Download pdf - Sub adm rez (an 1)

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)

http://slidepdf.com/reader/full/sub-adm-rez-an-1 1/30

Biletul 1

1. Instituţia prefectului face parte din administraţia de stat? Precizaţitotodată care este raportul dintre administraţia publică şiadministraţia de stat.

Institutia prefectului face parte din administratia de stat in teritoriu. Prefectuleste reprezentantul Guvernului pe plan local. Conform art. 123 din ConstitutiaRomaniei, Guvernul alege cate un prefect in ecare judet si in municipiulucuresti. !otodata, prefectul este cel care conduce serviciile pu"licedeconcentrate ale ministerelor si organelor centrale de specialitate din unitatileadministrativ teritoriale.

Intre administratia pu"lica si administratia de stat se sta"ileste un raport de laintreg la parte. #dministratia de stat reprezinta o componenta a administratieipu"lice, alaturi de administratia locala. #dministratia pu"lica $sens functional%

reprezinta activitatea de organizare a e&ecutarii si e&ecutare in concret a legii,urmarindu'se satisfacerea interesului pu"lic prin asigurarea "unei functionari aserviciilor pu"lice si prin e&ecutarea unor prestatii catre particulari.#dministratia pu"lica $sens organic% reprezinta ansam"lul autoritatilor pu"licecare, in regim de putere pu"lica, aduc la indeplinire legile sau presteaza serviciipu"lice.

2. Art. 5 din Leea nr. 115!1""" pri#ind responsabilitatea ministerială

precizează următoarele$ %Pe l&nă răspunderea politică' membrii(u#ernului pot răspunde şi ci#il' contra#enţional' disciplinar saupenal' după caz' potri#it dreptului comun din aceste materii' )n măsura

)n care prezenta lee nu cuprinde dispoziţii deroatorii*. Analizaţi dinpunctul de #edere al structurii normei de drept administrati#conţinutul art. 5 din Leea nr. 115!1""".

(orma este alcatuita din 3 elemente) ipoteza, dispozitie, sanctiune. In ipotezase precizeaza conditiile sau imprejurarile in care se aplica dispozitia sisu"iectele de drept care pot intra in incidenta normei. *ispozitia este cea care

cuprinse ansam"lul de drepturi si o"ligatiile ale su"iectelor de drept prevazutede norma $ adica sta"ileste ceea ce pot sau nu pot sa faca su"iectele de drept%.+anctiunea prevede consecintele nerespectarii dispozitiei normei juridice.

In ipoteza art. din legea nr 11-1 privind responsa"ilitatea ministeriala seprecizeaza su"iectele de drept, anume mem"rii Guvernului si conditiile in care lise aplica dispozitiile) adica in masura in care prezenta lege nu cuprindedispozitii derogatorii. *ispozitia normei sta"ileste faptul ca mem"rii pot sa

1

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


raspunda si civil, contraventional, disciplinar sau penal, potrivit dreptului comunin aceste materii. In cazul acestei normei, sanctiunea o reprezinta tocmaitipurile de raspundere reglementate in dispozitie, intrucat raspundereamem"rilor Guvernului, inidiferent de ce natura e ea, reprezinta o sanctiunepentru cazul in care acestia de e& savarsesc fapte penale $raspunderea penala%.

+. ,om&nia are un reim semiprezidenţial' )n care Preşedintele areatribuţii formale numeroase' iar (u#ernul este responsabil politice-clusi# )n faţa Parlamentului. Precizaţi arumentat dacă armaţia demai sus este ade#ărată sau falsă prin raportare la dispoziţiile/onstituţiei ,om&niei.

#rmatia este adevarata. Romania are un regim semiprezidential, PresedinteleRomaniei dispunand de atri"utii formal numeroase. Presedintele Romaniei,

potrivit art. /0 din Constitutia Romaniei este reprezentantul statului roman, estegarantului independentei nationale, suveranitatii si integritatii teritoriale. stecel care asigura respectarea Constitutiei si asigura "una functionare aautoritatilor pu"lice. In acest sens, el indeplineste functia de mediator intreputerile pu"lice. In functia lui de mediator al puterilor pu"lice tre"uieinteleasa in sens politic si nu in sens juridic. In sens juridic, ar insemna caPresedintele este deasupra celorlalte autoritati pu"lice, dar in realitate nu sesitueaza deasupra lor. l este mediator si intre stat si societate. l esteautoritate reprezentativa a poporului roman, ind ales prin vot universal, egaldirect si secret e&primat, din punct de vedere al legalitatii alegerii ind situat pe

aceeasi pozitie cu Parlamentul.

Potrivit art. 10 alin. 1% din Constitutie, Guvernul raspunde politic in fataParlamentului. *in reglementarea constitutionala rezulta ca Parlamentul estesingura autoritate pu"lica in fata careia Guvernul raspunde politic. Potrivit legii11-1, raspunderea politica a Guvernului consta in demiterea sa, ca urmarea retragerii increderii de catre Parlament, prin motiunea de cenzura, adoptata inconditiile art. 113 si 114 din Constitutie. Rezulta ca armatia este adevarata.

0. . Precizaţi care sunt incompatibilităţile de ordin constituţional şi de

ordin leal pentru membrii (u#ernului.

Conform art. 10 din Constitutia Romaniei, functia de mem"ru al Guvernuluieste incompati"ila cu orice alta functie de autoritate pu"lica, cu e&ceptiafunctiilor de deputat sau senator. !otodata, este incompati"ila cu e&ercitareaunor functii de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cuscop comercial.

2

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


Incompati"ilitati de ordin legal)

5 Presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator,cenzor la societatile comerciale, "anci institutii de credit, societati de asigurare,institutii pu"lice

5 6unctia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilorcomerciale,

5 Calitatea de comerciant persoana zica

5 Calitatea de mem"ru al unui grup de interes economic

5 7 functie pu"lica incredintata de un stat strain, cu e&ceptia celorprevazute in acordurile si conventiile internationale la care Romania este parte.

5. ecretarul unităţii administrati# teritoriale nu poate refuza

semnarea otăr&rilor consiliului local. Precizaţi arumentat dacăarmaţia de mai sus este susţinută şi de dispoziţiile Leii nr. 215!2331pri#ind administraţia publică locală.

#rmatia de mai sus nu este sustinuta de dispozitiile legii nr. 21-2001 privindadministatia pu"lica locala. 8otararile Consiliului 9ocal sunt semnate depresedintele Consiliului si contrasemnate de catre secretarul unitatiiadministrativ teritoriale. In cazul in care secretarul sesizeaza ilegalitatea:otararii, poate refuza semnarea actului, care este consemnata printr'o opiniemotivata si atasata procesului'ver"al al sedintei Consiliului 9ocal. #sadar,

secretar poate sa refuze semnarea :otararilor, iar armatia este falsa.4. ntre funcţionarul public şi autoritatea publică se stabileşte unraport de muncă relementat at&t de Leea nr. 166!1""" 7 tatutulfuncţionarilor publici' c&t şi /odul muncii. Precizaţi arumentat dacăarmaţia de mai sus este ade#ărată sau falsă.

Consider ca armatia respectiva este falsa. Raportul de munca nascut intrefunctionarul pu"lic si autoritatea pu"lica este un raport juridic de muncadenumit in legea 1//-1 raport de serviciu. &ista pareri diverente in acestcaz, unii considerand ca este un raport ce este inclus in dreptul muncii, insaopinia majoritara in doctrina este aceea ca raportul de serviciu este un raportcontractual administrativ, ce diferentiaza functionarii pu"lici de celelaltecategorii de salariati din cadrul autoritatilor pu"lice. C:iar si in art. ;3 alin. 3 lit j% din Constitutie, legiuitorul constituant a dorit ca autoritatea legislativa sarealizeze un regim statutar pentru functionarii pu"lici si un regim contractualpentru restul salariatilor.

3

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


Raportul de serviciu este un raport juridic general sta"ilit intre functionarulpu"lic si stat sau administratia pu"lica locala, prin autoritatile administrativeautonome sau prin autoritatile administratiei si institutiile pu"lice centrale saulocale .

Biletul 2

1. Banca 8aţională a ,om&niei este autoritate a administraţiei publicesau autoritate publică? Precizaţi care este distincţia dintre cele douăconcepte.

anca (ationala a Romaniei este o autoritate a administratiei pu"lice.

#utoritatea pu"lica este o colectivitate organizata de oameni care e&ercitaprerogative de putere pu"lica la nivel statal sau local sau o colectivitate deoameni care actioneaza in regim de putere pu"lica pentru realizarea unui

interes pu"lic.#utoritatea administratiei pu"lice reprezinta o structura organizationala, carepotrivit Constituiei si legilor, are personalitate de drept pu"lic si actioneaza dinociu pentru e&ecutarea legii sau pentru prestarea unor servicii pu"lice inlimitele legii, su" controlul direct sau indirect al Parlamentului.

#utoritatea pu"lica este reglementata in titlul III din Constitutia Romaniei sicuprinde) parlamentul, presedintele Romaniei, guvernul, administratia pu"lica siautoritatea judecatoreasca. #utoritatile pu"lice sunt cele care e&ercita atatatri"utii administrative cat si atri"utii de natura politica. #utoritatileadministratiei pu"lice e&ercita numai atri"utii de natura administrativa, fara sae implicate in jocuri politice.

2./onform art. 139 alin. :2; din /onstituţia ,om&niei' Preşedintele,om&niei nu )l poate re#oca pe prim<ministru. Analizaţi aceastădispoziţie făc&nd aplicarea tezei dublei naturi =uridice a normelor dedrept administrati#.

(orma respectiva are o du"la natura juridica intrucat, ea este reglementata inconstitutie, iar toate normele constitutionale sunt norme de drept

constitutional, dar totodata norma respectiva reglementeaza intr'un domeniu aldreptului administrativ si anume regleemnteaza anumite atri"utii alePresedintelu Romaniei in raport cu primul'ministru, ind astfel si o norma dedrept administrativ.

