Download pdf - Suport Curs Macaragiu

Transcript
Page 1: Suport Curs Macaragiu

1

CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A JUDETULUI GORJ

SUPORT CURS

MACARAGIU

2010

Page 2: Suport Curs Macaragiu

2

GENERALITATI

TIPURI DE MACARALE Macaralele sau componentele de securitate trebuie să fie proiectate şi construite astfel încât să se atingă obiectivele acestor cerinţe esenţiale. Producătorul macaralelor sau al componentelor de securitate are obligaţia să efectueze analiză de risc în vederea identificării acelor riscuri care corespund produselor sale, fiind obligat să proiecteze şi să construiască produsele ţinând seama de această analiză. Prin construcţie macaralele trebuie să fie apte de a-şi asigura funcţia, să fie reglate şi întreţinute fără ca persoanele să fie expuse riscului atunci când aceste operaţii sunt efectuate în condiţii prevăzute de producător. Măsurile adoptate trebuie să asigure eliminarea riscurilor de accidentare pe întreaga durată de viaţă previzibilă a macaralei, inclusiv fazele de montare şi demontare, chiar dacă aceste riscuri de accidentare rezultă din situaţii anormale previzibile. La alegerea celei mai corespunzătoare soluţii producătorul trebuie să aplice următoarele principii: − eliminarea sau reducerea riscurilor într-o măsură maxim posibilă (integrarea elementelor de securitate încă din faza de proiectare şi de execuţie a macaralei); − adoptarea măsurilor de protecţie necesare pentru riscurile care nu au putut fi eliminate; − informarea utilizatorilor despre riscurile reziduale datorate eficacităţii incomplete a măsurilor de protecţie adoptate. La proiectarea şi construcţia macaralei, precum şi la elaborarea cărţii tehnice, producătorul trebuie să ia în considerare nu numai utilizarea sa normală, ci şi alte situaţii rezonabil previzibile. Macaraua trebuie să fie astfel proiectată încât să se evite utilizarea sa anormală, dacă aceasta comportă un risc. Eventual, cartea tehnică trebuie să atragă atenţia utilizatorului asupra contraindicaţiilor privind folosirea macaralei. În condiţiile de utilizare prevăzute ale macaralei trebuie să fie reduse la minimum disconfortul, oboseala şi tensiunile psihice ale personalului manevrant, aplicând principiile ergonomiei.

Page 3: Suport Curs Macaragiu

3

Tipuri de macarale la care legislaţia in vigoare face referire: - macarale care lucrează la punct fix; − macarale deplasabile pe căi de rulare cu şine; − macarale deplasabile pe căi de rulare fără şine; − macarale de construcţie specială; Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor auxiliare,trebuie sa se facă in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia ISCIR in vigoare,normele republicate de protectia muncii si cele din sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din cartea macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator. Componentele de securitate ce se folosesc, după caz, la macarale sunt următoarele: a) Limitatoare de sfârşit de cursă b) Limitatoare de sarcină şi de moment al sarcinii c) Dispozitive de reţinere a fluidului din cilindri d) Dispozitive de blocare şi evitare a mersului oblic e) Tampoane şi opritoare f) Piese de reazem şi curăţitoare de şină g) Siguranţe la cârlig h) Contacte electrice de siguranţă: − Contacte electrice la porţile sau scările de acces pe macara − Contacte electrice la uşa şi chepengul de acces în cabina de comandă − Contacte electrice pe poziţia de zero a manetelor aparatelor de comandă − Contacte electrice ale dispozitivelor de blocare pe şină

MANEVRAREA SI EXPLOATAREA MACARALELOR

Exploatarea macaralelor, mecanismelor de ridicat si dispozitivelor auxiliare, trebuie sa se facă in conformitate cu prescriptiile tehnice colectia ISCIR in vigoare,normele republicane de sanatate si securitate in munca si cele din sectorul de activitate respectiv,instructiunile de exploatare din cartea macaralei si instructiunile interne elaborate de detinator.

Page 4: Suport Curs Macaragiu

4

Este interzisa functionarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat daca dispozitivele de siguranta nu sunt in perfecta stare de functionare sau nu indeplinesc conditiile tehnice prevăzute .

Macaralele si mecanismele de ridicat nu pot functiona daca zonele periculoase nu sunt ingradite corespunzator sau daca organele de masini in miscare si elementele neizolate aflate sub tensiune nu sunt prevăzute cu aparatori de protectie .

