritoriului agricol, inclusiv a activităţilor ce prezintă interes turistic şi pescuit sportiv.
Dezvoltarea activităţilor balneo turistice şi de agrement – valorificarea potenţialului
terapeutic al nămolului sapropelic şi a apei sărate din Lacul Sărat (Movila Miresii).
Dezvoltarea activităţilor din această ramură, este prioritară atât pentru comuna Movila
Miresii, cât şi pentru judeţul Brăila şi nu numai, şi va avea un aport semnificativ la dezvoltarea
economică a acestuia.
Alte activităţi - prestări servicii - dezvoltarea prestărilor de servicii pentru populaţie şi
pentru viitoarea dezvoltare în domeniul balneo - turistic.
În măsura în care vor apărea investitori sau fonduri pentru demararea unor proiecte
importante din punct de vedere economic, turistic şi nu numai, pe teritoriul administrativ sunt
destule posibilităţi de amplasare a unor noi obiective.
Transporturile şi circulaţia, reprezintă o funcţie urbană generalizată şi în consecinţă
trebuie să ţină cont de aspecte variate: comportament individual şi social, evoluţia preferinţelor
privind locuirea, utilizarea timpului liber, natura distracţiilor, etc. Aceste aspecte au consecinţe
directe asupra mobilităţii, a circulaţiei rutiere şi transporturilor.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 23
În ceea ce priveşte zonele verzi şi zonele de protecţie atât în jurul ariilor naturale
protejate, cât şi a gospodăriilor comunale, au rolul de a proteja atât mediul înconjurător, cât şi
delimitarea clară a unor obiective de utilitate publică, respectând reglementările în vigoare şi
nu în ultimul rând protecţia populaţiei din zonă.
La nivelul comunei va fi implementat un sistem de gestionare corespunzator al deseurilor
generate: deseuri municipale, deseuri colectate selectiv, deseuri animaliere, deseuri de
cadavre animale, namoluri de la statiile de epurare.
Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere va fi inbunatatit si extins la nivelul intregii
comune (4347 locuitori), apele uzate fiind epurate in cele 2 statii de epurare.
1.11 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact
cumulativ cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată
de interes comunitar
Activităţile principale identificate în zona de amplasare a planului care generează un
impact cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:
� Creşterea animalelor, păşunat (bovine), pe amplasament şi pe terenurile învecinate ;
� Depozitarea atât a deşeurilor menajere cât şi a celor de origine animală în special
partea de N, NV a lacului Movila Miresei;
� Traficul auto din imediata vecinătate a Lacului Movila Miresii (DN22);
� Alte activităţi economice desfăşurate în zonă: (lucrări agricole, fermă creştere bovine
în imediata vecinătate a lacului Movila Miresii).
� Evacuarea apelor uzate menajere fara o tratare a acestora.
În vecinătatea celor trei lacuri cu apă dulce (Lutul Alb, Seaca şi Esna) există câte o
fermă piscicolă, ferme ce administreaza lacuri.
Limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul cumulativ al proiectelor existente, aflate în
execuţie sau propuse au fost stabilite pe baza unor factori determinaţi de:
� Natura proiectelor aflate în vecinătatea obiectivelor ce fac obiectul prezentului PUG;
� Dimensiunea economica şi spaţială a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului
cumulativ;
� Distanţa faţă de zone protejate (arii naturale protejate) şi zone locuite.
Scara de timp pentru evaluarea impactului cumulativ
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 24
În urma identificării planurilor şi proiectelor ce pot produce un impact cumulativ, s-au
stabilit şi principalele căi posibile de cumulare a impactului acestea prognozându-se asupra:
� Biodiversităţii locale;
� Asupra factorilor de mediu apa, aer, sol;
� Mediului social economic.
2 INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR
AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI
2.1. Caracterizarea biodiversităţii zonei
Comuna Movila Miresii se găseşte în zona bioregiunea stepică. In mare parte vegetaţia
spontană caracteristică zonei de stepă a fost înlocuită în parte de culturile agricole, dar se
păstrează pe alocuri şi pajişti naturale stepice. De asemenea in zona lacurilor se întâlneşte şi
o vegetaţie specifică spaţiilor lacustre.
Vegetaţia pajiştilor este reprezentată de următoarele specii: peliniţa, coada şoricelului,
pătlagina, ovascior, morcov sălbatec, lumânărica, muşetel, pir, troscot. Pajiştile naturale au o
valoare furajeră slabă, fiind instalate pe soluri salinizate sau slab sodizate. In zona Lacului
Sărat şi a lacului Lutul Alb s-au identificat specii şi asociaţii vegetale caracteristice habitatului
pajiştilor halofile (ponto-sarmatice), habitat ce este inclus în habitatul Natura 2000 - 1530*
Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, remarcate prin prezenţa vegetaţiei
solonceacurile reprezentată de specii ce apartin aliantelor Thero-Salicornion, Salicornietum
prostratae, Suaedetum maritimae, Salsoletum sodae, Suaedeto-Kochietum hirsutae – alianţe
specifică terenurilor puternic sărăturate. Malurile lacului Sărat prezintă o vegetaţie tipic de
sărătură cu specii ca Salsoda soa, Salicornia europaea, Aster tripolium, Elymus atherica,
Elymus pungens, Elymus pycnanthus, Halimone pedunculata, Jancus gerardi, Plantago
maritima, Puccinella distans, Salicornia maritima, Spergularia salina, Sueda maritima,
Triglochin maritima.
Pajiştile şi păşunile ce înconjoară lacurile, în special Lacul Sarat reprezintă un biotop de
suprafaţă relativ mare caracterizată prin prezenta uno asociaţii vegetale ruderale: Lolio-
Plantagenetum, Scherochloo-Polygonetum avicularis. Speciile caracteristice fiind slab
reprezentate ca urmare a păşunatului, dar şi fenomenului de sărăturare/aridizare a acestui
habitat.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 25
Datorita factorului climatic majoritatea plantelor întâlnite sunt de talie mică: Lolium
perene, Lepidium ruderale, Matricaria perforata, Chamomilla rcutita, Hordeum murinum, Malva
pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor, Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa
anua, Polygonum aviculare, Sagina procubens, trifolium repens, Trifolium fragiferum şi
Carduus nutans.
Vegetaţia de margini de apă întâlnită în zona lacurilor (Esna, Seaca, Lutu Alb şi Movila
Miresei) nu are o structură complexă, putându-se evidenţia unele trăsături principale:
� dependenţa strict de zonele cu apă dulce şi regimul lacurilor;
� diversitate simplă; specia caracteristică este phragmites australis şi
� Typha angustifolia. Alături de aceste specii au fost semnalate şi alte specii
� palustre: Schoenoplectus lacustris (ţipirig), Carex. sp. (rogoz).
Mărimea suprafeţelor ocupate de stufăriş diferă de la un lac la altul, acoperirea cea mai mare
fiind semnalată pe lacul Lutu Alb (90% din maluri), la polul opus situându-se lacul Movila
Miresii care deşi este lac de crov (sărat) asigură dezvoltarea vegetaţiei palustre pe aproximativ
10% din perimetrul acestuia. Dezvoltarea vegetaţiei palustre pe acest lac sărat este posibilă în
zonele în care sunt prezente izvoare de apă dulce ce crează zone (băltiri propice dezvoltării
acestor ecosisteme)
Fauna se caracterizează prin specii specifice zonei de stepă. Dintre animalele sălbatice
amintim: şoareci, popândăi, iepuri, vulpi, şerpii etc. şi domestice: bovine, ovine, caprine,
cabaline, porcine, canine, etc. Avifauna comunei este prezenta prin speciile: prepeliţa,
potârnichea, graurul, ciocârlia, cioara de semănătură, porumbelul, vrabia, guguştiucul. Având
in vedere existenta in unitatea administrativă a comunei Movila Miresii, a 4 lacuri (3 lacuri cu
apa dulce – Opreanu, Lutu Alb si Seaca si 1 lac sărat - Lacul Sărat) aceste zone atrag
numeroase specii de păsări din care majoritare sunt speciile oaspeţi de vară, specii parţial
migratoare, sedentare şi oaspeţi de vară în pasaj. Numărul de specii acvatice şi terestre
prezente au o pondere egala, echilibru ce se datorează şi prezenţei unei vegetaţii lemnoase
de tip arbuşti şi/sau tufişuri, care atrage un număr mai mare de specii terestre, în special dintre
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 26
Passeriformes. În zona lacurilor prezenta habitatelor de margini de ape în pondere mare pe
lacurile Lutu Alb, Opreanu şi Seaca dar şi a ihtiofaunei bogate face ca prezenta speciile
acvatice sa fie net superioara celor terestre.
Prezenta speciilor acvatice mari (Pelecanus ornocrotalus, Phalacrocorax pygmeus,
Aythya nyroca, Platalea leucordia, etc) şi a speciilor limicole (Egretta alba, Egretta garzetta,
Ciconia ciconia, etc.) în toate zonele studiate, ca şi a altor specii, se evidenţiază cu precădere
în perioadele de migraţie de primăvară şi toamnă. Prezenţa slabă a speciilor acvatice şi
limnicole in zona lacurilor Esna, Lutu Alb şi Seaca se datorează şi activităţilor economice din
interiorul fermelor piscicole ce duc la o prezenţă limitată a acestor specii.
Totuşi existenţa unei vegetaţii palustre favorizează cuibăritul speciilor acvatice. Astfel în
zona lacurilor Lutul Alb, Seaca şi Esna datorită prezenţei în suprafaţa mare a habitatelor de
stufăriş, au fost mai multe specii acvatice cuibăritoare.
Un caz aparte îl reprezintă lacul Movila Miresii, care fiind sărat limitează foarte mult
cuibăritul anumitor specii (corcodei, raţe, stârci) datorita lipsei vegetaţiei înalte de stufăriş
specifică apelor dulci.
Ihtiofauna este reprezentata de speciile: crap, caras, babuşca, roşioară, clean, plătică.
Nevertebrate
Nevertebratele terestre sunt reprezentate de numeroase specii comune. Cele mai
comune specii observate sunt: Helix pomatia (melc de grădină), Cepaea vindobonensis,
Aranea diadema (păianjenul cu cruce), Gryllotalpa gryllotalpa (coropişniţă), Decticus
verrucivorus (cosaş), Eurygaster austriaca (ploşniţa cerealelor), Formica rufa (furnică), Apis
mellifera (albină), Libellula depressa (libelula), Coccinella septempunctata (buburuză),
Melolontha melolontha (cărăbuşul de mai), Pieris rapae (fluturele alb al rapiţei), Pieris
brassicae (fluturele alb al verzei), Bombus terrestris (bondar), Chrysolina fastuosa, Musca
domestica (musca de casă), Calliphora vicina, Melanostoma scalare.
Un caracter aparte îl are lacul Movila Miresii care fiind sărat (150 mg/l) oferă condiţii
severe de viaţă printr-o salinitate ce variază în funcţie de precipitaţii. Apa lacului cu o
concentraţie salină mare nu oferă condiţii de dezvoltare a plantelor superioare. Flora lacului
este reprezentată prin plante cu organizaţie simpla: bacterii, cyanofycee, diatomee care
suportă aceste condiţii vitrege. Caracteristic pentru fitocenoza lacului Movila Miresii este
prezenta speciei Artemia salina care are un rol cheie intre producătorii de materie organică şi
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 27
descompunători. Astfel malul organic se formează începând cu luna mai până în octombrie
când temperaturile scăzute modifică fauna şi flora lacului. In zooplancton mai sunt prezente şi
speciile Asplanchna, brachionus (rotiferi) iar dintre microcrustacee sunt prezente copepodele:
Eudiaptomus, Canthocamptus, Cladoceri, Bosmina.
Obiectivele planului propus – Reactualizarea Plan Urbanistic General – comuna Movila
Miresii, se suprapune parţial peste 2 Arii Naturale Protejate cuprinse in reţeaua Natura 2000:
Aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca
şi Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat.
Suprafaţa investigată pentru realizarea studiului de evaluare adecvată a cuprins întreaga
zona studiată PUG, astfel cartarea habitatelor, a asociaţiilor vegetale formate, realizarea
inventarului speciilor floristice precum si dinamica speciilor faunistice (nevertebrate, ihtiofauna,
herpetofauna, mamifere si avifauna) s-a realizat pe întreaga suprafaţă afectata de
implementarea planului.
Obiective de importanţă majora ale planului urbanistic general:
a) Introducerea in intravilan a unor suprafeţe de teren, suprafeţe care se
caracterizează prin:
Sate Esna şi Ţepeş Vodă:
� Intravilanul localităţii Esna se măreşte de la 31.74 ha la 40.83 ha, propunere ce nu
se suprapune peste ariile naturale protejate;
� intravilanul localităţii Ţepeş nu se modifică şi rămâne la 92.39 ha.
Sat Movila Miresii:
� în partea de vest a comunei se introduce o unitate agro-industrială şi terenul aflat în
partea de vest a scolii.
� se introduce în intravilan terenul aflat în partea de sud a noii lotizări din partea de
vest a localităţii, cu destinaţia de parc sportiv.
� în partea de sud a localităţii, pe partea dreapta a DJ 202B se introduce în intravilan
o zonă de teren cu destinaţia curţi-construcţii.
� în partea de est a localităţii se introduce în intravilan o zonă aflată în spatele staţiei
PECO cu destinaţia comerţ, servici si gospodărie comunală.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 28
� tot în partea de est se introduce în intravilan Lacul Sărat şi toată zona aferentă
acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până în
drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est şi va fi o zona de
dezvoltare durabila cu activităţi de agrement, informare si documentare asupra speciilor din
zona. Intravilanul localităţii se măreşte de la 286,11 ha la 837,67 ha, suprafaţă ce se
suprapune peste 2 arii naturale protejate – ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca
şi ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat.
� Zonele ce nu mai prezintă un potenţial de dezvoltare sunt scoase din intravilan.
b) Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
� stabilirea zonelor de protecţie în jurul cimitirelor, staţiilor de epurare, platformelor
pentru depozitarea gunoaielor;
� stabilirea zonelor de protecţie pentru drumurile publice de interes judeţean şi
naţional;
� stabilirea zonelor de protecţie (lăţimea de 50 m) pentru zona Lacului Sărat, aflat în
aria de protecţie avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă comunitară
ROSCI0305 Ianca – Plopu – Sărat - Comăneasca;
c) Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
� modernizarea reţelei de apă;
� Realizarea unui sistem centralizat de canalizare precum si epurarea apelor uzate in
2 statii de epurare aferente localităţilor Movila Miresii, şi Esna + Ţepeş.
� modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;
� realizarea reţelei de gaze;
� menţinerea într-o stare bună de funcţionare a reţelei electrice;
� modernizarea reţelei de telefonie.
d) Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;
� reabilitarea şi modernizarea drumurilor de pe teritoriul comunei;
� modernizarea şi semnalizarea intersecţiilor;
e) Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;
� realizarea unui complex de agrement, informare şi documentare asupra speciilor şi
resurselor din zonă;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 29
� atragerea investitorilor şi crearea de locuri de muncă în domeniile agro-zootehnic şi
balneo-turistic prin facilităţi de natură fiscală;
f) Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în
valoare a acestora;
� protecţia elementelor de valoare culturală.
g) Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi;
� realizarea de parcuri şi spaţii de agrement;
� plantarea de spaţii verzi pe marginile drumurilor în localităţi;
� plantarea perdelelor forestiere de protecţie pentru căile de transport
h) Valorificarea zonelor cu caracter turistic;
� proiect de dezvoltare durabilă pentru zona din jurul lacului Sărat.
i) Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din
activităţi umane sau de producţie.
Monitorizarea biodiversităţii locale
Monitorizarea speciilor de fauna si flora precum si a habitatelor semnalate în perimetrul
implicat în dezvoltarea planului si în zona învecinata a planului, pe lângă informaţiile pe care le
oferă despre starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor masuri de management
activ, face posibila si identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în
predicţia modificărilor structurale si funcţionale, fapt ce permite luarea unor masuri, în timp util,
pentru conservarea acestora.
Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare
asigura o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determina o îmbunătăţire a
şanselor ca deciziile luate sa fie bine documentate si corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,
monitorizarea ecologica are si o importanta teoretica, informaţiile obţinute având un rol
deosebit de important în descifrarea legităţilor care determina structura, funcţiile şi dinamica
ecosistemelor.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor si a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au
realizat într-o maniera standardizata. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o
etapa importanta a programului de monitorizare.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 30
Monitorizarea habitatelor si a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor protocoale
(planuri) de monitorizare care permit colectarea si analiza datelor într-o forma standardizata,
astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite sa fie comparabile
între ele si sa aibă aceeaşi valoare informaţionala.
Obiectivele urmărite au constat în:
� monitorizarea parametrilor si indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai
reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale
factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu (apa, aer,
sol) prin aportul planului propus);
� cunoaşterea mai buna a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii vegetale,
tipuri de ecosistem si speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
� schimbările pe termen lung a factorilor globali si locali de mediu;
� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.
� evidenţierea prezentei speciilor de plante si animale;
Tabel nr. 3 Perioade favorabile pentru monitorizare biodiversitatii locale
Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora
Pasări cuibăritoare
Pasări sedentare
Pasări de pasaj
Pasări care iernează
Chiroptere
Amfibieni, reptile
Mamifere
Nevertebrate terestre
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 31
2.2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri
de ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea
planului etc.
2.2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară - ROSCI 0305 Ianca -
Plopu - Sărat - Comăneasca
La nivelul comunei Movila Miresii Aria naturala de importanţă comunitară ROSCI – 0305
- Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca ocupa o suprafaţă de 1296 hectare suprafaţă ce
reprezintă 40,2 % din suprafaţa totala a sitului de 3222 ha.
Obiectivul principal al planului îl constituie extinderea intravilanului existent de la 286,11
ha la 837,67 ha, propunere ce introduce în intravilan Lacul Sărat şi toată zona aferentă
acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până în
drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est.
Suprafeţele de teren implicate in extinderea intravilanului, respectiv intravilanul arondat
localităţii Movila Miresii in suprafaţă de 551,56 se suprapune peste situl Natura 2000 cu 291,38
ha astfel:
� de la locuinţele localităţii Movile Miresii limitrofe Lacului Sărat şi parcelele aferente
acestuia până la DN 22 cu o suprapunere în suprafaţă de 291,38 ha din care luciu de
apă 201,15 ha şi 87,84 ha – păşuni şi pajişti sărăturate (halofile), restul fiind terenuri
agricole.
Suprafeţe de teren existente în intravilanul existent propus prin PUG – 1999:
� Fermă piscicolă (curţi-construcţii) – Lacul Lutu Alb – SC VERMATA SRL – cu
suprafaţa de 32280 mp;
� Fermă piscicolă Lac Opreanu (Esna) – cu suprafaţa de 5844 mp.
2.2.2 Relaţia planului propus cu Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 -
Ianca - Plopu – Sărat
13% din suprafaţa comunei Movila Miresii se află în aria de protecţie specială
avifaunistică ROSPA 0048 Ianca – Plopu - Sărat, instituită conform Hotărârii Guvernului nr.
1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 32
Aria naturală protejată avifaunistică ROSPA 0048 pe teritoriul administrativ al comunei
Movila Miresii ocupă o suprafaţă 1070 ha ce reprezintă 53,77 % din suprafaţa totala a ROSPA
0048 şi cuprinde lacurile Esna (Opreanu), Seaca, Lutu Alb (amenajări piscicole) şi lacul de
crov (sărat) Lacul Sărat (Movila Miresii).
Obiectivul principal al planului este extinderea intravilanului existent de la 286,11 ha la
837,67 ha in localitatea Movila Miresii, obiectiv ce se suprapune cu perimetrul Ariei naturale de
interes avifaunistic ROSPA 0048. Suprafaţa aferenta acestei suprapuneri este de aproximativ
262 ha din care 201,15 ha luciu de apa (Lacul Sărat) si restul păşuni şi pajişti de sărătură.
Figura nr. 2 Obiective PUG in relatia cu ariile naturale protejate – Movila Miresii
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 36
2.2.3. Informaţii privind situl de importanţă comunitară – ROSCI 0305 Ianca - Plopu -
Sărat - Comăneasca
Situl de importanţă comunitară ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca , a fost
declarat arie naturală protejată în etapa a II – a de evaluare, in special pentru existenta
habitatului prioritar 1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice dar si a
habitatului 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile
umede şi nisipoase.
Aria naturală protejată se întinde pe o suprafaţa de 3222 ha din care în zona
administrativă a comunei Movila Miresii ocupa o suprafaţă de 1296 ha ( lacurile Opreanu, Lutu
Alb, Sărat şi zone adiacente acestora).
Suprafaţa totala a sitului de 3222 ha este situat la o altitudine maxima de 37 m, iar ca
regionare geografica aceasta este poziţionata în zona stepică, fiind delimitata de următoarele
coordonate: latitudinea – N 45ş 13' 33'' si longitudine E 27ş 38' 53''. Arealul analizat se întinde
în procent 100 % pe teritoriul judeţului Brăila.
Tabelul nr. 4 Caracteristici generale ale sitului
Cod % CLC Clase de habitate N06 46 511,512 Râuri, lacuri N07 15 411,412 Mlaştini, turbării N12 15 211,213 Culturi (teren arabil) N14 24 231 Păşuni
Situl se suprapune în proporţie foarte mare peste ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat. În
condiţiile pedoclimatice la Lacul Sărat (Movila Miresii), din cauza apei freatice situată la
adâncime mica, se formează soluri saline, solonceacuri şi soloneţuri solonceacoide, cu
puternica acumulare de săruri în orizonturile superioare.
Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae,
Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii, Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum
triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Importanta ariei naturale protejate
La nivel naţional situl este reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în
proporţie de 30% din habitate de interes comunitar 1530*, Pajişti şi mlaştini sărăturate
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 37
panonice şi ponto-sarmatice dar si habitate specifice 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte
specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase.
2.2.4. Informaţii privind Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca -
Plopu – Sărat
Suprafaţa totala a sitului de protecţie avifaunistică este de 1982 ha fiind situat la o
altitudine maxima de 37 m, iar ca regionare geografica aceasta este poziţionata în zona
stepică, fiind delimitata de următoarele coordonate: latitudinea – N 45°12’11’’ si longitudine
27°40’07’’. Arealul analizat se întinde în procent 100 % pe teritoriul judeţului Brăila.
Alte caracteristici ale sitului
Situl cuprinde şase lacuri, dintre care trei sunt amenajări piscicole (lacurile Seaca,
Opreanu (Esna) şi Lutul Alb). Lacurile Ianca şi Plopu sunt localizate pe teritoriul oraşului Ianca,
respectiv satului Plopu, oraş Ianca. Lacurile Opreanu, Lutu Alb, Seaca şi Lacul Sărat sunt
localizate în comuna Movila Miresii. Lacul Ianca, Plopu şi Sărat sunt lacuri de crov, sărate,
formate în condiţiile climatului semiarid se stepă, cu adâncimi medii mici, de 2 m (Lacul Ianca),
1 m (Lacul Plopu) şi 2-1,5 m Lacul Sărat. În condiţiile unei secete prelungite suprafaţa luciului
de apă se micşorează foarte mult.
Clase de habitat prezente în sit: Ape dulci continentale, râuri , lacuri - 81%, mlaştini,
turbării - 5%, păşuni – 3%, culturi (teren arabil) – 9% şi alte terenuri arabile – 2%.
Importanta ariei naturale protejate
Acest sit desemnat ca IBA conform următoarelor criterii elaborate de BirdLife
International: C1, C2, şi găzduieşte efective importante ale unor specii de pasări protejate:
a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasări: 19
b) număr de alte specii migratoare, listate in anexele Convenţiei asupra speciilor
migratoare (Bonn): 86
c) număr de specii periclitate la nivel global: 4
Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:
� Aythya nyroca; Botaurus stellaris; Egretta garzetta; Glareola pratincola; Ixobrychus
minutus; Recurvirostra avosetta; Himantopus himantopus; Aythya nyroca; Egretta
alba; Coracias garrulus; Falco vespertinus; Ciconia ciconia; Chlidonias niger;
Chlidonias hybridus; Charadrius alexandrinus; Ardea purpurea; Lanius minor;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 38
Anthus campestris; Melanocorypha calandra; Calandrella brachydactyla; Circus
aeruginosus.
Situl este important în perioada de migraţie pentru speciile:
Specii de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în anexa I a Directivei Consiliului 2009/147/EC
Cod Specie Pasaj A298 Acrocephalus arundinaceus C
A296 Acrocephalus palustris C A297 Acrocephalus scirpaceus RC A247 Alauda arvensis R A050 Anas penelope 360 i A053 Anas platyrhynchos 870 i A257 Anthus pratensis RC A256 Anthus trivialis R A226 Apus apus R A028 Ardea cinerea RC A061 Aythya fuligula R A149 Calidris alpina 200-400 i A145 Calidris minuta R A291 Locustella fluviatilis RC A292 Locustella luscinioides C A230 Merops apiaster A383 Miliaria calandra A262 Motacilla alba C A260 Motacilla flava C A337 Oriolus oriolus RC A017 Phalacrocorax carbo RC A273 Phoenicurus ochruros RC A274 Phoenicurus phoenicurus A315 Phylloscopus collybita C A005 Podiceps cristatus C A118 Rallus aquaticus A318 Regulus ignicapillus R A317 Regulus regulus R A275 Saxicola rubetra RC A276 Saxicola torquata RC A351 Sturnus vulgaris P A311 Sylvia atricapilla RC A309 Sylvia communis RC
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 39
A308 Sylvia curruca RC A004 Tachybaptus ruficollis C A165 Tringa ochropus RC A283 Turdus merula RC A285 Turdus philomelos RC A295 Acrocephalus schoenobaenus C A146 Calidris temminckii R A366 Carduelis cannabina RC A364 Carduelis carduelis A137 Charadrius hiaticula R A212 Cuculus canorus C A253 Delichon urbica RC A269 Erithacus rubecula RC A096 Falco tinnunculus A359 Fringilla coelebs RC A153 Gallinago gallinago RC A251 Hirundo rustica C A340 Lanius excubitor R A459 Larus cachinnans 500-700 i A160 Numenius arquata 300-400 i A052 Anas crecca 1200-1500 i A198 Chlidonias leucopterus 400-600 i A048 Tadorna tadorna A056 Anas clypeata 600-800 i A059 Aythya ferina 1000-1500 i A055 Anas querquedula 500-800 i A041 Anser albifrons 600-1500 i 3000-
6000 i A125 Fulica atra 600-2000 i A179 Larus ridibundus 2000-3000 i
2.2.5. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si/sau
habitatelor de interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariilor naturale
protejate de interes comunitar şi de protecţie specială avifaunistic
Tabelul nr. 5 Habitate şi specii de interes comunitar prezente în Aria naturală
protejată ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca
Cod Denumire habitat % Reprez. Supr. rel.
Conserv. Global
1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
30 C C B C
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 40
1310 Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase
40 C C B C
Criterii de evaluare a sitului pentru habitatele naturale prezente (în conformitate cu
secţiunea A din anexa III a directivei)
Reprezentativitatea habitatelor: se constată o reprezentativitate semnificativa la nivelul
ariei naturale protejate ca urmare a speciilor si fitocenozelor componente caracteristice
habitatelor de tip halofil.
Suprafaţa relativă: La nivelul sitului Natura 2000 cele 2 habitate ocupă suprafeţe
importante, dar la nivel naţional au reprezentativitate slabă C: 2 >/= p > 0%.
Stadiul de conservare: gradul de conservare al structurilor habitatelor prezente este
bună, funcţiile celor 2 habitate naturale au o structură bine conservată şi perspective bune de
conservare.