Primul'ministru poate sa inceteze calitatea de prim'ministru numai in conditiileprevazute de art. 10 cu e&ceptia revocarii si in cazul in care se a<a inimposi"ilitatea de a'si e&ercita atri"utiile pe o perioada mai mare de 4 de zile.

4

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


Revocarea poaste sa apara in caz de remaniere guvernamentala, adica in cazulin care se sc:im"a structura sau compozitia politica a Guvernului.$potrivit legii0-2001%. Constitutia prevede ca un mem"ru al guvernului poate sa e revocatde catre Presedintele Romaniei la propunerea primulu'ministru. Insa presedintenu poate sa il revoce pe primul'ministru, revocarea lui intervenind in cazul incare Parlamentul adopta o motiune de cenzura cu votul majoritatiiparlamentarilor.

+.,emanierea u#ernamentală se realizează e-clusi# cu acordulParlamentului. Precizaţi arumentat dacă armaţia de mai sus esteade#ărată sau falsă

Remanierea guvernamentala reprezinta sc:im"area componentei Guvernului pedurata e&ercitarii mandatului.

#rmatia este falsa. In art. / alin. $2% se sta"ileste ca Presedintele Romaniei

poate sa revoce sau sa numeasca, in caz de remaniere guvernamentala sauvacanta a postului, unii mem"ri ai Guvernului, la propunerea primului'ministru.In aceasta situatie nu se specica necesitatea acordului Parlamentului. o"ligatoriu ca Parlamentul sa isi e&prime acordulin cazul in care prin remaniereaguvernamentala se sc:im"a structura sau compozitia politica a Guvernului.

0.Preşedintele ,om&niei poate să ceară Parlamentului ree-aminarealeii şi' )n acelaşi timp' să ceară #ericarea constituţionalităţii leii la/urtea /onstituţională. Precizaţi arumentat dacă armaţia de mai suseste ade#ărată sau falsă.

#rmatia de mai sus este falsa. Conform art. ;; alin. 4 din CR presedintelepoate sa ceara ree&aminarea legii si poate sa ceara si vericareaconstitutionalitatii legii la Curtea Constitutionala. Insa el nu poate sa cearaaceste lucruri in acelasi timp, deoarece ar putea sa duca la un "locajconstitutional. #ceste cereri pot realizate consecutiv, astfel incat el poate saceara ree&aminarea legii o singura data iar dupa ree&aminare ar putea sasesizeze CCR in legatura cu neconstitutionalitatea legii sau a unei dispozitii dinlegi.

5.>n funcţionar public se poate )nscrie pentru concursul de ocupare aunei funcţii publice dacă )ndeplineşte o serie de condiţii. /are suntaceste condiţii leale?

Conditiile legale sunt) sa e cetatean roman cu domiciliul in Romania, sa ai"avarsta de minimum 1/ ani, sa indeplineasca anumite conditii de studii, saindeplineasca conditiile specice ocuparii functiei pentru care candideaza, nu a

5

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


fost condamnat pentru savarsirea unei infractiuni, cunoaste lim"a romana scrissi vor"it, are capacitate deplina de e&ercitiu, starea de sanatate estecorespunzatoare e&ercitarii activitatii specice functiei pu"lice, nu a fostdestituit dintr'o functie pu"lica sau nu i'a incetat contractul de munca pemotive disciplinare in ultimii ; ani, nu a desfasurat activitate de politie politica.

4.andatul unui consiliu local poate )nceta )nainte de trecerea a patruani de la data constituirii consiliului )n urma aleerilor locale./omentaţi această armaţie prin raportare la dispoziţiile Leii nr.215!2331 a administraţiei publice locale

=andatul consiliului local poate sa inceteze inainte de trecerea a 4 ani de ladatat constitutirii consiliului in urma alegerii locale in cazul dizolvarii de dreptsau in cazul dizolvarii prin referendum. #stfel, in cazul in care consiliul local nus'a intrunit timp de 2 luni consecutiv, nu a adoptat nicio :otarare in urma a 3sedinte ordinare consecutive sau in cazul in care nr. mem"rilor sai a scazut cu

jum.>1 din numarul m". in functie, e dizolvat de drept inaintea incetariimandatului. !otodata, poate sa e dizolvat si prin referendum local.Referendumul se organizeaza ca urmare a unei solicitari adresate prefectului,de cel 2? din cetatenii cu drept de vot inscrisi pe listele electorale ale unitatiiadm. teritoriale. Guvernul este cale care sta"ileste procedura desfasurariireferendumului precum si data noilor alegeri pentru consiliul local la propunereaprefectului. #legerile se organizeaza in cel mult 0 de zile de la data dizolvariiC9 respectiv de la data validarii referendumului.

Biletul +

1.Precizaţi dacă autorităţile enunţate )n /ap. @' itlul III din /onstituţiesunt sinurele autorităţi care realizaeză administraţie publică.Precizaţi care sunt sensurile noţiunii de autoritate publică conform/onstituţiei

#utoritatea pu"lica reprezinta un colectiv organizat de oameni care e&ercitaprerogative de putere pu"lica la nivel statal sau local si care urmaresc

realizarea unui interes pu"lic prin aplicarea legii si realizarea unor serviciipu"lice.

In constitutie, titlul III e denumit autoritati pu"lice, regleemntandu'seParlamentul, Guvernul, Presedintele Romaniei, administratia pu"lica siautoritatea judecatoreasca. #utoritatile enuntate in cap @ din titlul 3 din C. R nusunt singurele autoritati care realizeaza administratia pu"lica. #tri"utiile deadministratie pu"lica sunt realizate si de alte autoritati care au ca scop

6

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


fundamnetal realizarea altor activitati. *e e& Parlamentul, pe langa functia sade legiferare si control al e&ecutivului, e&ecuta si atri"utii de naturaadministrativa., C:iar si cautoritatile judecatoresti, care rezolva litigiilee&istente in societate., la niveluAl acestora se regasesc structuri carerealizaeaza atri"utii de administratie pu"lica. Cele din capitolul sunt cele carerealizeaza activitatea de administratie pu"lica la nivel central si local, fara jocuri politice. +i guvernul, din art. 111 rezulta ca este organ al administratieipu"lice si c:iar si presedintele realizeaza activitati de administratie pu"lica )apararea tarii, asigurarea ordinii etc.

#utoritatea pu"lica, potrivit constitutiei in titlul 3 sta"ileste ce este in sensrestrans, in sensul ca ea se limiteaza la cele care e&ercita clasicele functii alestatului) legislativa, e&ecutiva si judecatoreasca. *ar este vor"a si de alteautoritati pu"lice, care e&ercita functii de control si ele se reglementeaza in altetitluri) CCR, Curtea de Conturi, #vocatul Poporului

2./e se )nţelee prin act administrati# al unei autorităţi publice )nconformitate cu dispoziţiile art. 52 din /onstituţie?

In art. 2 din Constitutie se reglementeaza dreptul unei persoane vatamate deo autoritate pu"lica. #ceasta sta"ileste ca persoana vatamata intr'un drept de'al sau sau intr'un interes legitim de o autoritate administrativa , printr'un actadministrativ sau prin nesolutionarea la termen a unei cereri, are dreptul de a Ise recunoste dreptul pretins, anularea actului vatamator si reopararea

prejudiciului.

#cest prim alineat al art. are in vedere actele administrative care sunt emise deorice autoritate pu"lica, cu e&ceptiile si limitele prevazute in legea organica.9egiuitorul a avut in veddere nu doar actele administrative emise de autoritatiale administratiei pu"lice apartinand puterii e&ecutive, ci si acteleadministrative emise de celelalte doua autoritati care e&ercita celelalte functiiale statului $ legislativa si judecatoreasca% sau cu atri"utii de control, prevazutesau nu de Constitutie.

In practica s'au intalnit cazuri in care autoritatile pu"lice e au refuzatnemotivat sa solutioneze cererile adresate de cetateni, e le'au solutionat darcu intarziere $tardivitate% sau e nu au raspuns deloc $tacerea administratiei%.#ceste situatii au fost asimilate actelor administrative pentru a putea atacatein instanta de contencios administrativ.

+.Preşedintele ,om&niei este sinura autoritate care poate con#ocaParlamentul ,om&niei şi sinura autoritate care poate să dizol#e forul

7

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


leislati#. Precizaţi arumentat dacă armaţia de mai sus esteade#ărată sau falsă' preciz&nd şi procedura constituţională decon#ocare şi dizol#are a Parlamentului.

#rmatia este adevarata. Presedintele Romaniei n este singura autoritate carepoate convoca Parlamentul Romaniei in intregul sau. In art. BB alin. 2 se

specica faptul ca Presedintele Romaniei poate sa convoace in sesiunie&traordinare Camera *eputatilor si +enatul in sedinta comuna, iar "irourilepermanente ale ecarei camere, si 1-3 din nr. deputatilor sau senatorilor potconvoca respctiva Camera din care fac parte prin intermediul presedintiloracestora.

In art. B3 alin. 3 se sta"ileste ca in 20 de zile de la alegeri, presedinteleromaniei te"uie sa convoace Parlamentul Romaniei. #stfel, dupa alegerileparlaemntare generale, are o"ligatia constitutionala ca in 20 de zile de la dataalegerilor sa convoace Parlamentul

*izolvarea parlamentului este reglementata in art. / din constitutie sipresupune indeplinirea a B conditii ce fac aproape imposi"ila realizarea acestuiprocedeu. Presedintele Romaniei, dupa consultarea Presedintilor camerei si aliderilor grupurilor parlamentare, poate sa dizolve Parlamentul in cazul in carenu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in cel mult B0 dezile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin 2 solicitari deinvestitura.

Parlamentul, in decursul unui an poate sa e dizolvat o singura data. In ultimele

B luni are mandatului prezidential, Presedintele nu mai poate dizolvaParlamentul. !otodata, Parlamentul nu poate dizolvat in conditii de raz"oi, intimpul starii de mo"ilizare, asediu sau urgenta.