Este interzisa blocarea întreruptoarelor simple sau automate prin împănare ,legare sau prin orice alte mijloace care sa le scoată de sub controlul permanent al macaragiului. De asemenea este interzisa comanda prin butoane cu autoretinere pentru acţionarea mecanismelor de ridicare ,deplasare,rotire sau basculare.

Este interzisa folosirea macaralelor si a mecanismelor de ridicat pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa .

Macaralele sau mecanismele de ridicat la care sarcina este limitata prin condiţii de forma sau gabarit,nu pot funcţiona daca nu sunt îndeplinite condiţiile respective.

La macaralele prevăzute cu mai multe mecanisme de ridicare (principal si secundar) care in conformitate cu prescripţiile tehnice nu au prevăzut blocaj electric împotriva acţionarii simultane a ambelor mecanisme ,sarcina totala manevrata nu va depăşi sarcina nominala.

La macaralele cu braţ cu deschidere variabila nu se vor ridica sarcini mai mari decât sarcinile maxim admise corespunzătoare gamei de sarcina .

Sarcinile care se ridica frecvent pe şantiere de construcţii vor avea marcate vizibil greutatea . Pentru restul cazurilor daca macara-giul nu cunoaşte greutatea sarcinii si nici nu o poate determina ,va solicita conducătorului procesului tehnologic precizarea in scris a greutăţii sarcinii.

Este interzisa folosirea lanţurilor la temperaturi peste 2000C cu excepţia celor utilizate la manipularea lingourilor la macaralele de forjare .

Ridicarea unei sarcini cu ajutorul a doua macarale ,care nu sunt cuplate mecanic si electric se admite numai in mod excepţional in urmatoarele condiţii:

-la nici una din macarale sa nu se depaseasca sarcina maxima admisa; -pozitia cablurilor de tractiune sa fie verticala ; -vitezele de ridicare sa fie aceleasi

Page 5: Suport Curs Macaragiu

5

-manevrarea sa se execute sub conducerea si supravegherea atenta a responsabilului cu supravegherea tehnica a instalaţiilor de ridicat autorizat de ISCIR.

In condiţiile de mai sus ,sarcinile cu forme neregulate care nu au centrul de greutate in centrul lor geometric,se pot ridica si manevra cu ajutorul a doua macarale numai daca se foloseşte un dispozitiv special construit astfel ca sarcina sa se repartizeze proporţional pe fiecare din cele doua macarale.

La ridicarea si transportarea tuburilor cu gaze sub presiune (O2, CO2, acetilena ) sau a recipientelor ce conţin clor ,H2SO4,HCl si simi-lare se vor lua masuri speciale de protecţia muncii ;toate manevrele se vor executa sub supravegherea directa a unui cadru tehnic care răs-punde de acest transport.

Este strict interzis transportul sarcinilor menţionate mai sus prin legarea directa sau utilizându-se electromagneţi de ridicare .

Viteza maxima admisa pentru deplasarea macaralelor de 50 m/ min este permisa in cadrul comenzilor de pe sol ,numai in condiţiile optime de deplasare ale manevrantului (fara cotituri bruşte ,de latime suficienta,fara denivelări bruşte ale pardoselii,cu o buna vizibilitate a întregului câmp de lucru).

Este interzisa utilizarea macaralelor cu comanda de pe sol la transportul de metal topit.

Electropalanele si mecanismele de ridicat care circula pe o cale de rulare suspendata ,cu comanda de pe sol ,pot fi utilizate la transport de metal topit in condiţiile prevăzute de prescripţiile tehnice.

Este interzisa funcţionarea macaralelor care lucrează in aer liber daca viteza vântului este prea mare si temperatura sub -200 C (funcţionarea la temperaturi scăzute se face numai daca macaraua a fost construita special).

Daca vizibilitatea este împiedicata de fum ,vapori,ceata sau obiecte plasate intre macaragiu si câmpul de acţiune al macaralei se vor lua masuri pentru transmiterea corespunzătoare a comenzilor la macaragiu fara de care macaralele in cauza nu pot funcţiona .

Macaralele prevăzute sa lucreze calat vor funcţiona numai in aceste condiţii. Sub braţele de calare se vor aşeza elemente de sprijin rezistente care sa nu se deplaseze in timpul efectuării manevrelor si care sa aibă o

Page 6: Suport Curs Macaragiu

6

suprafaţa astfel determinata in funcţie de natura si starea terenului incat sa asigure funcţionarea in condiţii de siguranţa a macaralei.

Macaralele prevăzute sa lucreze necalat vor funcţiona in condi-ţiile prevăzute de instrucţiunile de exploatare din cartea macara-lei,partea de construcţie.