Evaluare globală: Evaluarea globală a valorii sitului din punct de vedere al conservării
tipului de habitat natural respectiv. Având în vedere elementele habitatelor natural prezente
dar şi activităţile umane prezente în vecinătatea sitului şi uneori în perimetrul acestuia, au
influenţe negative în special asupra habitatelor ducând la un factor de evaluare global cu
valoare considerabilă.
Tabelul nr. 6 - Clasificarea habitatelor prezente lista sitului ROSCI 0305 conform
nomenclatorului romanesc (habitatele din Romania – N. Donita)
Directiva Habitate Sistemul romanesc de clasificare a habitatelor Cod Denumire Cod Denumire
R1511 Comunităţi vest-pontice cu Crypsis aculeata R1515 Comunităţi vest-pontice cu Heleochloa schoenoides
R1518 Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda maritima
R1527 Comunităţi ponto-panonice cu Acorellus pannonicus
1310
Comunităţi cu salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase
R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum
R1502 Comunităţi vest-pontice cu Halocnemum strobilaceum şi Frankenia hirsuta
R1503 Pajişti vest-pontice de Aeluropus littoralis şi Puccinellia limosa
R1504 Pajişti vest-pontice de Limonium meyeri, Aeluropus littoralis şi Limonium gmelini
R1505 Pajişti vest-pontice de Carex divisa
R1506 Pajişti vest-pontice de Festuca arundinacea ssp. orientalis şi Carex distans
1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi
ponto-sarmatice
R1507 Pajişti ponto-sarmatice de Carex distans, Taraxacum bessarabicum şi Aster tripolium ssp. pannonicum
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 41
R1508 Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora
R1509 Comunităţi vest-pontice cu Petrosimonia triandra şi Artemisia santonicum
R1510 Comunităţi vest-pontice cu Limonium gmelini şi Artemisia santonicum
R1512 Comunităţi vest-pontice cu Nitraria schoberi şi Artemisia santonicum
R1513 Pajişti vest-pontice de Beckmannia eruciformis şi Zingeria pisidica
R1514 Comunităţi vest-pontice cu Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon şi Ranunculus sardous
R1516 Comunităţi vest-pontice cu Pholiurus pannonicus şi Plantago tenuiflora
R1517 Pajişti vest-pontice de Agropyron elongatum R1519 Comunităţi ponto-sarmatice cu Halimione (Obione) verrucifera
R1520 Comunităţi ponto-sarmatice cu Lepidium crassifolium şi Puccinellia limosa
R1521 Comunităţi ponto-sarmatice cu Puccinellia limosa şi Plantago maritima
R1522 Comunităţi ponto-sarmatice cu Plantago maritima şi Limonium gmelini
R1523 Comunităţi ponto-sarmatice cu Leuzea (salina) altaica, Scorzonera austriaca var. mucronata şi Lepidium latifolium
R1524 Comunităţi ponto-sarmatice cu Iris halofila R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii
R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp. pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium
R1529 Pajişti ponto-panonice de Hordeum hystrix
R1530 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina, Peucedanum officinale şi Artemisia santonicum ssp. patens
R1531 Pajişti ponto-panonice de Festuca pseudovina şi Achillea collina
R1532 Comunităţi dacice slab halofile cu Aster sedifolius şi Peucedanum officinale
În urma determinării compoziţiei floristice şi a fitocenolezor edificatoare în arealul Ariei
naturale protejate ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca de pe teritoriul comunei
Movila Miresei au fost identificate următoarele habitate ce aparţin claselor şi subclaselor:
Comunităţi litorale şi halofile (1) - Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile (15):
� R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora – habitat
cu valoare conservativă mare dar structură săracă şi de dimensiuni mici < 50 mp fiind
întâlnit pe malul sud-estic al Lacului Sărat. Structura fitocenozelor este săracă în specii
datorită condiţiilor extreme în care se dezvoltă acestea uscăciune puternică şi
sărăturate mai ales în perioada estivală.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 42
� R1518 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda
maritima – habitat ce este semnalat doar în zona Lacului Sărat datorită soloceacurilor
lacustre. Prezentă mai numeroasă a speciilor edificatoare este semnalată în zona de
nord/nord est a Lacului Sărat dar şî pe malurile sudice mai abrupte. Habitatul reprezintă
o vegetaţie de tip intrazonală şi ocupă o suprafaţă de sub 1000 mp. Solul pe care este
prezent (solonceacuri) are o cu concentraţie mare de săruri şi cu umiditate în exces,
primăvara. Habitatul este influenţat direct de regimul climatografic al zonei, nivelul apei
lacului scăzând mult în perioada estivală permiţându-i dezvoltarea acestuia.
� R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum – habitat cu valoare conservativă moderata
fiind prezent în zona de sud a Lacului Sărat pe suprafeţe destul de mici sub 500 mp,
fiind localizat în special pe terenurile secundar sărăturate din vecinătatea lacului. Solul
în care este prezent mai puţin solodizat, fiind umed primăvara şi uscat vara.
� R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii – Habitat cu valoare mare de
conservare ce prezintă o structură bine încheiată cu o acoperire de aprox. 80-90%. Este
prezent sporadic pe toata lungimea sudica a Lacului Sărat şi în zona nord-vestică a
lacului Lutul Alb formând pâlcuri cu suprafeţe de până în 300-500 mp. Este un habitat
caracteristic solonceacurilor cu concentraţie de săruri în profunzime. Se remarcă printr-
o creştere vegetativă mare mai ales în perioadele umede (vernală).
� R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp.
pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium – Habitat întâlnit numai în
zona lacului Lutu Alb fiind caracterizat de prezenţa a două specii dominante Triglochin
pannonicus şi Aster tripolium ssp. pannonicum. Habitatul are o valoare de conservare
mare, fiind propice dezvoltării pe teren plat, cu mici excavaţii, unde se acumulează apa
în timpul sezoanelor umede. Ocupă suprafeţe mici în jurul lacului Lutu Alb < 1000 mp.
Mlaştini şi terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53):
� R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris.
Habitat cu valoare de conservare moderată fiind larg răspândit în zona lacurilor cu apă
dulce (Opreanu, Seaca şi Lutu Alb) ocupând de la 60%- 80 % din malurile acestora. Se
remarcă prin dominanţa fitocenozelor de Phragmites australis. De remarcat ca prezenţa
habitatului se face semnalată şi pe marginile sudice ale Lacului Sărat cu o dezvoltare
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 43
mai mare în zona sud-vestica ca urmare a unui izvor cu apă duce – habitatul
întinzându-se pe o suprafaţă de cca 1 ha.
Terenuri agricole şi peisaje artificiale (8) – Comunităţi ruderale (87):
� R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura
şi Plantago major; Habitat cu valoare de conservare redusă fiind prezent pe suprafeţe
relativ mari la limita terenurilor agricole ce înconjoară aria naturală protejată ROSCI
0305 Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca.
Trebuie menţionat că analiza si identificarea habitatelor caracteristice ariei naturale
protejate ROSCI 0305 Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca – s-a realizat doar în unitatea
administrativă a comunei Movila Miresei unde are loc implementarea planului urbanistic
general.
Tabelul nr. 6 Specii importante de floră şi faună prezente în situl ROSCI 0305 - Ianca -
Plopu - Sărat – Comăneasca
Cat. Specia Populaţie Motiv A Rana esculenta P D l Erythromma viridulum P D l Polyommatus icarus P A P Juncus gerardi C D P Salicornia europaea C D P Trifolium fragiferum C D A Rana ridibunda P D l Plebeius argus P A P Artemisia santonicum C D P Limonium gmelinii C D P Suaeda maritima C D
Evaluarea sitului în ceea ce priveşte speciile de flora şi fauna
Populaţie:
P - nu există date numerice despre mărimea populaţiei:
C – populaţie cu reprezentativitate slabă la nivel naţional 2 >/= p > 0%;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 44
Tabelul nr. 7 Specii importante de păsări pentru care a fost desemnat situl Natura 2000 -
ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat.
Cod Specia Populaţie: Rezidentă
Cuibărit Pasaj Sit pop. Conservare Izolare Global
A229 Alcedo atthis 4 p D A396 Branta ruficollis 600 i C B C B
A081 Circus aeruginosus 2 p D A026 Egretta garzetta 60 i D
A135 Glareola pratincola 61 p B B C B A022 Ixobrychus minutus 4 p D
A177 Larus minutus 10 i D A019 Pelecanus onocrotalus 200 i C B B B
A393 Phalacrocorax pygmeus 180 i C B B B A034 Platalea leucorodia 60 i C B C C A032 Plegadis falcinellus 120 i C B B B
A132 Recurvirostra avosetta 30-150p 300-700i B B C B A131 Himantopus himantopus 40-120p 250-500i B A C B
A151 Philomachus pugnax 500-800i C B C B A060 Aythya nyroca 5-8p 80-200i C B C C A027 Egretta alba 10-30i 40-70i C B C C
A166 Tringa glareola 100-300 i C C C C A231 Coracias garrulus 15-20 p C B C C A097 Falco vespertinus 18-30 p 200-500 i C B C B A021 Botaurus stellaris 2-2m C B C C A031 Ciconia ciconia 150-300i 600-2000i C B C C A197 Chlidonias niger 100-200 i 300-700 i B B C B
A196 Chlidonias hybridus 20-80 i 500-800 i D A138 Charadrius alexandrinus 12-20 p 40-68 i B A C B
A029 Ardea purpurea 2-4p 15-20i C B C C A339 Lanius minor 50-80 p D
A255 Anthus campestris 100-200 p C C C C A242 Melanocorypha
calandra 300-400 p C B C B
A243 Calandrella brachydactyla
50-80 p C B C B
LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibăritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibăritor “A” - abundent “OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibăritor “i” - indivizi
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 45
“p” – perechi. POPULAŢIE: mărimea si densitatea populaţiei speciei prezente din sit in raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei in sit cu cea la nivel naţional. Se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos: “A”- 100 ³ p > 15% “B”- 15 ³ p > 2% “C”- 2 ³ p > 0% “D”- populaţie nesemnificativa CONSERVARE: gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru speciile respective “A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea posibilităţii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau parţial degradata (i III) si usor de refacut (ii I), “B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea posibilităţii “C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinaţii. IZOLARE: gradul de izolare a populaţiei prezente in sit fata de aria de răspândire normala a speciei: “A”- populaţie (aproape) izolata; “B”- populaţie ne-izolata, dar la limita ariei de distribuţie; “C”- populaţie ne-izolata cu o arie de răspândire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. “A”- valoare excelenta; “B”- valoare buna; “C”- valoare considerabila.
2.2.6. Relaţia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSCI 0305 Ianca -
Plopu - Sărat – Comăneasca şi ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat; descrierea funcţiilor
ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile
caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate
şi distribuţia acestora
Din obiectivele specifice planului – Reactualizare PUG comuna Movila Miresii, o parte a
acestora au legătura directă cu ariile naturale protejate aflate în unitatea administrativă a
comunei Movila Miresii şi anume:
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 46
� Stabilirea unui intravilan, a unei zone construibile şi a unor zone funcţionale care
să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare;
� introducerea în intravilan a zonelor ce prezintă potenţial de dezvoltare a activităţilor
pe teritoriul comunei;
� scoaterea din intravilan a zonelor ce nu mai prezintă un potenţial de dezvoltare;
Obiectivul planului privind mărirea intravilanului comunei Movila Miresii de la de la 286,11
ha la 837,67 ha în relaţiile cu cele 2 arii situri Natura 2000 se caracterizeaza prin:
Sate Esna şi Ţepeş Vodă:
� Introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 9,09 ha în localitatea Esna nu afectează
niciun sit Natura 2000 - propunerea nu se suprapune peste nicio arie naturală
protejate comunitară SCI sau de protecţie specială SPA;
� intravilanul localităţii Ţepeş nu se modifică şi rămâne la 92.39 ha.
Sat Movila Miresii:
� Introducerea în intravilanul localităţii a Lacul Sărat şi toată zona aferentă acestuia
până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până în
drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est şi va fi o
zona de dezvoltare durabila cu activităţi de agrement, informare si documentare
asupra speciilor din zona. Intravilanul localităţii se măreşte de la 286,11 ha la 837,67
ha, suprafaţă ce se suprapune peste 2 arii naturale protejate – ROSCI 0305 - Ianca -
Plopu - Sărat - Comăneasca şi ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat.
Obiectivele de introducere a unor suprafeţe de teren în intravilanul localităţii Movila
Miresei cu scopul desfăşurării serviciilor (Cs), Ch – complex hotelier, servicii turistice, Locuinţe
şi funcţiuni complementare L1, M – locuire comerţ şi interes public sunt situate la limita ariilor
naturale protejate prezente în comuna Movila Miresii respectiv ROSCI 0305, implementarea
acestor obiective nu are efecte potenţiale asupra habitatelor, speciilor de floră si fauna de
interes conservativ. Intravilanul propus asociat acestor obiective este reprezentat de terenuri
cu funcţiuni agricole şi păşuni semi-naturale cu valoare conservativă redusă.
Introducerea în intravilan a Lacului Sărat si a zonei aferente acestuia nu reprezintă un
factor de risc asupra integrităţii ariilor naturale protejate, propunându-se pe langa statutul de
conservare impus de aria naturala protejata ROSCI 0305 si masuri suplimentare de interdicţie
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 47
definitivă de construcţie cu stabilirea unei zone tampon cu lăţimea de 50 m cu scopul
conservării biodiversităţii acestui lac de importanţă naţională.
Figura nr. 3 Obiective introducere în intravilan şi funcţiuni în relaţia cu siturile
Natura 2000
� Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;
� realizarea unui complex de agrement, informare şi documentare asupra speciilor şi
resurselor din zonă – complex de agrement (zona Ch in plansa) ce se va realiza conform
planului pe o suprafaţa de teren de 37,56 ha si amplasare în zona de Nord a Lacului Sărat pe 2
parcele agricole. Realizarea complexului de agrement nu va influenţa habitatele prezente in
situl Natura 2000, deoarece terenul destinat este strict teren agricol. De asemenea impunerea
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 48
unei zone/bande de 50 metri lăţime în jurul Lacului Sărat ce reprezintă zonă de interdicţie
definitivă de construcţie va asigura conservarea şi limitarea impactului asupra habitatelor şi
speciilor de interes conservativ prezente.
� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
� stabilirea zonelor de protecţie în jurul monumentelor istorice şi arheologice,
cimitirelor, staţiilor de epurare, platformei pentru depozitarea gunoiului de grajd – compost,
platforme transfer;
� stabilirea zonelor de protecţie pentru drumurile publice de interes judeţean şi
naţional;
� stabilirea zonelor de protecţie pentru zona Lacului Sărat, aflat în aria de protecţie
avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă comunitară ROSCI0305 Ianca – Plopu
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 49
– Sărat - Comăneasca; Se stabileşte o zonă de interdicţie de construire cu lăţimea de 50 m în
jurul Lacului Sărat, zona tampon, cu scopul conservării biodiversităţii şi menţinerii integrităţii
ariilor naturale protejate existente.
� Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
� realizarea reţelei de gaze;
� menţinerea într-o stare bună de funcţionare a reţelei electrice;
� modernizarea reţelei de telefonie.
� modernizarea reţelei de apă – obiective ce nu au nicio influenţa asupra integrităţii
siturilor Natura 2000
� modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;
Obiectivul propus stabileşte modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare în toate
localităţile aferente comunei şi realizarea a 2 staţii de epurare limitând astfel poluarea solului,
subsolului şi a apelor de suprafaţa. Perimetrele destinate amplasării staţiilor de epurare se
situează la limita sitului Natura 2000 – ROSCI 0305 astfel:
� Staţia de epurare tip monobloc (3 module) ce va deservi localităţile Esna şi Ţepeş
va fi amplasata lângă Lacul Opreanu, la limita sud-vestica a Sitului Natura 2000 – pe teren
agricol.
� Staţia de epurare ce va deservi localitatea Movila Miresii – amplasată la limita sud-
vestică a ROSCI 0305 - Ianca – Plopu – Sărat – Comăneasca, perimetrul implicat având
destinaţia de păşune seminaturală, nefiind prezente habitate şi specii de interes conservativ.
2.2.8. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar
reprezentative pentru zona analizata (zona PUG) si statutul de conservare a acestora in raport
cu aria naturala protejata
Descrierea funcţiilor ecologice ale habitatelor prezente în zona analizată.
Clasa de habitat - mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile (15).
� R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 50
NATURA 2000: –
PAL.HAB: 15.A2132 Western Pontic Camphorosma annua hollows
EUNIS: E6.2232 Western PonticCamphorosma annua hollows
Asociaţii vegetale: Camphorosmetum annuae (Rapaics 1916) Soó 1933.
Răspândire: Habitat cu răspândire în zona Munteniei pe luncile râurilor Câlnişte, Buzău,
Călmăţui dar şi pe solurile sărăturate din Câmpia Română.
Staţiuni: Altitudine: 60–200 m. Clima: T = 10,5–9,50˚C; P = 500–550 mm. Roci: loess şi
depozite aluviale. Soluri: soloneţuri şi solonceacuri, lăcovişti sărăturate, cernoziom levigat şi
sărăturat.
Structura: Fitocenozele de Camphorosma annua sunt sărace în specii datorită condiţiilor
extreme în care se dezvoltă acestea (exces de umiditate primăvara, uscăciune puternică şi
sărăturare în timpul verii). Speciile dominante în cadrul fitocenozelor sunt: Camphorosma
anuua, Juncus gerardi, Puccinellia limosa, Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum
bessarabicum. În microdepresiuni, cu concentraţie sporită în săruri, se instalează: Suaeda
maritima, Spergularia maritima, Crypsis aculeatus, Artemisia santonicum.
Valoare conservativă: mare.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Camphorosma anuua, Puccinellia limosa.
Specii caracteristice: Camphorosma anuua.
Alte specii importante: Plantago maritima, P. tenuiflora, Taraxacum bessarabicum, Suaeda
maritima, Spergularia maritima, Juncus gerardi, Lepidium crassifolium, Artemisia santonicum,
Bassia sedoides, Hordeum marinum, Puccinellia distans, Lepidium cartilagineum, Artemisia
santonicum, Limonium gmelini, Petrosimonia triandra, Atriplex littoralis, Crypsis aculeata,
Acorellus pannonicus, Lepidium ruderale, Chamomilla recutita, Gypsophila muralis, Plantago
lanceolata, Poa bulbosa, Cynodon dactylon, Atriplex hastata.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 51
Fitocenoze identificate în cadrul habitatului
� Camphorosmetum annuae - Rapaics ex Soó 1933 (Syn.: Camphorosmetum ovatae
Rapaics ex Soó 1933).
Fitocenozele asociaţiei s-au instalat pe soluri slab
până la accentuat sărăturate. Acestea necesită în prima
perioadă de vegetaţie o umiditate mai crescută. Vara,
câmpurile de Camphorosma annua se disting uşor datorită
culorii roşcate a tulpinilor. Fitocenoze reprezentative au
fost întâlnite pe malurile Lacului Sărat (Movila Miresii) cu
precădere pe malurile nord-vestice dar şi pe malurile
lacului Lutul Alb. Pe nisipurile de pe malurile Lacului Sărat
cele mai frecvente specii însoţitoare în cadrul fitocenozei
sunt: Puccinellia distans, Lepidium cartilagineum,
Spergularia media şi Bassia sedoides.
� R1518 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda
maritima
Corespondenţe:
NATURA 2000: 1310 Salicornia and other annual colonising nud and sand
EMERALD: 15.A Continental salt steppe and marshes;
CORINE: 15.11 Glasswort Salicornia, Suaeda swards;
PAL.HAB: 15.115211 Western Pontic glasswort swards.
EUNIS: E6.224 Western Pontic solonchak communities.
Asociaţii vegetale: Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964, Suaedeto Salicornietum
patulae (Brulo et Furnari 1976) Gehu 1984.
Răspândire: Nisipuri maritime şi continentale, puternic sărăturate, terenuri sărăturate din
Câmpia Română.
Suprafeţe: Reprezintă un tip de vegetaţie intrazonală şi ocupă suprafeţe de la câteva mii de
m2 până la 4–5 ha.
Staţiuni: Altitudine: mici, de 3–4 m până la 200–250 m, în Moldova. Clima: continentală, T =
11,5–100 ˚C; P = 400–450 mm. Relief: teren plan, cu microdepresiuni, unde apa stagnează în
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 52
timpul primăverii. Roci: terenuri salifere, nisipuri sau loessuri. Soluri: solonceacuri, cu
concentraţie mare de săruri şi cu umiditate în exces, primăvara.
Structura: Fitocenoze edificate de plante obligatoriu halofile dintre care cele mai cunoscute
sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Aster tripolium ssp. pannonicus,
Salsola soda, Pauccinellia limosa, Halimione (Obione) pedunculata. Toate acestea realizează
un etaj al vegetaţiei cu înălţimea de circa 30 cm. Etajul inferior, de cele mai multe ori întins pe
sol, este realizat de speciile: Spergularia salina, S. maritima, Cryspis aculeatus, Aeluropus
littoralis.
Valoare conservativă: mare.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Salicornia prostrata, Bassia hirsuta, Suaeda
maritima. Specii caracteristice: Salicornia patula, S. prostrata. Alte specii importante:
Petrosimonia triandra, Plantago maritima, Limonium gmelini, Artemisia santonicum,
Taraxacum bessarabicum, Aeluropus littoralis, Halimione pedunculata, Puccinellia limosa,
Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Aster tripolium ssp. pannonicus, Acorellus pannonicus,
Chenopodium glaucum, Atriplex littoralis.
Fitocenoze identificate în cadrul habitatului
� Salicornietum prostratae Soó (1927) 1964 (Syn.: Salicornietum europaeae auct roman.;
Salicornietum herbaceae Soó 1927)
Este una dintre cele mai frecvente grupări anuale halofile care populează solonceacurile
umede de pe cuprinsul microdepresiunilor periodic inundate. Adesea Salicornia prostrata
domină pe suprafeţe mari, edificând aproape fitocenoze monosinuziale. În acestea sunt
nelipsite elementele obligatoriu halofile ca: Suaeda maritima, Spergularia media, S. salina,
Aster tripolium ssp. pannonicus, Salsola soda, Puccinellia limosa, Halimione pedunculata,
Aeluropus littoralis. La periferia acestor fitocenoze, unde concentraţia sărurilor se diminuează,
apar elemente moderat sau facultativ halofile cum sunt: Cyperus pannonicus, Atriplex hastata,
Chenopodium glaucum, Juncus gerardi, Cynodon dactylon. Prin procesele de drenare a
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 53
solurilor, sub acţiunea apelor de precipitaţii,scade concentraţia sărurilor din substrat,
observându‐se o evoluţiune succesionară spre instalarea cenozelor dominate de Suaeda
maritima sau Halimione pedunculata. În continuare, procesele de spălare şi implicit de
diminuare a concentraţiei sărurilor duc la instalarea fitocenozelor dominate de Puccinellia
limosa sau Agrostis pontica, specii bune fixatoare ale nisipurilor.
� R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii
Corespondenţe:
NATURA 2000: 1340*Inland salt meadows;
EMERALD: 15.A Continental salt steppe and salt marshes;
CORINE: –
PAL.HAB: 15.A2224 Sarmatic Juncus gerardii saline meadows;
EUNIS: E6.2274 Sarmatic Juncus gerardii saline meadows;
Asociaţii vegetale: Juncetum gerardii (Warming 1906) Nordh 1923.
Răspândire: în toata Campia Romană (Bărăgan).
Suprafeţe: De la 400–500 m până la 2–3 ha.
Staţiuni: Altitudine: 10–200 m; Clima: T = 11–9,50 °C; P = 450–600 mm; Relief teren plat;
Roci: depozite argilo-lutoase, uneori pe loessuri. Soluri: solonceacuri, nisipuri sărăturate,
lăcovişti cu concentraţie de săruri în profunzime.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 54
Structura: Vegetaţie relativ bine încheiată, cu acoperire de până la 90%, alcătuită din
speciile: Juncus gerardi, J. compressus, Crypsis aculeata, Puccinellia distans, Suaeda
maritima, Carex distans, C. divisa, care alcătuiesc etajul superior, înalt de 35 cm. În stratul
inferior, se găsesc speciile: Cyperus (Acorellus) pannonicus, Hordeum marinum, Crypsis
aculeata, Spergularia salina, S. maritima, Taraxacum bessarabicum, Lotus tenuis, Trifolium
fragiferum.
Valoare conservativă: mare.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Juncus gerardi, Puccinellia distans. Specii
caracteristice: Juncus gerardi. Alte specii importante: Carex distans, Aster tripolium, Plantago
cornuti, Taraxacum bessarabicum, Atriplex hastata, Bupleurum tenuissimum, Agropyron
elongatum, Artemisia santonicum, Triglochin palustris, Plantago maritima, Festuca
pseudovina, Scorzonera parviflora, Salicornia europaea, Suaeda maritima, Trifolium
fragiferum, Teucrium scordium, Lotus tenuis, Juncus bufonius, Agrostis stolonifera.
Fitocenoze identificate în cadrul habitatului
� Juncetum gerardii (Wenzl 1933) Wendelberger 1943 (Syn.: Juncetum gerardii
(Warming 1906) Nordhagen 1923, Wenzl 1934; Limonio gmelini‐Juncetum gerardii Géhu et
Uslu 1981) Asociaţia se dezvoltă bine pe nisipurile halofile continentale şi maritime, dar şi pe
soluri grele, băltite. Compoziţia floristică a fitocenozelor este bogată. Se întâlnesc atât specii
halofile ca: Spergularia media, Crypsis aculeata, Puccinellia distans şi Suaeda maritima şi
Salicornia prostrata, dar şi multe nehalofile, distribuite de regulă la periferia acestor grupări.
� R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp.
pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium.
Corespondenţe:
NATURA 2000: 1340*Inland salt meadows
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 55
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 15.A1261 Transylvanian arrow-grass sea-aster Saline meadows;
EUNIS: E6.2226 Western Pontic arrowgrass sea-aster saline meadows;
Asociaţii vegetale: Triglochineto palustris – Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979.
Răspândire: lunca lacului Lutu Alb, comuna Movila Miresii jud. Brăila.
Suprafeţe: Circa 0,5 ha în total.
Staţiuni: Altitudine: 80–150 m. Clima; T = 10,50 °C; P = 450–500 mm. Relief: teren plat, cu
mici excavaţii, unde se acumulează apa în timpul sezoanelor umede. Roci: loess, nisipuri (în
Oltenia). Soluri: lăcovişti sărăturate.
Structura: Cele două specii dominante, Triglochin pannonicus şi Aster tripolium ssp.
pannonicum, realizează etajul superior al vegetaţiei, înalt de 35–40 cm. În cadrul fitocenozelor
se mai dezvoltă: Artemisia santonicum, Acorellus pannonicus, Puccinellia distans, P. limosa,
Camphorosma annua, Juncus gerardi, Scorzonera parviflora. Etajul inferior, bine reprezentat,
are în componenţă speciile: Spergularia maritima, Suaeda maritima, Taraxacum
bessarabicum, Trifolium fragiferum.
Valoare conservativă: mare.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Triglochin maritima, T. palustris, Aster tripolium
ssp. pannonicum. Specii caracteristice: Triglochin palustris, T. maritima, Aster tripolium ssp.
pannonicum, Puccinellia limosa. Alte specii importante: Plantago cornuti, Scorzonera
parviflora, Juncus geradii, Acorellus pannonicus, Taraxacum bessarabicum, Spergularia
maritima, Trifolium fragiferum, Camphorosma annua, Artemisia santonicum,
Crypsis aculeata, Trifolium fragiferum, Suaeda maritima.