0.oate actele (u#ernului sunt acte administrati#e. Precizaţiarumentat dacă armaţia de mai sus este ade#ărată sau falsă şiindicaţi care sunt actele (u#ernului şi natura =uridică a acestora.

#rmatia este falsa. #ctele Guvernului sunt :otararile si ordonantele. 8otararile

sunt acte administrative adoptate pentru organizarea e&ecutarii legii. Pot saai"a caracter normativ sau caracter individual. le pot atacate in instanta decomntencios administrativ. le sunt actele prin care Guvernul isi realizeazaatri"utiile privind conducerea administratiei pu"lice . le sunt adoptate intemeiul unei legi, ind secundum legem si avand o forta juridica mai mica decata legilor si ordonantelor. neori adoptarea unor :otarari este e&pres prevazutain te&tul legii-ordonantei, iar in altele ea rezulta implicit.

8

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


7rdonantele sunt acte normative cu putere de lege. le pot sa e adoptate indomeniul legilor organice $7G% si in domeniul legilor ordinare $oug>ordonantele simple%. 7G sunt intodeauna supuse apro"arii Parlamentulu,celelalte numai daca legea de a"ilitaer sta"ileste acest lucru.,

5.Actele primarului nu pot să deroe de la actele consiliului local.

Precizaţi arumentat dacă armaţia este ade#ărată sau falsă şiindicaţie ce raporturi se stabilesc )ntre primar şi consiliu local.

u consider ca armatia este falsa. #utoritatile administratiei pu"lice localefunctioneaza pe "aza a 3 principii, dintre care unul este autonomia locala.#utonomia locala reprezinta dreptulsi capacitatea efectiva a autoritatilor de asolutiona si de a gestiona pro"leme locale si tre"urile pu"lice in interesulcolectivitatilor locale pe care le reprezinta in conditiile legii. Primarul, inconditiile legii, este cel care emite dispozitii cu caracter normativ sau individual.In legea 21-2001' legea adm. pu"lice locale, nu se specica oo"ligatia ca

actele primarului sa nu poata sa deroge de la actele consiliului local. #cteleprimarului tre"uie sa e in conformitate cu dispozitiile constitutionale, portvitiprincipiului suprematiei constitutiei din art. 1 alin. din Constitutie.

Raporturile dintre primar si consiliul local sunt raporturi de cola"orare. Primaruleste cel care convoaca consiliul local in sedinte ordinare, iar cererea deconvocare tre"uie sa e transmisa cu cel putin zile inainte de data convocariisecretarului unitatii adm. terit. l poate sa convoace C9 si in sedintee&traordinare, convocarea realizandu'se cu 3 zile inainte de data sedinteie&traordinare. Primarul este cel care care intocmeste proiectul "ugetului local si

contul de inc:eiere a e&ercitiului "ugetar si le supune spre apro"are C9.#mandoua sunt autoritati ale administratiei pu"lice locale care sunt alese prinvotul direct al cetatenilor din unitatea adm. terit. !otodata, primarul poate sae unul dintre su"iectele de drept care pot sa sesizeze instanta de contenciosadministrativ in legatura cu situatiile care duc la dizolvarea de drept aconsiliului local.

4. /are sunt principiile ce stau la baza e-ercitării funcţiei publice' )nconformitate cu Leea nr. 166!1""" republicată?

Principiile care stau la "aza e&ercitarii functiei pu"lice sunt)

1.1. Principiul legalitatii

1.2. Impartialitatii si o"iectivitatii

1.3. cientei si ecacitatii

1.4. Resposa"ilitatii

9

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


1.. !ransparentei

1.B. 7rientarea catre cetatean

1.;. +u"ordonarea ierar:ica

1./. +ta"ilitatea in e&ercitarea functiei pu"lice

Biletul 5

1.Precizaţi care sunt autorităţile relementate la /ap. @' itlul III din/onstituţie şi care este semnicaţia sintamei %administraţie publică*potri#it dispoziţiilor constituţionale.

#utoritatile reglementate in capitolul @, titlul III din Constitutie sunt) consiliul

local, primarul, consiliul judetean si presedintele consiliului judetean, prefectul,C+#!, ministere si alte organe centrale de specialitate. #dministratia pu"licareprezinta activitatea ce priveste organizarea e&ecutarii si e&ecutarea inconcret a legilor, in vederea satisfacerii interesului pu"lic prin asigurarea "uneifunctionari a serviciilor pu"lice si prin e&ecutarea unor prestatii catre particulari. !otodata, reprezinta ansam"lul de autoritati pu"lice care in regim de puterepu"lica, la nivel statal sau local uramresc satisfacerea interesului pu"lic prinaplicarea legilor si prin prestarea unor servicii pu"lice. +fera administratieipu"lice este mai mare decat cea reglementata in capitolul din titlul 3. C:iar siGuvernul reprezinta un organ al administratiei pu"lice. +I presedintele Romaniei

realizeaza atri"utii de natura administrativa $atri"utii privind apararea tarii, aordinii pu"lice%.

2.Art. 6 alin. :1; din Leea nr. 215!2331 a administraţiei publice localeprecizează$ %Autorităţile administraţiei publice centrale #or consulta'

)nainte de adoptarea oricărei decizii' structurile asociati#e aleautorităţilor administraţiei publice locale' )n toate problemele care lepri#esc )n mod direct' potri#it leii*. /are sunt subiectele raportului de

drept administrati#? /omentaţi' de asemenea' structura loico<=uridicăa normei de drept administrati# enunţate mai sus.

+u"iectele raportului de drept administrativ, conform art. / alin. $1% din 9egeanr. 21-2001 sunt autoritatile administratiei pu"lice centrale si structurileasociative ale autoritatilor administratiei pu"lice locale. *in punct de vederee&tern, norma juridica este reglementata pe articole, alineate. *in punct devedere intern, ipoteza normei este cea care cuprinde referiri la su"iectele care

10

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


intra su" incidenta normei si conditiile sau imprejurarile in care se aplica norma.#stfel, ipoteza este cea care sta"ileste ca #utoritatile administratiei pu"licecentrale vor consulta inainte de adoptarea oricarei decizii structurile asociativeale autoritatilor administratiei pu"lice locale. *ispozitia este cea caresta"ileste ce au voie sau ce nu au voie sa faca su"iectele de drept. *ispozitia oreprezinta faptul ca autoritatile adm pu"lice locale consulta structurileasociative ale autoritatilor adm pu"lice locale in toate pro"leme le care leprivesc in mod direct, potrivit legii. Respectiva norma nu dispune de o sanctiunein acest e&emplu.

+.Poate Preşedintele ,om&niei să iniţieze procedura pentrureferendum consultati# prin intermediul unui mesa= adresatParlamentului? Precizaţi' totodată' care sunt efectele =uridice alemesa=ului adresat de Preşedinte Parlamentului.

In Constitutia comentata, la art. //, scrie ca Presedintele consulta Parlamentulin vederea organizarii referendumului e su" forma unei scrisori adresateParlamentului, e su" forma unui mesaj prezentat Parlamentului. In art. 0 dinConstitutie, se sta"ileste ca Presedintele Romaniei poate sa initieze unreferendum in legatura cu pro"lemele de interes national, dar numai dupaconsultarea Parlamentului. =esajul reprezinta o modalitate prin carePresedintele poate sa aduca la cunostinta Parlamentului anumite masuri pecare doreste sa le adopte $de regula prin decret%.' portivit CCR intr'o decizie.fectele mesajului difera in functie de conte&tul in care Presedintele le adopta.

In art. // din CR acesta trimite anual un mesaj Parlamentului in legatura cuprincipalele pro"leme politice de interes national. #ici, Parlementul e doaro"ligat sa se intruneasca pentru a asculta mesajul Presedintelui. In cazulmesajului pentru organizarea referendumului, Parlamentul urmeaza sa dea si unaviz consultativ, ceea ce inseamna ca este o"ligat nu numai sa primeascamesajul, ci sa il si dez"ata.

0.Pot depune parlamentarii amendamente la proiectul de lee asupra

căruia (u#ernul )şi ana=ează răspunderea? /are sunt etapele acesteiproceduri de amendare?

Guvernul isi poate angaja raspunderea in conditiile art. 114 din Constitutie.Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiec de lege, unuiprogram sau asupra unei declaratii de politica generala. In cazul in careGuvernul isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect de lege, parlamentariipot sa aduca amendamente asupra proiectului de lege, dar acestea tre"uie sa

11

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


e acceptate de Guvern, Prin aceste amendamente, parlamentarii pot sacompleteze sau sa modice proiectul de lege respectiv.

5./are sunt situaţiile )n care primarul şi consilierii locali )şi pierd

mandatul )nainte de e-pirarea duratei leale?Primarul si consilierii locali isi pierd mandatul inainte de e&pirarea duratei legalein urmatoarele cazuri) demisie, deces, incompati"ilitate, pierderea calitatii demem"ru al unui partid politic, sc:im"area domiciliului din unitatea administrativteritoriala in care au fost alesi, in cazul in care au fost condamndati prin:otarare judecatoreasca pentru e&ecutarea unei pedepse privative de li"ertate,in cazul in care au fost pusi su" interdictie judecatoreasca, si'au pierdutdrepturile electorale, imposi"ilitatea e&ercitarii mandatului pe o perioada maimare de B luni de zile, cu e&ceptia cazurilor prevazute de lege, lipsa nemotivata

pentru mai mult de 3 sedinte ordinare ale consiliului .

Biletul 5

1. Analizaţi noţiunea de administraţie publică prin raportare la Cap. V, Titlul III şi art. 52din Constituţia om!niei......................