Se interzice funcţionarea macaralelor cu braţ daca in raza de acţiune a braţului se găsesc conductoare electrice aeriene. In astfel de situaţii conductoarele se vor îndepărta iar daca acest lucru nu este posibil se vor lua ,dupa caz,masurile necesare pentru :

- interzicerea intrării macaralei in zona periculoasa; - blocarea posibilităţilor de rotire a braţului înspre zona respectiva,

asigurându-se distanta minima de 1,5 m fata de con-ductoarele neizolate, respectiv de 1,2 m fata de cele izolate (pentru tensiuni de pana la 1000 V) .

Daca este necesar sa se efectueze lucrări in zona de influenta a liniilor de înalta tensiune se vor lua toate masurile necesare pentru a se asigura ca personalul,utilajul sau sarcinile sa nu se aproprie de piesele conductoare neizolate la o distanta mai mica de : -3 m pentru liniile la care tensiunea intre doua conductoare este mai mica de 57.000 V (57 kv); -5 m pentru U >57.000 V (57kv) Pentru stabilirea distantelor efective care trebuie respectate se va tine seama, pe de o parte ,de toate mişcările posibile ale pieselor conduc-toare neizolate ale liniei ,iar pe de alta parte de mişcările macaralei, datorate unor balansuri,smucituri,eventuale ruperi ale unui element sau căderea sarcinii. Macaralele cu braţ utilizate la lucrări care se efectuează in vecinătatea zonelor de influenta a liniilor de înalta tensiune, se vor echipa cu dispozitive de semnalizare a intrării braţului macaralei in zona de influenta respectiva ,macaralele la care dispozitivul de semnalizare nu poate fi adaptat,nu pot fi folosite la astfel de lucrări.

In cazul montării unei macarale cu braţ la inaltime ,fixarea ei pe esafodajul demontabil sau pe elementele fixe ale construcţiei se va face numai pe baza schemei de montaj aprobate de conducerea întreprinderii care utilizeaza macaraua; in asemenea situaţii se va asigura atât stabilitatea macaralei prin mijloace corespunzătoare precum si rezistenta esafondajului sau elementelor construcţiei.

Page 7: Suport Curs Macaragiu

7

Pentru evitarea accidentelor la macaralele turn utilizate pe şantierele de construcţii se va asigura intre poziţia limita superioara a sarcinii si cel mai înalt nivel de lucru un spaţiu liber de minim 2 m; daca aceasta condiţie nu poate fi îndeplinita ,un observator amplasat corespunzător va fi prezent obligatoriu pentru a da semnalele necesare

Macaralele si mecanismele de ridicat prevăzute cu electromagnet de prindere a sarcinilor pot fi puse in funcţiune numai dupa delimitarea zonelor periculoase in care este interzis accesul persoa-nelor si prevederea de indicatoare de securitate referitoare la interzi-cerea accesului in zonele respective,in condiţiile prevăzute in prescriptiile tehnice PT colectia ISCIR.

Se interzice transportarea de sarcini pe deasupra oamenilor, încăperilor locuite (imobile,birouri etc.)si halelor industriale date in funcţiune .Daca scoaterea lor din raza normala de acţiune a macaralei nu poate fi realizata printr-o alegere corespunzătoare traseului caii de rulare ,se va limita corespunzător raza de acţiune a macaralei.

Exploatarea unor macarale sau mecanisme de ridicat in hale suprapuse se admite numai daca proiectantul si constructorul halei garantează ca planşeele au fost calculate si construite corespunzător .

La ridicarea sau coborârea unei sarcini care in timpul manevrei se poate lovi sau agata de parţi ale macaralei sau elemente situate in raza de acţiune a macaralei,sarcina trebuie sa fie condusa de la distan-ta cu ajutorul unei frânghii sau alte mijloace ,asigurându-se masurile de protecţie a muncii pentru personalul care executa aceasta manevra.

Se interzice utilizarea de elemente rigide(bare,parghii,cangi, etc) pentru conducerea sarcinii;se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor sau obiectelor a căror masa nu depaseste 50 kg care pot fi conduse de la distanta cu ajutorul unor căngi de lungime suficienta.

La manevrarea unei sarcini aflate in apropierea unui perete,stâlp, stiva,vagon utilaj etc.nu se permite prezenta persoanelor intre acestea si sarcina suspendata .