Fitocenoze identificate în cadrul habitatului
� Triglochineto palustris‐‐‐‐Asteretum pannonici Sanda et Popescu 1979;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 56
Fitocenozele au fost identificate pe marginile lacului Lutu Alb (jud. Brăila), vegetând pe
soluri umede până la ude, tot timpul anului. Speciile însoţitoare cele mai frecvente sunt:
Spergularia salina, Puccinellia distans, Trifolium fragiferum, Taraxacum bessarabicum,
Suaeda maritima. Asociaţia se interpune între alte fitocenoze ce vegetează pe malul lacului
Lutu Alb şi celelalte fitocenoze cantonate pe terenurile limitrofe, mai înalte, ca:
Staticeto‐Artemisietum monogynae (santonicum) şi Camphorosmetum annuae.
� Staticeto‐‐‐‐Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939;
Cenozele de Limonium gmelini şi Artemisia maritima ssp. monogyna se instalează în general
pe soloneţuri şi solonceacuri cu o slabă salinizare, ocupând de regulă sărăturile sulfatice şi
uneori pe cele carbonatice. Prin cerinţele ecologice faţă de cantitatea de umiditate din sol, cele
două specii caracteristice tind să se diferenţieze. Astfel, Limonium gmelini ocupă
microdepresiunile unde apa se menţine în exces o bună parte a sezonului de vegetaţie, pe
când Artemisia maritima ssp. monogyna se instalează pe formele pozitive de teren, unde
cantitatea de umiditate este mai diminuată.
� R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum.
Corespondenţe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 15.1463 Pontic Hordeum marinum swards;
EUNIS: –
Asociaţii vegetale: Hordeetum maritime I. Şerbănescu 1965.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 57
Răspândire: Muntenia, Moldova, Dobrogea.
Suprafeţe: Ocupă vetre de dimensiuni reduse, de 500–1000 m2 până la 1–2 ha pe terenurile
secundar sărăturate.
Staţiuni: Altitudine: 50–250 m. Clima: T = 10,5–9,50 °C; P = 450–600 mm. Relief: teren plan
sau foarte lin înclinat. Roci: terenuri salifere. Soluri: soloneţuri mai mult sau mai puţin
solodizate, umede primăvara şi uscate vara.
Structura: Planta dominantă, Hordeum marinum este scundă (10–15 cm) şi realizează
stratul inferior al fitocenozelor împreună cu: Taraxacum bessarabicum, Pholiurus pannonicus,
Myosurus minimus, Lotus tenuis, Plantago tenuiflora, Cerastium dubium, Trifolium
ornithopodioides, Spergularia maritima, Trifolium fragiferum, T. retusum. Stratul superior este
alcătuit din specii înalte de 35–45 cm dintre care mai representative sunt: Artemisia
santonicum, Carex distans, Puccinellia distans, P. limosa, Atriplex littoralis, Aster tripolium,
Limonium gmelini, Scorzonera cana, Juncus gerardi, Festuca pseudovina, Alopecurus
pratensis, Cynodon dactylon, Poa bulbosa, Atriplex tatarica.
Valoare conservativă: moderată.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Hordeum marinum, Puccinellia distans, Festuca
pseudovina. Specii caracteristice: Hordeum marinum. Alte specii importante: Pholiurus
pannonicus, Lotus tenuis, Taraxacum bessarabicum, Plantago tenuiflora,
Artemisia santonicum, Puccinellia limosa, Aster tripolium, Limonium gmelini, Scorzonera cana,
Alopecurus pratensis, Cynodon dactylon, Atriplex tatarica.
Foto Habitat R1528 în zona Lacului Sărat.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 58
Clasa de habitat - Mlaştini şi terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de
ape (53)
� R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris.
Corespondenţe:
NATURA 2000: –
EMERALD: 22.31 Euro-Siberian perennial amphibius communities;
CORINE: 53.11 Common reed (Phragmites australis) bed;
PAL.HAB: 53.113 Gigant Phragmites beds;
EUNIS: C3.21 Phragmites australis beds;
Asociaţii vegetale: Scirpo – Phragmitetum W. Koch 1926.
Răspândire: Pe cursurile şi lacurile cu apă dulce din comuna Movila Miresii. Habitatul este
semnalat şi pe malurile Lcului Sărat ocupând suprafeţe mici 100 mp – 500 mp.
Staţiuni: Altitudine: 0–200 m. Clima: T = 10,5–9,50 °C; P = 350–550 mm. Relief:
microdepresiuni de dimensiuni variabile din Câmpia de Sud şi Vest, Delta Dunării şi de-a
lungul râurilor interioare. Substrat: depozite aluviale. Soluri: aluviosoluri lutoargiloase sau luto-
nisipoase, bogate în materii organice şi cu reacţie slab acidă (pH = 5,5–5,8).
Structura: Fitocenozele dominate de Phragmites australis, cu înăltime de până la 3 m, au ca
specii însoţitoare: Schoenoplectus lacustris, Typha angustifolia, Glyceria maxima, Oenanthe
aquatica, Alisma plantago-aquatica, Mentha aquatica, Stachys palustris, Iris pseudacorus,
Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Butomus umbellatus, Carex acutiformis.
Valoare conservativă: moderată.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Phragmites australis, Typha angustifolia, T.
latifolia, Schoenoplectus lacustris. Specii caracteristice: Phragmites australis, Schoenoplectus
lacustris. Alte specii importante: Phalaris arundinacea, Bolboschoenus maritimus, Oenanthe
aquatica, Sium latifolium, Lemna minor, Spirodela polyrhiza, Hydrocharis morsus-ranae,
Stachys palustris, Iris pseudacorus, Rumex hydrolapathum, Ranunculus lingua, Eleocharis
palustris, Carex riparia.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 59
Fitocenoze identificate în cadrul habitatului R5309
Scirpo‐‐‐‐Phragmitetum Koch 1926
Fitocenozele higrofile ale acestei asociaţii sunt larg răspândite în toate zonele de câmpie,
ocupând arii reduse pe marginea bălţilor sau lacurilor cu apă variind între 0,5‐1,2 m adâncime.
Solurile pe care se dezvoltă sunt argiloase sau argilo‐turboase, inundate temporar sau
permanent şi uneori uşor salinizate. Speciile caracteristice şi dominante (75‐85% acoperire)
care imprimă o fizionomie aparte acestor fitocenoze sunt: Schoenoplectus lacustris şi
Phragmites australis. În structura floristică a acestor fitocenoze sunt bine reprezentate speciile
alianţei Phragmition communis şi a ordinului Phragmitetalia ca: Stachys palustris,
Oenanthe aquatica, Iris pseudacorus, Galium palustre, Senecio paludosus, Bolboschoenus
maritimus, Symphytum officinale, Alisma plantago‐aquatica, Glyceria maxima, Typha latifolia,
T. angustifolia, Myosotis scorpioides, Lycopus europaeus şi Sium latifolium.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 60
� Clasa de habitat - Terenuri agricole şi peisaje artificiale (8) – Comunităţi ruderale
(87):
� R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura
şi Plantago major
Corespondenţe:
NATURA 2000: –
EMERALD: –
CORINE: –
PAL.HAB: 87.2 Ruderal communities
EUNIS: –
Asociaţii vegetale: Lolio – Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Berger 1950, Sclerochloo –
Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940.
Răspândire: Terenuri virane, margini de drum, cărări, curţi, în toată ţara.
Suprafeţe: 500–600 ha.
Staţiuni: Altitudine de la nivelul mării până la 500–600 m, în zona colinară; Clima: T = 11–8,50
°C; P = 500–800 mm; Relief: terenuri plane, pante uşor înclinate cu expoziţie sudică, estică şi
vestică. Soluri: nisipoase şi luto-nisipoase bogate în substanţe organice în descompunere,
deficitare în umiditate în timpul verii.
Structura: Majoritatea plantelor component sunt de talie mică, dar se pot separa două straturi:
cel superior este realizat de speciile: Lolium perenne, Lepidium ruderale, Matricaria perforata,
Chamomilla recutita, Hordeum murinum, Malva pusilla, Centaurea calcitrapa, Eragrostis minor.
Etajul inferior este alcătuit din specii repente sau cu tulpina foarte redusă cum sunt:
Amaranthus crispus, Euclidium syriacum, Poa annua, Polygonum aviculare, Sagina
procumbens. În cadrul acestor fitocenoze pot fi semnalate şi specii de briofite ruderale ca:
Bryum argenteum şi Syntrichia ruralis.
Valoare conservativă: redusă.
Compoziţie floristică: Specii edificatoare: Poa annua, Polygonum aviculare, Plantago major,
Sclerochloa dura, Lolium perenne. Specii caracteristice: Plantago major, Polygonum aviculare,
Euclidium syriacum, Sclerochloa dura. Alte specii importante: Trifolium repens, Taraxacum
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 61
officinale, Hordeum murinum, Matricaria perforata, Chamomilla recutita, Malva pusilla,
Eragrostis minor.
Fitocenoze identificate în cadrul habitatului R8704
� Lolio‐Plantaginetum majoris (Linkola 1921) Beger 1930 em. Sissingh 1969 (Syn.:
Lolietum perennis Gams 1927; Lolio‐ Plantaginetum lanceolatae sensu Grigore 1968, 1971).
Este o asociaţie ruderală, nitrofilă, mezo‐xerofită, frecvent întâlnită de la câmpie până la
munte. Ocupă marginea şanţurilor, străzilor, drumurilor şi curţilor, unde formează pâlcuri
monotone, scunde. În afara celor două edificatoare, Plantago major şi Lolium perenne ce se
află adesea în raporturi de codominanţă, realizând o acoperire de 40‐ 70%, în aceste
fitocenoze se întâlnesc în mod constant Polygonum aviculare, Taraxacum officinale, Trifolium
repens şi Cynodon dactylon.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 62
� Sclerochloo‐‐‐‐Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soó 1940. Ambele specii
caracteristice, Polygonum aviculare şi Sclerochloa dura, sunt adaptate la terenuri bătătorite,
crescând pe marginea drumurilor, în curţi, acolo unde solul se prezintă compact, dar şi cu un
conţinut bogat de substanţe azotoase de natură organică.
Fitocenozele asociaţiei rezistă la tasare. Sclerochloa dura, fiind o specie anuală şi vernală, se
dezvoltă în prima parte a sezonului de vegetaţie, alcătuind fenofaza vernală. Speciile
însoţitoare cele mai frecvente sunt caracteristice alianţei Polygonion avicularis şi ordinului
Sisymbrietalia: Matricaria suaveolens, Euclidium, syriacum, Atriplex tatarica, Lepidium
ruderale, Bromus tectorum, Hordeum murinum, Malva pusilla, Sisymbrium officinale,
Descurainia sophia, Diplotaxis muralis. Sunt distinse următoarele subasociaţii: typicum
Grigore 1971, polygonetosum Soó 1961, sclerochloetosum Gams 1927, lepidietosum
ruderalis (Timár‐Bodrogközy 1959) Sissingh 1969 (Syn.: Lepidio ruderalis‐Sclerochloetum
durae F. Diaconescu 1978), matricarietosum discoideae (Morariu 1967 n.n.) Grigore et
Costea 1978, matricarietosum perforatae (Soran 1962) Sanda et al. 1998 (Syn.: ass.
Matricaria inodora‐Polygonum aviculare Soran 1962), anthemietosum cotulae Viţalariu 1973,
chamomiletosum Morariu 1943, lolietosum Morariu 1943, coronopetosum squamati Soó
1961 (Syn.: ass. Sclerochloa dura‐Coronopus procumbens Br.‐Bl. (1931) 1963),
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 63
euclidetosum Morariu 1943, amaranthetosum crispi (Vicol et al. 1971) Sanda et al. 1998
(Syn.: Polygono avicularis‐Amaranthetum crispi Vicol et al. 1971; Amaranthetum crispi Mititelu
1972), euphorbietosum maculatae (Mititelu et Barabaş 1973) Sanda et Popescu 1999 (Syn.:
Eragrostio‐Euphorbietum maculatae Mititelu et Barabaş 1973).
Comunităţi ruderale în zona Lacului Sărat – zona nordica a Lacului Sarat
Figura nr. 4 Harta zonare habitate
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 64
2.2.7. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii floristice afectate prin
implementarea PUG
2.2.7.1 Specii de flora identificate in perimetrul PUG – zona studiată
Studiile asupra structurii vegetaţiei în zona PUG a comunei Movila Miresii au presupus
parcurgerea a trei etape: pregătitoare, analitică şi sintetică, etape care vor fi prezentate în
detaliu în cele ce urmează.
In etapa pregătitoare s-au realizat imagini de ansamblu asupra terenului ce urmează să
fie studiat şi pentru organizarea lucrului efectiv. Astfel pentru studiile pe teren s-au desfăşurat
următoarele activităţi:
- alegerea şi delimitarea terenului, pentru aceasta s-au utilizat hărţi topografice la o
scară cât mai detaliată (scară mare: 1:5000 – 1:50 000, scară medie 1:100 000 – 1: 200000) şi
cât mai recente posibil. Alături de acestea au fost utilizate şi aerofotogramele respectiv
imaginile satelitare.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 65
- consultarea literaturii ştiinţifice privind cadrul fizico-geografic al zonei şi studiile
botanice din regiune şi din zonele învecinate;
- reactualizarea cunoştinţelor privind metodologia de lucru având în vedere
particularităţile tipurilor de vegetaţie posibile din zona respectivă şi caracterele unor specii ce
ar putea fi întâlnite acolo.
Studiul vegetaţiei din zona PUG a presupus utilizarea metodelor de cercetare a
vegetaţiei prin relevee fitosociologice in urma cărora a rezultat un inventar floristic (listă de
specii) şi o distribuţie a habitatelor din Aria naturală protejată ROSCI 0305 din zona PUG
studiată.
Inventarul floristic (Specii de flora) caracteristice habitatelor identificate în zona
PUG
� Habitat 1530* - Pajişti şi mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice
Comunităţi litorale şi halofile (1) - Mlaştini, stepe, tufărişuri şi păduri halofile (15):
� R1508 - Comunităţi vest-pontice cu Camphorosma annua şi Kochia laniflora –valoare
conservativă mare dar structură săracă şi de dimensiuni mici < 50 mp fiind întâlnit pe
malul sud-estic al Lacului Sărat şi în sud-vestul lacului Lutul Alb. Structura fitocenozelor
este săracă în specii datorită condiţiilor extreme în care se dezvoltă acestea uscăciune
puternică şi sărăturare mai ales în perioada estivală.
Tabelul nr. 8 Specii identificate în cadrul habitatului
Nr crt
Taxon Denumire popular
Familia
Cartea roşie a
plantelor vasculare
din România
(G. Dihoru şi
G. Negrean -
2009 )
Statut (G.
Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
OUG 57/2007
Directiva Habitate
Convenţia de la
BERNA
1 Artemisia santonicum
Pelin Asteraceae - - - - -
2 Camphorosma
annua - Chenopodiaceae - - - - -
3 Juncus gerardi Pipirig Juncaceae - - - - -
4 Lepidium
cartilagineum Hrean
sălbatic Brassicaceae - - - - -
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 66
5 Plantago maritima
Pătlagină Plantaginaceae - - - - -
6 Puccinellia distans
Iarbă de sărătură Poaceae - - - - -
7 Puccinellia
limos Iarbă de sărătură
Poaceae - - - - -
8 Spergularia
media - Caryophyllaceae - - - - -
9 Suaeda maritima
Ghirin Chenopodiaceae - - - - -
10 Taraxacum bessarabicum
Păpădie Asteraceae - - - - -
� R1518 - Comunităţi ponto-sarmatice cu Salicornia (europaea) prostrata şi Suaeda
maritima – valoare conservativă mare. Habitatul ce este semnalat doar în zona
Lacului Sărat datorită soloceacurilor lacustre. Prezentă mai numeroasă a speciilor
edificatoare este semnalată în zona de nord/nord est a Lacului Sărat dar şi pe malurile
sudice mai abrupte. Habitatul reprezintă o vegetaţie de tip intrazonală şi ocupă o
suprafaţă de sub 1000 mp.
Tabelul nr. 9 Specii identificate în cadrul habitatului
Nr crt
Taxon Denumire popular
Familia
Cartea roşie a
plantelor vasculare
din România
(G. Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
Statut (G.
Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
OUG 57/2007
Directiva Habitate
Convenţia de la
BERNA
1 Atriplex hastata
- Chenopodiaceae - - - - -
2 Cynodon dactylon
Pir gros Poaceae - - - - -
3 Cyperus
pannonicus -
Cyperaceae
- - - - -
4 Juncus gerardi
Pipirig Juncacea
e - - - - -
5 Puccinellia
limosa Iarbă de sărătură Poaceae - - - - -
6 Salicornia (europaea) prostrata
Brâncă Chenopodiaceae
- - - - -
7 Salsola soda
Săricică Chenopodiaceae
- - - - -
8 Spergularia
media -
Caryophyllaceae
- - - - -
9 Suaeda Ghirin Chenopo - - - - -
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 67
maritima diaceae
� R1525 Pajişti ponto-sarmatice de Juncus gerardii – Habitat cu valoare mare de
conservare ce prezintă o structură bine încheiată cu o acoperire de aprox. 80-90%.
Este prezent sporadic pe toata lungimea sudica a Lacului Sărat şi In zona nord-vestică
a lacului Lutul Alb formând pâlcuri cu suprafeţe de până în 300-500 mp. Este un habitat
caracteristic solonceacurilor cu concentraţie de săruri în profunzime. Se remarcă printr-
o creştere vegetativă mare mai ales în perioadele umede (vernală).
Tabelul nr. 9 Specii identificate în cadrul habitatului
Nr crt
Taxon Denumire popular
Familia
Cartea roşie a
plantelor vasculare
din România
(G. Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
Statut (G.
Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
OUG 57/2007
Directiva Habitate
Convenţia de la
BERNA
1 Agropyron elongatum
- Poaceae - - - - -
2 Agrostis
stolonifera Iarba
câmpului Poaceae - - - - -
3 Artemisia
santonicum Pelin Asteraceae - - - - -
4 Carex distans
Rogoz Cyperaceae - - - - -
5 Festuca pseudovina
Păiuşul Poaceae - - - - -
6 Juncus gerardi
Pipirig Juncaceae - - - - -
7 Lotus tenuis Ghizdei
de sărătură
Fabaceae - - - - -
8 Plantago cornuti
Pătlagină Plantaginac
eae - - - - -
9 Plantago maritima
Pătlagină Plantaginac
eae - - - - -
10 Puccinellia
distans Iarbă de sărătură Poaceae - - - - -
11 Salicornia europaea
Brâncă Chenopodia
ceae - - - - -
12 Scorzonera parviflora
- Asteraceae - - - - -
13 Suaeda maritima
Ghirin Chenopodia
ceae - - - - -
14 Taraxacum bessarabicu
m Păpădie Asteraceae - - - - -
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 68
15 Teucrium scordium
Iarbă unsuroasă Lamiaceae - - - - -
16 Trifolium fragiferum
Trifoi frăguţ Fabaceae - - - - -
17 Triglochin palustris
Broscariţă Juncaginac
eae - - - - -
� R1526 Comunităţi ponto-sarmatice cu Triglochin maritima, Aster tripolium ssp.
pannonicum, Scorzonera parviflora şi Peucedanum latifolium – valoare conservativă
mare. Habitat întâlnit numai în zona lacului Lutu Alb fiind caracterizat de prezenţa a
două specii dominante Triglochin pannonicus şi Aster tripolium ssp. Pannonicum.
Tabelul nr. 10 Specii identificate în cadrul habitatului
Nr crt
Taxon Denumire popular
Familia
Cartea roşie a
plantelor vasculare
din România
(G. Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
Statut (G.
Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
OUG 57/2007
Directiva Habitate
Convenţia de la
BERNA
1 Limonium
gmelini Sică
Plumbaginaceae
- - - - -
2 Peucedanum latifolium
- Apiaceae - - - - -
3 Puccinellia distans
Iarbă de sărătură
Poaceae - - - - -
4 Scorzonera parviflora
- Asteraceae - - - - -
5 Spergularia
salina -
Caryophyllaceae - - - - -
6 Suaeda maritima
Ghirin Chenopodiac
eae - - - - -
7 Taraxacum bessarabicu
m Păpădie Asteraceae - - - - -
8 Trifolium
fragiferum Trifoi frăguţ Fabaceae - - - - -
� R1528 Pajişti pontice de Hordeum marinum – habitat cu valoare conservativă moderata
fiind prezent în zona de sud a Lacului Sărat pe suprafeţe destul de mici sub 500 mp,
fiind localizat în special pe terenurile secundar sărăturate din vecinătatea lacului. Solul
în care este prezent mai puţin solodizat, fiind umed primăvara şi uscat vara.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 69
Tabelul nr. 11 Specii identificate în cadrul habitatului
Nr crt
Taxon Denumire popular
Familia
Cartea roşie a
plantelor vasculare
din România
(G. Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
Statut (G.
Dihoru şi G.
Negrean - 2009 )
OUG 57/2007
Directiva Habitate
Convenţia de la BERNA
1 Artemisia santonicum
Pelin Asteraceae - - - - -
2 Carex distans Rogoz Cyperaceae - - - - -
3 Cynodon dactylon
Pir gros Poaceae - - - - -
4 Festuca
pseudovina Păiuşul Poaceae - - - - -
5 Hordeum marinum
Orz Poaceae - - - - -
6 Juncus gerardi
Pipirig Juncaceae - - - - -
7 Lotus tenuis Ghizdei
de sărătură
Fabaceae - - - - -
8 Pholiurus
pannonicus - Poaceae - - - - -
Plantago tenuiflora
Pătlagină Plantaginaceae
- - - - -
Poa bulbosa Firuţă
bulboasă Poaceae - - - - -
Puccinellia
distans Iarbă de sărătură
Poaceae - - - - -
Scorzonera
cana - Asteraceae - - - - -
Spergularia
maritima -
Caryophyllaceae - - - - -
Taraxacum bessarabicum
Păpădie Asteraceae - - - - -
Trifolium
fragiferum Trifoi frăguţ
Fabaceae - - - - -
� Mlaştini şi terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53)
� R5309 Comunităţi danubiene cu Phragmites australis şi Schoenoplectus lacustris –
habitat cu valoare de conservare moderată întâlnit pe toate cursurile de apă şi lacurile
de apă dulce din comuna Movila Miresii. Habitatul este semnalat şi pe malurile sud-
vestice ale lacului Movila Miresii în zona cu izvoare formând pâlcuri de vegetaţie înaltă
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 70
cu suprafaţa maximă de 500 mp, zone propice pentru cuibărirea speciilor limnicole de
păsări: piciorongul, nagâţul, cioc întors, califarul alb.
� Specii identificate în cadrul habitatului:
• Phragmites australis;
• Schoenoplectus lacustris;
• Glyceria maxima;
• Typha angustifolia;
• Oenanthe aquatica;
• Mentha aquatica;
• Rumex hydrolapathum;
• Carex acutiformis;
• Sium latifolium;
• Lemna minor;
• Stachys palustris;
• Eleocharis palustris;
• Carex riparia;
� Clasa de habitat - Terenuri agricole şi peisaje artificiale (8) – Comunităţi ruderale
(87):
R8704 Comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura
şi Plantago major – habitate întâlnite în toata zona ciomunei, specifice marginilor de
drumuri comunale, drumuri de acces tarlale si zone unde s-au depozitat gunoi e grajd,
zone antropice.
� Specii identificate în cadrul habitatului:
• Lolium perenne;
• Lepidium ruderale;
• Matricaria perforata;
• Chamomilla recutita;
• Hordeum murinum;
• Malva pusilla;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 71
• Centaurea calcitrapa;
• Eragrostis minor;
• Amaranthus crispus;
• Euclidium syriacum;
• Poa annua;
• Polygonum aviculare;
• Sagina procumbens;
• Bryum argenteum;
• Syntrichia ruralis;
• Taraxacum officinale;
• Cynodon dactylon.
2.2.8. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii faunistice afectate prin
implementarea PUG
2.2.8.1 Specii de fauna identificate in perimetrul PUG – zona studiata
Fauna terestră
În perimetrul destinat implementării planului analizat s-a identificat o biodiversitate
animală (fauna de nevertebrate şi vertebrate) specifică arealului, datorită ruderalizării
habitatului, a gradului sporit de antropizare ca urmare a activităţilor umane (suprapăşunat,
activităţi piscicole, lucrări agricole, etc). În urma observaţiilor efectuate fauna semnalată este
reprezentata majoritar de nevertebrate, vertebrate (reptile, amfibieni) fiind slab reprezentate, în
timp ce mamiferele au o răspândire în afara zonelor de interes – obiective PUG.
Nevertebrate
Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor. În funcţie de tipul de
hrană fauna de nevertebrate ocupă fie zona hipo sau epigee, fie diferite părţi vegetale aeriene
ale plantelor ierboase sau subarboricole. La nivelul solului sunt întâlnite specii de colembole,
miriapode, acarieni, aranee, coleoptere şi nu numai.
Părţile vegetale ale plantelor reprezintă suportul şi hrana pentru diferitele specii de
gasteropode şi insecte adulte sau aflate în stare larvară: coleopterele şi lepidopterele. În
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 72
tabelul de mai jos, sunt evidenţiate speciile de nevertebrate identificate şi starea lor de
conservare.
Tabelul nr. 12 Specii de nevertebrate identificate
Nr crt
Specie Denumire populară Directiva Habitate OUG 57/2007
1 Aglais urticae Vulpe mică neconsemnată neconsemnată 2 Anisoplia austriaca Cărăbuşul cerealelor neconsemnată neconsemnată 3 Apis mellifera Albină neconsemnată neconsemnată 4 Aranea diadema Păianjenul cu cruce neconsemnată neconsemnată 5 Bombus terrestris Bondar neconsemnată neconsemnată 6 Coccinella septempunctata Gărgăriţă neconsemnată neconsemnată 7 Culex pipiens Tânţarul comun neconsemnată neconsemnată 8 Decticus verrucivorus Cosaş neconsemnată neconsemnată 9 Erythromma viridulum - neconsemnată neconsemnată
10 Formica rufa Furnică neconsemnată neconsemnată 11 Gryllus campestris Greierul-de-cîmp neconsemnată neconsemnată 12 Melanostoma scalare - neconsemnată neconsemnată 13 Pieris brassicae Fluturele alb al verzei neconsemnată neconsemnată 14 Pieris rapae Fluturele alb al rapiţei neconsemnată neconsemnată 15 Plebeius argus - neconsemnată neconsemnată 16 Vanessa atalanta Admiral neconsemnată neconsemnată 17 Vanessa cardui Fluturele de scaieţie neconsemnată neconsemnată 18 Vespa germanica Viespie neconsemnată neconsemnată
O importanţă deosebită o reprezintă biocenoza Lacului Sarat (Movila Miresii) ce prezinta
speciile facând parte din clasa diatomeelor, flagelatelor si ciliatelor. Din cauza concentratiei
ridicate de sare in apa lacului plantele superioare lipsesc. Speciile mai des intalnite de
fitoplancton: Increngatura Xanthophits, Chorogaster raphidioides sunt specii care au
dezvoltare abundentă în perioadele de vara.
Caracteristic pentru zoocenoza din Lacul Movila Miresii este prezenta filopodului Artemia
salina, care in anumite perioade (mai, iunie) formeaza populatii foarte dense. Artemia salina
este un crustaceu inferior filopod cu o segmentare clara, cu un numar mare de segmente, cu
un corp alungit de cca 8 – 18 mm si moale.Se deplaseaza innotand pe spate, fitrand continuu
apa, cu ajutorul picioruselor foliacee retinand particulele organice pentru hrana. Coloratia
corpului este datorata prezentei hemoglobinei, pigment caracteristic vertebratelor.