2. "recizaţi care este semni#icaţia noţiunii de $#orţă %uridică a unui iz&or scris' al dreptuluiadministrati&. (nunţaţi care sunt iz&oarele scrise ale dreptului administrati& )n #uncţie de#orţa %uridică a acestora.

orta Curidica a unui izvor scris este data de continutul si caracterul acestuiadeterminate de natura si pozitia autoritatii pu"lice de la care emana actulrespectiv.*upa autoritatea de la care provin, izvoarele scrise ale dreptuluiadministrativ sunt )

A Constitutia 9egileC 7rdonantele* *ecrete D legi 8otararile guvernului6 #ctele administratiei ministeriale si e&tra'ministerialeG #ctele autoritatilor autonome centrale8 7rdinele prefectilorI #ctele autoritatilor locale E :otararile consiliilor locale, dispozitiile

primarilor

A Constitutia

12

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


ste cel mai important izvor datorita caracterului de lege fundamentala,ind sursa directa sau indirecta a prerogativelor de administratie pu"lica. (utoate dispozitiile constitutionale sunt izvoare ale dreptului administrativ, ci doarcele care reglementeaza norme ale dreptului administrativ $ referitoare laPresedinte, la Guvern, la autoritatea pu"lica, etc%.

B Legile

a Leile /onstitutionale sunt izvoare ale dreptului administrativ inmasura in care reglementeaza in acest domeniu.

" Leile Dranice sunt izvoare ale dreptului administrativ in masura incare reglementeaza in acest domeniu. #cestea pot adoptate inmateriile prevazute e&pres de Constitutie.

c Leile Drdinare reprezinta regula in raport cu cele organice,potreglementa in orice materie si sunt izvoare ale dreptului administrativin masura in care reglementeaza in acest domeniu

/ Ordonantele

a Drdonantele (u#ernului sunt simple sau de urgenta si sunt izvoareale dreptului administrativ $art.108 si art.115 – Constitutia Romaniei %daca avem in vedere autoritatea emitenta, iar in acelasi timp potconstitui izvoare ale altor ramuri ale dreptului in functie de o"iectulreglementat $scal, etc.%. Ordonantele simple se adopta in "aza uneilegi de a"ilitare. Ordonantele de urgenta ale Guvernului sunt supusetoate, fara e&ceptie, apro"arii Parlamentului.

D Hotararile Guvernului, Actele administrative ministeriale,

extra-ministeriale, Actele autoritatilor administrative centrale,

ale prefectului, ale autoritatilor administrative publice locale

Sunt izvoare ale dreptului administrativ numai in masura in care aucaracter normativ . Caracterul normativ este sta"ilit dupa sfera decuprindere. #ctele administrative normative contin reguli generale,impersonale, oricine putand intra su" incidental lor la un moment dat.9anivelul administratiei ministeriale pot adoptate si acte administrativecomune ce constituie izvoare ale dreptului administrativ daca au caracternormative. 9a actele normative deja mentionate, unii autori adauga sidecretele prezidentiale ce au caracter normativ. ste vor"a despredectretele care conduc la mo"ilizarea totala sau partial a formelorarmate, respingerea unei agresiuni armae sau instituirea unei stari deurgenta.In opinia noastra decretele presedintelui sunt doar acte administrativeindividuale neconstituind izvoare ale dreptului administrativ. *ecreteleapreciate de unii autori ca avand caracter normativ constituie doar acte

13

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


administrative care se a<a la "aza aplicarii unor te&te legale ce consacrarestrangerea e&ercitiului unor drepturi.#semenea masuri nu pot luate decat in cadrul /..A., iar masuraluata ar o masura colectiva.Pe langa aceste izvoare mai putem intalni, tot ca izvoare, legi anterioareanului 1/ inca in vigoare, decrete'legi adoptate in primele luni ale

anului 10, dar mai pot e&ista si decrete ale Consiliului de stat $organ al puterii de stat cu activitate permanenta ! a disparut in"8#% D legea $ %1#&8.E ratatele si conventiile internationale

Reprezinta izvoare ale dreptului administrativ daca sunt indeplinitecumulativ conditiile ) sa e de aplicatie nemi=locita, sa e raticateconform dispozitiilor constitutionale, sa cuprinda relementariale relatiilor sociale ce fac obiectul dreptului administrati#. +idreptul 'niunii (uropene a afectat ordonantarea clasica a ierar:ieiizvoarelor dreptului. In ecare dintre cele 2/ de state mem"er, ansam"lul

dreptului niunii uropene este superior legii.

*. "recizaţi care este rolul "reşedintelui om!niei con#orm Constituţiei om!niei. +n ceconstă #uncţia de mediere a "reşedintelui om!niei

Potrivit art./0 din ConstituFia repu"licat)$1%. PreHedintele Romniei reprezint statul romn Hi este garantulindependenFei naFionale, al unitFii Hi al integritFii teritoriale a Frii. $2%.PreHedintele Romniei veg:eaz la respectarea ConstituFiei Hi la "unafuncFionare a autoritFilor pu"lice. Jn acest scop, PreHedintele e&ercit funcFia

de mediere Kntre puterile statului, precum Hi Kntre stat Hi societate. *octrinaromneasc actual, pornind de la conFinutul art./0 din ConstituFie, apreciazc PreHedintele Romniei apare Kntr'o tripl ipostaz) de Hef al statului, de Hef ale&ecutivului alturi de primul'ministru Hi de garant al ConstituFiei Hi mediator Kntre puterile statului.Consacrarea e&pres a rolului PreHedintelui, de ar"itru Kntre puterile statului, precum Hi Kntre stat Hi societate nu poate interpretat Kn conotaFia sa juridic. Cum Heful statului nu poate interveni direct KntreautoritFile pu"lice ce realizeaz clasicele funcFii ale statului, o asemeneainterpretare ar duce la concluzia de neacceptat c acesta s'ar situa undevadeasupra celor trei puteri ale statului, eventual, ca o autoritate suprastatal.

-. eşi Constituţia om!niei re/lementează un 0u&ern #ără scară ierarică interioară, primministrul om!niei are o poziţie pri&ile/iată )n cadrul 0u&ernului. "recizaţi ar/umentatdacă a#irmaţia de mai sus este ade&ărată sau #alsă.

+u" aspectul modului de constituire, adic al e&istenFei unor nivele ierar:ice Kntre mem"rii

Guvernului, pot identicate Guverne formate din prim'ministru Hi ceilalFimem"ri, adic guverne cu structur) simpl) Hi Guverne ce conFin o ierar:izare,adic Guverne cu structur) ierar*ic). Potrivit art.102 alin.$3% din ConstituFia

14

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


repu"licat) Guvernul este alc)tuit din prim+ministru mini,tri ,i al-i memristaili-i prin lege organic). Prin aceast dispoziFie este prevzut structuraGuvernului, din formularea normei constituFionale rezultnd c s'a urmritreglementarea unui Guvern /)r) scar) ierar*ic) in/erioara.

5. Consiliul local nu poate #i dizol&at )nainte de )nceierea mandatului #ără acordul

ma%orităţii consilierilor. "recizaţi ar/umentat dacă a#irmaţia este ade&ărată sau #alsă şiprecizaţi )n ce ipoteze se poate a%un/e la dizol&area consiliului local.

Potrivit art. din 9egea nr.21-2001 repu"licat, dizolvarea consiliului localpoate interveni de drept sau prin referendum local.Consiliul local se dizolv dedrept Kn cazul Kn care acesta nu se KntruneHte timp de 2 luni consecutiv, deHi afost convocat potrivit prevederilor legale sau Lnu a adoptat Kn 3 HedinFeordinare consecutive nicio :otrre, precum Hi LKn situaFia Kn care numrulconsilierilor locali se reduce su" jumtate plus unu Hi nu se poate completa prinsupleanFi. Jn legtur cu cea din urm situaFie se ridic Kntre"area reasc, cese va Kntmpla Kn situaFia Kn care consiliul local tre"uie s adopte o :otrre

privind patrimoniul, pentru care legea prevede votul majoritFii calicate amem"rilor si, iar numrul acestora a sczut su" aceast majoritate, dar nu aajuns Knc la majoritatea a"solut, cea cerut de lege pentru a putea dizolvatde drept. Prin urmare, de lege ferenda propunem ca dizolvarea de drept aconsiliului local s poat intervene Kn situaFia Kn care numrul consilierilor sereduce su" dou treimi.Primarul, viceprimarul, secretarul unitFii administrativ'teritoriale sau orice alt persoaninteresat sesizeaz instanFa de contencios administrativ cu privire la cazurilecare atrag dizolvarea de drept a consiliului local iar instanFa analizeaz situaFiade fapt Hi se pronunF cu privire la dizolvarea consiliului local. 8otrreainstanFei este denitiv Hi se comunic prefectului. Consiliul local poate

dizolvat prin referendum local, organizat Kn condiFiile legii. Referendumul seorganizeaz ca urmare a cererii adresate Kn acest sens prefectului de cel puFin2? din numrul cetFenilor cu drept de vot KnscriHi pe listele electorale aleunitFii administrativ'teritoriale.9egea detaliaz procedura desfHurriireferendumului prevznd c, sta"ilirea datei pentru organizarea alegerii nouluiconsiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. #legerile seorganizeaz Kn ma&im 0 de zile de la rmnerea denitiv Hi irevoca"il a:otrrii judectoreHti prin care s'a constatat dizolvarea consiliului local sau,dup caz, de la validarea rezultatului referendumului.

3. 4uncţionarul public poate re#uza oric!nd dele/area. "recizaţi ar/umentat dacă a#irmaţia

de mai sus este ade&ărată sau #alsă şi enunţaţi condiţiile )n care se dispune dele/area#uncţionarului public.

Biletul 3

1. Normele dreptului administrativ au cel mai adesea caracter permisiv. Precizaţi arumentat dac!a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i precizaţi alte tr!s!turi ale dreptului administrativ.

15

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


Eupă criteriul gradului de impunere a normelor sau caracteruldispo!i"iei ' se poate distine

)ntre norme cu caracter imperativ ' adică norme obliatorii dee-ecutat sau de realizatF norme cu caracter pro#ibitiv ' adicănormele prin care se interzic anumite fapte sau acte administrati#eşi norme cu caracter permisiv ' prin care subiectelor raporturilor

=uridice administrati#e li se permite să facă sau să nu facă unanumit act sau fapt. Asadar' armatia conform careia normeledreptului administrati#e au cel mai adesea caracter permisi# esteade#arata' deoarece este necesar ca subiectele de drept sa eobliate de dispozitiile dreptului administrati#e in respectarea lor.