Se interzice : -folosirea macaralelor pentru tararea sarcinilor pe sol, dezbate-rea

prin lovire a pieselor in turnatorii,smulgerea sarcinilor aderente la sol sau de alte elemente;

-ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este in poziţie oblica;

Page 8: Suport Curs Macaragiu

8

-balansarea sarcinilor,pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit in mod normal de macara;

-deplasarea macaralelor cu lanţurile,cablurile sau cârligele tarate pe sol;

-baterea sau scoaterea penelor de la prese,ciocane,maşini de forjat; -transportul persoanelor cu cârligul macaralei sau alte dispoziti-ve de

prindere (cutii,bene). Macaralele cu braţ pe şasiu de vagon de cale ferata sau pe

autovehicule pe roti sau senile ,înainte de a se deplasa vor avea braţul aşezat in lungul caii pe care se efectuează deplasarea,cu cârligul situat intr-o poziţie care sa asigure buna lui vizibilitatea din cabina macara-giului,de preferinţa in sensul de mers.

Nu se admite deplasarea acestor macarale in acelasi timp cu rotirea braţului,in afara de cazul când prin construcţie sunt destinate sa lucreze in asemenea condiţii.In asemenea situaţii se va face menţiu-nea respectiva in cartea macaralei partea de construcţie .In curbe si la macazuri viteza de deplasare va fi redusa ,spre a se evita balansarea sarcinii.

Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine vor fi conduse pe drumuri amenajate pentru circulaţia vehiculelor,evitându-se un-ghiurile si curbele bruşte, planurile înclinate,rampele care prezintă declivitati (pante) pronunţate, pasajele care prezintă gabarite necores- punzătoare.

Deplasarea pe terenuri neamenajate pentru circulaţie se va efectua cu respectarea prevederilor din cartea tehnica a utilajului (cartea autovehicului),dându-se o atenţie deosebita rezistentei tere-nului, corespunzător greutăţii sarcinii,vitezei de deplasare si tipului rotii sau senilei.

Macaralele si mecanismele de ridicat acţionate prin motoare termice nu vor fi utilizate:

-in apropierea locurilor sau in încăperi cu praf,gaze sau vapori inflamabile, fara a fi prevăzute cu dispozitive de protecţie cores-punzătoare.

-in interiorul încăperilor al căror volum sau ventilare nu sunt suficiente pentru a elimina pericolele pe care le prezintă gazele de eşapament.

Page 9: Suport Curs Macaragiu

9

Daca mai multe macarale functioneaza la niveluri diferite,unele deasupra altora, se va fixa o prioritate de manevra si se vor lua toate masurile necesare pentru a se evita lovirea sarcinilor sau dispozi-tivelor de prindere ale acestora de macarale care circula la nivelurile inferioare;aceleasi dispozitii se aplica si atunci cand caile de rulare se intersecteaza,fiind situate la acelasi nivel (inclusiv pe sol).In toate cazurile trecerea macaralei care are prioritate va fi semanlizata prin semnale acustice sau optice.

De asemenea se va fixa prioritate de manevra si in cazul maca-ralelor cu brat care functioneaza concomitent si ale caror campuri de actiune a bratelor se intersecteaza.

Se interzice intersectarea campurilor de actiune a bratelor cu a contrabratelor precum si contrabratele intre ele.

In vederea evitarii producerii de accidente datorita oraganizarii necorespunzatoare a locurilor de munca,unitatile detinatoare de maca-rale si mecanisme de ridicat vor intocmi instructiuni interne de expoatare,pe baza specificului locurilor de munca in care se vor preciza:inaltimea maxima a stivelor sau materialelor depozitate,modul de depozitare, locurile destinate depozitarii,obligativitatea amenajarii si intretinerii corespunzatoare pentru caile de transport si in general toate prevederile necesare pentru asigurarea conditiilor de protectie a muncii .

Caile de acces la locurile de urcare pe macarale si la intrerupatoarele liniei principale de alimentare situate in hala,trebuie sa fie in permanenta libere,neblocate prin nici un fel de obstacole.

Este interzisa imprastierea de nisip sau alte materiale pe sine in vederea preintampinarii patinarii,la macaralele la care acestea servesc si pentru legarea la pamant. Este de asemenea interzisa ungerea suprafetei superioare a sinei cu lubrifiant.

Caile de rulare ale macaralelor care se deplaseaza pe sol trebuie sa fie asezate pe o suprafata de reazem care sa prezinte o rezistenta corespunzatoare garantarii sigurantei in functionarea macaralei indiferent de natura si starea terenului.In tot timpul functionarii macaralei caile de rulare trebuie sa ramana orizontale si cu firele paralele.Caile de rulare vor fi prelungite pana dincolo de opritoarele finale cu o lungime suficienta,pentru a asigura la atingerea opritoa-relor o repartizare normala pe sol a greutatii

Page 10: Suport Curs Macaragiu

10

macaralei incarcate cu sarcina maxima ;lungimea prelungirii nu va fi in nici un caz mai mica de un metru.