Aceste organisme atrase de lumina sunt purtate de valurile produse chiar si de brizele
usoare, aduse la mal si din cauza frgilitatii lor se lovesc si mor formand de-a lungul malurilor
braie rosii. Un fenomen interesant observat la acest crustaceu este legatura dintre forma lui si
salinitatea apei. Prezinta o mare plasticitate ecologica putand trai in ape cu concentratie salina
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 73
diferita fapt ce-l face sa reziste la salinitati variabile, fiind capabil sa-si pastreze in sange o
concentratie moleculara constanta fiind considerat din aceste motive un osmeoosmotic perfect
(D Albu – Rezervatii zone protejate si monumente ale naturii din tinuturile Brailei).
In zooplancton au fost identificate specii de rotiferi – Asplanohna brachionus, iar dintre
microcrustacei copepode (Copepoda), Eudiaptomus, Cantocamptus, Cladoceri (Cladocera)
Toata microfauna si microflora care traieste in conditii de salinitate ridicata in Lacul Movila
Miresii formeaza an de an substanta organica ce participa in final la formarea namolului.
Adancimea mica a apei din lac, miscarea permanenta a maselor de apa prin valuri, urmata de
o buna transparenta, si o buna oxigenare sunt conditii favorabile pentru dezvoltarea algoflorei,
iar aceasta la randu-i reprezinta suportul nutritiv pentru zoocenoza. Prin materialul organic ce
se formeaza dupa moartea organismelor biocenozele specifice acestui lac participa in
procesele de paleoidogenoza.
Vertebratele prezente în zona destinată implementării PUG sunt puţin numeroase atât
ca număr de specii cât şi ca număr de indivizi , ele făcând parte din rândul consumatorilor de
ordin superior.
Vertebratele semnalate aparţin următoarelor grupe sistematice:
Amfibienii: - reprezentaţi prin câteva specii: broasca mică de lac (Rana esculenta),
broasca mare de lac (Rana ridibunda), brotăcel (Hyla arborea), broasca de pământ (Pelobates
fuscus) specii ce se dezvoltă cu precădere în zona luciurilor de apă şi a zonelor mlăştinoase
din imediata vecinătate a celor patru lacuri din comuna Movila Miresii.
Reptilele:– sunt slab reprezentate atât ca specii cât şi ca indivizi fiind semnalată specia
Natrix tesselata (şarpele de apă), Natrix natrix (şarpele de casă) Lacerta agilis (şopârla
cenuşie), Lacerta viridis (guşterul).
Mamifere: - fauna de mamifere prezentă în zonă este caracteristică pentru mediul în
care se practică o agricultură şi un păşunat intensiv.
Cel mai mare număr este reprezentat de rozătoare, cum ar fi Microtus arvalis (şoarecele
berc) şi Apodemus agrarius (şoarecele de câmp).
În zonă au mai fost observate specii aparţinând ordinului Carnivora, identificată prin specia
Vulpes vulpes (vulpea) dar şi indivizi aparţinând ordinului Lagomorpha identificaţi prin specia
Lepus europaeus (iepure de câmp, şoldan)
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 74
În urma monitorizării nu au fost identificaţi indivizi sau galerii aparţinând speciii
Spermophilus citellus.
Tabelul nr. 13 Specii de amfibieni/reptile şi mamifere identificate
Nr crt
Specia Denumirea populară
IUCN RED LIST
Specie protejată inclusă în Cartea
Roşie a vertebratelor din România
Directiva Habitate
OUG 57/2007
Amfibieni 1 Rana esculenta Broasca mică de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A 2 Rana ridibunda Broasca mare de lac LC - Anexa 5 Anexa 5A 3 Hyla arborea Brotăcel LC * Anexa 4 Anexa 4A 4 Pelobates fuscus Broasca de pământ LC * Anexa 4 Anexa 4A
Reptile 5 Natrix tessellata Şarpele de apă LC * Anexa 4 Anexa 4A 6 Natrix natrix Şarpele de casă NT - Anexa 4 - 7 Lacerta agilis Şopârla cenuşie LC - Anexa 4 Anexa 4A 8 Lacerta viridis Guşterul LC - Anexa 4 Anexa 4A
Mamifere 9 Microtus arvalis Şoarecele berc LC - - - 10 Apodemus agrarius Şoarecele de câmp LC - - - 11 Vulpes vulpes Vulpea LC - - Anexa 5B 12 Lepus europaeus Iepurele de câmp LC - - Anexa 5B
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 75
2.2.9 Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor prezente pe
suprafaţa sau în vecinătatea planului ROSPA 0048, menţionate si în formularul
standard al ariei naturale protejate de interes comunitar
Avifauna reprezintă componenta faunistică cea mai bine reprezentată la nivelul
comunei, atât prin specii acvatice, semnalate în zona lacuri Esna, Seaca, Lutu Alb si
Movila Miresii, cât şi terestră, observată în pajiştile stepice.
Pentru a monitoriza activitatea avifaunistică a zonei s-au facut monitorizări pe
cele 4 lacuri din comuna Movila Miresii, astfel în urma observaţiilor efectuate au fost
semnalate un număr total de 110 de specii de păsări, aparţinând la 42 de familii şi 15
ordine.
Din punct de vedere fenologic majoritare sunt speciile oaspeţi de vară si în pasaj,
parţial migratoare si sedentare, prezenta oaspetilor de iarna nefiind semnalata in zona
lacurilor. Structura fenologică a speciilor identificate in zona lacurilor pentru avifaunele
semnalate în cele patru lacuri este asemănătoare. De mentionat ca studiul s-a
concentrat pe zona lacurilor Opreanu si Movila Miresii, zone ce sunt in directa legatura
cu obiectivele propuse prin PUG.
Astfel in urma observatiilor s-a constatat ca ponderea speciilor acvatice este
asemanatoare cu speciile terestre, echilibru ce se datoreaza si existentei unei vegetatii
lemnoase de tip arbuşti şi/sau tufişuri, care atrage speciile terestre, în special dintre
Passeriformes.
Acest raport se păstrează pentru fiecare lac în parte, excepţie făcând lacul Lutu
Alb unde speciile acvatice sunt mai numeroase decat cele terestre, jusficarea constand
in faptul ca vegetaţia lemnoasă este slab reprezentată, ceea ce influenţează negativ
prezenţa speciilor terestre.
Se remarcă faptul că cel mai mare număr de specii raportat la avifauna întregului
areal a fost semnalat pe lacurile cu apa dulce (amenajări piscicole) Opreanu , lacul
Lutul Alb şi lacul Seaca iar pe Lacul Sărat (Movila Miresii) fiind observate un numar mai
mic de specii si indivizi ai acestora, predominănd speciile limnicole aspect datorat şi
lipsei habitatelor de cuibărire şi hrănire. Pentru fiecare lac în parte rezultatele
monitorizărilor sunt consemnate în tabele.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 76
Tabelul nr. 14 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona lacului Lutul Alb
Nr crt Denumirea ştiinţifică
Denumirea Populară
Familia Ordinul Directiva
păsări OUG
57/2007 Categoria fenologică
Ecologia speciei
Cuibăritor Specie
identificată 1. Accipiter nisus Uliu păsărar Accipitridae Falconiformes Anexa I - PM Ter N P, H
2. Acrocephalus
schoenobaenus
Lăcar mic Sylviidae Passeriformes - - OV Acv C H, C
3. Acrocephalus
scirpaceus
Lăcar de stuf Sylviidae Passeriformes - - OV Acv C H, C
4. Alauda arvensis Ciocârlie de
câmp Alaudidae Passeriformes
Anexa II/2
Anexa 5C PM Ter C H, C
5. Anas crecca Raţă mică Anatidae Anseriformes Anexa
II/1 Anexa 5C PM Acv N P, H
6. Anas querquedula Raţă
cârâitoare Anatidae Anseriformes Anexa
II/1 Anexa 5C OV Acv N P, H
7. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N H,P 8. Ardeola ralloides Stârc galben Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P
9. Buteo buteo Şorecar comun Accipitridae Falconiformes - - PM Ter N H, P
10. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 11. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C
12. Charadrius dubius Prundăraş
gulerat mic
Charadriidae Charadriiformes - - OV Acv N H, P
13. Chlidonias hybridus
Chirighiţă cu obraji albi
Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P
14. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N P 15. Circus aeruginosus Erete de stuf Accipitridae Falconiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
16. Coccothraustes coccothraustes
Botgros Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P
17. Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
18. Corvus monedula Stăncuţă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter C H, C
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 77
19. Cygnus olor Lebădă de
vară Anatidae Anseriformes
Anexa II/2
- PM Acv N P
20. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 21. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P
22. Emberiza schoeniclus
Presură de stuf
Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C
23. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - 4B PM Ter N H, P 24. Fringilla coelebs Cinteză Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C
25. Fulica atra Lişiţă Rallidae Gruiformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Acv C H,C
26. Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P
27. Gallinula chloropus Găinuşă de
baltă Rallidae Gruiformes Anexa
II/2 Anexa 5C OV Acv N H,P
28. Gavia arctica Cufundar polar Gaviidae Gaviiformes Anexa 1 Anexa 3 OI Acv N H
29. Glareola pratincola Ciovlică ruginie Glareolidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
30. Himantopus himantopus
Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
31. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter N H, P 32. Ixobrychus minutus Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv C H,C
33. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter C H, C
34. Larus cachinnans Pescăruş argintiu
Laridae Charadriiformes Anexa
II/2 - Sed Acv N H, P
35. Larus minutus Pescăruş mic Laridae Charadriiformes - Anexa 3 Pas Acv N H, P
36. Larus ridibundus Pescăruş râzător
Laridae Charadriiformes Anexa
II/2 - PM Acv N H, P
37. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv N H, P
38.
Luscinia megarhynchos
Privighetoare roşcată
Turdidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
39. Melanocorypha calandra
Ciocârlie de Bărăgan Alaudidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 PM Ter C H, C
40. Mergus merganser Ferestraş
mare Anatidae Anseriformes
Anexa II/2
- OIP Acv N P, H
41. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 78
42. Motacilla alba Codobatură
albă Motacillidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
43. Muscicapa striata Muscar sur Muscicapidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
44. Numenius arquata Culic mare Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv N H, P
45. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P
46. Parus caeruleus Piţigoi albastru Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C 47. Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C 48. Passer domesticus Vrabie de casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
49. Passer montanus Vrabie de
câmp Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
50. Pelecanus onocrotalus
Pelican comun Pelecanidae Pelecaniformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N HP
51. Phalacrocorax carbo Cormoran
mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa 1 - OV Acv N H,P
52. Phalacrocorax pygmeus
Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P
53. Philomachus pugnax Bătăuş Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - Pas Acv N H, P
54. Phoenicurus phoenicurus
Codroş de pădure
Turdidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
55. Phylloscopus
collybita Pitulice mică Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
56. Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
57. Platalea leucorodia Lopătar Threskiornithidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 58. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N H,P
59. Pluvialis apricaria Ploier auriu Charadriidae Charadriiformes Anexa
II/2 Anexa 3 Pas Acv N H, P
60. Podiceps cristatus Corcodel mare Pidicipedidae Podicipediformes - - OV Acv C C, H
61. Rallus aquaticus Cârstel de
baltă Rallidae Gruiformes Anexa
II/2 - PM Acv C H, C
62. Recurvirostra avosetta
Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
63. Sterna hirundo Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P
64. Streptopelia Guguştiuc Columbidae Columbiformes Anexa Anexa 5C S ed Ter N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 79
decaocto II/2
65. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
66. Sylvia atricapilla Silvie cu cap
negru Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
67. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 68. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 69. Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Pidicipedidae Podicipediformes - Anexa 4B OV Acv N H
70. Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - Pas Acv N H, P
71. Tringa glareola Fluierar de mlaştină
Scolopacidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 Pas Acv N H, P
72. Tringa totanus Fluierar cu
picioare roşii
Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv N H, P
73. Turdus pilaris Cocoşar Turdidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
74. Vanellus vanellus Nagâţ Charadriidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv C H, C
Tabelul nr. 15 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona lacului Lacul Opreanu
Nr crt Denumirea ştiinţifică Denumirea Populară
Familia Ordinul Directiva
păsări OUG
57/2007 Categoria fenologică
Ecologia speciei
Cuibăritor Specie
identificată 1. Accipiter nisus Uliu păsărar Accipitridae Falconiformes Anexa I - PM Ter N P, H
2. Acrocephalus
scirpaceus
Lăcar de stuf Sylviidae Passeriformes - - OV Acv C H, C
3. Alauda arvensis Ciocârlie de
câmp Alaudidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter C H, C
4. Alcedo atthis Pescăraş albastru Alcedinidae Coraciiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P
5. Anser albifrons Gârliţă mare Anatidae Anseriformes Anexa
II/2 Anexa 5C OI Acv N H,P
6. Anser anser Gâscă de vară Anatidae Anseriformes Anexa
II/1 Anexa 5C MP Acv N H,P
7. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N H,P 8. Ardeola ralloides Stârc galben Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 80
9. Asio otus Ciuf de pădure
Strigidae Strigiformes - - Sed Ter N H, P
10. Athene noctua Cucuvea Strigidae Strigiformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P
11. Aythya ferina Raţă cu cap
castaniu Anatidae Anseriformes
Anexa II/1
Anexa 5C PM Acv N H,P
12. Aythya fuligula Raţă moţată Anatidae Anseriformes Anexa
II/1 Anexa 5C OIP Acv N H, P
13. Aythya nyroca Raţă roşie Anatidae Anseriformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv C H,C 14. Bombycilla garrulus Mătăsar Bombycillidae Passeriformes - Anexa 4B OIP Ter N H, P 15. Carduelis cannabina Cânepar Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 16. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 17. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C
18. Charadrius dubius Prundăraş
gulerat mic
Charadriidae Charadriiformes - - OV Acv N H, P
19. Chlidonias hybridus
Chirighiţă cu obraji albi
Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P
20. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
21. Coccothraustes coccothraustes
Botgros Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P
22. Coracias garrulus Dumbrăveanc
ă Coraciidae Coraciiformes Anexa I Anexa 3 OV Ter N H, P
23. Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes Anexa II/2 Anexa 5C Sed Ter C H, C
24. Corvus monedula Stăncuţă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
25. Cuculus canorus Cuc Cuculidae Cuculiformes - - OV Ter C H, C 26. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P 27. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
28. Emberiza citrinella Presură galbenă Fringillidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P
29. Emberiza schoeniclus Presură de
stuf Fringillidae Passeriformes - - PM Ter N H, P
30. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - Anexa 4B PM Ter N H, P
31. Falco vespertinus Vânturel de
seară Falconidae Falconiformes - Anexa 3 OV Ter N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 81
32. Fringilla coelebs Cinteză Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C
33. Fulica atra Lişiţă Rallidae Gruiformes Anexa II/2
Anexa 5C PM Acv C H,C
34. Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P
35. Gallinago gallinago Becaţină comună
Scolopacidae Charadriiformes Anexa II/2
Anexa 5C Pas Acv N H, P
36. Gallinula chloropus Găinuşă de
baltă Rallidae Gruiformes
Anexa II/2
Anexa 5C OV Acv C H,C
37. Garrulus glandarius Gaiţă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
38. Glareola pratincola Ciovlică ruginie
Glareolidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
39. Himantopus himantopus
Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
40. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 41. Ixobrychus minutus Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
42. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic
Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter C H, C
43. Lanius minor Sfrâncioc cu
frunte neagră
Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter N H, P
44. Larus cachinnans Pescăruş argintiu Laridae Charadriiformes Anexa
II/2 - Sed Acv N H, P
45. Larus minutus Pescăruş mic Laridae Charadriiformes - Anexa 3 Pas Acv N H, P
46. Larus ridibundus Pescăruş râzător Laridae Charadriiformes Anexa
II/2 - PM Acv N H, P
47. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv N H, P
48.
Luscinia megarhynchos
Privighetoare roşcată
Turdidae Passeriformes - - OV Ter C H, C
49. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes - - OV Ter N H, P 50. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C 51. Milvus migrans Gaie neagră Accipitridae Falconiformes Anexa I Anexa 3 OV Ter N H, P
52. Motacilla alba Codobatură
albă Motacillidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
53. Motacilla flava Codobatură Motacillidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter C H, C
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 82
galbenă
54. Numenius arquata Culic mare Scolopacidae Charadriiformes Anexa II/2
- OV Acv N H, P
55. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte
Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
56. Parus caeruleus Piţigoi
albastru Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
57. Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
58. Passer domesticus Vrabie de
casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
59. Passer montanus Vrabie de
câmp Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
60. Pelecanus onocrotalus
Pelican comun
Pelecanidae Pelecaniformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
61. Perdix perdix Potârniche Phasianidae Galliformes Anexa
II/1 Anexa 5C Sed Ter C H,C
62. Phalacrocorax carbo Cormoran
mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I - OV Acv N H,P
63. Phalacrocorax pygmeus
Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
64. Philomachus pugnax Bătăuş Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - Pas Acv N H, P
65. Phoenicurus phoenicurus
Codroş de pădure Turdidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
66. Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes Anexa II/2
Anexa 5C Sed Ter N H, P
67. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N P
68. Podiceps cristatus Corcodel
mare Pidicipedidae Podicipediformes - - OV Acv N H, P
69. Pyrrhula pyrrhula Mugurar Fringillidae Passeriformes - - OIP Ter N H, P
70. Rallus aquaticus Cârstel de
baltă Rallidae Gruiformes Anexa
II/2 - PM Acv C H, C
71. Recurvirostra
avosetta Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
72. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 73. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 74. Sterna hirundo Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P 75. Streptopelia decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes Anexa Anexa 5C Sed Ter N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 83
II/2
76. Streptopelia turtur Turturică Columbidae Columbiformes Anexa II/2
Anexa 5C OV Ter N H, P
77. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
78. Sylvia atricapilla Silvie cu cap
negru Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
79. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 80. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 81. Tachybaptus ruficollis Corcodel mic Pidicipedidae Podicipediformes - Anexa 4B OV Acv N H, P 82. Tadorna tadorna Călifar alb Anatidae Anseriformes - - OV Acv N H, P
83. Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - Pas Acv N H, P
84. Tringa glareola Fluierar de mlaştină
Scolopacidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 Pas Acv N H, P
85. Turdus merula Mierlă Turdidae Passeriformes Anexa
II/2 - PM Ter C H, C
86. Turdus pilaris Cocoşar Turdidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
87. Upupa epops Pupăză Upupidae Coraciiformes - - OV Ter C H, C
88. Vanellus vanellus Nagâţ Charadriidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv C H, C
Tabelul nr. 15 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona lacului Seaca
Nr crt Denumirea ştiinţifică
Denumirea Populară
Familia Ordinul Directiva
păsări OUG
57/2007 Categoria fenologică
Ecologia speciei
Cuibăritor Specie
identificată
1. Alauda arvensis Ciocârlie de
câmp Alaudidae Passeriformes
Anexa II/2
Anexa 5C PM Ter C H, C
2. Anas penelope Raţă
fluierătoare Anatidae Anseriformes
Anexa II/1
Anexa 5C OIP Acv N H,P
3. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N P
4. Aythya ferina Raţă cu cap
castaniu Anatidae Anseriformes
Anexa II/1
Anexa 5C PM Acv N H,P
5. Aythya fuligula Raţă moţată Anatidae Anseriformes Anexa
II/1 Anexa 5C OIP Acv N H, P
6. Aythya nyroca Raţă roşie Anatidae Anseriformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv C H,C
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 84
7. Branta ruficollis Gâscă cu gât
roşu Anatidae Anseriformes Anexa1 Anexa 3 OIP Acv N H,P
8. Buteo buteo Şorecar comun Accipitridae Falconiformes - - PM Ter N H, P
9. Carduelis cannabina Cânepar Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 10. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C 11. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C
12. Charadrius dubius Prundăraş
gulerat mic
Charadriidae Charadriiformes - - OV Acv N H, P
13. Chlidonias hybridus
Chirighiţă cu obraji albi
Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P
14. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N P
15. Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
16. Corvus monedula Stăncuţă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
17. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 18. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P 19. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - 4B PM Ter N H, P
20. Falco vespertinus Vânturel de
seară Falconidae Falconiformes - Anexa 3 OV Ter N H, P
21. Fringilla coelebs Cinteză Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C
22. Fulica atra Lişiţă Rallidae Gruiformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Acv N H, P
23. Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
24. Glareola pratincola Ciovlică ruginie
Glareolidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
25. Himantopus himantopus
Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
26. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter N H, P 27. Ixobrychus minutus Stârc pitic Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P
28. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic
Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter C H, C
29. Larus cachinnans Pescăruş argintiu
Laridae Charadriiformes Anexa
II/2 - Sed Acv N H, P
30. Larus ridibundus Pescăruş Laridae Charadriiformes Anexa - PM Acv N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 85
râzător II/2
31. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes Anexa II/2
- OV Acv N H, P
32.
Luscinia megarhynchos
Privighetoare roşcată
Turdidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
33. Melanocorypha
calandra Ciocârlie de
Bărăgan Alaudidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 PM Ter N H, P
34. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes - - OV Ter N H, P 35. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C
36. Motacilla alba Codobatură
albă Motacillidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
37. Muscicapa striata Muscar sur Muscicapidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
38. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte
Ardeidae Ciconiiformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P
39. Parus caeruleus Piţigoi
albastru Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
40. Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
41. Passer domesticus Vrabie de
casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
42. Passer montanus Vrabie de
câmp Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
43. Pelecanus onocrotalus
Pelican comun Pelecanidae Pelecaniformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv N H,P
44. Phalacrocorax carbo Cormoran
mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I - OV Acv N H,P
45. Phalacrocorax pygmeus
Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa 1 Anexa 3 OV Acv N H,P
46. Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
47. Platalea leucorodia Lopătar Threskiornithidae Ciconiiformes Anexa1 Anexa 3 OV Acv N H,P 48. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N P
49. Recurvirostra avosetta
Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
50. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter N H, N 51. Sterna hirundo Chiră de baltă Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P 52. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes Anexa Anexa 5C PM Ter N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 86
II/2 53. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C 54. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C
55. Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - Pas Acv N H, P
56. Upupa epops Pupăză Upupidae Coraciiformes - - OV Ter C H, C
57. Vanellus vanellus Nagâţ Charadriidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv N H, P
Tabelul nr. 16 Fenologia speciilor de păsări identificate în zona Lacului Sărat
Nr crt Denumirea ştiinţifică Denumirea Populară
Familia Ordinul Directiva
păsări OUG
57/2007 Categoria fenologică
Ecologia speciei
Cuibăritor Specie
identificată
1. Uliu
porumbar Accipitridae Falconiformes Anexa I - PM Ter N H, P
2. Alauda arvensis Ciocârlie de
câmp Alaudidae Passeriformes
Anexa II/2
Anexa 5C PM Ter C H, C
3. Anas crecca Raţă mică Anatidae Anseriformes Anexa
II/1 Anexa 5C OIP Acv N P
4. Anser albifrons Gârliţă mare Anatidae Anseriformes Anexa
II/2 Anexa 5C OI Acv N P
5. Ardea cinerea Stârc cenuşiu Ardeidae Ciconiiformes - - OV Acv N P
6. Asio otus Ciuf de pădure
Strigidae Strigiformes - - Sed Ter N H, P
7. Aythya fuligula Raţă moţată Anatidae Anseriformes Anexa
II/1 Anexa 5C OIP Acv N H, P
8. Buteo buteo Şorecar comun
Accipitridae Falconiformes - - PM Ter N H, P
9. Carduelis carduelis Sticlete Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C
10. Carduelis chloris Florinte Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C
11. Charadrius
alexandrinus
Prundăraş de sărătură
Charadriidae Charadriiformes - Anexa 3 OV Acv N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 87
12. Charadrius dubius
Prundăraş gulerat
mic Charadriidae Charadriiformes - - OV Acv N H, P
13. Chlidonias hybridus
Chirighiţă cu obraji albi
Sternidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P
14. Ciconia ciconia Barză albă Ciconiidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P
15. Circus aeruginosus Erete de stuf Accipitridae Falconiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H, P
16. Coccothraustes
coccothraustes
Botgros Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P
17. Corvus corone cornix Cioară grivă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
18. Corvus monedula Stăncuţă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
19. Cygnus olor Lebădă de
vară Anatidae Anseriformes
Anexa II/2
- PM Acv N P
20. Dendrocopus major
Ciocănitoare pestriţă
mare Picidae Piciformes Anexa I - Sed Ter C H, C
21. Egretta alba Egretă mare Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P
22. Egretta garzetta Egretă mică Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P
23. Emberiza citrinella Presură galbenă
Fringillidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P
24. Emberiza schoeniclus Presură de
stuf Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C
25. Falco subbuteo Şoimul
rândunelelor Falconidae Falconiformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
26. Falco tinnunculus Vânturel roşu Falconidae Falconiformes - Anexa 4B PM Ter N H, P
27. Fringilla coelebs Cinteză Fringillidae Passeriformes - - PM Ter C H, C
28. Fulica atra Lişiţă Rallidae Gruiformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Acv N H, P
29. Galerida cristata Ciocârlan Alaudidae Passeriformes - - Sed Ter N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 88
30. Garrulus glandarius Gaiţă Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
31. Glareola pratincola Ciovlică ruginie
Glareolidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
32. Himantopus
himantopus Piciorong Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
33. Hirundo rustica Rândunică Hirundinidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
34. Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic
Laniidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 OV Ter C H, C
35. Larus cachinnans Pescăruş argintiu
Laridae Charadriiformes Anexa
II/2 - Sed Acv N H, P
36. Larus minutus Pescăruş mic Laridae Charadriiformes - Anexa 3 Pas Acv N H, P
37. Larus ridibundus Pescăruş râzător
Laridae Charadriiformes Anexa
II/2 - PM Acv N H, P
38. Limosa limosa Sitar de mal Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv N H, P
39.