/lasicarea normelor se poate realiza dupa mai multe criterii.pre e-emplu' dupa criteriul de relementare a#em $

8orme oranice :organi!area si functionarea;'8orme de drept material :drepturi si obligatii ; siEupa criteriul sferei de cuprindere a#em $8orme enerale :sfera larga de reglementare;

8orme special :o anumita grupa de raporturi speci$ce;

8orme e-ceptionale

2. $urisprudenţa instanţelor de contencios administrativ #i a instanţei de contencios constituţionaleste un izvor scris sau nescris al dreptului administrativ% &!spundeţi arumentat.

In doctrina actuala se sustine ca pe masura ce =urisprudentainstantelor de contencios administrati# se #a dez#olta' #a constitui un#eritabil iz#or nescris al dreptului' urmare a formarii unei practiciunitare. n doctrina interbelic% deşi se considera că =urisprudenţa nuconstituie un iz#or de drept' s<a susţinut că instanţele =udecătoreştia#&nd dreptul de a interpreta leea' )n mod indirect o creează' căcinimeni nu contestă rolul imens pe care<l =oacă =urisprudenţa )ndez#oltarea dreptului.n alte sisteme de drept' ca de e-emplu' dreptulanlo<sa-on' se consideră )n mod tradiţional că' practica =udiciară'aşa<numitul precedent &udiciar constituie iz#or de drept' ind in#ocat

)ntotdeauna c&nd apar probleme asemănătoare sau identice. /u altecu#inte' =udecătorul )n pronunţarea unei soluţii )ntr<o speţădeterminată #a ţine )ntotdeauna cont de poziţia a#ută anterior' )ntr<ocauză asemănătoare sau identică.n realitate' analiza e#oluţiei &urispruden"ei instan"elor de contenciosadministrativ şi mai nou' a

&urispruden"ei instan"elor de contencios constitu"ional a permisdoctrinei occidentale contemporane să aprecieze că este #orba desprenoi iz#oare ale dreptului administrati#e. n ţara noastră' )n absenţa unei &usti"ii administrative distincte ca 'n(ran"a' se pune problema dacă =urisprudenţa secţiilor de contenciosadministrati# şi scal aparţin&nd instanţelor =udecătoreşti pre#ăzute

16

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


de leislaţia )n materie ar putea constitui un iz#or al dreptuluiadministrati#.

3. 'on"orm art. 95 din 'onstituţie( Parlamentul poate s! demit! Pre#edintele. Precizaţi arumentatdac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i indicaţi etapele procedurale ale r!spunderii politice a #e"ului statului.

Art. "5 din /onstitutia ,omaniei consacra suspendarea dinfunctie ca o raspundere politica a presedintelui' urmata de sanctiunea

demiterii prin referendum./onstitutia leaa procedura suspendarii

presedintelui' urmata de demitere' de initiati#a parlamentara' de

pozitia instantei de contencios constitutional si in nal' de #otul

popular.In cazul sa#arsirii unor fapte ra#e prin care presedintele

incalce pre#ederile /onstitutiei' propunerea de suspendare poate initiata de cel putin o treime din numarul senatorilor si deputatilor si

ea trebuie adusa neintarziat la cunostinta presedintelui.otodata'propunerea trebuie sa e temeinic moti#ata' iar procentul de

parlamentari necesar pentru a o declansa se raporteaza la totalul

acestora si nu doar la membrii unei camere. Ga se depune la Birourile

Permanente ale celor 2 camere ce o comunica neintarziat

presedintelui' stabilindu<se si data si locul sedintei comune a

camerelor in #ederea suspendarii. Eaca parlamentarii considera ca nue-ist suciente informatii pri#itoare la suspendarea din functie'acestia pot decide cu #otul ma=oritatii constituirea unei comisii de

anceta. Inainte de suspendarea propriu<zisa este obliatoriesolicitarea unui a#iz consultati# din partea /./.,. La sedinta comuna'in #ederea suspendarii' presedintele se poate prezenta in fataparlamentului pentru a da e-plicatii cu pri#ire la faptele ce i se impunin primul rand printr<o atributie lasata la libera apreciere apresedintelui ,omaniei. Pentru a de#eni efecti#a' propunerea desuspendare trebuie sa e #otata de ma=oritatea deputatilor sisenatorilor. In cazul aprobarii ei in cel mult +3 de zile se oranizeazareferendum pentru demiterea presedintelui.

4. ) moţiune simpl! adoptat! *mpotriva unui mem+ru al ,uvernului conduce o+liatoriu lademiterea acestuia. 'omentaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #iindicaţi care este procedura adopt!rii unei moţiuni simple.

5. 'are sunt di"erenţele dintre autonomia administrativ! #i descentralizarea administrativ!%Precizaţi conţinutul am+elor concepte.

6. Precizaţi care sunt principalele di"erenţe #i asem!n!ri dintre "uncţia pu+lic! #i demnitatea pu+lic! con"orm 'onstituţiei &om-niei.

17

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


Biletul

1. ste /vocatul Poporului parte a uneia dintre cele trei puteri ale statului% &!spundeţi arumentat#i precizaţi totodat! care este di"erenţa dintre autoritate pu+lic! *n sens lar #i autoritate pu+lic!

*n sens restr-ns.

Eesi autoritate publica' A#ocatul Poporului' este dicil de incadratin una din cele + puteri clasice.Dmbudsmanul<denumireatraditionala a acestei autoritati' este leat de puterea leislati#apentru ca' de reula' la acest ni#el' este numit si in plus' areobliatia de a prezenta anual sau la cerere rapoarte Parlamentului.otodata' ombudsmanul este leat de puterea e-ecuti#a pentru ca'cel mai adesea' planerile cetatenilor sunt indreptate impotri#aadministratiei publice si in aceasta sfera isi coordoneazaacti#itatea.Dmbudsmanul are si atributii de natura =udecatoreascadaca are in #edere ca' cel mai adesea' isi propune sa rezol#econHictele aparute in societate ca urmare a lezarii unor persoane cudrepturile si libertatile lor.In concluzie' incadrarea acestei autoritatipublice' strict' intr<una sau alta din cele + puteri clasice ale statuluieste practic imposibila.

In sens restrans' autoritatea publica se refera la autoritatilepublice care e-ercita clasicele functii ale statului$leislati#a'e-ecuti#a si =udecatoreasca' fara a epuiza' insa' sfera autoritatilorpublice din sistemul constitutional actual. In sens lar' se refera laalte orane ce e-ercita preroati#e de putere publica$A#ocatulPoporului' /urtea de /onturi' /urtea /onstitutionala' acesteae-ercitand di#erse forme de control' in principal' asupraautoritatilor publice care realizeaza clasicele functii ale statului.

2. n raporturile de drept administrativ( unul dintre su+iecte poate "i o persoan! privat!. 'omentaţiarumentat a"irmaţia de mai sus #i precizaţi care sunt tr!s!turile raporturilor de dreptadministrativ.

Ereptul administrati# este acea ramura a dreptului public carerelementeaza relatiile sociale din sfera administratiei publiceprecum si pe cele de natura conHictuala dintre autoritatile publicesi cei #atamati in drepturile si intereselor lor leitime' pe de altaparte.,aporturile de drept administrati# se caracteaza prin + trasaturiesentiale$ unul dintre subiecte este intotdeauna un purtator alautoritatii publice' determinand' in conditiile leii un anumitcomportament din partea celuilalt subiect. Acesta' potri#it/onstitutiei' ar putea statul' prin oranele sale' unitatileadministrati#<teritoriale' un oran al administratiei publice' darpoate si o alta autoritate publica.unt raporturi de putere care

18

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


apar in sfera relatiilor sociale' relementate de dreptuladministrati#. In acest sens' sunt raporturi care se nasc in cadrul siin #ederea realizarii puterii e-ecuti#e a statului. ,aporturile dedrept administrati# se distin astfel de celelalte ramuri de dreptpublic. unt raporturi de subordonare ale unuia dintre subiecti fatade ceilalti. Acest raport de inealitate' de supraordonare a

autoritatii administrati#e este ceea ce deosebeste dreptuladministrati# de orice subramura a dreptului pri#at unde subiectele'oricare ar ele' se aHa in raport de ealitate.

3. 'are sunt atri+uţiile Pre#edintelui &om-niei *n domeniul politicii eterne%

Art. "1 din /onstitutie consacrat atributiilor in domeniul politiciie-terne' relementeaza 2 mari cateorii de atributii in acestdomeniu' prin care se e-prima rolul de reprezentare a intereselortarii noastre de catre Presedinte' in relatiile internationale. Potri#itart. "1 alin. :1; din /onstitutie' Presedintele inceie tratate

internationale in numele ,omaniei' neociate de (u#ern si lesupune spre raticare Parlamentului' intr<un termen rezonabil./elelalte tratate si acorduri internationale se inceie' se aproba sause ratica potri#it procedurii stabilite de lee. Potri#it alin :2; si :+;ale aceluiasi articol' acesta pri#este asiurarea leaturilordiplomatice cu alte state prin acreditarea si recemareareprezentantilor diplomatici ai ,omaniei' la propunerea (u#ernului'aprobarea inintarii' desintarii sau scimbarii ranului misiunilordiplomatice ai altor state.

4. Pre#edintele &om-niei poate s! desemneze candidat la "uncţia de primministru orice persoan!

consider! de cuviinţ!( sinura o+liaţie "iind aceea a consult!rilor cu partidulpartidele parlamentare. 'omentaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i precizaţi care sunt toate etapele *nvestiturii unui nou ,uvern.

Potri#it art. 13+ din /onstitutie' armatia de mai sus esteade#arata' deoarece' potri#it alin :1;' Presedintele ,omanieidesemneaza un candidat pentru functia de Prim<ministru in urmaconsultarii partidului care are ma=oritatea absoluta in Parlament ori'daca nu e-ista o asemenea ma=oritate' a partidelor reprezentate inParlament.