Pentru asigurarea impotriva deplasarii macaralelor in zone periculoase pe sinele de rulare se vor instala opritoare;determinarea punctelor in care urmeaza sa fie fixate se va efectua cu avizul responsabilului cu supravegherea instalatiilor de ridicat.

Locurile de munca in care functioneaza macaralele sau meca-nismele de ridicat trebuie sa fie bine iluminate in tot timpul lucrului .

Daca iluminatul obisnuit este insuficient sau daca prin trecerea macaralei se produce o variatie a iluminatului,macaraua trebuie inzes-trata cu mijloace proprii de iluminat,utilizandu-se surse de lumina neobositoare si convenabil dirijate.

In cabina macaragiului se va prevedea in mod obligatoriu un extinctor pentru incendii.Pentru incarcarea extinctorului se va avea in vedere toxicitatea anumitor produse si pericolul pe care il prezinta utilizarea lor intr-un spatiu inchis precum si scopul pentru care poate fi utilizat.

La macaralele si mecanismele de ridicat cu comanda hidraulica, lichidul de lucru utilizat trebuie sa-si pastreze toate proprietatile in intervalul de temperatura cuprinsa intre -400C si +500C, sa nu fie periculos din punct devedere exploziv,sa nu fie toxic si sa nu produca coroziunea echipamentului.

Pe macara se admit numai cantitati mici de materiale inflamabile sau combustibile de intretinere (carpe ,bumbac de sters,lubrifianti). Aceste materiale se vor pastra exclusiv in cutii sau vase de tabla fixate de constructia macaralei si care nu vor fi niciodata depozitatae in cabina macaragiului.

Carpele si bumbacul de sters folosite se vor indeparta imediat de pe macara.

Este interzis a se executa ungerea,curatirea,intretinerea sau repa-rarea macaralelor sau mecanismelor de ridicat in timpul functionarii lor.

Este interzisa rotirea libera a manivelei la macaralele si meca-nismele de ridicat actionate manual la coborarea sarcinilor.

Dupa terminarea sau intreruperea lucrului,sarcina nu trebuie sa ramana suspendata.In cazuri exceptionale cand nu este posibila cobo-rarea sarcinii,se vor lua masuri de asigurare prin ingradirea locului de sub sarcina

Page 11: Suport Curs Macaragiu

11

si prevederea unor indicatoare de securitate si dupa caz prin sprijinirea sarcinii.

Nu este permis sa se execute lucrari de montare,verificare masu-rare la sarcina care este suspendata in carlig.

Orice interventie asupra sarcinii se va face numai dupa cobora-rea ei si desfacerea din carligul macaralei.

La urcarea sau coborarea pe scari ,macaragiul sau personalul de intretinerea trebuie sa aiba mainile libere .

Pentru sculele sau obiectele necesare va fi utilizata o geanta spe-ciala,care se poarta pe umar sau care se ridica sau se coboara cu ajuto-rul unei franghii.Este interzisa aruncarea oricarui obiect de pe macara.

La exploatarea macaralelor si mecanismelor de ridicat cu actionare manuala se vor respecta prevederile in legatura cu efortul fizic inscrise in normele republicane de sanatate si securitate in munca.

Accesul pe macarale este permis numai macaragiului si persoanelor a caror activitate se desfasoara in legatura cu instalatiile respective (responsabilul tehnic cu supravegherea,personalul de intretinere, revizii si reparatii,organele de verificare) si care si-au insusit in prealabil instructajul privind lucrul pe macarale.

Urcarea pe macara si coborarea se vor face numai prin locurile special destinate pentru aceasta si numai atunci cand macaraua este stationata. In aceste locuri se vor amplasa indicatoare de securitate cu inscriptia-„Accesul permis numai persoanelor in drept”.

Accesul pe caile de circulatie existente de-a lungul cailor de rulare ale macaralelor se va face de asemenea prin locurile special amenajate in acest scop si numai dupa ce macaragiul a fost anuntat de persoana respectiva iar acesta a confirmat ca a inteles ceea ce i s-a comunicat.

Accesul pe caile de rulare care nu au cai de circulatie laterale amenajate se poate face numai in cazuri speciale,cu luarea unor masuri suplimentare pentru prevenirea accidentelor si anuntarea prealabila a macaragiilor care conduc macaralele in zona respectiva.