Luscinia
megarhynchos
Privighetoare roşcată
Turdidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
40. Melanocorypha
calandra
Ciocârlie de Bărăgan
Alaudidae Passeriformes Anexa I Anexa 3 PM Ter N H, P
41. Merops apiaster Prigorie Meropidae Coraciiformes - - OV Ter N H, P
42. Miliaria calandra Presură sură Fringillidae Passeriformes - Anexa 4B PM Ter C H, C
43. Motacilla alba Codobatură
albă Motacillidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
44. Muscicapa striata Muscar sur Muscicapidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
45. Nycticorax nycticorax Stârc de noapte
Ardeidae Ciconiiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N P
46. Parus caeruleus Piţigoi
albastru Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
47. Parus major Piţigoi mare Paridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
48. Passer domesticus Vrabie de casă Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 89
49. Passer montanus Vrabie de
câmp Passeridae Passeriformes - - Sed Ter C H, C
50. Phalacrocorax carbo Cormoran
mare Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I - OV Acv N H,P
51. Phalacrocorax
pygmeus Cormoran mic Phalacrocoracidae Pelecaniformes Anexa I Anexa 3 OV Acv N H,P
52. Philomachus pugnax Bătăuş Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - Pas Acv N H, P
53. Phoenicurus
phoenicurus
Codroş de pădure
Turdidae Passeriformes - Anexa 4B OV Ter N H, P
54. Phylloscopus collybita Pitulice mică Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
55. Pica pica Coţofană Corvidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
56. Picus viridis Ghionoaie
verde Picidae Piciformes - Anexa 4B Sed Ter N H, P
57. Plegadis falcinellus Ţigănuş Threskiornithidae Ciconiiformes - Anexa 3 OV Acv N P
58. Pyrrhula pyrrhula Mugurar Fringillidae Passeriformes - - OIP Ter N H, P
59. Recurvirostra
avosetta Ciocîntors Recurvirostridae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 OV Acv C H, C
60. Sitta europaea Ţiclean Sittidae Passeriformes - Anexa 4B Sed Ter C H, C
61. Streptopelia decaocto Guguştiuc Columbidae Columbiformes Anexa
II/2 Anexa 5C Sed Ter N H, P
62. Sturnus vulgaris Graur Sturnidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
63. Sylvia atricapilla Silvie cu cap
negru Sylviidae Passeriformes - - OV Ter N H, P
64. Sylvia communis Silvie de câmp Sylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C
65. Sylvia curruca Silvie mică S ylviidae Passeriformes - - OV Ter C H, C
66. Tadorna tadorna Călifar alb Anatidae Anseriformes - - OV Acv C H, C
67. Tringa erythropus Fluierar negru Scolopacidae Charadriiformes Anexa
II/2 - Pas Acv N H, P
68. Tringa glareola Fluierar de mlaştină
Scolopacidae Charadriiformes Anexa I Anexa 3 Pas Acv N H, P
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 90
69. Tringa totanus
Fluierar cu picioare
roşii Scolopacidae Charadriiformes
Anexa II/2
- OV Acv N H, P
70. Turdus pilaris Cocoşar Turdidae Passeriformes Anexa
II/2 Anexa 5C PM Ter N H, P
71. Vanellus vanellus Nagâţ Charadriidae Charadriiformes Anexa
II/2 - OV Acv N H, P
OI – oaspete de iarnă; OV – oaspete de vară; OIP – oaspete de iarnă parţial migrator, PM – parţial migrator; Sed – sedentary; Pas – pasaj; Acv – acvativ N – necuibaritor, C – cuibăritor; H – hrănire, P – pasaj;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 91
2.2.9.1. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si a relaţiei acestora cu aria
naturala protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0048
Fenologia speciilor identificate în cadrul Ariei naturale de protecţie specială
avifaunistică ROSPA0048 indică o majoritate a oaspeţilor de vara (OV) si a speciilor
parţial migratoare (MP) procent ce reprezintă 55% din totalul speciilor inventariate. De
asemeni un procent important este al speciilor sedentare aprox.15 %. Celelalte grupe
fenologic (oaspeţi de iarnă OI, specii în pasaj P) reprezintă populaţii mai mici din
structura avifaunei în arealul studiat.
Numărul de specii acvatice şi terestre au o pondere asemănătoare, fapt datorat
în principal prezenţei unei vegetaţii lemnoase de tip arbuşti şi/sau tufişuri precum şi
suprafeţe mari de livezi, care atrage un număr mai mare de specii terestre, în special
dintre Passeriformes. Acest raport echilibrat al speciilor nu se mai observă în zona
lacurilor, aici speciile acvatice şi limnicole predominând în tot sezonul estival.
Este bine de remarcat că peste jumătate din speciile semnalate sunt cuibăritoare (C),
ponderea mare având-o speciile terestre urmate de cele limnicole şi acvatice. Existenta
pe cele 3 lacuri de apa dulce (Opreanu, Seaca şi Lutul Alb) a unor ferme piscicole ce
exploatează ihtiofauna locală face ca speciile acvatice şi limnicole să-si reducă
cuibăritul ca urmare a activităţilor piscicole desfăşurate. Existenţa unei vegetaţii palustre
în jurul lacurilor de apă dulce favorizează cuibăritul speciilor acvatice, a căror pondere
mai mare este consemnată în zona lacurilor Opreanu şi Lutul Alb.
Pe Lacul Sărat s-au observat în special specii cuibăritoare limnicole (Recuvirostra
avosetta, Himantopus himantopus şi Vanellus vanellus) dar si a unei specii acvatice
(Tadorna tadorna) prezenţa acesteia nefiind semnalată în fiiecare an. Aceasta pondere
mică a speciilor cuibăritoare în zona Lacului Sărat cu o pondere mică, acest lucru se
poate explica prin lipsa habitatelor specifice de cuibărit pentru majoritatea speciilor
acvatice prezente, ca urmare a lacului cu apă sărată fapt ce împiedică dezvoltarea
habitatelor cu vegetaţie înaltă specifică malurilor de ape curgătoare s-au stătătoare.
Speciile necuibăritoare atât acvatice, cât şi terestre, folosesc zona ca loc de hrănire şi
popas pe perioada staţionării lor în areal.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 92
2.3. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate
(evoluţia numerica a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes
comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea
PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea
speciei pe termen lung)
Existenţa speciilor de flora si fauna specifice habitatelor de interes comunitar in
zona studiata a planului PUG permite implementarea planului în arealul propus cu
luarea unor masuri privind protecţia biodiversităţii locale. Realizarea proiectului nu va
afecta numeric si structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele
prioritare ale ariilor naturale din zona PUG comuna Movila Miresii.
Implementarea obiectivele propuse au influenţă restrânsă (fiind limitate la
suprafeţele implicate si nu vor afecta integritatea si stabilitatea sitului natural Natura
2000.
2.4. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea
ariei naturale protejate de interes comunitar
Zona de studiu este alcătuită din următoarele tipuri de habitate: 1530* Pajişti şi
mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte
specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase, R5309 Mlaştini şi terenuri
înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53), R8704 Terenuri agricole şi peisaje
artificiale (8) – Comunităţi ruderale (87):
Dominanţă în zona studiată PUG a comunei Movila Miresii o reprezintă terenurile
agricole aprox. 70%, urmate de către pajiştile/păşunile seminaturale degradate 20% si
habitate naturale (1530* . 1310 si R5309) aprox. 10%.
Sub presiunile antropice existente (în special păşunatul excesiv) habitatele
natural de interes conservative descrise în zona de studiu menţin si asigura buna
funcţionalitate si relaţiile dintre populaţiile speciilor de flora si fauna. Funcţiile habitatelor
si ecologia speciilor au fost descrise in capitolele anterioare. Implementarea obiectivelor
PUG au rolul de a asigura în viitor reducerea presiunii antropice asupra habitatelor
prioritare si naturale, contribuind astfel la menţinerea suprafeţelor existente si chiar la
extinderea lor, mai ales în zone unde nu exista presiune antropica.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 93
2.5. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
acolo unde au fost stabilite prin planuri de management
Pentru siturile Natura 2000, ROSCI 0305 - Ianca - Plopu - Sărat - Comăneasca şi
ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat, nu exista pana în prezent un plan de management
aprobat, ce stabileşte obiective de conservare si masurile ce se vor lua pentru
integritatea ariilor naturale protejate. În aceste condiţii, masurile pentru protecţia ariilor
naturale de interes comunitar şi protecţie special avifaunistică care sunt avute în vedere
pentru implementarea Planului Urbanistic General vor avea ca scop conservarea
habitatelor si speciilor de flora si fauna prioritare de interes comunitar a căror masuri de
conservare au dus la instituirea ariilor naturale protejate.
În cadrul studiului de evaluare adecvata este evaluat impactul asupra fiecărei specii
si fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturala protejata de interes avifaunistic
posibil afectata de implementarea proiectului propus, astfel încât sa se asigure
obiectivele de conservare a acesteia si integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de
conservare a sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea si restaurarea statutului
favorabil de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite
prin planurile de management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de
conservare s-a făcut ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de
interes comunitar (reprezentativitate, suprafaţa relativa, populaţia, statutul de
conservare etc.).
2.6. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor
În cazul ariilor naturale protejate starea de conservare a acestora este data de
totalitatea factorilor ce acţionează asupra sa si asupra speciilor caracteristice si care îi
poate afecta pe termen lung răspândirea, structura si funcţiile, precum şi supravieţuirea
speciilor caracteristice. Aceasta stare se considera „favorabila” atunci când sunt
îndeplinite condiţiile:
� arealul natural al habitatului si suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui
areal sunt stabile sau în creştere;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 94
� habitatul are structura si funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe
termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este
mare;
� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabila
(aşa cum aceasta este definita în continuare).
Habitatele prioritare specifice sitului nu vor fi fragmentate având in vedere ca
obiectivele planului sunt amplasate în afara habitatelor prioritare. De asemeni se
propune stabilirea unei zonei de interdicţie de construire şi dezvoltare urbanistică, zonă
ce va asigura integritatea Ariei natural protejate ROSCI0305 şi conservarea habitatelor
prioritare existente. Habitatele identificate in zona de implementare a planului urbanistic
general nu sunt caracteristice sitului ROSCI0305, iar speciile de floră şi faună din zona
dezvoltării obiectivelor PUG nu sunt prioritare si nu sunt incluse pe Lista speciilor
protejate sau pe Lista roşie a speciilor ameninţate.
Tabelul nr. 17 Starea actuala de conservare a habitatelor de interes
conservativ prezente pe teritoriul administrative al comunei Movila Miresii
Habitate Starea de
conservare in zona de studiu
Ameninţări Tendinţe
Habitat 1530* Nefavorabila
Păşunat intensiv. Colonizarea unor specii
invazive. Procese natural de
degradare. Incendieri ale vegetaţiei.
Habitat 1310 Nefavorabila
Colonizarea unor specii invazive
Procese naturale de degradare
Degradarea habitatelor existente.
Înlocuirea speciilor specifice habitatului cu specii ruderale
si invazive Mărirea suprafeţelor agricole.
Colonizarea unor specii invazive.
Margini de ape
Favorabila Procese natural degradare
Fluctuatii ale nivelului lacurilor
Mentinerea structurii habitatului
Terenuri agricole
Nu este cazul
Procese natural de degradare a solului.
Utilizarea fertilizanţilor chimici;
Activităţi de combatere a dăunătorilor
Mărirea suprafeţelor agricole.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 95
Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabila,
se vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale si
culturale specifice zonei.
În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus si a
habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constata o stare de
conservare nefavorabila a habitatelor 1530* si 1310 de interes conservativ pe fondul
unor factori antropici ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate si care pot
influenta pe termen lung răspândirea si abundenta populaţiilor speciilor respective la
nivel comunitar.
Obiectivele planului sunt situate în afara ariilor naturale protejate Natura 2000 de
pe teritoriul comunei Movila Miresii de aceea putem concluziona ca implementarea
planului nu va avea un efect direct asupra habitatelor prioritare si speciilor protejate din
compoziţia ariilor naturale protejate.
De asemenea amplasarea perimetrului analizat la extremitatea ariei naturale
protejate nu va produce fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe
amplasament (afectate de implementarea planului) cât şi în imediata vecinătate sunt cu
risc redus si preocupare de conservare minimă.
Suprafeţele efectiv afectate de implementarea planului nu reprezintă habitate de
interes comunitar, au o valoare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare
mare datorită prolificităţii speciilor si suprafeţei mari de întindere.
2.7. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de
interes comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturala a ariei naturale
protejate de interes comunitar
Presiuni şi ameninţări asupra habitatelor si speciilor de plante identificate
în zona de studiu
Activităţi agricole: aceste activităţi pot afecta biodiversitatea pe perioada
lucrărilor sezoniere efectuate pe terenurile agricole, aplicarea fertilizanţilor chimici,
combaterea dăunătorilor sau prin micsorarea habitatelor naturale situate în vecinătatea
terenurilor agricole;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 96
Păşunatul în zona ariei naturale de interes comunitar – se face cu un număr
mare de animale si fără respectarea Codului de bune practici în agricultura; aceasta
activitate ducând la reducerea suprafeţelor habitatelor de interes conservativ şi
ruderalizarea acestora prin pătrunderea unor specii invazive.
Activităţi piscicole – aceste activităţi duc la o reducere a efectivelor de păsări
ce cuibăresc în zona lacurilor, De asemeni prezenţa speciilor acvatice (colonii de
cormorani şi pelicani) în zona lacurilor nu este dorită acţionându-se în scopul limitării
accesului acestora, măsuri care duc si la reducerea efectivelor celorlalte păsări ce
cuibăresc în zona.
Activităţi de pescuit, vânătoare si cules: aceste activităţi pot avea un impact
semnificativ atunci când este vorba de vânătoare, care crează un deranj semnificativ în
zonele în care se desfăsoară si, de asemenea, poate cauza moartea unor specii
protejate, iar în cazul activităţilor de cules, acestea pot duce la alterarea condţiilor unor
specii de plante prin colectarea unor părţi ale acestora (flori, frunze,rădăcini etc.) sau a
unor specii de animale, prin colectarea sau uciderea acestora (reptile, mamifere, păsări
etc) sau distrugerea cuiburilor lor;
Infrastructură, transport si comunicaţii: aceste activităţi pot avea efecte de
diminuare a suprafeţelor unor habitate naturale prin amenajarea, extinderea drumurilor
de exploatare sau pot afecta în mod direct speciile de păsări prin amenajarea unor
trasee de cabluri aeriene ce pot cauza moartea violentă a acestora.
3. Identificarea si evaluarea impactului
Acest capitol descrie condiţiile fizice si biologice, culturale si resursele socio-
economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează
impactul direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic general.
Consecinţele asupra mediului în situația alternativei de neimplementare vor fi de
asemeni analizate.
În ceea ce priveste identificarea si evaluarea impactului, se vor analiza posibilele
efecte semnificative ale prezentului proiect în funcţie de tipul de impact posibil a fi
înregistrat.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 97
Tipurile de impact sunt evaluate în funcţie de parametrii faţă de care se face
raportarea, si anume în funcţie de:
1. Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani)
si lung (mai mult de 5 ani);
2. Aria de aplicare a planului: impact al planului si impact cumulativ al planului cu
alte proiecte si planuri relevante din vecinătate;
3. Efect exercitat asupra factorilor de mediu: impact direct si indirect
3.1 Identificarea impactului
3.1.1. Impactul actual
Perimetrul destinat implementării planului urbanistic general PUG este localizat
în unitatea administrativa a comunei Movila Miresii comuna aflata în nord-vestul
judeţului Brăila. Impactul actual consta în surse de poluarea specifice activităților
agricole desfăşurate în zona, utilizarea drumurilor de exploatare agricola, exploatarea
intensive a terenurilor agricole, activităţi de combatere a dăunătorilor, păşunatul
excesiv, , activităţi piscicole, circulaţia autovehiculelor pe DJ 203. De asemenea o
contribuţie semnificativă la poluarea factorilor de mediu o are si inexistenţa unui sistem
centralizat de gestionare a apelor uzate menajere, a deşeurilor generate precum şi
inexistenţa unor zone de protectie asupra ariilor naturale, monumentelor istorice şi
arheologice etc.
3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de
mediu
Formele de impact prognozate a se produce în urma implementarii proiectului
analizat sunt urmatoarele:
� Impactul asupra topografiei zonei si fiziologiei a reliefului;
� Impactul asupra calitatii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;
� Impactul asupra biodiversitatii locale;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 98
� Impactul asupra mediului social si economic.
Obiectivele propuse în cadrul PUG ce pot prognoza un impact asupra factorilor
de mediu analizati sunt caracterizati prin:
� Extinderea intravilanului comunei Movila Miresii se măreşte de la 286,11 ha la
837,67 ha;
� Stabilirea zonei de interdicţie de construire aferenta Lacului Sărat – zonă de
protecţie cu lăţimea de 50 m stabilita perimetrului lacului, zone de protectie
monumente istorice şi arheologice;
� Realizarea unui sistem centralizat de canalizare precum si epurarea apelor uzate
in 2 statii de epurare aferente localităţilor Movila Miresii şi Esna + Ţepeş.
� Realizarea unui proiect de dezvoltare durabilă, complex de agrement, informare
şi documentare asupra speciilor şi resurselor din zonă;
� Implementarea sistemului de gestionare a deşeurilor conform PJGD Brăila.
� Reabilitarea drumurilor comunale şi extinderea spaţiilor verzi la nivelul comunei.
Impactul asupra topografiei zonei si a fiziologiei reliefului
Prin implementarea obiectivelor planului propus PUG Movila Miresii, zona
propusa pentru dezvoltarea planului va fi schimbata datorita activitatilor specific fiecarui
obiectiv. Caracterul solului nu va fi schimbat în zona de implementare a planului.
Impactul direct asupra topografiei zonei si fiziologiei reliefului consta în
îndepartarea stratului de sol vegetal, impact care datorita limitarii ca suprafata si
perioada nu conduce la modificari ale echilibrului existent al solului si o eventuala
limitare a accesului în zona. Chiar daca aceste consecinte asupra topografiei si
fiziologiei reliefului sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin masurile luate în cadrul
fiecarui obiectiv propus.
Impactul rezidual
Un potential impact rezidual negativ va fi generat de cresterea efectelor produse
de precipitatii, viituri si miscari de terasamente pe zonele potential afectate.
Avand în vedere faptul ca modificarea topografica nu este o permanenta
consecinta a lucrarilor prevazute in cadrul obiectivelor PUG, prin masurile luate se va
limita efectul final asupra fiziologiei reliefului local al comunei.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 99
Impactul asupra calitatii factorilor de mediu
Impactul asupra calitatii aerului
În cadrul comunei Movila Miresii, influenta factorilor antropici asupra calitatii
atmosferei, se manifesta frecvent, fiind generata de activitaţile agricole, zootehnice si
traficul auto. În restul teritoriului comunei, sursele de poluare sunt dispersate fiind
identificate ferme agricole şi ferme piscicole, influenta lor asupra calitatii atmosferei fiind
redusa. La influenta antropica asupra calitatii aerului din judet se adauga si efectele
naturale datorate climei secetoase, vanturilor de intensitate medie si mare, fenomenului
de eroziune avansata specific lantului hercinic si solului.
Caile de transport utilizate sunt cele pre-existente:
� DJ 203 Brăila – Râmnicul Sărat;
� Drumuri comunale;
� Drumuri de acces si exploatare a parcelelor agricole;
Majoritatea emisiilor de poluanti atmosferici rezulta din operatiile specifice
activitatilor agricole si sunt reprezentate de pulberi fugitive si gaze de combustie
rezultate ca urmare a utilizarii echipamentelor,utilajelor si autovehiculelor implicate.
Impactul asupra poluarii aerului în faza prin implementarea obiectivelor PUG:
� direct negativ - emisii specifice obiectivelor ce presupun activitati de
constructie – realizare sistem centralizat de canalizare, extindere sistem
alimentare cu apa, reabilitare drumuri comunale, proiect de dezvoltare
durabila, complex touristic, activitati caracterizate prin emisii de pulberi si noxe
care pot afecta speciile de flora si fauna a ariilor natural protejate aflate în
vecinatatea arealului de implementare a PUG.
� indirect negativ – posibile efecte negative asupra sanatatii umane. Aceste
efecte pot fi evitate/atenuate prin: masuri operatorii elaborate în cadrul
activităţilor specifice fiecărui obiectiv.
Consecinte asupra calitatii solului prin implementarea planului
Impactul fizic asupra solului se va manifesta în perioade scurte fiind limitate doar
la perioadele de implementare a obiectivelor si specifice obiectivelor ce presupun
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 100
lucrări edilitare, reabilitări de drumuri, dezvoltare proiecte turistice. În calitatea si în
structura solului vor interveni urmatoarele modificari inevitabile (dar recuperabile în
timp):
� modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viata ale
vegetatiei, microfaunei si mezofaunei;
� modificarea proprietatilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de
afanare tasarea), coeziunea si frecarea interna;
� modificarea proprietatilor hidrofizice, de aeratie si termice a solului;
Prin implementarea obiectivelor PUG în comuna Movila Miresii se va genera un
potential impact asupra factorului de mediu sol de tip:
� Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzand modificarea
echilibrului existent al solului si impactul datorat lucrarilor specifice ce
caracterizeaza fiecare obiectiv al PUG , impact ce este reversibil în timp;
� Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii si alterarii subsolului în
urma implementarii obiectivelor PUG.
� Direct pozitiv – stabilirea zonelor de constructie cu interdictie definitivă,
stabilirea zonelor de protectia a ariilor natural protejate, monumente
istorice, vestigii arheologice etc.
Consecinte asupra calitatii surselor de apa
Apa subterana
Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona:
� zona propusa pentru dezvoltarea proiectului are caracteristici bune de infiltratie si
drenaj a apelor de precipitatie.
� acviferul freatic este prezent in medie la o adancime de peste 5-10 metri si are o
dezvoltare redusa si limitata, functie de dezvoltarea depozitelor deluviale si este
cu fluctuatii pe verticala ale nivelului piezometric în functie de nivelul
precipitatiilor;
Ape de suprafata
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 101
De pe amplasamentul studiat lipsesc cursurile de ape permanente sau
acumularile de ape cu caracter permanent sau prelungit (balti), respectiv zone umede
cu valoare ecosistemica aparte.
Impactul prognozat asupra calitatii surselor de apa
Obiectivele legate de implementarea planului propus “Reactualizare PUG
comuna Movila Miresii” nu vor presupune crearea pe plan local a unui dezechilibru în
regimul apelor de suprafata si/sau subterane, datorita lipsei unor cursuri de apa
(cartate, permanente). Obiectivele ce propun dezvoltarea retelei hidro-edilitare pot
prognoza un impact asupra factorilor de apa astfel:
� Direct negativ – rezultat ca urmare a implementării obiectivelor planului ce
propun lucrari de reabilitare drumuri, proiecte de dezvoltare durabila, complex
balneo-turistic – efecte ce sunt reversibile în timp fiind manifestate în perioade
scurte urmare a derularii etapelor de constructie specifice obiectivelor ce
presupun lucrări edilitare, reabilitări de drumuri, dezvoltare proiecte turistice;
� Direct negativ ca urmare a deversarii efluentilor în apele lacurilor Esna si
Opreanu – potenţial efect de acumulare.
� Direct pozitiv – dezvoltarea sistemului de canalizare si tratare/epurare a apelor
uzate menajere din toate localitatile componente comunei Movila Miresii cu
scopul reducerii poluarii diirecte a solului si apelor de suprafaţă şi subterană.
3.2 Impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate si integritatii sitului
Impactul generat prin implementarea Planului urbanistic general la nivelul
comunei Movila miresii poate fi caracterizat printr-o serie de efecte potentiale:
� modificarea suprafetelor biotopurilor de pe amplasament;
� restrangerea suprafetelor habitatelor existente fara afectarea suprafetei unor
habitate naturale protejate sau habitate forestiere;
� modificari a populatiilor de plante, dar fara afectarea unor specii de interes
comunitar sau a unor specii cu regenerare dificila;
� fragmentarea ariilor naturale protejate si perturbarea dezvoltarii speciilor
caracteristice;
� modificari ale compozitiei chimice a apelor;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 102
Tipurile de impact sunt date funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea,
si anume în funcţie de:
1. Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), si lung (1 – 5 ani);
2. Efect exercitat: impact direct si indirect.
3. Specific obiectivelor planului: Impactul din faza de construcţie, de operare şi
dezafectare.
4. Aria de aplicare: impact singular al planului si impact cumulativ al obiectivelor
planului împreună cu alte proiecte si planuri relevante din vecinătate.
Caracterizarea Planului Urbanistic General al comunei Movila Miresii din punct de
vedere al impactului produs asupra ariilor naturale de importanta comunitara ROSCI
0305 si de interes conservativ ROSPA48 prin implementare obiectivelor ce pot
prognoza efecte potentaile asupra biodiversităţii locale este evaluata ȋn continuare
pentru fiecare obiectiv al planului in parte:
� Introducerea in intravilan a unor suprafeţe de teren, suprafeţe care se
caracterizează prin:
� Intravilanul localităţii Esna se măreşte de la 31.74 ha la 40.83 ha;
� intravilanul localităţii Ţepeş nu se modifică şi rămâne la 92.39 ha.
� în partea de vest a localitatii Movila Miresii introduce o unitate agro-
industrială şi terenul aflat în partea de vest a scolii.
� se introduce în intravilan terenul aflat în partea de sud a noii lotizări din
partea de vest a localităţii, cu destinaţia de parc sportiv.
� în partea de sud a localităţii, pe partea dreapta a DJ 202B se introduce în
intravilan o zonă de teren cu destinaţia curţi-construcţii.
� în partea de est a localităţii se introduce în intravilan o zonă aflată în spatele
staţiei PECO cu destinaţia comerţ, servici si gospodărie comunală.
� Se propune introducerea în intravilan a Lacul Sărat şi toată zona aferentă
acestuia până la DN 22 în partea de sud, până în spatele curţilor localităţii în vest, până
în drumul de exploatare în partea de nord şi până în Ferma 7 în partea de est –
suprafata propusa pentru intravilan este caracterizata de terenuri agricole si terenuri
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 103
neproductive, luciu de apa (Lacul Sarat – S = 201,15 ha), habitate de tip 1530, 1310,
R5309 care fac obiectul ariilor naturale protejate.
Obiectivele propuse nu se suprapun peste ariile naturale protejate si nu
afecteaza în nici un fel structura habitatelor naturale si de interes comunitar si
populatiile speciilor de flara si fauna, inclusiv speciile cu statut de conservare.
Suprafetele de teren prpuse a se introduce in intravilan sunt incadrate ca terenuri
agricole si curti constructii nefacand obiectul ariilor naturale protejate fiind situate in
afara perimetrelor acestora.
Prognozarea impactului:
Impact direct - impact nesemnificativ. Schimbarea destinaţiei unor terenuri din
extravilan în intravilan, nu produce niciun impact direct asociat acestei iniţiative,
deoarece nu presupune activităţi directe, în perimetrul propus, ci doar iniţiative
legislative si documentaţii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct asupra
siturilor ROSCI 0305 şi ROSPA 0048.
Impact indirect – impact semnificativ. Suprafata propusă ȋn intravilan, va face
obiectul unor serii de modificări ce presupun investiţii în vederea dezvoltării si
amenajării noii zone intravilane, în conformitate cu propunerile obiectivelor PUG.
Impact pe termen scurt – impact nesemnificativ.
Impact pe termen lung - impact nesemnificativ.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare– impact
nesemnificativ.
� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
� stabilirea zonelor de protecţie în jurul cimitirelor, staţiilor de epurare,
platformelor pentru depozitarea gunoaielor;
� stabilirea zonelor de protecţie pentru drumurile publice de interes judeţean şi
naţional;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 104
� stabilirea zonelor de protecţie (lăţimea de 50 m) pentru zona Lacului Sărat,
aflat în aria de protecţie avifaunistică ROSPA 0048 respectiv situl de importanţă
comunitară ROSCI0305 Ianca – Plopu – Sărat - Comăneasca;
Prognozarea impactului:
Impact direct – impact semnificativ pozitiv prin crearea unei zone tampon cu cu
scopul de protectie a zonelor de interes: statii de epurare, cimitire, platfome depozitare
deseuri, arii naturale protejate - Lacului Sarat si implicit a habitatelor si speciilor
caracteristice siturilor Natura 2000.
Impact indirect – impact pozitiv prin revitalizarea ariilor naturale protejate
ROSPA 0048 si ROSCI 0305.
Impact pe termen scurt – impact pozitiv prin limitarea degradarii habitatelor de
interes comunitar prezente prin activitatile antropice existente.
Impact pe termen lung – impact pozitiv prin refacerea habitatelor afectate si
implicit a structurii ariilor naturale de interes comunitar si protectie speciala.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – nu este cazul.
Introducerea suprafetei Lacului Sărat şi a zonei aferente acestuia se face
cu scopul de stabilire a zonei de interdictie definitiva pentru constructie cu o
latime de 50 m perimetru ce inconjoara suprafata lacului.
Suprafata lacului si inclusiv a zonelor adiacente conform harta Natura 2000
sunt incluse in situl ROSCI 0305 – Arie de importanta comunitara ca urmare a
habitatelor existente, habitate de interes comunitar 1530* Pajişti şi mlaştini
sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte
specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase, R5309 Mlaştini şi
terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53); si Aria naturala de
protectie speciala avifaunistica ROSCPA 0048 – zona de interes pentru speciile
de pasari acvatice si limnicole ce cuibaresc, se hranesc sau sunt in pasaj.
� Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
� modernizarea reţelei de apă;
� modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;
� realizarea reţelei de gaze;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 105
� menţinerea într-o stare bună de funcţionare a reţelei electrice;
� modernizarea reţelei de telefonie.
� realizarea unui sistem centralizat de canalizare precum si epurarea apelor
uzate in 2 statii de epurare aferente localităţilor Movila Miresii, Esna şi Ţepeş.
Prognozarea impactului:
Impact direct - impact nesemnificativ. Dezvoltarea echiparii tehnico-edilitare nu
exercită niciun impact asupra siturilor Natura 2000 datorită faptului că aceste lucrări se
vor efectua în zone deja antropizate situate în afara perimetrelor ariilor naturale
protejate, si care nu vor influenţa astfel în niciun fel biodiversitatea sau starea fizico-
chimica a apelor lacurilor naturale.
Impact semnificativ - Evacuarea apelor epurate din cele 2 statii de epurare pot
produce eutrofizarea lacurilor naturale Esna si Seaca.
Impact indirect – impact semnificativ pozitiv. Gestionarea corespunzatoare a
apelor uzate la nivelul intregii comune va avea un impact pozitiv datorită unei mai bune
gestionări a apelor uzate, evitând descarcarea acestora in apele de suprafata (in
special lacul Sarat) cu efect de eutrofizare.
Impact pe termen scurt – impact semnificativ pozitiv. Este limitat efectul negativ
produs prin descarcarea apelor uzate menajere in apele de suprafata, ape subterane si
sol.
Impact pe termen lung – Impact negativ. Descarcarea efluentilor statiilor de
epurare in apele lacurilor naturale Esna si Seaca poate favoriza procesul de acumulare
(cresterea incarcarii organice N si P) ducand la eutrofizarea celor 2 lacuri.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – acesta va fi
prezent doar ca urmare a prezenţei investiţiilor tehnico-edilitare ȋn special datorita
amplasarii statiilor de epurare si a conductelor de descarcare in cele 2 lacuri naturale.
În ceea ce priveşte faza de operare impactul este limitat fiind specific activitatilor
tehnico-edilitare.
In faza de operare a statiilor de epurare se poate identifica un impact potential
asupra structurii bio-chimice a apelor Lacurilor Seaca si Esna prin descarcarea
efluentilor ce pot produce un fenomen de acumulare bio-chimica.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 106
Impactul asociat etapei de dezafectare, datorită duratei mari de existentă a
amenajărilor urbane, precum şi a variabilitătii lor, nu se poate prognoza cu certitudine
momentul acestei faze precum şi particularitătile ei, însă de obicei aceasta se
desfăşoară pe termen scurt, in perioada demolărilor sau a reamenajărilor, astfel încât
impactul în această fază va fi local şi limitat la suprafata afectata.
Toate obiectivele propuse în cadrul modernizarii si dezvoltarii echiparii
edilitare a comunei Movila Miresii au ca areal de implementare zone situate in
afara ariilor naturale de interes comunatar si de protectie speciala existente în
unitatea administrativa a comunei Movila Miresii. Obiectivele ce privesc
modernizarea infrastructurii edilitare au ca scop si limitarea efectelor produse de
activitatile umane supra factorilor de mediu si implicit si asupra biodiversitatii
zonei.
Cele 2 statii de epurarea aferente localitatilor Movila Miresii si respectiv
Tepes Voda si Esna sunt amplasate în afara ariilor naturale protejate. Efluentii
rezultati prin epurarea apelor uzate in cadrul celor 2 statii sunt descarcati
gravitational in lacurile Esna (Opreanu) si Seaca lacuri caracterizate ca zone
sensibile avand schimb redus de apa.
Se impune realizarea unor statii de epurare cu treapta tertiara de reducere a
fosforului si azotului din efluentii evacuati pentru a reduce eutrofizarii lacurilor
Esna si Seaca ca urmare a fovorizarii fenomenului de acumulare chimica.
� Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;
� reabilitarea şi modernizarea drumurilor de pe teritoriul comunei;
� modernizarea şi semnalizarea intersecţiilor;
Obiectivele propuse cu scopul reabilitarii infrastructurii rutiere din comuna Movila
Miresii sunt situate in afara ariilor naturale protejate.
Prognozarea impactului:
Impact direct - nu este cazul. Obiectivele privind dezvoltarea si optimizarea
infrastructurii rutiere nu sunt localizate ȋn perimetrul ariilor naturale protejate si nu
exercită niciun impact asupra inegritatii si structurii biologice ale acestora.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 107
Impact indirect – nu este cazul. Gestionarea corespunzatoare infrastructurii
rutiere la nivelul intregii comune nu va avea un impact asupra ariilor naturale protejate.
Impact pe termen scurt – impact nesemnificativ.
Impact pe termen lung – impact nesemnificativ.
.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact
nesemnificativ. Implementarea obiectivelor este limitata la amplasamentul dezvoltarii
urbanistice.
� Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;
� realizarea unui complex de agrement, informare şi documentare asupra
speciilor şi resurselor din zonă;
� atragerea investitorilor şi crearea de locuri de muncă în domeniile agro-
zootehnic şi balneo-turistic prin facilităţi de natură fiscală;
Prognozarea impactului:
Impact direct - Obiectivul presupune amenajări turistice în vecinătatea Lacului
Sarat si implicit a ROSPA 0048 si ROSCI 0305 care pot avea un impact negativ pe
perioada constructiei.
Impact indirect – impact negativ datorita sporirii traficului si a activitătilor
antropice specifice dezvoltarii turistice in zona Lacului Sarat.
Impact pe termen scurt – impact nesemnificativ.
Impact pe termen lung - impact negativ prin cresterea activitătile turistice in
zona Lacului Sarat.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact
nesemnificativ. Este limitat la amplasamentul obiectivului urbanistic – zona dezvoltare
turistica - Ch.
Arealul destinat implementarii obiectivului de dezvoltare turistica (complex
de agrement, balneo-turistic) este situat in zona de nord a Lacului Sarat ,
amplasamentul fiind in totalitate pe teren agricol – parcelele destinate
implementarii obiectivului fiind propuse a se introduce in intravilan.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 108
Implementarea obiectivului privid dezvoltarea turistica nu afecteaza habitatele si
speciile de interes comunitar prezente in situl ROSCI 0305.
Arealul destinat implementarii obiectivului turistic ce constituie in proportie
de 100% teren agricol cultivat intensiv nu constituie habitate de hranire si
cuibarire a speciilor de pasari prezente in aria naturala de protectie speciala
ROSPA 0048.
De asemeni proiectul si planul urbanistic de detaliu privind „Includerea in
circuitul turistic şi balnear a Lacului Sărat Movila Miresii” „PUD etapa I complex
balneo-turistic” a fost evaluat din punct de vedere a biodiversităţii, studiul de
evaluare adecvată realizat concluzionănd că proiectul/planul propus nu are un
impact semnificativ asupra habitatelor, speciilor de flora si fauna, neafectand
integritatea sitului si structura biologica a acestuia.
Structura habitatelor identificate in zona Lacului Sarat (Figura nr. 4 - Harta
zonare habitate) nu a evidenţiat prezenta unor habitate de interes conservativ în zona
de implementare a obiectivului planului - Valorificarea superioară a resurselor
naturale, economice şi umane; Speciile de fauna în special dinamica avifaunei în
zona Lacului Sarat identificata în urma monitorizariilor efectivelor de pasari (Tabel nr.16
- Fenologia speciilor de pasari identificate pe Lacul Sarat) au evidentiat o dinamica
redusa, existenta speciilor limnicole si acvatice fiind limitata de dimensiunile mici ale
habitatelor de hranire si cuibarire ca urmare a caracterului Lacului Sarat (lac de crov) si
gradului crescut de mineralizare ce variaza anual ca urmare a evaporatei (salinitatea
fiind situata intre 100 g/l in perioadele cu exces de umiditate si 300 g/l la evaporatie
mare – perioada estivala).
Habitatele specifice dezvoltarii avifaunei limnicole si acvatice sunt situate în zona
de sud-vest a lacului, pe lungimea sudica si estica fiind caracterizate de prezenta
habitatelor margini de ape cu structura de dezvoltare slaba gradul de mineralizare
ridicat al lacului avand o influenta majora.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 109
Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor prezente pe amplasamentul
perimetrului destinat implementarii PUG cat si in vecinatatea acestuia putem prognoza
impactul prognozat asupra acestora precum si recomandari/masuri in ceea ce priveste
conservarea si protejarea acestora.
Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere a
speciilor de fauna sunt determinate în general prin modificarea habitatelor şi se
diferenţiază punctual la fiecare grup de faună.
Zona destinata implementarii obiectivelor PUG este situata in afara ariilor
naturale protejate este antropizata datorita agriculturii intensive, activităţilor umane,
cresterii animalelor. Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor
prezente în zonă, o reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai
puţin afectate din apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi
a activităţilor pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se
evidenţiază prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
SC Mediu Consulting SRL 110
Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de
floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.
Prin implementarea obiectivelor PUG nu vor fi supuse impactului speciile de floră
şi de faună ce ocupă în prezent habitatele existente in situl Natura 2000: 1530* Pajişti şi
mlaştini sărăturate panonice şi ponto-sarmatice, 1310 Comunităţi cu salicornia şi alte
specii anuale care colonizează terenurile umede şi nisipoase, şi R5309 Mlaştini şi
terenuri înmlăştinate (5) - Vegetaţie de margini de ape (53).
Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului produs prin
implementarea PUG in comuna Movila Miresii sunt reprezentati de numărul de specii
afectate pe de o parte, si de numărul de indivizi ai populatiilor locale afectate pe de altă
parte, acestia permitând cuantificarea consecintelor negative sau pozitive asa cum au
fost descrise mai sus. Alături de acesti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al
efectelor asupra mediului, ajută la evaluarea finală a nivelului de impact asociat
planurilor si proiectelor.
Astfel, în punctele critice de control identificate ca urmare a evaluarii fiecarui
obiectiv in contextul implementarii planului, au fost identificate efectelor acestora asupra
biodiversitătii locale, direct sau indirect, pe termen scurt sau lung, atât singulare cât si
cumulate. Astfel, functie de pozitionarea propunerilor de dezvoltare a comunei Movila
Miresii prin noul PUG, activitătile specifice obiectivelor pot avea un impact asupra ariilor
naturale de interes comunitar ROSCI 0305 si ariei naturale de protectie speciala
avifaunistica ROSPA 0048 sau pot să nu aibă absolut nicio influentă asupra acestuia,
după cum urmează:
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
111
Impactul prognozat Tipul impactului Faza de implementare a obiectivelor planului
Habitate si flora Habitate prioritare 1530*,
naturale specifice zonei 1310, Pajisti semi-naturale
Vegetatie specifica malurilor de apa R5309 etc.
Impact direct – impact nesemnificativ.
• Nu sunt afectate speciilor ce compun structura unor habitate fara interes conservativ.
Implementarea obiectivelor PUG se realizeaza strct pe terenuri agricole, terenuri ruderalizate,
pajisti semi-naturale caracterizate prin prezenta speciilor ruderale, invazive si care formeaza
asociatii fara interes conservativ.
• Sunt prezente in zona de implementare a PUG si habitate reprezentative pentru structura
ariei naturale protejate ROSCI 0305 – habitat de tip 1530* si 1310, habitate a caror structura
ramanand intacta nefiind afectate de implementarea PUG.
Impact indirect – impact nesemnificativ. Structura habitatelor nu este afectata indirect prin
implementarea planului. Nu se vor restrange suprafetele habitatelor de interes conservative
specific ariilor natural protejate.
Impact pe termen scurt – impact pozitiv. Limitarea degradarii habitatelor de interes comunitar
semnalate.
Impact pe termen lung – impact pozitiv prin cresterea gradului de revitalizare a habitatelor
specifice ROSPA 0048 si ROSCI 0305 datorita instituirii zonelor de interdictie definitiva (zona
adiacenta Lacului Sarat)
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact nesemnificativ.
Obiectivele specifice PUG sunt localizate strict la aria de dezvoltare.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
112
Impactul prognozat Tipul impactului
Nevertebrate
Impact direct – impact nesemnificativ. In faza de realizare a obiectivelor PUG nu se va înregistra un impact asupra nevertebratelor din zona ariilor protejate. Populaţiile mari de nevertebrate nu sunt localizate în zona de implementare aceasta fiind caracterizata prin populatii slabe de nevertebrate caracterizata prin specii comune cu valoare conservativa redusa. Impact indirect – Microhabitatele specifice terenurilor agricole si terenurilor neproductive sol vor fi afectate partial prin lucrări specifice de constructie si reabilitare atribuite obiectivelor planului; Impact pe termen scurt – impact negativ local doar la nivelul zonei de implementare a
obiectivelor cu character urbanistic. Nu face obiectul ariilor natural protejate.
Impact pe termen lung – impact negativ local (Lacul Sarat) prin cresterea activitătile turistice
in zona Lacului Sarat. Impactul asociat dezvoltarii turistice nu va determina pierderi
iremediabile de biodiversitate.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact nesemnificativ. Impactul asociat acestor etape este strict localizat la zona de implementare.
Vertebrate
Amfibieni şi reptile
Impact direct – impact nesemnificativ. In faza de realizare a obiectivelor PUG nu se va
înregistra un impact asupra anfibienilor si reptilelor specifice ariilor naturale protejate.
Populaţiile acestor clase (Amphibia si Reptilia) nu sunt localizate în zona de implementare PUG
aceasta fiind caracterizata de caracterizata prin specii comune cu valoare conservativa redusa.
Impact indirect – impact nesemnificativ. Terenuri agricole, terenuri ruderalizate destinate
implementarii PUG nu sunt identificate ca habitate de hrănire şi reproducere a speciilor de
reptile şi amfibieni.
Impact pe termen scurt – impact negativ local doar la nivelul zonei de implementare a
obiectivelor cu character urbanistic. Nu face obiectul ariilor natural protejate.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
113
Impactul prognozat Tipul impactului
Impact pe termen lung – impact negativ local (Lacul Sarat) prin cresterea activitătile turistice
in zona Lacului Sarat. Impactul asociat dezvoltarii turistice nu va determina pierderi
iremediabile de biodiversitate.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact nesemnificativ.
Impactul asociat acestor etape este strict localizat la zona de implementare.
În urma observaţiilor din teren speciile de amfibieni şi reptile identificate in zona de
implementare a PUG sunt reprezentate de specii comune, fără interes conservativ şi nu
necesită acţiuni de relocare.
Vertebrate Avifauna
Impact direct – impact negativ. Realizarea obiectivelor PUG in special etapa de constructie a
zona de dezvoltare turistica duce la crearea unui disconfort în perioada de reproducere şi
creştere a puilor pentru speciile aflate in zonele adiacente – Lacul Sarat. – in special
passeriformele şi speciile acvatice si limnicole semnalate. Monitorizarea habitatelor in zona de
dezvoltare turistica (nordul Lacului Sarat) nu a evidentiat existenta unor habitate propice
cuibaririi si hranirii speciilor limnicole si acvatice. Speciile identificate cuibaresc in zonele cu
vegetatie inalta (stufaris) , habitate ce sunt prezente pe latura sud-vestica si sud-estica a
Lacului Sarat.
Celelalte obiectivele ale planului se vor implementa in afara habitatele specifice avifaunei
caracteristice ROSPA 0048 prin urmare impactul produs va fi nesemnificativ.
Impact indirect – impact negativ. Obiectivul ce propune amplasarea a 2 statii de epurare ce
vor asigura epurarea apeor uzate isi descarcarea efluentilor in apele lacurilor Esna si Seaca pot
afecta prin eutrofizare a lacurilor diminuand ponderea speciilor de peşti si amfibieni în
economia lacului cu efecte asupra speciilor limnicole si acvatice intalnite.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
114
Impactul prognozat Tipul impactului
Impact pe termen scurt – impact nesemnificativ. Nu sunt afectate habitate de hranire,
cuibarire si reproducere a speciilor de pasari si implicit a ROSPA 0048.
Impact pe termen lung - impact negativ prin cresterea activitătile turistice in zona Lacului
Sarat ce poate crea un disconfort asupra ecologiei unor specii de pasari.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact nesemnificativ.
Vertebrate Mamifere
Impact direct – impact nesemnificativ.
Impact indirect – impact nesemnificativ.
Impact pe termen scurt – impact nesemnificativ.
Impact pe termen lung – impact nesemnificativ.
Impactul din faza de construcţie, de operare şi dezafectare – impact nesemnificativ.
Obiectivele specifice PUG nu propun afectarea speciilor de mamifere, implicit masurile de
conservare a acestora sunt sustinute prin stabilirea zonelor de interdictie definitiva de construire
(Zona adiacenta Lacului Sărat), a zonelor de protectie a ariilor naturale protejate.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
115
Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversitatii locale
Sistemului de cuantificare a impactului cumulativ asupra biodiversităţii locale s-a
realizat pornind de la matricea de tip Leopold ce se foloseste în mod curent în evaluările de
mediu. Acestea asigură informaţii cu caracter cantitativ pe baza unor note care se acordă
fiecărui efect asupra factorilor de mediu afectaţi.
Pentru evalarea efectului cumulativ produs prin implementarea obiectivele PUG
Movila Miresii s-a definit o matrice simplă în care aspectele de mediu se înscriu pe o axă,
iar efectele asupra mediului pe cealaltă axă;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
116
Evaluarea impactului asupra biodiversitatii generat de implementarea PUG – Movila Miresii folosind Matricea de tip
Leopold
Aspecte de mediu afectate EFECTE ASUPRA BIODIVERSITATII
Semnificative Secundare Cumulative Sinergice Termen
scurt Termen mediu
Termen lung
Permanente Temporare
Faza de implementare
Biodiversitatea locala
Habitate de interes comunitar
Fauna (in special avifauna)
Flora
Faza de operare
Biodiversitatea locala
Habitate
Fauna (in special avifauna)
Flora
Total 0 0 2 0 2 0 1 0 2
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
117
Din examinarea lor se desprind următoarele:
• Punctajul s-a aplicat pe baza măsurilor propuse pentru a prevenii, reduce şi
compensa pe cât posibil orice efect advers asupra mediului;
• Ţinând cont de notele acordate pentru fiecare tip de impact în parte se poate
observa că impactul predominant are un caracter secundar cumulativ in special
in faza de constructie, temporar pe termen scurt.
Justificarea impactului cumulativ
Faza de implementare
Se poate considera un impact semnificativ cumulat produs asupra biodiversitatii
locale in special asupra faunei locala (nevertebratele, reptile, rozatoare) in masura in
care alte activitati de constructie in zona se vor dezvolta simultan. Aceste aspecte sunt
putin probabile datorită următoarelor aspecte:
� dezvoltarea planului in majoritate pe terenuri agricole si ruderalizate unde s-au
desfasurat cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi florei
sălbatice;
� nu sunt prezente în zona amplasamentului eşantioane reprezentative ale florei
si faunei cu caracteristici tipice;
� speciile faună identificate nu sunt rare sau ameninţate cu dispariţia, majoritatea
speciilor au mobilitatea mare probabilitatea unei disparitii a speciilor de fauna
din zona fiind improbabila.
� Implementarea planului propus in zona este conditionata de masuri de
reducere a impactului asupra mediului propuse atat in perioada de executie cat
si in perioada de exploatare a obiectivelor, masuri stabilite in faza de obtinere a
avizului de mediu si in faza de acord de mediu pentru fiecare proiect de
investiţie.
Faza de operare
Activitatile desfasurate ca urmare a implementarii PUG comuna Movila Miresii
nu produce un impact semnificativ asupra biodiversitatii zonei chiar si in contextul
cumularii cu activitatile specifice ale comunei.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
118
Un efect cumulativ asupra avifaunei poate fi anticipat datorita cresterii gardului de
antropizare a lacurilor Esna si Seaca ca urmare a deversarii efluentilor rezultati din
statiile de epurare in cumulare cu activitatile de pescuit intensiv fapt ce duce la o
scadere a ponderii speciilor de peşti si implicit a prezentei efectivelor speciilor acvatice
si limnicole pe aceste lacuri naturale.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 119
Evaluarea semnificaţiei impactului pe baza indicatorilor cheie cuantificabili
prezenţi în cele ce urmează:
Procentul din suprafaţa habitatului care va fi pierdut – impact nesemnificativ
Implementarea obiectivelor PUG nu propune reducerea suprafeţei ariei protejate
ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI 0305. Se remarca o suprapunere a
obiectivelor planului peste ROSPA 0048, suprafata ce are destinatia in prezent de terenuri
agricole nefiind afectate habitate specifice de hranire, cuibarire sau odihna pentru speciile
de pasari specifoce sitului Natura 2000, practic suprafaţa habitatelor specifice ariei
naturale protejate ROSCI 0305 si ROSPA 0048 nu se vor restrănge.
Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru
necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar –
impact nesemnificativ
Prin implementarea PUG, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale protejate
ROSPA 0048 si ROSCI 0305 nu se va modifica, suprafatele destinate implementarii
planului reprezentand habitate antropice : terenuri agricole , terenuri ruderalizate, pajiste
semi-naturala degradata, acestea neconstituind habitate de interes comunitar, astfel
implementarea planului nu va genera un impact semnificativ asupra speciilor de interes
comunitar, asupra necesităţilor de hrana si cuibarit ale acestora.
Extinderea intravilanului nu presupune activităţi directe, în perimetrul propus, ci doar
iniţiative legislative si documentaţii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct
asupra suprafeţelor folosite pentru necesitatile de hrana ale speciilor de interes comunitar
din ROSPA 0048.
Suprafetele alocate intravilanului propus sunt definite astfel:
� Terenuri agricole si terenuri neproductive asociate dezvoltarilor urbanistice –
echipare tehnico-edilitara, noi functiuni de constructii si locuinte, dezvoltarea zona
turistica si de agrement , statii de epurare, ferme agricole etc.
� luciu de apa (Lacul Sarat – S = 201,15 ha)
� habitate de tip 1530, 1310, R5309 care fac obiectul Stabilirii şi delimitarea
zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire si implicit protejarii
ariilor naturale Natura 2000.
Prin urmare implementarea planului propus PUG Movila Miresii nu va produce
pierderi ale suprafetelor habitatelor de hranire a speciilor de pasari de interes conservativ
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 120
pentru care a fost desemnata aria naturala protejata. Se evidentiaza consform structurii
sitului Natura 2000 prezenta in pondere mare a speciilor limnicole si acvatice ce au ca
habitate de hranire si cuibarire, zonele strict legate de lacurile naturale existente în
comuna Movila Miresii – Lacul Lutul Alb, Lacul Sarat , Lacul Seaca, Lacul Esna, zone ce
nu fac obiectul dezvoltarii urbanistice a comunei.
Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente)- –
impact nesemnificativ
Nu se poate considera o fragmentare a habitatelor naturale, deoarece
implementarea planului propune obiective ce se vor realiza în afara sau la periferia ariilor
naturale protejate de pe teritoriul comunei Movila Miresii, zonele destinate avand o valoare
nesemnificativă atât din punct de vedere floral cât şi din punct de vedere speciilor de faună
(se remarca prezenta în numar mare a speciilor ruderale, perene si invazive).
Durata sau persistenţa fragmentării
Nu este cazul.
Durata sau persistenţa perturbării speciilor de interes comunitar, distanţa faţă
de aria naturală protejată de interes comunitar -– impact nesemnificativ
Avand in vedere specificul obiectivelor PUG, obiective ce sunt implementate in
afara ariei de interes comunitar ROSCI 0305, perturbarea speciilor de mamifere, păsări,
reptile şi nevertebrate se va resimţi in perioada de implementare ca urmare a activitatilor
specifice de reabilitare/modernizare tehnico-edilitare, dezvoltare durabila, complex turistic,
amenajari noi spatii verzi. Obiectivele propuse sunt in concordanta cu strategia de mediu
la nivel judetean si national conducând la o dezvoltare durabilă a comunei Movila Miresii.
Planul de Urbanism General al comunei Movila Miresii isi propune o stategie de
dezvoltare pe o durata de 10 ani, durata fiecarui obiectiv de implementare facand obiectul
strategiei locale de dezvoltare.
Schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă) – impact
nesemnificativ
Implementarea obiectivelor planului „Reactualizare PUG comuna Movila Miresii nu
va produce schimbari asupra habitatelor si speciilor de interes conservativ pentru care au
fost desemnate cele 2 ariii naturale protejate. Habitatele naturale de interes comunitar
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 121
identificate in zona administrativa a comunei Movila Miresii nu se vor restrange ca
suprafata fapt ce asigura inegritatea arilor naturale protejate.
Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de
implementarea planului – impact nesemnificativ
Având în vedere compoziţia habitatelor idetificate, speciilor si asociatiilor vegetale
pe care acestea le formeaza (asociatii descrise in capitolul 2.2.8) in zona studiata,
obiectivele propuse PUG nu afecteaza ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi
faună specifice ariilor naturale protejate ROSPA 0048 si ROSCI 0305 chiar şi fără măsuri
de reducere a impactului, ceea ce denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de
alta parte gradul redus de vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din
zonă.
Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de
apă sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice
ale unei arii naturale protejate de interes comunitar
Unul din obiectivele planului urbanistic general ce poate determina modificari legate
de resursele de apa îl reprezinta – sistemul de canalizare al comunei prin deversarea
efluentilor din cele 2 statii de epurare în apele lacurilor naturale Esna şi Seaca, lacuri ce
au un schim redus de apa fiind considerate zone sensibile. Ca urmare evacuarii efluentilor
statiilor de epurare se poate favoriza efectul de cumulare ce poate determina modificarea
functiilor ecologice ale lacurilor. Fenomenul de eutrofizare a celor 2 lacuri poate apare ca
urmare a continutului ridicat de fosfor şi azot in efluentii evacuati ce au un efect special
de favorizare a eutrofizării.
Efectele eutrofizării într-un lac sunt: - supraproducţia de plante macrofite şi de alge
la mal şi plancton la fund; - modificarea ponderii speciilor de peşti în economia lacului ca
urmare a apariţiei deficitului de oxigen; - diminuarea transparenţei şi schimbarea culorii
apei; - dispariţia conţinutului de oxigen în hipolimnion; - apariţia hidrogenului sulfurat,
fierului liber, magneziului şi a amoniacului;
Consecinţele eutrofizării apei din lac sunt: diminuarea importantă a potenţialului
biologic prin degradarea calităţii apei şi implicit a habitatelor existente; diminuarea până la
suprimare a ihtiofaunei si faunei acvatice si implicit a lantului trofic asociat - avifauna.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 122
Indicatori chimici cheie ai efluentilor evacuati din statiile de epurare ce contribuie la
eutrofizarea lacurilor cu apa dulce:
� în special în compuşi cu azot (N) şi fosfor (P) caracteristici apelor uzate
municipale incarcate in nutrienti.
Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului
Ca urmare a analizei propunerilor de dezvoltare din cadrul PUG, în vederea
identificării celor ce pot avea efecte negative asupra siturilor Natura 2000, conform
matricei de impact, si în functie de caracteristicile biodiversitătii din zonele supuse
dezvoltării si zonele învecinate acestora, precum si de posibilitătile si de gradul de
intersectare între biodiversitatea locală si activitătile asociate fiecăreia dintre propuneri, s-
au cuantificat impacturile asociate, asa cum sunt descrise pentru fiecare obiectiv de
dezvoltare în parte:
� Extinderea intravilanului comunei Movila Miresii de la 286,11 ha la 837,67 ha,
suprafaţă ce se suprapune peste 2 arii naturale protejate – ROSCI 0305 - Ianca - Plopu -
Sărat - Comăneasca şi ROSPA 0048 Ianca - Plopu – Sărat. Schimbarea destinatiei unor
terenuri din extravilan în intravilan nu prognozeaza niciun impact direct asociat acestei
initiative, deoarece implementarea acestui obiectiv nu presupune activităti directe în
comuna Movila Miresii, ci doar initiative legislative si documentatii de aprobare, care nu
exercită niciun impact direct asupra zonelor sensibile (situri Natura 2000). Totusi, datorită
faptului că odată trecută în intravilan suprafata propusă, vor avea loc o serie de modificări
ce presupun investitii în vederea dezvoltării si amenajării noii zone intravilane.