/andidatul pentru functia de prim<ministru #a cere' in termen de

13 zile de la desemnare' #otul de incredere al Parlamentului asupraproramului si a intreii liste a (u#ernului. Proramul si listau#ernului se dezbat de /amera Eeputatilor si de enat' in sedintacomuna. Parlamentul acorda incredere (u#ernului cu #otulma=oritatii deputatilor si senatorilor.

5. Precizaţi care este raportul dintre descentralizare deconcentrare autonomie local!.

19

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


Eescentralizarea reprezinta transferul de competentaadministrati#a si nanciara de la ni#elul administratiei publicecentrale la ni#elul administratiei publice locale sau catre sectorulpri#at.Eeconcentrarea reprezinta redistribuirea de competenteadministrati#e si nanciare de catre ministere si celelalte orane despecialitate ale administratiei publice centrale catre propriile

structuri de specialitate din teritoriu.6. Prin "uncţia pu+lic! se realizeaz! preroativele de putere pu+lic! ale administraţiei pu+lice.

Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i prezentaţi care sunt principalele activit!ţi des"!#urate de "uncţionarii pu+lici.

Potri#it art. 2 alin:1; din Leea nr 166!1"""' functia publicareprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite intemeiul leii' in scopul realizarii preroati#elor de putere publica decatre administratia publica centrala. Acti#itatile desfasurate defunctionarii publici care implica e-ercitarea preroati#elor de

putere publica sunt urmatoarele$ punerea in e-ecutare a leilor si acelorlalte acte normati#eF elaborarea proiectelor de acte normati#esi a altor relementari specice autoritatii sau institutiei publice'precum si asiurarea a#izarii acestoraF elaborarea proiectelorpoliticilor si strateiilor' a proramelor' a studiilor' analizelor sistatisticilor necesare reaizarii si implementarii politicilor publice'precum si a documentatiei necesare e-ecutarii leilor' in #ederearealizarii competentei autoritatii sau institutiei publiceF consilierea 'controlul si auditul public internF estionarea resurselor umane si aresurselor nanciareF colectarea creantelor buetareF reprezentareaintereselor autoritatii sau institutiei publice in raporturile acesteia

cu persoane zice sau =uridice de drept public sau pri#at' din tara sistrainatate' in limita competentelor stabilite de conducatorulautoritatilor sau institutiei publice' precum si reprezentarea in

=ustitie a autoritatii sau institutiei publice in care isi desfasoaraacti#itateaF realizarea de acti#itati in conformitate cu strateia deinformatizare a administratiei publice.

Biletul 6

1. Nu numai autorit!ţile pu+lice din s"era puterii eecutive realizeaz! activitate de administraţie.Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als!( indic-nd totodat! careeste raportul dintre eecutiv #i administraţie pu+lic!.

Aceasta armatie este ade#arata deoarece autoritatile carerealizeaza administratia publica sunt$ Presedintele ,omaniei'(u#ernul si ministerele' oranele centrale de specialitatesubordonate u#ernului sau ministerelor' autoritatile administrati#ecentrale autonome' care nu sunt in subordinea (u#ernului'institutiile publice' reiile autonome si companiile nationale

20

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


subordonate autoritatilor centrale autonome' prefectul si ser#iciiledeconcentrate ale ministerelor' administratiile autonome locale'institutiile publice si reiile autonome de interes local subordonateoranic sau functional consiliului =udetean sau local.

Administratia publica este leata in cea mai mare masura deputerea e-ecuti#a' dar nu se identica cu aceasta' a#and o sfera

mai lara de cuprindere.2. ntre pre"ect #i autorit!ţile locale care realizeaz! autonomia local! se sta+ilesc raporturi de

su+ordonare #i control. Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als!(indic-nd totodat! toate tipurile de raporturi care se pot sta+ili *ntre autorit!ţile administraţiei pu+lice.

Potri#it art. 11 din Leea +03!2330 pri#ind prefectul si institutiaprefectului' armatia de mai sus este falsa deoarece' intre prefecti'pe de o parte si consiliile locale si primarii' precum si consiliile

=udetene si presedintii acestora' nu e-ista raporturi de

subordonare. ,aporturile dintre autoritatile administratiei publicelocale din comune' orase si municipii si autoritatile administratieipublice de la ni#el =udetean se bazeaza pe principiul autonomiei'lealitatii' responsabilitatii' cooperarii si solidaritatii in rezol#areaproblemelor intreului =udet.

3. 'omentaţi a"irmaţia Pre#edintele este #e"ul eecutivului.

Presedintele este unul dintre cei 2 se ai e-ecuti#ului' Atributiilesale in cadrul puterii e-ecuti#e se e-ercita in raport cu (u#ernul siin principial' in raport cu cel care conduce puterea e-ecuti#a' cu

primul<ministru si apoi cu alte autoritati ale administratiei publice'potri#it dispozitiilor constitutionale si leale in materie.

4. )rdonanţa de urenţ! intr! *n vioare dup! adoptarea sa de c!tre ,uvern. Precizaţi arumentatdac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i precizaţi care este procedura de adoptare aunei ordonanţe de urenţ!.

(u#ernul poate adopta ordonante de urenta numai in situatiie-traordinare a caror relementare nu poate amanata' a#andobliatia de a moti#a urenta in cuprinsul acestora. Drdonanta deurenta intra in #ioare numai dupa depunerea sa spre dezbatere in

procedura de urenta la /amera competenta sa e sesizata si dupapublicarea sa in onitorul Dcial al ,omaniei. /amerele' daca nu seaHa in sesiune' se con#oaca in mod obliatoriu in 5 zile de ladepunere sau' dupa caz' de la trimitere. Eaca in termen de cel mult+3 de zile de la depunere' /amera sesizata nu se pronunta asupraordonantei' aceasta este considerata adoptata si se trimiteceleilalte /amere care decide' de asemenea' in procedura deurenta. Drdonanta de urenta' cuprinzand norme de natura leiioranice' se aproba cu #otul ma=oritatii membrilor ecarei /amere.

21

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


5. Precizaţi care sunt atri+uţiile principale ale consiliului udeţean.

/onsiliul =udetean este autoritatea administratiei publice localeconstituita la ni#el =udetean pentru coordonarea acti#itatilorconsiliilor comunale' orasenesti si municipale' in #ederea realizarii

ser#iciilor publice de interes =udetean. /onsiliul =udeteanindeplineste urmatoarele cateorii principale de atributii$ atributiipri#ind oranizarea si functionarea aparatului de specialitate alconsiliului =udetean' ale institutiilor si ser#iciilor publice de interes

=udetean si ale societatilor comerciale si reiilor autonome deinteres =udetean' dar cea mai improtanta ind aleerea celor 2#icepresedinti dintre consilierii =udeteniF atributii pri#inddez#oltarea economico<sociala a =udetului' precum aprobareabuetului propriu al =udetului' la propunerea presedinteluiconsiliului =udeteanF atributii pri#ind estionarea patrimoniului

=udetului' precum atributia pri#ind darea in administrare'

concesionarea sau inceierea bunurilor proprietate publica a =udetuluiF atributii pri#ind estionarea ser#iciilor publice dinsubordine precum asiurarea cadrului necesar pentru furnizareaser#iciilor de interes =udeteanF atributii pri#ind cooperareainterinstitutionala precum atributia de a otari' in conditiile leii'cooperarea sau asocierea cu persoane straine' inclusi# cu parteneridin societatea ci#ila' in #ederea nantarii si realizarii in comun aunor actiuni' lucrari' ser#icii sau proiecte de interes public =udetean.

6. Precizaţi care este rolul unui *nalt "uncţionar pu+lic #i care sunt condiţiile leale pentru ca o persoan! s! poat! ocupa o asemenea "uncţie.

/ateoria inaltilor functionari publici cuprinde persoanele caresunt numite intr<una din urmatoarele functii publice$secretareneral al u#ernului si secretar eneral ad=unct al u#ernului'secretar eneral din ministere si alte orane de specialitate aleadministratiei publice centrale' prefect' secretar eneral ad=unctdin ministere si alte orane de specialitate ale administratieipublice centrale' subprefect si inspector u#ernamental'. Potri#it statului' inaltii functionari publici realizeazamanaementul de ni#elul superior in administratia publica centralasi in autoritatile administrati#e autonome. Pentru a ocupa o functie

publica corespunzatoare cateoriei inaltilor functionari publici'persoana trebuie sa indeplineasca mai multe conditii pre#azute destatut' incepand cu conditiile enerale mai sus enuntate' conditiispeciale de studii si sa promo#eze concursul national pentruintrarea in cateoria inaltilor functionari publici.

Biletul 7

22

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


1. /utorit!ţi ale puterii udec!tore#ti pot realiza activit!ţi de administraţie pu+lic!. Precizaţiarumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i indicaţi sensul noţiunii deadministraţie pu+lic! con"orm 'onstituţiei &om-niei.

2. ta+iliţi corelaţia capacitatecompetenţ! la nivelul oranelor administraţiei pu+lice.

In doctrina postbelica s<au dez#oltat 2 teze cu pri#ire la aceastacorelatie$ potri#it unei teze de#enita traditionala' capacitateareprezinta aptitudinea de a titular de drepturi de obliatii inraporturile administrati#e' element determinant al competentei'insasi competenta. Dbser#am ca in aceasta teorie competenta seidentica cu capacitatea. Potri#it celei de<a doua teze fundamentale' capacitatea nu seidentica cu' competenta' desi' practic' putem realiza daca oanumita formatiune colecti#a are sau nu calitatea de subiect dedrept administrati#' numai cercetand competenta ei leala' stabilitain leea oranica.