Toate locurile sau caile de acces la macara trebuie sa aiba asigurate conditii corespunzatoare de iluminat.

Macaragii, legatorii de sarcina sau alte persoane insarcinate sa dirijeze miscarile macaralei,trebuie sa cunoasca codul de semnalizare pentru macarale cu eventualele completari elaborate de intreprinderea care

Page 12: Suport Curs Macaragiu

12

le utilizeaza. La macaralele pe cablu,al caror loc de comanda este amenajat la o mare distanta fata de locurile de munca deservite si nu se poate asigura o intelegere corecta a comenzilor ,se vor prvedea mijloace de telecomunicatii (telefon,radio).

Conducerile unitatilor detinatoare si a celor care folosesc macaralele sunt obligate sa dispuna masuri si sa controleze respectarea lor astfel ca intreg personalul care ajunge in contact cu transporturile efectuate cu macaralele si indeosebi conducatorii proceselor de productie sa fie instruit si sa cunoasca atat prescriptiile de protectia muncii cat si normele de exploatare,astfel incat sa preintampine efectuarea unor manevre nepermise.

LEGAREA SARCINILOR

Organele flexibile, servesc la transmiterea forţelor în mecanismele de ridicat şi la legarea şi suspendarea sarcinilor. Principalele organe flexibile folosite în acest scop sunt:

- frânghiile, - cablurile, - lanţurile.

Frânghiile – sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu acţionare manuală şi pentru legarea şi suspendarea sarcinilor mici. Utilizarea lor la mecanismele de ridicat cu acţionare mecanizată este interzisă. Frânghiile sunt confecţionate din materiale textile naturale (cânepă) sau artificiale (fibre sintetice). Frânghiile se compun din 3 – 7 toroane răsucite, fig. 1.1. Toronul este un ansamblu de mai multe fire răsucite într-un anumit sens (dreapta sau stânga).

Page 13: Suport Curs Macaragiu

13

Fig. 1.1. Cabluri de oţel Cablurile din oţel constituie cele mai răspândite organe flexibile. Ele sunt superioare celorlalte organe flexibile deoarece au greutate proprie redusă, rezistenţă mare, lucrează fără zgomot şi suportă bine şocurile. Siguranţa mare în exploatare a cablurilor se datorează faptului că ele nu se rup brusc ci prin distrugerea treptată a firelor de la exterior către interior, ca urmare a uzurii lor. Cablurile din otel se obţin prin înfăşurarea (răsucirea) sau împletirea sârmelor trefilate din oţeluri cu conţinut mediu şi ridicat de carbon. Prin înfăşurarea sârmelor în spire elicoidale se realizează cabluri cu secţiunea rotundă. Înfăşurarea sârmelor în toroane şi a toroanelor în cabluri poate fi realizată spre dreapta (tipZ), sau spre stânga (tip S) La cablurile compuse se deosebesc următoarele tipuri de cablări: cablarea paralelă: sensul de înfăşurare al toroanelor în jurul inimii este acelaşi cu sensul de înfăşurare a sârmelor din stratul exterior al toroanelor (Z/Z sau S/S) : cablarea în cruce, când sensul de înfăşurare a toroanelor în jurul inimii este contrar celui al sârmelor din stratul exterior al toroanelor (S/Z sau Z/S) ; cablarea mixtă sau combinată, la care toroanele cu înfăşurare dreapta alternează cu toroanele cu înfăşurare stângă (SZ/Z sau ZS/S). În fabricaţia curentă se realizează cablarea în cruce dreaptă (S/Z). Clasificarea cablurilor din oţel se face în mod obişnuit după următoarele criterii: suprafaţa sârmei: zincat sau mat;

Page 14: Suport Curs Macaragiu

14

secţiunea transversală a cablului: cabluri rotunde şi cabluri plate modul de construcţie: cabluri simple şi cabluri compuse ; domeniul de utilizare Cablurile simple mai sunt cunoscute sub denumirea de cabluri spiroidale (exemple 1x7, 1x19, 1x37) Cablurile compuse se împart în două grupe: duble, formate din înfăşurarea mai multor toroane, şi triple, formate prin înfăşurarea în jurul inimii a mai multor cabluri duble, fig. 1.2.: cabluri compuse – duble – construcţie normală : 6x7, 7x7, 6x19, 7x19, 6x37 ; construcţie combinată: 6x19 seale şi 6x36 warrington-seale- construcţie concentrică: antigiratorii 19x7 ; După utilizarea dată cablurilor se poate face următoarea clasificare: cabluri de extracţie cabluri de tracţiune cabluri purtătoare cabluri de ancorare cabluri pentru instalaţiile de ridicat cabluri pentru ascensoare cabluri speciale de mare rezistenţă etc.