In scopul protejarii zonelor sensibile (ariile naturale Natura 2000) sunt stabilite şi
delimitate zonele cu interdicţie temporară sau definitivă de construire si implicit protejarii
ariilor naturale Natura 2000.
Astfel se impune crearea unei zone de interdictie cu latimea de 50 m perimetrala
Lacului Sarat care impreuna cu luciul de apa 201,15 ha vor asigura dezvoltarea speciilor
de interes conservativ pentru care a fost desemnata Aria naturala speciala de interes
avifaunistic ROSPA 0048. Aceste zone de protecţie asigura dezvoltarea habitatelor de
hranire, cuibarire si reproducere specifice avifaunei prezente.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 123
Reducere habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi
reproducere ale speciilor de interes comunitar – impact nesemnificativ
Prin implementarea PUG, suprafaţa habitatelor caracteristice ariei naturale protejate
ROSPA 0048 si ROSCI 0305 nu se va modifica, suprafatele destinate implementarii
planului reprezentand habitate antropice : terenuri agricole , terenuri ruderalizate, pajiste
semi-naturala degradata, acestea neconstituind habitate de interes comunitar, astfel
implementarea planului nu va genera un impact semnificativ asupra speciilor de interes
comunitar, asupra necesităţilor de hrana si cuibarit ale acestora.
Extinderea intravilanului nu presupune activităţi directe, în perimetrul propus, ci doar
iniţiative legislative si documentaţii de aprobare, care nu exercită niciun impact direct si
indirect asupra suprafeţelor folosite pentru necesitatile de hrana ale speciilor de interes
comunitar din ROSPA 0048.
De asemeni crearea unei zone de interdictie cu latimea de 50 m perimetrala Lacului
Sarat care impreuna cu luciul de apa 201,15 ha suprafata ce va asigura dezvoltarea
habitatelor de hranire specifice faunei existente din aria naturala protejata.
Prin urmare implementarea planului propus PUG Movila Miresii nu va produce
pierderi ale suprafetelor habitatelor de hranire a speciilor de pasari de interes conservativ
pentru care a fost desemnata aria naturala protejata.
� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de
construire;
Introducerea în intravilan a Lacului Sărat si a zonei aferente acestuia nu reprezintă un
factor de risc asupra integrităţii ariilor naturale protejate, propunându-se masuri de
interdicţie definitivă de construcţie şi stabilirea unei zone tampon cu lăţimea de 50 m cu
scopul conservării biodiversităţii acestui lac de importanţă naţională.
� Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare;
În ceea ce priveste activitătile de extindere a retelelor de apă si canalizare, acestea
vor presupune trasee subterane de conducte, care necesită operatiuni de excavare a
solului în vederea amplasării acestora, urmate de acoperirea la loc cu materialul
decopertat, fiind executate cu precădere în imediata vecinătate sau chiar suprapunânduse
cu infrastructura de drumuri. Traseele destinate implementarii obiectivului nu vor intersecta
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 124
habitate de interes comunitar. Profilul activitătilor legate de aceste retele de apă si
canalizare este identic, impactul pe termen mediu si lung fiind nesemnificativ.
� Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţean;
Lucrările de amenajare a infrastructurii rutiere de pe teritoriul comunei presupun
afectarea ireversibilă a suprafetelor ocupate de căile de aces, precum si a nivelului sporit
de zgomot si trafic din zonă. Ca urmare a faptului ca aceste obiective nu se vor realiza in
perimetrele siturilor Natura 2000 probabilitatea aparitiei unui impact negativ este foarte
mica.
� Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane;
Valorificarea zonelor cu caracter turistic;
Stimularea turismului în zonă se va realiza prin amenajarea de spatii turistice în
vecinătatea Lacului Sarat, astfel in perioada de constructie si amenajare există o
probabilitate destul de mare a unui impact negativ asupra biodiversitătii lacului, însă
datorită faptului că nivelul consecintelor asociate este destul de mic deoarece aceste
lucrări se vor efectua în afara sitului ROSCI 0305 şi ROSPA 0048 si implicit in afara
habitatelor naturale de interes conservativ. In zona destinata implementarii obiectivului
biodiversitatea prezenta este specifică terenurilor agricole si asociatiilor ruderale,
biodiversitate ce nu este specifica ROSCI 0305 (Lacului Sarat). Din aceste considerente,
impactul pe termen scurt este evaluat ca fiind nesemnificativ. În ceea ce priveste
activitătile pe termen mediu si lung, acestea sunt reprezentate de activitătile balneo-
turistice desfasurate in principal in perioada estivală, activitatile putand exercita un efect
de deranj in special asupra speciilor de pasari ce colonizeaza Lacul Sarat.
� Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în
valoare a acestora;
Obiectivele privind punerea in valoare a valorilor de patrimoniu din comuna Movila
Miresii nu presupun activităti directe în comuna Movila Miresii, ci doar initiative de
promovare la nivel local, judetean si national. Aceste initiative de promovare a valorilor de
parimoniu por include si aspecte privind diversitatea biologica cu scopul derularii initiativlor
in domeniul conservarii ariilor naturale prezente si a speciilor de flora si fauna.
� Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi;
Amenajarea spatiilor verzi existente precum si extinderea acestora pentru a acoperi
necesarul de 26 mp/locuitor presupune realizarea unor lucrari specifice in interiorul
localitatilor. Obiectiv este propus pentru implementare in afara siturilor Natura 2000 astfel
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 125
că nu poate avea un impact negativ diversitatii biologice si integritatii acestora. Pe termen
mediu si lung, specificul spatiilor verzi nu implică alte activităti, fiind spatii care cel mult
sunt întretinute periodic, astfel că nivelul impactului acestora este nesemnificativ
� Modernizarea sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din
activităţi umane sau de producţie.
Un sistemul de management al deseurilor la nivelul comunei Movila Miresii
minimizeaza impactului negativ creat de activitatile ce genereaza deseuri la nivelul
comunei si implicit reduce presiunile exercitate asupra siturilor Natura 2000 prezente in
vecinatatea zonelor locuite.
Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor
de reducere a impactului
Ca urmare a implementării măsurilor de reducere/eliminare a impactului pentru
fiecare din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung,
singulare si cumulate), potentialul impactului identificat pentru fiecare obiectiv specific
PUG se va schimba, ca urmare a reevaluării acestora.
Astfel, dacă se implementează măsurile de reducere/eliminare propuse, se poate
mentiona că nivelul impactului rezidual scade si se încadrează în limita impactului de tip
nesemnificativ în cazul evaluarii tururor obiectivelor de implementare.
Măsurile de reducere/eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare
categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la
eliminarea impactului vizat.
Cercetarile realizate în zona PUG studiata au demonstrat ca obiectivele propuse
PUG Movila Miresii nu vor avea un impact negativ semnificativ asupra speciilor de
flora şi fauna salbatica şi a habitatelor naturale care au stat la baza desemnării siturilor
Natura 2000: ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat – Comăneasca si ROSPA 0048 - Ianca -
Plopu – Sărat.
Totodata, prin prezentul studiu au fost impuse masuri de diminuare a impactului
asupra
biodiversitatii, care vor fi în grija beneficiarului şi a celor care vor dezvolta
obiectivele din cadrul PUG
Atata timp cat beneficiarul va urmari implementarea atat a legislatiei pentru
protectia mediului, cat şi a acestor masuri de diminuare a impactului asupra biodiversitatii,
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 126
consideram ca nu va exista un impact rezidual în urma implementarii obiectivelor
urbanistice a PUG Movila Miresii.
Evaluarea impactului cumulativ rezidual care va rămâne după implementarea
măsurilor de reducere a impactului
Aprecierea impactului cumulativ rezidual asupra biodiversităţii prin implementarea
măsurilor de reducere a impactului prognozat de PUG, s-a realizat în raport cu celelalte
activităţi desfasurate sau care vor fi dezvoltate în zona studiata a comunei Movila Miresii
pe durata de implementare a planului de 10 ani.
Întrucât ariile protejate din zona, incluse în Reţeaua Natura 2000, ocupa suprafeţe
destul de mari in comuna Movila Miresii: ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat –
Comăneasca – 1296 ha si ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat – 1070 ha, au fost
evaluate toate activităţile din cadrul comunei Movila Miresii ce pot prognoza un impact
cumulativ rezidual inpreuna cu obiectivele PUG.
Specificam ca activităţile principale identificate în zona administrativa a comunei
Movila Miresii sunt legate de:
� agricultura (ex. culturi agricole de plante tehnice), suprafeţele agricole înconjoara
suprafeţele lacurilor naturale
� păşunat (ovine, caprine si taurine), activitati ce se desfasoara pe terenurile
neproductive, pasuni, pajiti dar si în zona ariilor naturale protejate.
� turism/pescuit (în special turism necontrolat, a.n. de weekend) si pescuit în
fermele piscicole de pe lacurile Seaca, Lutul Alb, Esna.
� activităti de protectie şi conservare a habitatelor, speciilor de flora si fauna din zona
comunei Movila Miresii în conformitate cu legislaţia de mediu, pe suprafeţele
siturilor protejate.
Masurile de reducere a impactului stabilite pentru fiecare obiectiv urbanistic stabilite
prin Studiual de Evaluare Adecvata pentru PUG si asimilate de beneficiar (Primaria Movila
Miresii) au ca scop limitarea efectelor create asupra biodiversitatii locale cat si asupra
speciilor de interes conservativ pentru care au fost desemnate ariile naturale protejate.
Aceste masuri de reducere au fost elaborate si cu scopul de a reduce efectele produse de
activitatile desfasurate in cadrul comunei Movila Miresii asupra biodiversitatii si asigura
integritatea ariilor naturale protejate in comuna respectiv ROSCI 0305 Ianca - Plopu -
Sărat – Comăneasca si ROSPA - Ianca - Plopu – Sărat ha.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 127
Prin urmare impactul rezidual cumulativ asupra integritatiil ariilor naturale protejate
Natura 2000 ce va ramane dupa implementarea masurilor de reducere a impactului
stabilite pentru implementarea obiectivelor PUG al comunei Movila Miresii este
nesemnificativ.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 128
4. Măsurile de reducere a impactului
4.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan
şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar
Recomandari in ceea ce priveste conservarea si protejarea habitatelor existente in zona PUG
Reactualizare PUG comuna
Movila Miresii Obiective PUG
Tipuri de
habitate/
specii
de plante Amplasament
Impactul asupra
Habitatelor/speciilor existente
ROSCI 0305 si ROSPA 0048
Recomandări
Stabilire intravilan comuna
Zona de intredictie
construire
1530*, 1530, R5309,
R8704;
Terenuri agricole;
Pasuni semi-naturale
Intravilan propus de 837,67 ha;
T17; T10p162; T29p279; T52p1;
T29p276; T39p451 (Esna);
T29p276; T41;T42; T29p283;
Lacul Sărat.
Impact pozitiv prin stabilirea
unor zone de protectie
adiacente Lacului Sarat.
Se recomanda stabilirea unor
masuri de protectie (prin planul
de management) a habitatelor şi
speciilor de interes conservativ.
Complex turistic de
agreement Ch si
Complex balneo-turistic
(PUD faza 1)
Terenuri agricole
Pajişti seminaturale
degradate
R8704;
Proiect de dezvoltare durabila
T29p276; T41;T42; T29p283 Nesemnificativ
Limitarea pe cat posibil a
patrunderii speciilor invazive.
Protectia habitatelor si speciilor
de interes conservativ invecinate
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 129
Reactualizare PUG comuna
Movila Miresii Obiective PUG
Tipuri de
habitate/
specii
de plante Amplasament
Impactul asupra
Habitatelor/speciilor existente
ROSCI 0305 si ROSPA 0048
Recomandări
Reabilitare tehnico-edilitara
Statii de epurare;
Retele de canalizare.
Alimentare cu apa;
Modernizare drumuri
Terenuri agricole si
terenuri agricole
ruderalizate
Curti-constructii
Localitati: Movila Miresii, Esna si
Tepes.
Nesemnificativ
Nu se exercită niciun impact
asupra siturilor SPA si SCI
datorită faptului că aceste
lucrări se vor efectua în zone
deja antropizate – localitile din
comuna Movila Miresii.
Limitarea pe cat posibil a
patrunderii speciilor invazive.
Respectarea parametrilor de
evacuare a efluentilor de la
staţiile de epurare conform NTPA
001.
Valorificarea namolurilor rezultate
din statiile de epurare in
agricultura.
Construirea a 2 statii
epurarea pe uzate cu
descarcare a apelor epurate
in lacurile Esna si Seaca –
lacuri naturale
Lacuri naturale;
Habitate margini de
ape R5309
Lacul Seaca S= 106,22 ha (T22,
P248)
Lacul Esna – S= 229,55 Ha (T52,
P257)
Deversarea efluentilor celor 2
statii de epurare in apa lacurilor
naturale (Esna si Seaca) poate
favoriza fenomenul de
acumulare ducand la fenomenul
de eutrofizare a lacurilor.
Respectarea parametrilor de
evacuare a efluentilor de la
staţiile de epurare conform NTPA
001.
Staţiile de epurare sa fie
prevăzute cu treapta tertiara de
reducere a fosforului si
azotului din efluentii rezultati.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 130
Masuri de diminuare a impactului prognozat asupra speciilor si implicat asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar
Nr. crt
Specia Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare
Habitate/Specii 1 Comunităţi litorale şi halofile mare
2 Mlaştini şi terenuri înmlăştinate
moderată
Habitatul de comunităţi litorale şi halofite s-a identificat pe malul sud-estic al Lacului Sărat şi ȋn sud-vestul
lacului Lutul Alb. Impunându-se o zonă de protecţie în jurul lacului Sărat (Movila Miresii) se va limita implactul implementării obiectivelor prevăzute
în prezentul PUG. Habitalul de mlaştini şi terenuri
înmlăştinate, s-a evidenţiat întâlnit pe toate cursurile de apă şi lacurile de
apă dulce din comuna Movila Miresii. Habitatul este semnalat şi pe malurile sud-vestice ale lacului Movila Miresii
în zona cu izvoare formând pâlcuri de vegetaţie înaltă cu suprafaţa maximă de 500 mp. De menţionat este faptul
că implementarea obiectivelor prevăzute în plan, vor aduce un plus
conservării şi protejării zonei analizate, prin eliminarea depozitării haotice a deşeurilor, atât menajere cât şi de origine animală, în special
pe malurile lacului Sărat. În urma implementării planului NU se va genera un impact negativ asupra
zonei analizate: � NU se vor modifica suprafeţelor
biotopurile din imediata vecinătate a lucriurilor de apă - planul dezvoltându-se pe terenuri agricole si în intravilanul comunei;
� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate
Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:
� Habitatele de mlastini si vegetatie de margini de ape vor fi protejate;
� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;
� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;
� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente.
� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie;
� depozitarea materialelor în spaţii amenajate. � implementarea elementelor planului sa nu
afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 131
Nr. crt
Specia Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare
specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă; Impactul în faza de operare este nul
pentru habitate, floră şi vegetaţie daca se vor respecta normele în
vigoare.
3 Terenuri agricole şi peisaje
artificiale redusă
Acest tip de habitat este întâlnit în toata zona comunei, specifice
marginilor de drumuri comunale, drumuri de acces tarlale si zone unde
s-au depozitat gunoi e grajd, zone antropice. Nefiind un habitat cu o
valoare conservativă, implementarea obiectivelor prevăzute în PUG, nu vor
avea un impact negativ asupra acestui ecosistem daca se vor respecta normele în vigoare.
Avifaună 4 Accipiter nisus neconsemnată
5 Acrocephalus schoenobaenus
neconsemnată
6 Acrocephalus scirpaceus
neconsemnată
7 Alauda arvensis Anexa 5C 8 Alcedo atthis Anexa 3 9 Anas crecca Anexa 5C 10 Anas penelope Anexa 5C 11 Anas querquedula Anexa 5C 12 Anser albifrons Anexa 5C 13 Anser anser Anexa 5C 14 Ardea cinerea neconsemnată 15 Ardeola ralloides Anexa 3 16 Asio otus neconsemnată 17 Athene noctua Anexa 4B 18 Aythya ferina Anexa 5C 19 Aythya fuligula Anexa 5C
Nu estimam impact semnificativ în faza de implementare a obiectivelor PUG asupra avifaunei existente.
Prin particularitătile sale, perimetrele propuse intravilanului se suprapune cu situl Natura 2000 ROSPA 0048, pe suprafaţa Lacului Sarat. Obiectivele planului sunt implementate în zone care nu sunt foarte productive din punct de vedere atât a speciilor de păsări prezente, precum si a efectivelor acestora. Se propune instituirea unei zone de protectie/interdictie de construire ce asigura perimetrul Lacului Sarat 205,15 ha cat si stabirea unei zone tampon (interdictie de construire) cu
Pentru protecta speciilor de pasari identificate în perimetrul şi vecinătatea planului se impun următoarele măsuri stabilite de catre constructor si beneficiarul planului: � Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea planului. � Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul planului; � planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie si amenajare, etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului, gestionarea deseurilor, toate aceste aspecte putând exercita un efect negativ asupra biodiversitatii dacă nu sunt gestionate corect;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 132
Nr. crt
Specia Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare
20 Aythya nyroca Anexa 3 21 Bombycilla garrulus Anexa 4B 22 Branta ruficollis Anexa 3 23 Buteo buteo neconsemnată 24 Carduelis cannabina Anexa 4B 25 Carduelis carduelis Anexa 4B 26 Carduelis chloris Anexa 4B 27 Charadrius dubius neconsemnată 28 Chlidonias hybridus Anexa 3 29 Ciconia ciconia Anexa 3 30 Circus aeruginosus Anexa 3
31 Coccothraustes coccothraustes
Anexa 4B
32 Coracias garrulus Anexa 3 33 Corvus corone cornix Anexa 5C 34 Corvus monedula Anexa 5C 35 Cuculus canorus neconsemnată 36 Cygnus olor neconsemnată 37 Egretta alba Anexa 3 38 Egretta garzetta Anexa 3 39 Emberiza citrinella neconsemnată 40 Emberiza schoeniclus neconsemnată 41 Falco tinnunculus Anexa 4B 42 Falco vespertinus Anexa 3 43 Fringilla coelebs neconsemnată 44 Fulica atra Anexa 5C 45 Galerida cristata neconsemnată 46 Gallinago gallinago Anexa 5C 47 Gallinula chloropus Anexa 5C 48 Garrulus glandarius Anexa 5C 49 Gavia arctica Anexa 3 50 Glareola pratincola Anexa 3
51 Himantopus himantopus
Anexa 3
52 Hirundo rustica neconsemnată 53 Ixobrychus minutus Anexa 3
latimea de 50 metri perimetrala Lacului Sarat.
Pentru obiectivul – dezvoltarea unei zone turistice in vecinatatea Lacului Sarat nu progniozam un impact semnificativ asupra speciilor de interes conservativ. Zona destinata dezvoltarii turistice situata in nordul Lacului Sarat este reprezentata de terenuri agricole, habitate ce nu sunt specifice avifaunei caracteristice sitului SPA 0048. Speciile limnicole si acvatice sunt prezente pe întreaga suprafata a Lacului Sarat, zonele cele mai frecventate pentru hranire si cuibarire sfiind situate in zona cu vegetatie de margini de ape, zona sud vestica si zona sud-estica a Lacului Sarat.
Deversarea efluentilor statiilor de
epurare in lacurile Seaca si Esna pot duce pe termen lung la o acumulare a nutrientilor, fapt ce poate duce la eutrofizarea lacurilor si implicit la modificarea structurii ihtiofaunei. Cumulat cu activitatile piscicole intensive efectuate pe cele 2 lacuri impactul se poate resinti pe termen lung prin modificarea calitatilor bio-chimice a apelor lacului ce favorizeaza dezvoltarea excesiva a plantelor macrofite, alge la mal şi plancton la fund; - modificarea ponderii speciilor de peşti în
� Reducerea perturbării avifaunei prin emisii de praf, zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare);
- Astfel lucrările identificate ca surse de emisii, zgomot si vibratii în zona PUG (in special in zonele invecinate ariilor natural protejate) se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit si crestere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăsurarea lucrărilor netrebuind să depăsească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;
- etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare si construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;
- Rutele vehiculelor şi a utilajelor grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.
- Reducere a emisiilor de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie)
� Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi /sau a puilor etc. din arealul analizat).
- Este necesara Instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau perturbării biodiversităţii
- Este interzis accesul in zonele specifice de cuibarire a personalului neavizat.
- Se impune limitarea accesului animalelor si
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 133
Nr. crt
Specia Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare
54 Lanius collurio Anexa 3 55 Lanius minor Anexa 3 56 Larus cachinnans neconsemnată 57 Larus minutus Anexa 3 58 Larus ridibundus neconsemnată 59 Limosa limosa neconsemnată
60 Luscinia megarhynchos
neconsemnată
61 Melanocorypha calandra
Anexa 3
62 Mergus merganser neconsemnată 63 Merops apiaster neconsemnată 64 Miliaria calandra Anexa 4B 65 Milvus migrans Anexa 3 66 Motacilla alba Anexa 4B 67 Motacilla flava Anexa 4B 68 Muscicapa striata Anexa 4B 69 Numenius arquata neconsemnată 70 Nycticorax nycticorax Anexa 3 71 Parus caeruleus neconsemnată 72 Parus major neconsemnată 73 Passer domesticus neconsemnată 74 Passer montanus neconsemnată
75 Pelecanus onocrotalus
Anexa 3
76 Perdix perdix Anexa 5C 77 Phalacrocorax carbo neconsemnată 78 Phalacrocorax pygmeus Anexa 3 79 Philomachus pugnax neconsemnată
80 Phoenicurus phoenicurus
Anexa 4B
81 Phylloscopus collybita neconsemnată 82 Pica pica Anexa 5C 83 Platalea leucorodia Anexa 3 84 Plegadis falcinellus Anexa 3 85 Pluvialis apricaria Anexa 3
economia lacului ca urmare a apariţiei deficitului de oxigen; - diminuarea transparenţei şi schimbarea culorii apei , efecte ce produc si modificarea faunei acvatice si implicit a avifaunei din lantul trofic. Implementarea obiectivelor PUG nu va influenta culoarele de zbor, proiectul propus neconstituind o bariera în migratia speciilor de pasari. Obiectivele planului şi natura lucrărilor efectuate NU prognozeaza un impact semnificativ cuantificabil prin scaderea numărului de indivizi, deranjarea zonelor de cuibarire, de hranire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007 şi fisa sitului Natura 2000.
activitatilor de pasunat intensiv in habitatele prioritare – vegetatie de maluri de ape, stufaris habitatate ce asigura cuibarirea si reproducerea speciilor de de interes conservativ ale ROSPA 0048.
� Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor de origine animală pe malurile lacurilor, limitând astfel atragerea efectivelor de păsări. � Depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest Masuri pentru sistemul de canalizare si epurare al apelor uzate: � Toate apele uzate menajere colectate în sistemul de canalizare trebuie sa fie dirijate către statile de epurare. � Staţiile de epurare trebuie sa fie prevăzute cu treapta tertiara de reducere a fosforului si azotului din efluentii rezultati. � Este obligatorie respectarea parametrilor de evacuare a efluentilor de la staţiile de epurare conform NTPA 001/2002
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 134
Nr. crt
Specia Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare
86 Podiceps cristatus neconsemnată 87 Pyrrhula pyrrhula neconsemnată 88 Rallus aquaticus neconsemnată
89 Recurvirostra avosetta
Anexa 3
90 Sitta europaea Anexa 4B 91 Sterna hirundo Anexa 3 92 Streptopelia decaocto Anexa 5C 93 Streptopelia turtur Anexa 5C 94 Sturnus vulgaris Anexa 5C 95 Sylvia atricapilla neconsemnată 96 Sylvia communis neconsemnată 97 Sylvia curruca neconsemnată 98 Tachybaptus ruficollis Anexa 4B 99 Tadorna tadorna neconsemnată 100 Tringa erythropus neconsemnată 101 Tringa glareola Anexa 3 102 Tringa totanus neconsemnată 103 Turdus merula neconsemnată 104 Turdus pilaris Anexa 5C 105 Upupa epops neconsemnată 106 Vanellus vanellus neconsemnată
Amfibieni/reptile 107 Rana esculenta Anexa 5A 108 Rana ridibunda Anexa 5A 109 Hyla arborea Anexa 4A 110 Pelobates fuscus Anexa 4A 111 Natrix tessellata Anexa 4A 112 Natrix natrix neconsemnată 113 Lacerta agilis Anexa 4A
114 Lacerta viridis Anexa 4A
În urma monitorizării zonei studiate pentru implementarea PUG au fost observate un număr redus de exemplare de amfibieni şi reptile acestea fiind specii comune.
Pentru speciile de reptile si amfibieni identificate în
zona de studiu nu este necesară implementarea unor măsuri de diminuare a impactului deoarece acesta este nesemnificativ, singurul moment când există un deranj minor este pe durata fazelor de construcţie, dar care nu va afecta nici ireversibil si nici semnificativ populaţiile locale.
Este necesar a se stabili unele masuri cu caracter organizatoric ce stabilesc:
-desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare;
- respectarea căilor de acces stabilite (existente sau
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 135
Nr. crt
Specia Stadiul de conservare
OUG 57/2007
Impactul posibil prognozat asupra mediului
Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus spre implementare
nou create);
Mamifere 115 Microtus arvalis neconsemnată 116 Apodemus agrarius neconsemnată 117 Vulpes vulpes Anexa 5B
118 Lepus europaeus
Anexa 5B
În urma monitorizării, au fost observate un număr restrâns de mamifere.
De asemeni au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice pentru speciile de rozătoare în special în zona malurilor de ape şi în imediata vecinătate a terenurilor agricole. În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus în zona de implemtare a obiectivelor din PUG.
Implementarea obiectivele PUG nu au un impact semnificativ asupra populatiilor de mamifere din zona studiata. Prin urmare se stabilesc doar masuri cu caracter general: � Interzicerea capturarii/omorârii acestor specii. � În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. � În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe. � În perioada de funcţionare unele obiective din PUG vor fi împrejmuite cu gard, accesul în zonă fiind aproape nul.
Nevertebrate 119 Aglais urticae neconsemnată 120 Anisoplia austriaca neconsemnată 121 Apis mellifera neconsemnată 122 Aranea diadema neconsemnată 123 Bombus terrestris neconsemnată 124 Coccinella septempunctata neconsemnată 125 Culex pipiens neconsemnată 126 Decticus verrucivorus neconsemnată 127 Erythromma viridulum neconsemnată 128 Formica rufa neconsemnată 129 Gryllus campestris neconsemnată 130 Melanostoma scalare neconsemnată 131 Pieris brassicae neconsemnată 132 Pieris rapae neconsemnată 133 Plebeius argus neconsemnată 134 Vanessa atalanta neconsemnată 135 Vanessa cardui neconsemnată 136 Vespa germanica neconsemnată
În perimetrul analizat, în perioada de monitorizare s-au identificat mai multe specii de nevertebrate.
Nu se prognozează un impact negativ asupra speciilor în faza de construcţie/operare.
Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create). Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala; Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces; Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente. Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie; Depozitarea materialelor în spaţii amenajate. Implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 136
Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie
să asigure regulile necesare implementării lor corespunzătoare.