/apacitatea se distine de competenta sub urmatoarele +aspecte$capacitatea este proprie numai oranelor administrati#e' intimp ce competenta au atat oranele administrati#e' cat sistructurile lor oranizatorice si functionaleF capacitatea presupuneposibilitatea de a actiona in nume propriu in timp ce competenta nupresupune o astfel de independentaF atributiile ce formeazacontinutul cateoriei de competenta pot deleate' in timp cecapacitatea nu poate transmisa altui subiect de drept. Pe bazaacestor teorii' in doctrina s<a dez#oltat teza potri#it careia'fundamentul capacitatii administrati#e il constitutie normele deconferire a competentei pe care o intalnim numai in cazul oraneloradministratiei publice.

3. oate decretele Pre#edintelui *n domeniul ap!r!rii sunt contrasemnate de primministru #im!surile dispuse sunt controlate de Parlament. Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai suseste adev!rat! sau "als! #i indicaţi care sunt atri+uţiile Pre#edintelui *n domeniul ap!r!rii.

Armatia de mai sus este ade#arata deoarece' potri#it/onstitutiei' Presedintele poate declara cu aprobarea prealabila aParlamentului' mobilizarea partiala sau totala a fortelor armate.8umai in cazuri e-ceptionale' otararea presedintelui se supuneulterior aprobarii Parlamentului' in cel mult 5 zile de la adoptare.Presedintele ,omaniei este comandantul fortelor armate siindeplineste functia de presedinte a /onsiliului uprem de Apararea arii. In caz de areisune armata indreptata impotri#a tarii'presedintele ia masuri pentru respinerea aresiunii si le aduceneintarziat la cunostinta Parlamentului printr<un mesa=. EacaParlamentul nu se aHa in sesiune' el se con#oaca de drept in 20 deore de la declansarea aresiunii.

23

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


4. Precizaţi care este rolul ,uvernului pornind de la a"irmaţia con"orm c!reia ,uvernul este parlamentar prin oriine #i uvernamental prin "uncţie:.

,olul politic al (u#ernului se e-prima nu numai in sfera e-clusi#e-ecuti#a' ci si prin colaborarea cu celelalte autoritati publice' dincare otaratoare este actiunea sa in afara puterii leislati#e' prin

e-ercitarea initiati#ei leislati#e si a modalitatilor de conlucrare cu/amerele Parlamentului. Potri#it armatiei %(u#ernul esteparlamentar prin oriine si u#ernamental prin functie* se inteleeca proramul politic al (u#ernului ramane un document e-clusi# alacestuia' dar liniile sale de forta sunt acceptate de Parlament.

5. 'e raporturi de drept administrativ se sta+ilesc *ntre ,uvern( pre"ect( consiliile udeţene(consiliile locale #i primari% 'omentaţi.

Intre (u#ern si prefect se stabileste un raport de subordonaredeoarece prefectul este reprezentantul (u#ernului pe plan local' iar

potri#it art. 11 din Leea nr +03!2330' consiliile locale' primarii'consiliile =udetene si prefectii se aHa pe picior de ealitate. ,ezultaca si acestea sunt subordonate (u#ernului.

6. ;n "uncţionar pu+lic poate re"uza deta#area. Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus esteadev!rat! sau "als! #i indicaţi condiţiile *n care se poate dispune deta#area unui "uncţionar pu+lic.

unctionarul public poate refuza detasarea daca se aHa in unadintre urmatoarele situatii$ra#iditateF isi creste sinur copilulminorF starea sanatatii' do#edita cu certicat medicalF detasarea se

face intr<o localitate in care nu i se asiura conditii corespunzatoarede cazuriF este sinurul intretinator de familieF moti#e familialetemeinice =ustica refuzul de a da curs detasarii.

Biletul 18

1. erviciile pu+lice deconcentrate sunt autorit!ţi ale administraţiei pu+lice locale sau centrale%&!spundeţi arumentat identi"ic-nd totodat! #i toate autorit!ţile pu+lice prin care se realizeaz!administraţia pu+lic!.

Eeconcentrarea este o masura intermediara in procesuldescentralizarii' ind pri#ita ca transfer de atributii de la centru laaentii puterii centrale aHati la conducerea diferitelor oranismelocale.In reimul constitutional romanesc actual' sistemulautoritatilor administratiei publice se compun din$administratiacentrala$presedinte' u#ern' orane centrale de specialitate siinstitutii publice centrale subordonate ministerelor sau autoritatiloradministrati#e atuonomeF administratia de stat in teritoriu$prefect'

24

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


ser#icii deconcentrate subordonate ministerelor sau altor oranecentrale de specialitateF administratia locala$consiliul local siprimarul si consilierul =udetean si presedintele consiliului =udetean.

2. Precizaţi care este raportul dintre puterea eecutiv! #i puterea leislativ! *n dreptul pu+liccontemporan.

In dreptul public contemporan' problema fundamentala care isipastreaza actualitatea o constituie distinctia dintre leislati# sie-ecuti#' distinctie ce reprezinta si esenta structurii puterii politice.Initial se delimita intre puterea de a face leea si puterea de a oe-ecuta. In prezent' ade#arata di#izare este cea dintre putereae-ecuti#ului de a conduce politica nationala' utilizand administratiapublica pe de<o parte si libertatea lasata leislati#ului de a controlaactiunea e-ecuti#ului pe de alta parte. Potri#it art.41 alin:1; din/onstitutie' Parlamentul este oranul reprezentati# suprem alpoporlui roman su unica autoritate leiutioare a atarii' spre

deosebire de e-ecuti#' care in prinncipiu' adopta norme doar inaplicarea leii' in #ederea punerii ei in e-ecutare. >n capitol distinctdin titlul III al /onstitutiei este consacrat raporturilor dintreParlament si u#ern' ind e#ident rolul politic al u#ernului ce see-prima nu numai in sfera e-clusi# e-ecuti#a' ci si prin colaborarecu celelalte autoritati publice' in special cu cea leiuitoare' spree-emplu' in cazul initiati#ei leislati#e si deleariileislati#e.Armatia de mai sus este falsa deoarece' conform art133 alin:2;din /onstitutie' decretele emise de presedinte ine-ercitarea atribiiilor sale se contrasemneaza de primul<moinistru.In ceea ce pri#este reimul =uridic aplicabil decretelor Presedintelui'

in principiu' ele sunt supuse reulii contrasemnarii de catre primul<ministru.

3. 'on"orm 'onstituţiei &om-niei( reula este ca decretele Pre#edintelui s! nu "ie contrasemnate.Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i analizaţi reimul uridic aplica+il decretelor Pre#edintelui &om-niei.

4. )rice modi"icare *n structura ,uvernului tre+uie apro+at! de c!tre Parlament. Precizaţiarumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als!( indic-nd totodat! #i condiţiile *ncare poate interveni remanierea uvernamental!.

Potri#it art. 65 alin:+;' armatia de mai sus este ade#arat deoarecedaca prin propunerea de remaniere se scimba structura sicompozitia politica a (u#ernului' presedintele #a putea e-ercitaatributia pre#azuta la alin:2; numai pe baza aprobariiParlamentului' acordata la propunerea primului<ministru.Parlamentul' prin #otul acordat isi e-prima doar increderea in acestproram' incredere pe care o poate retrae oricand' prin adoptareaunei motiuni de cenzura' daca moti#ele pentru care fusese acordatala in#estitura au disparut ulterior.

25

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


5. Precizaţi care este rolul administratorul pu+lic con"orm <eii nr. 2152001 a administraţiei pu+lice locale.

Potri#it leii nr 215!2331' rolul administratorului public este de a%profesionaliza administratia publica locala prin ecientizarea

ser#iciilor publice oferite de catre cetateni*. Intrucat' practic' roluladministratorului public este de a ecientiza utilizarea resurselorumane' tenoloice si nanicare de la ni#elul autoritatilor locale' sepoate spune ca' de fapt' menirea functiei este de a intaricapacitatea administrati#a la ni#el local.

6. Precizaţi care sunt elementele speci"ice care di"erenţiaz! personalul contractual de corpul"uncţionarilor pu+lici din cadrul unei autorit!ţi pu+lice.

Biletul 11

1.'on"orm art. 31 alin. =1> din <eea nr. 2152001 ? <ucr!rile #edinţei de constituire =a consiliuluilocal> sunt conduse de cel mai *n v-rst! consilier( asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri @.Pornind de la norma de drept enunţat! mai sus( precizaţi semni"icaţia noţiunii de putere discreţionar!a administraţiei #i sta+iliţi dac! eist! *n +aza art. 31 alin. =1> din <eea nr. 2152001.

Eeciziile unde se manifesta puterea discretionara se refera laaspectele care' intr<un cadru leal' confera autoritatii publice oanumita libertate de decizie' acest lucru nu presupune in niciun cazde#ierea de la litera leii. 8ecesitatea puterii discretionare aparedatorita faptului ca leislatia nu poate pre#edea orice tip de situatiecare ar putea inter#eni in timp. Pentru aceasta' leea' acolo unde seconsidera necesar' lasa administratiei libertatea de initiati#a siapreciere' mai mare sau mai restransa' in functie de naturarelementarii' de importanta acesteia fara a distorsiona acti#itateaadministratiei si fara a<i diminua radul de initiati#a' operati#itate sireactie la dinamica cerintelor sociale. Potri#it art +1 alin :1; din Leea215!2331 puterea discretionara nu e-ista in aceasta norma deoareceprin intermediul #erbului %a * la prezent este stabilita clar si concretconducerea lucrarii sedintei' aceasta nelasand loc de interpretare.

2. Noţiunile de oran al administraţiei pu+lice #i autoritate a administraţiei pu+lice sunt di"erite.Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als!.