Fig. 1.2.

Page 15: Suport Curs Macaragiu

15

Dezavantajele cablurilor din oţel constau în faptul că se uzează repede şi nu pot fi înfăşurate pe organe de înfăşurare şi ghidare cu diametru mic. Cablurile de oţel se obţin prin înfăşurarea mai multor toroane în jurul unei inimi. Toroanele pot avea secţiune rotundă sau profilată (triunghiulară, ovală sau plată). Inima cablurilor poate fi:

- vegetală, din fibre naturale (manila, bumbac, cânepă), - sintetică, din fibre sintetice (nailon, capron, poliamidă), - minerală, din fibre de azbest, - metalică, din acelaşi material ca şi sârmele.

Inima vegetală sau cea sintetică prezintă avantajul că, prin impregnarea ei cu unsoare la construcţia cablului, asigură o rezervă de unsoare din care lubrefiantul este stors atunci când cablul se înfăşoară pe organe de ghidare sau acţionare. Toroanele cablului sunt mănunchiuri de sârme subţiri grupa-te, prin înfăşurare, în jurul unei sârme centrale sau a unei inimi, într-un singur strat sau mai multe straturi concentrice, fig. 1.3.

Fig. 1.3. Cablurile din oţel rotund – cele mai folosite în practică – pot fi de construcţie simplă sau compusă, fig. 1.4.

Page 16: Suport Curs Macaragiu

16

Fig. 1.4. Cablurile compuse sunt cele mai folosite, sunt standardizate şi se notează prescurtat printr-un produs între mai multe cifre care arată numărul sârmelor dintr-un toron şi numărul de toroane, ex: cablu 6x19, cablu 6x25, etc. Sensul de înfăşurare a sârmelor în toroane sau a toroanelor în cablu pot fi pe dreapta (Z) sau pe stânga (S) sau combinate (ZS), fig. 1.5.

Fig. 1.5. Sarcina la care rezistă cablul se determină pe baza indicaţiilor din standarde (STAS 1513-80; 1353-80; 2693-80; 1689-80; 2690-80; 1553-80). Ţinând seama de rolul deosebit de important pe care îl au cablurile de oţel într-o instalaţie de ridicat, exploatarea lor se face după reguli stricte, astfel: - cablurile se înlocuiesc după consumarea unui anumit număr de ore de funcţionare,prevăzut în cartea tehnică a instalaţiei respective; - desfăşurarea, înfăşurarea şi deplasarea cablurilor se execută în aşa fel încât să se evite formarea ochiurilor, care provoacă deformaţii permanente ale unor zone ale cablului;

Page 17: Suport Curs Macaragiu

17

- în timpul funcţionării, cablul nu trebuie să se frece de alte cabluri, de pereţii clădirilor sau de alte obiecte; - cablurile trebuie unse în permanenţă fie prin trecerea unei ramuri a cablului printr-o baie de ungere, fie prin depunerea unsorii pe cablu, la intervale de 1,5 – 2 luni.

ORGANE ŞI DISPOZITIVE PENTRU PRINDEREA ŞI SUSPENDAREA SARCINILOR

Noţiuni generale În funcţie de felul sarcinilor care trebuie ridicate sau transportate, elementele folosite pentru suspendarea şi prinderea sarcinilor se împart în două categorii: - pentru sarcini individuale: cârlige, organe flexibile, dispozitive de prindere; - pentru sarcini vărsate: bene, graifăre. Cârligele au o configuraţie aparte, fig. 1.6. şi pot fi simple sau duble.

Fig. 1.6 Organele flexibile de prindere pot fi : lanţuri, frânghii, benzi din fibre poliester, fig.1.7. Pentru evitarea accidentelor, în exploatarea acestor organe flexibile se vor respecta o serie de recomandări ca:

Page 18: Suport Curs Macaragiu

18

Fig. 1.7. - fiecare organ flexibil de prindere trebuie să porte o inscripţie cu sarcina maximă admisă; - depozitarea lor să se facă pe stelaje speciale, ferite de acţiunea agenţilor atmosferici; - în cazul ridicării unor obiecte cu muchii ascuţite, organul flexibil trebuie protejat prin amplasarea unor colţare în locurile de contact ale organului flexibil cu muchiile ascuţite ale obiectului. Dispozitive de prindere se folosesc în cazul manipulării aceluiaşi tip de sarcini în decursul timpului. Ele pot fi traverse, cleşti, electromagneţi, fig. 1.8.

a b c Fig. 1.8.