4.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a impactului
Planul de implementare a măsurilor de reducere a impactului asupra mediului – Reactualizare PUG, Comuna Movila Miresei,
judeţul Brăila
Măsură propusă Responsabilitate Control/Monitorizare Momentul implementării
MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA SPECIILOR DE FLORA ŞI FAUNA
Identificarea posibililor receptori de zgomot încă din faza de implementare a obiectivelor PUG
Primaria Movila Miresii / proiectant / supervizor de mediu
Raport supervizare la începerea lucrărilor
La fază de implementare plan.
Implementarea elementelor planului sa nu afecteze sub nici o forma (respectarea planului) integritatea habitatelor identificate in vecinatate.
Primaria Movila Miresii / proiectant / supervizor de mediu
Raport de mediu, Raport supervizare la începerea lucrărilor
La faza de plan
Etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare si construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelasi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;
Primaria Movila Miresii / proiectant / supervizor de mediu
Raport supervizare la începerea lucrărilor
Se va adopta în timpul implementarii obiectivelor.
Lucrările identificate ca surse de emisii, zgomot si vibratii în zona PUG (in special in zonele invecinate ariilor natural protejate) se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit si crestere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei obiectivelor PUG
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 137
perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăsurarea lucrărilor netrebuind să depăsească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate; Rutele vehiculelor şi a utilajelor grele care susţin activităţile de construcţie (camioane, macarale, excavatoare, buldozere) vor fi stabilite cât mai departe de receptorii sensibili.
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Raport supervizare Se va adopta în timpul construcţiei obiectivelor PUG
Reducerea suprafeţelor perturbate doar la suprafetele propuse
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Raport de mediu Contract de lucrări Raport supervizare
Se va adopta în faza proiectare
Reducere a emisiilor de praf pe drumurile nepavate şi pe terenurile decopertate (sau fără vegetaţie)
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
Se va adopta în faza construcţie a obiectivelor PUG
Refacerea zonelor perturbate de construcţie imediat după finalizarea lucrărilor.
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
La finalizarea lucrărilor
Instruirea muncitorilor cu privire la prezenţa resurselor importante din zonă şi la importanţa protecţiei acestora.
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
La începerea lucrărilor şi în timpul construcţiei obiectivelor PUG
Instruirea personalului, contractorilor şi a vizitatorilor în scopul evitării hărţuirii sau perturbării biodiversităţii
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
În timpul construcţiei obiectivelor PUG
Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor de origine animală pe malurile lacurilor, limitând astfel atragerea efectivelor de păsări.
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza de implementare a obiectivelor
Depozitarea controlată a deşeurilor, în containere adecvate, pe categorii de deşeuri şi îndepărtarea periodică a acestora de pe amplasament prin firme specializate şi autorizate în acest sens.
Constructor Raport supervizare La începerea lucrărilor, cu aplicativitate în faza de
Consultarea organismelor în drept/autorităţilor locale în vederea utilizării terenurilor
Consultant de mediu Raport de mediu La faza de obtinere avize
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 138
Limitarea accesului animalelor si activitatilor de pasunat intensiv in habitatele prioritare – vegetatie de maluri de ape, stufaris habitatate ce asigura cuibarirea si reproducerea speciilor de de interes conservativ ale ROSPA 0048.
Primaria Movila Miresii, Consiliul Local
Raport de mediu Regulament local
In faza PUG
Consolidarea infrastructurii existente (reţele de transmisie, drumuri) pentru utilizarea eficientă a terenului
Primaria Movila Miresii Plan Urbanistic General Regulament de urbanism
La faza de PUG
Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
În faza de construcţie
Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor existente.
Primaria Movila Miresii / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
Captarea, canalizarea si epurarea intregului volum de ape uzate generate. Este obligatorie respectarea parametrilor de evacuare a efluentilor de la staţiile de epurare conform NTPA 001/2002
Primaria Movila Miresii r / constructor / supervizor de mediu
Contract de lucrări Raport supervizare
În faza de construcţie
Reducerea nutrientilor (N si P) din efluentii descarcati din statiile de epurare in receptorii naturali prin obligativitatea treptei tertiare de epurare.
Primaria Movila Miresii Contract de lucrări Raport supervizare
În faza de construcţie
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 139
4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu
Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de reducere a
impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării activităţlor de
constructie. Pe lângă monitorizare impusă, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a
putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se
modifică, se recomandă monitorizarea biodiversităţii cel putin un an începând odată cu
derularea activităţilor de constructie, în vederea readucerii acestuia la un nivel minim
acceptat.
În tabelul următor se prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor
semnificative ale implementării planului propus.
Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu identificate
şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu relevante care pot fi
influenţate de implementarea Reactualizării Planului de Urbanism General al comunei Movila
Miresii, judeţul Brăila propus.
Tabelul nr. 19 Programul de monitorizare propus
Nr. crt.
Obiective Indicator Frecvenţa Responsabilitate
Etapa de implementare a obiectivelor prevăzute în PUG
1 Protecţia calităţii aerului -
pulberi Poluanţi atmosferici
specifici: pulberi trimestrial CL Movila Miresii
2
Protecţia calităţii aerului - Controlul emisiilor datorate funcţionării mijloacelor de
transport şi utilajelor
- Verificări tehnice periodice a autovehiculelor
utilizate - Consumuri specifice şi evidenţa consumului de
carburanţi
Conform bunelor practici
ingineresti
CL Movila Miresii
3
Protecţia solului - Delimitarea terenurilor afectate direct şi
permanent de implementarea planului
Măsurători topografice pentru determinarea suprafaţelor de teren
implicate in activitatea de constructie - stabilirea
bornelor.
Conform plan de
constructie
CL Movila Miresii
4
Determinarea nivelului de disconfort datorat zgomotului
şi vibraţiilor produs de organizarea de santier
Măsurători periodice a nivelului de zgomot şi vibraţii la limita zonelor
afectate
Perioada de
constructie
CL Movila Miresii
BIODIVERSITATE
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 140
5
Recomandam ca toata perioada de
implementare a obiectivelor prevăzute în PUG în special
în imediata vecinătate a Lacului Sărat din comuna
Movila Miresii să fie asistata de o
persoana/firma/institutie specializata in domeniul
biodiversitate, contractată de către Consiliul Local Movila Miresii, care sa
se implice activ in implementarea durabila a obiectivelor propuse prin
plan fără a imfluenţa negativ aria protejată.
Inainte de inceperea lucrarilor de constructi si in timpul acestora
Conform plan de
constructie
6
Inspectarea in prealabil a zonelor unde urmeaza
a se implementa lucrari de decopertare; prelevarea,
daca va fi cazul, a exemplarelor de fauna din zona punctelor de lucru si
transportarea acestora in zone sigure din
vecinatate ce ofera conditii de habitat similare (Ex:Pelobates fuscus, Lacerta agilis, Lacerta viridis)
Inainte de inceperea lucrarilor de constructi
7
Implementarea obiectivelor planului sa nu
afecteze sub nici o forma integritatea habitatului (1530* Pajişti şi mlaştini sărăturate
panonice şi ponto-sarmatice.
Inainte de inceperea lucrarilor de constructi si in
timpul acestora
Conform plan de
constructie
CL Movila Miresii/ Executantul lucrarilor,
supravegheat de specialistul in
domeniul biodiversitatii
Etapa de functionare/exploatare a obiectivelor prevăzute în PUG
8 Managementul deşeurilor
Cantităţile de deşeuri generate, tratate,
valorificate şi eliminate pentru fiecare tip de deşeu
în parte.
Lunar
CL Movila Miresii
Responsabil de mediu
9
Parametri ape uzate menajere rezultate
Parametri evacuare statii de epurare
Nivel zgomot si vibratii produs de fiecare obiectiv
Conform NTPA 001 - H.G. nr 188/2002;
Ordin MAPPM nr. 462/1993;
STAS nr. 12574/1987; STAS 10009/1988;
Conform Autorizatiei de mediu
CL Movila Miresii
Responsabil de mediu
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 141
5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau
habitatele de interes comunitar afectate
Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea
planului şi în zona învecinată a planului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre starea
lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ, face posibilă
şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în predicţia
modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp util, pentru
conservarea acestora. Cunoaşterea bazata pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de
monitorizare asigura o mai bună înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o
îmbunătăţire a şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă
aplicaţiile practice, monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute
având un rol deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile
şi dinamica ecosistemelor.
Acţiunile de monitorizare a habitatelor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-au realizat într-
o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a reprezentat o etapă
importantă a programului de monitorizare
Monitorizarea habitatelor s-a realizat în decursul unui an calendaristic (august 2010 –
septembrie 2011) pe baza unor protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi
analiza datelor într-o forma standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la
intervale de timp diferite să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare
informaţională.
Obiectivele urmărite au constat în:
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 142
� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai
reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale
factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu
(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);
� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii vegetale,
tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;
� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;
� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.
Analiza florei şi vegetaţiei
Metoda de lucru
Studiul de monitorizare a habitatului a presupus ca mărimea suprafeţelor de probă să
fie direct proporţională cu complexitatea structurii habitatului studiat. Astfel alegerea
suprafeţei eşantioanelor s-a bazat pe conceptul de areal minim care este definit ca suprafaţa
minimă pe care trebuie efectuat releveul de vegetaţie pentru a surprinde majoritatea speciilor
care intră în compoziţia fitocenozelor (Cristea et al. 2004). Astfel aplicând metoda clasica de
estimare a mărimii suprafeţei de proba, s-a reuşit o oarecare standardizare a mărimii
eşantioanelor, stabilindu-se limitele intre care pot sa varieze în funcţie de tipul de vegetaţie.
Perioada optimă de colectare a datelor
Alegerea perioadei optime pentru colectarea datelor pe teren trebuie să ţină cont de
obiectivele propuse şi atributele şi variabilele care trebuie măsurate.
Metodele de studiu al numărului de exemplare ca şi a evoluţiei fenologice a florei din
habitatul perimetrului implicat, identificat pe amplasamentul analizat sunt: metoda Braun-
Blanquet, numită şi metoda releveelor pătrate de 100 mp.
Cercetările s-au efectuat prin metoda observaţiei, în cadrul perimetrelor permanente
(quadrant), având punctele de contur determinate pe teren prin pozitionare GPS (s-a
determinat cu ajutorul GPS GARMIN, coordonatele fiind inregistrate în sistem de proiecţie
geografică). Datele observaţiilor pe teren au fost consemnate în releveuri fitocenologice.
Stabilirea numărului de exemplare al speciilor de plante din flora spontană identificate
în perimetru şi în exteriorul acestuia s-a făcut prin metoda Braun- Blanquet delimitându-se un
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 143
număr de cuadrate a cate 100 mp dispersate pe laturile şi în interiorul şi exteriorul
perimetrului.
Speciile de plante prezente în perimetru au fost stabilite după recoltarea clasificarea şi
determinarea unor exemplare reprezentative.
Cercetările asupra florei au cuprins două etape:
� etapa de teren;
� etapa de laborator.
Analiza faunei
Metoda de lucru
Metode de monitorizare a Nevertebratelor
Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor
de nevertebrate, perimetrul împărţindu-se în transecte pentru fiecare grup sistematic şi s-au
calculat indicii structurali ai populaţiilor urmărite.
S-a acordat o atenţie deosebita populaţiilor de gasteropode terestre cu rol de
bioindicatori, dar şi altor grupe de nevertebrate cu caracteristici similare din acest punct de
vedere (trichoptere, plecoptere, efemeroptere, chironomide, odonate, etc.).
Metoda de colectare a informaţiilor pentru entomofauna este reprezentată prin
observaţia directă (marsrut) în perimetrul destinat implementării planului.
Metoda de monitorizare a Herpetofaunei:
Pentru monitorizarea herpetofaunei perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a
utilizat metoda observaţiei directe (marsrut) pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe
lungimea perimetrului implicat.
Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme deschise sau acoperite, în
tot cursul anului, pe o fâşie (transect), de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără
indivizii unei singure specii sau indivizii mai multor specii, care trăiesc, cuibăresc sau se afla
în trecere pe suprafaţa acestui biotop.
Metode de monitorizare a mamiferelor
Monitorizarea populaţiilor de nevertebrate s-a făcut prin observaţii directe ale speciilor,
perimetrul împărţindu-se în transecte. Pentru monitorizarea mamiferelor metoda observaţiei
directe (marsrut) s-a făcut pe transecte dispuse pe lungimea perimetrului implicat. Metoda
transectelor este mai utilă pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme
omogene.
Metoda de monitorizare a Avifaunei
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 144
Observarea şi evaluarea populaţiilor avifaunei s-a efectuat prin observaţii directe şi
observaţii asupra locurilor de cuibărit şi de hrănire. Pentru monitorizarea avifaunei locale
perimetrului implicat în realizarea proiectului s-a utilizat metoda observaţiei directe (marsrut)
pe relevee dispuse de-a lungul unor transecte pe lungimea perimetrului implicat. Metoda
transectelor este mai utila pentru densităţi mici ale speciilor, specii mai mobile şi ecosisteme
omogene.
Pentru determinarea speciilor s-au folosit determinatoarele de teren realizându-se fişa
de observaţie pe baza datelor meteorologice (temperatura, direcţia şi intensitatea vântului,
vizibilitatea, proporţia acoperirii cerului, precipitaţia), specia şi numărul de exemplare
observat.
Bibliografie:
� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti;
� CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.
Bucureşti: Edititura Ceres;
� COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al
habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic.
Timişoara: Edititura Balcanic;
� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti;
� Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura
Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
� Ciochia V., 1984, Dinamica şi migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti;
� Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, în
Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu;
� Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,
Editura Ceres Bucureşti;
� Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică;
� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,
Bucureşti;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 145
� Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,
Editura Scaiul, Bucureşti;
� Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea
naturii”19(2), Bucureşti;
� Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor
superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti;
� Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.
AL.I.Cuza, Iaşi;
� Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti;
� Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în
România, Cluj;
� Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor vasculare
din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi;
� *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
� *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca
parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România;
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 146
CV - Lista persoanelor participante la elaborarea studiului
Curriculum vitae
Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experienţa profesională Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte,
Departamentul European de Mediu
Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul ecologiei şi protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educaţie şi formare
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 147
Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi
strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi internationala în domeniul mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati
Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica, Biochimie,
Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul institutiei de invatamant /
Furnizorul de formare
Aptitudini şi competenţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 148
geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu
Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)
Înţelegere Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la conversaţie
Discurs oral Exprimare scrisă
A2 Utilizator elementar
A2 Utilizator
elementar A2
Utilizator elementar
A2 Utilizator
elementar A2
Utilizator elementar
A2 Utilizator elementar A2
Utilizator elementar A2
Utilizator elementar A2
Utilizator elementar A2
Utilizator elementar
Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competenţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata
Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010
Experienta acumulata în programe/proiecte nationale/internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)
Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 149
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)
Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY
Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset
Rol - cercetator
Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI, Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand
Publicatii
Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube
River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents
în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 150
REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation
Curriculum vitae Europass
Informatii personale
Nume / Prenume ENE, ADRIAN
Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati
Telefon(oane) +40743645956
Fax(uri) -
E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 151
Nationalitate romana
Data nasterii 16.01.1983
Sex masculin
Locul de munca vizat / Domeniul ocupational
Experienta profesionala
Perioada 01/2007 � prezent
Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului
Activitati şi responsabilitati principale
Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi interpretarea lor
Numele şi adresa angajatorului
SC MEDIU Consulting SRL Galati
Tipul activitatii sau sectorul de activitate
Consultanta probleme de mediu
Educatie şi formare
Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008
Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila
Disciplinele principale studiate / competente
profesionale dobândite
Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc
Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de
formare
Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie Postuniversitar
Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006
Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 152
Disciplinele principale studiate / competente
profesionale dobândite
Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc
Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de
formare
Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie Universitar
Limba(i) materna(e) Romana
Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)
Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie
Discurs oral Exprimare scrisa
Engleza B1
Utilizator independent
B1 Utilizator
independent A2
Utilizator independent
B1 Utilizator
independent A2
Utilizator independent
Franceza A1
Utilizator independent
A2 Utilizator
independent A1
Utilizator independent
A2 Utilizator
independent A1
Utilizator independent
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine
Competente şi abilitati sociale
Spirit de echipa Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare Dinamism
Competente şi aptitudini organizatorice
Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca celorlalti.
Competente şi aptitudini tehnice
Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 153
Competente şi aptitudini de utilizare a calculatorului
Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.
Competente şi aptitudini artistice
-
Alte competente şi aptitudini -
Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008
Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 154
6.Alternativele planului
Pentru selectarea alternativei optime din punct de vedere tehnico-economic şi al
protejării mediului înconjurator s-a procedat la o analiză comparativă a alternativei „zero” şi a
celei finale.
Varianta „0” alternativa neimplementarii proiectului
Principalele forme de impact asociate adoptarii alternativei „zero” sunt:
- pierderea oportunitatilor privind valorificarea urbana a unor terenuri disponibile în
intravilan, respectiv ce pot fi introduse în intravilan;
- pierderea unui numar important de locuri de munca pe plan local;
- pierderea unor investitii importante în sprijinul infrastructurii şi serviciilor;
- pastrarea aspectului zonei fără o sistematizare urbanistica adecvată ce conferă un
aspect neplăcut peisajului;
- lipsa unei reţele de canalizare şi a unor staţii de epurare;
- lipsa retelelor de alimentare cu apă, cu efecte majore asupra starii factorilor de
mediu, dar şi asupra sanătăţii populaţiei;
- lipsa interventiilor asupra infrastructurii rutiere, menţinerea valorilor de trafic,
cresterea timpilor de stationare in trafic, cantitate ridicate de gaze rezultate din combustia
motoarelor;
- lipsa unui sistem de management integrat l-a nivel de comună atât a deşeurilor
menajere cât şi a celor de origine animală;
- nevalorificarea resurselor naturale din Lacul Sărat;
- lipsa oportunitatilor de crestere a veniturilor la bugetul local din venituri.
Un plan de aceasta factura presupune un pronuntat impact potential asupra
domeniului socio-economic al unitatii administrativ-teritoriale in care urmeaza să se
implementeze, în acelasi timp, accelerarea vietii economice, pe de o parte, dar si crearea
cadrului favorabil dezvoltarii sociale a comunitatii locale, sub forma noilor locuri de munca
(temporare, dar si pe termen lung), a stimularii perfectionarii profesionale pe domenii
specializate, a facilitatilor educative etc.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 155
Tabelul nr. 20 Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea PUG
Aspectul identificat Propunerea finală PUG
(Alternativa A) Alternativa 0 Criteriile care au condus la alegerea variantei A
Lipsa intravlanului, neexploatarea corespunzătoare a Lacului Sărat, Lipsa unui sistem de alimentare cu apă la nivel centralizat, lipsa unei reţele de canalizare şi a unor stala nivel centralizat, lipsa unei reţele de canalizare şi a unor staii de epurare conforme cu legislaţia de mediu în vigoare, infrastrucctura rutieră este de proastă calitate, depozitarea necontrolată a deşeurilor, mai ales cele de origine
� Optimizarea relaţiilor localităţilor cu teritoriul administrativ şi judeţea
� Valorificarea superioară a resurselor naturale, economice şi umane
� Stabilirea unui intravilan, a unei zone construibile şi a unor zone funcţionale care să corespundă necesităţilor viitoare de dezvoltare
� Stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară sau definitivă de construire
� Stabilirea şi delimitarea valorilor de patrimoniu şi a modalităţilor de punere în valoare a acestora
� Modernizarea şi dezvoltarea echipării edilitare
� Extinderea şi reabilitarea spaţiilor verzi
� Valorificarea zonelor
Nu au fost stabilite alte alternativă privind obiectivele din prezentul PUG deoarece acestea după implementarea lor va aduce un beneficiu atât pentru locuitorii din zona, cât şi pentru bugetul consiliului local al comunei Movila Miresii.
Proiectul oferă beneficii pe termen lung comparativ cu varianta “zero”.
Impactul socio-uman va fi unul pozitiv, îmbunătăţind cu mult standardul de viaţă actual al locuitorilor din comună. Lipsa unui intravilan bine definit care să ofere o extindere corectă atât din punct de vedere legal cât şi din punct de vedere peisagistic, lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă şi canalizare, a infrastructurii rutiere precare, a managementului defectuos al deşeurilor la nivel de comună şi lipsa unor oportunităţi de valorificare a resurselor naturale si terapeutice, resurse ce sunt generate în cadrul lacului Sărăt, au făcut ca obiectivele prezente în Reactualizarea Planului Urbanistic General al comunei Movila Miresii, să fie cele mai fezabile, atât din punct de vedere socio-economic cât şi din punct de vedere al protecţiei mediului.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 156
Aspectul identificat Propunerea finală PUG
(Alternativa A) Alternativa 0 Criteriile care au condus la alegerea variantei A
animală, stocate cu precădere în special pe malul nordic al Lacului Sărat, etc.
cu caracter turistic � Modernizarea
sistemului de colectare a deşeurilor de orice fel, rezultate din activităţi umane sau de producţie
� În ceea ce priveşte staţia de epurare existentă din satul Movila Miresii, aceasta va fi relocată, pentru a se respecta zona de protecţie sanitară.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 157
CONCLUZII
Având în vedere obiectivele planului propus pentru implementarea PUG
amplasamentul şi natura activităţilor desfăşurate în vecinătatea ariilor protejate de pe
teritoriul comunei Movila Miresii, implementarea obiectivelor nu vor avea un impact negativ
asupra acestor zone. Obiectivele evidenţiate nu vor restrânge/fragmenta/distruge speciile
de floră şi faună protejate.Datorita vecinatatii planului cu zona protejată s-a realizat un
program de monitorizare a activitatii avifaunistice in perimetrului de de implementare a
obiectivelor. In acest sens s-au stabilit necesitatile de monitorizare, s-a delimitat zona de
studiu precum si metodele de lucru si de colectare a datelor.
Zona de studiu a fost stabilită astfel incât sa cuprindă întreg teritoriul comunei
precum şi zonele adiacente în functie de speciile de păsări monitorizate.
În urma procesării datelor de monitorizare atat pentru habitate, specii de flora cât şi pentru
fauna s-au ales variantele optime din punct de vedere a protectiei biodiversităţii fără
afectarea habitatelor prioritare identificate şi a speciilor de interes comunitar identificate şi
s-au propus masuri de reducere a impactului.
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 158
CUPRINS:
1. INFORMAŢII PRIVIND PLANUL PROPUS..................................................................................... 3
1.1 Denumirea planului............................................................................................................................ 3
1.2. Descrierea planului....................................................................................................................... 3
1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70......... 9
1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare etc.) şi
care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului................................. 10
1.4 Resursele naturale necesare implementării planului..................................................................... 13
1.5 Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar
pentru a fi utilizate la implementarea planului ...................................................................................... 13
1.6 Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate deşeurile)
şi modalitatea de eliminare a acestora.................................................................................................. 14
1.7 Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria de
folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de către PP, de
exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi de sprijin, efecte de
drenaj etc.)............................................................................................................................................... 19
1.8 Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/reamplasarea de
conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie necesare), respectiv modalitatea în
care accesarea acestor servicii suplimentare poate afecta integritatea ariei naturale de interes
comunitar ................................................................................................................................................. 21
1.9 Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării obiectivelor planului şi eşalonarea perioadei de
implementare a planului ......................................................................................................................... 22
1.10 Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ........................................ 22
1.11 Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu PP
care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de interes
comunitar ................................................................................................................................................. 23
2 INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .................................................................................. 24
2.1. Caracterizarea biodiversităţii zonei ........................................................................................... 24
2.2. Date privind aria naturala protejata de interes comunitar: suprafaţa, tipuri de
ecosisteme, tipuri de habitate si speciile care pot fi afectate prin implementarea planului
etc. 31
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 159
2.2.1. Relaţia planului propus cu situl de importanta comunitară - ROSCI 0305 Ianca - Plopu -
Sărat - Comăneasca............................................................................................................................... 31
2.2.2 Relaţia planului propus cu Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca -
Plopu – Sărat........................................................................................................................................... 31
2.2.3. Informaţii privind situl de importanţă comunitară – ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat -
Comăneasca ........................................................................................................................................... 36
2.2.4. Informaţii privind Aria de protecţie specială avifaunistică ROSPA 0048 - Ianca - Plopu –
Sărat 37
2.2.5. Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor si/sau habitatelor de
interes comunitar prezente, menţionate în formularul standard al ariilor naturale protejate de
interes comunitar şi de protecţie specială avifaunistic......................................................................... 39
2.2.6. Relaţia obiectivelor planului cu ariile naturale protejate ROSCI 0305 Ianca - Plopu - Sărat –
Comăneasca şi ROSPA 0048 - Ianca - Plopu – Sărat; descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si
habitatelor de interes comunitar afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei
acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ........... 45
2.2.8. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar
reprezentative pentru zona analizata (zona PUG) si statutul de conservare a acestora in raport cu
aria naturala protejata............................................................................................................................. 49
2.2.7. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii floristice afectate prin
implementarea PUG ............................................................................................................................... 64
2.2.7.1 Specii de flora identificate in perimetrul PUG – zona studiată ............................................... 64
2.2.8. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii faunistice afectate prin
implementarea PUG ............................................................................................................................... 71
2.2.8.1 Specii de fauna identificate in perimetrul PUG – zona studiata ............................................. 71
2.2.9 Date despre prezenta, localizarea, populaţia si ecologia speciilor prezente pe suprafaţa sau
în vecinătatea planului ROSPA 0048, menţionate si în formularul standard al ariei naturale
protejate de interes comunitar ............................................................................................................... 75
2.2.9.1. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor si a relaţiei acestora cu aria naturala protejata
de interes comunitar învecinata ROSPA 0048 ..................................................................................... 91
2.3. Date privind structura si dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerica a
populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al
populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de
mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)......................................................... 92
2.4. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale
protejate de interes comunitar ........................................................................................................... 92
2011 EVALUARE ADECVATĂ REACTUALIZARE PUG MOVILA MIRESII, JUDEŢUL BRĂILA
Mediu Consulting 160
2.5. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde au
fost stabilite prin planuri de management ....................................................................................... 93
2.6. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar,
inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor .............................................................. 93
2.7. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes
comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturala a ariei naturale protejate de
interes comunitar .................................................................................................................................. 95
3. Identificarea si evaluarea impactului ............................................................................................ 96
3.1 Identificarea impactului ................................................................................................................. 97
3.1.1. Impactul actual ........................................................................................................................... 97
3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu ............... 97
3.2 Impactul proiectului asupra ariilor naturale protejate si integritatii sitului....................... 101
Impact pe termen lung – impact nesemnificativ. ....................................................................... 107
Evaluarea impactului cumulativ asupra biodiversitatii locale..................................................... 115
Justificarea impactului cumulativ.................................................................................................. 117
Indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă sau de alte
resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei arii naturale
protejate de interes comunitar...................................................................................................... 121
Evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de reducere a
impactului ....................................................................................................................................... 122
Evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de reducere a
impactului ....................................................................................................................................... 125
Evaluarea impactului cumulativ rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de
reducere a impactului.................................................................................................................... 126
4. Măsurile de reducere a impactului ...................................................................................... 128
4.1 Identificarea şi descrierea măsurilor de reducere care vor fi implementate pentru fiecare
specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea vor reduce/elimina impactul
negativ asupra ariei naturale protejate de interes comunitar ............................................................ 128
4.2 Prezentarea calendarului implementării şi monitorizării măsurilor de reducere a
impactului............................................................................................................................................. 136
4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu................................................................... 139
5. Metode utilizate pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi/sau habitatele de interes comunitar afectate ................................................................................................................................ 141
Bibliografie: ............................................................................................................................................ 144
6.Alternativele planului ......................................................................................................................... 154