Armatia de mai sus este falsa deoarece din analiza relementarilorconstitutionale obser#am ca actuala /onstitutie utilizeaza cupedilectie notiunea de autoritate a administratiei publice si in micamasura notiunea de oran al administratiei publice. Ein cercetareamai aprofundata a dispozitiilor constitutionale si leale in materie nurezulta insa #reo distinctie care s<ar putea face intre cele 2 notiuni'ind #orba despre una si acceasi cateoei =uridica' ce desemneaza

26

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


structurile care infaptuiesc administratia. D asemenea distinctie nu ara#ea nicio rele#anta in practica' sensul principal al sintameiautoritate publica ind acela de oran public' adica un colecti#oranizat de oameni care e-ercita preroati#e de putere publica' lani#el statal sau local sau intr<o alta formulare' o structuraoranizatorica ce actioneaza in reim de putere publica' pentru

realizarea unui interes public.3.Pre#edintele poate s! re"uze numirea unui udec!tor la propunerea 'A. Precizaţi arumentat dac!a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als!( indic-nd totdat! toate atri+uţiile Pre#edintelui *nraporturile cu autorit!ţile puterii udec!tore#ti.

Potri#it art +1 alin :+; din leea nr +3+!2330 pri#ind statutul =udecatorilor si procurorilor' presedintele ,omaniei poate refuza osinura data numirea =udecatorilor si procurorilor. ,efuzul moti#at secomunica de indata /onsiliului uperior al aistraturii. In ceea cepri#este atributiile presedintelui in raporturile cu =ustitia' in modobisnuit' in doctrina au fost analizate 2 cateorii de atributii si anume$

numirea maistratilor si acordarea ratierii indi#iduale4.Aem+rii ,uvernului nu pot r!spunde penal pentru activit!ţile des"!#urate *n timpul mandatului.Precizaţi arumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als!( indic-nd totodat! #ielementele r!spunderii mem+rilor ,uvernului.

Armatia este falsa deoarece' potri#it /onstitutiei' art 13" alin:2; consacra dispozitia potri#it careia numai /amera Eeputatilor'enatul si presedintele ,omaniei au dreptul sa ceara urmarirea penalaa e-ecuti#ilor (u#ernului pentru faptele sa#arsite in e-ercitiul functieilor. Eaca s<a cerut urmarirea penala' presdintele poate dispunesuspendarea acestora din functie. rimiterea in =udecata a unui

membru al u#ernului atrae suspendarea lui din functie. /ompetentade =udecata apartine Inaltei /urti de /asatie si Custitie. Potri#it alin:+;al aceluiasi articol' cazurile de raspundere si pedepsele aplicabilemembrilor u#ernului sunt relementate printr<o lee pri#indresponsabilitatea ministeriala.

5.'onsiliile locale se a"l! *n raporturi de su+ordonare "aţ! de consiliile udeţene. Precizaţiarumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i indicaţi care sunt principaleleatri+uţii ale consiliilor locale #i udeţene.

Armatia este ade#arata deoarece consiliul =udetean este constituit

la ni#el =udetean pentru coordonarea acti#itatii consiliilor comunale'orasenesti si municipale in #ederea realizarii ser#iciilor publice deinteres =udetean. /onsiliul =udetean indeplineste urmatoarele cateoriiprincipale de atributii$atributii pri#ind oranizarea si functionareaaparatului de specialitate al consiliului =udetean' ale institutiilor siser#iciilor publice de interes =udetean si ale societatilor comerciale sireiilor autonome de interes =udetean' cea mai importanta indaleerea celor 6 #icepresedinti dintre consilierii =udeteniF atributiipri#ind dez#oltarea economico<sociala a =udetului precum aprobarea

27

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


buetului propriu al =udetuluiF atributii pri#ind estionareapatrimoniului =udetului' precum atributii pri#ind darea in administrare'concesionarea sau incirierea bunurilor proprietate publica a

=udetuluiF atributii pri#ind estionarea ser#iciilor publice din subordineprecum si asiurarea cadrului necesar pt furnizarea ser#iciilor publicede interes =udeteanF atributii pri#ind cooperarea interinstitutionala

precum atributia de a otari in conditiile leii' cooperarea sauasocierea cu persoane =uridice romane ori straine' inclusi# cu parteneridin societatea ci#ila' in #ederea nantarii si realizarii in comun a unoractiuni' lucrari' ser#icii sau proiecte de interes public =udetean./onsiliul local e-ercita urmatoarele cateorii de atributii$ atributiipri#ind oranizarea si functionarea aparatului de specialitate alprimarului' ale institutiilor si ser#iciilor publice de interes local si alesocietatilor comerciale si reiilor autonome de interes localF atributiipri#ind dez#oltarea economico<sociala a comunei' orasului saumunicipiuluiF atributii pri#ind administrarea domeniului public si pri#atcomunei' orasului sau municipiuluiF atributii pri#ind estionarea

ser#iciilor furnizate catre cetateniF atributii pri#ind cooperareainterinstitutionala pe plan intern si e-tern.

6. 'are sunt rolul #i principalele atri+uţii ale /enţiei Naţionale a Bucţionarilor Pu+lici%

,olul Aentiei 8ationale a unctionarilor publici este de a aplicapoliticile si strateia u#ernului in domeniul manaemenetulluifunctiei publice si functionarilor publici' de a crea si coordonaaplicarea instrumentelor necesar realizarii unui manaement ecientsi performant in cadrul autoritatilor si institutiiilor publice.Atributiileprincipiale ale A8P sunt$ elaborarea cadrului leal pri#ind functia si

functionarii publiciF monitorizarea si controlul aplicarii releemntarilorin domeniuF estionatrea proramelor pri#ind functia publica' prinintermediul carora se realizeaza manaementul functiei sifunctionarilor publiciF colaborarea cu alte institutii din tara si dinstrainatate' in #ederea perfectionarii preatirii profesionale afunctionarilor publiciF elaborarea si administrarea bazei de datecuprinzand e#identa nationala a functiopnarilor publici' precum si afunctiilor publice #acante.

Biletul 12

1. /nalizaţi noţiunea de administraţie pu+lic! prin raportare la 'ap. C( itlul DDD #i art. 52 din'onstituţia &om-niei.

2. /nalizaţi raportul dintre competenţ! #i capacitate *n administraţia pu+lic!%

3. 'omentaţi a"irmaţia Pre#edintele &om-niei este #e"ul statului #i unul dintre #e"iieecutivului.

28

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


4. ,uvernul este demis *n urma revoc!rii primministrului. Precizaţi arumentat dac! a"irmaţiade mai sus este adev!rat! sau "als! #i indicaţi toate cazurile *n care ,uvernul este demis*nainte de epirarea mandatului.

Armatia este falsa deoarece constitutia pre#ede in art 113 alina2 ca u#ernul este demis la data retraerii de catre parlament a

increderii acordate sau daca primul<ministru se aHa in una dinconditiile pre#azute la art 134 cu e-ceptia re#ocarii' ori este inimposibilitatea de a<si e-ercita atributiile mai mult de 05 dezile./onstitutia a a#ut in #edere + situatii atipice de incetare aacti#itatii unui abinet$retraerea increderii acordate unui cabinetprin introducerea unei motiuni de cenzura' incetare din functiede membru al u#ernului a primului<ministru' primul<ministru nuisi poate e-ercita atributiile pt o perioada peste 05 de zile.

5. Pre#edintele 'onsiliului $udeţean poate "i revocat de c!tre consilierii udeţeni. Precizaţiarumentat dac! a"irmaţia de mai sus este adev!rat! sau "als! #i precizaţi care este statutul

pre#edintelui consiliului udeţean. Presedintele consiliului =udetean reprezinta =udetul inrelatiile cu celelalte autoritati publice' cu per-oanele zice si =uridiceromane si straine precum si in =ustitie' raspunde pentru bunafunctionare a aparatului de specialitate al consiliului =udetean pe careil conduce' asiura respectarea pre#ederilor constitutiei' punerea inaplicare a leilor' a decretelor Presedintelui ,omaniei' a otararilor siordonantelor (u#ernului' a otsrarilor consiliului =udetean' precum si aaltor acte normati#e. andatul presedintelui inceteaza ca urmare arezultatului unui referendum =udetean a#and ca obiect demiterea

acestuia' oranizat in conditiile leii. ,eferendumul pt incetareamandatului presedintelui se oranizeaza ca urmare a cererii adresatein acest sens prefectului de catre locuitorii =udetului'' ca urmare anesocotirii de catre acesta a intereselor enerale ale colecti#itatilorlocale sau a nee-ercitarii atributiilor ce ii re#in' potri#it leii' inclusi# acelor pe care le e-ercita ca reprezentant al statului.

6. Precizaţi condiţiile leale *n care poate avea loc avansarea "uncţionarilor pu+lici.

Avansarea era pri#ită )n doctrina interbelică ca un drept alfuncţionarului public' const&nd )n trecerea acestuia' cu acordulsău' )ntr<un alt rad ori treaptă profesională' )n cadrul aceleiaşifuncţii sau trecerea )ntr<o funcţie superioară. n prezent'avansarea este pri#ită şi ca un drept obiectiv al funcţionarului'sistemele şi condiţiile de a#ansare )n funcţii publice put&nd diferit relementate şi put&nd conţine condiţii specice anumitorcateorii de funcţionari publici. Ein punct de #edere al moduluide a#ansare al funcţionarilor publici e-istă două

29

8/16/2019 Sub adm rez (an 1)


posibilităţi$avansarea liber% şi avansarea prin concurs sauexamen. Avansarea liber% se poate realiza e prin apreciereaconducătorului cu pri#ire la persoana' funcţia şi momentul )n careea trebuie să aibă loc' e prin constatarea )ndeplinirii automateşi interale a unor condiţii leale' ca de e-emplu' #ecimea )nfuncţia deţinută. Prima modalitate este criticabilă deoarece

implică subiecti#ism din partea celui care face aprecierea. Avansarea prin concurs sau examen se face ca urmare a#ericării cunoştinţelor de specialitate necesare e-ercităriifuncţiei superioare. Această metodă de a#ansare permite oselecţie obiecti#ă a candidaţilor' care pot pro#eni at&t din cadrulautorităţii' c&t şi din afara ei' )n măsura )n care )ndeplinesccondiţiile leale.Concursul se oranizează atunci c&nd numărul candidaţilor estemai mare dec&t al funcţiilor publice #acante' iar examenul seoranizează atunci c&nd numărul candidaţilor este eal sau maimic cu cel al funcţiilor publice #acante.