Page 19: Suport Curs Macaragiu

19

Traversele, fig. 1.8.a. sunt grinzi metalice atârnate direct sau prin intermediul unui organ de prindere, la cârligul unui mecanism de ridicare. Sarcina este suspendată de grindă fie cu ajutorul altor organe flexibile, fie de cârlige de diferite forme, introduse în găurile grinzii. Traversele sunt folosite la ridicarea sarcinilor voluminoase şi în special, a celor cu lungime mare (camioane, tractoare, motoare, legături de ţevi,etc.) Cleştii sunt dispozitive pentru prindere, alcătuiţi din braţe articulate, îndoite după forma sarcinilor care se ridică, fig.1.8.b. Avantajul lor constă în aceea că timpul necesar prinderii şi desprinderii sarcinii este redus la minimum. Electromagneţii, fig.1.8.c., servesc la manipularea foilor groase din tablă de oţel. Prin simpla închidere a circuitului electric de alimentare se realizează prinderea, respectiv desprinderea sarcinii. Dispozitive de ridicat realizate din cabluri de oţel

Dispozitivele realizate cu cabluri din oţel, fig. 1.9. sunt utilizate în industrie, construcţii, exploatări forestiere pentru unele din avantajele conferite de elasticitatea oţelului. Aceste dispozitive se realizează conform comenzii beneficiarului şi anume la lungimea dorită, sarcina nominală specificată, elemente terminale solicitate.

Dispozitivele pot fi prevăzute sau nu cu rodante şi sunt realizate cu manşoane din oţel, conform normelor europene în materie, fig. 1.10.

Fig. 1.9.

Page 20: Suport Curs Macaragiu

20

Fig. 1.10.

Clemă pentru prinderea materialelor cilindrice

Clema în formă de foarfecă TRU, fig. 1.11., poate manipula simplu şi sigur materiale cilindrice şi ţevi cu diametrul până la 600 mm. Datorită materialului de protecţie se pot manipula nedistructiv şi materiale cu suprafeţe sensibile. Acest strat împiedică de asemenea alunecarea în cazul unei suspendări în poziţie oblică, în cazul în care materialul transportat nu a fost poziţionat în centrul de greutate. Stratul protector împiedică alunecarea materialul numai în cazul în care suprafaţa acestuia nu prezintă pete de ulei sau grăsime.

Fig. 1.11.

Clemă pentru prinderea conductelor

Page 21: Suport Curs Macaragiu

21

Clema Tigrip TR pentru conducte până la diametrul de 1500 mm oferă numeroase posibilităţi de ridicare şi transportare a sarcinilor, fig.1.12. În execuţia prezentată, este o clemă uşoară pentru corpuri cilindrice. Cu acesta se pot ridica, transporta şi aşeza corpuri cilindrice din hârtie, materiale textile, tablă, precum şi ţevi şi butoaie în stare culcată. Pentru ca această operaţie să se efectueze nedistructiv, chiar şi în cazul suprafeţelor sensibile, clemele pot fi prevăzute cu un strat protector din "Bremsit" sau cauciuc dur. Pentru o eventuală deplasare a centrului de greutate în condiţiile când sarcina transportată se află în poziţie oblică, pe suprafaţă nu trebuie să existe ulei sau grăsimi.

Fig. 1.12.

Clemă cu gheare pentru baloturi

Clemele cu gheare pentru baloturi Tigrip, fig.1.13. ridică baloturi cu laţimea până la 1,3 m din fibre de lână, talaş, materiale textile, hârtie, paie presate, precum şi şpan de toate felurile, le transportă cu prindere sigură fără pericol de accidente şi cu atenţie, atunci când este vorba de materiale ce urmează să fie prelucrate. În acest caz ghearele sunt dotate cu un material fin. Dispozitivul de blocare se blochează numai la deschiderea clemei fără a fi necesară o acţionare manuală. Dacă se doreste ca şi închiderea să se efectueze fără acţionare manuală, este nevoie de un sistem automatizat pentru preluarea sarcinii. Clema standard este echipată cu un strat protector.

Page 22: Suport Curs Macaragiu

22

Fig. 1.13. Cleme pentru transportul blocurilor de piatră şi beton Clema pentru blocuri TVB, fig.1.14. se utilizează pentru transportul de blocuri de piatra şi beton, precum şi pentru alte materiale cu pereţii paraleli. Clema este prevazută cu un strat protector şi asigură un transport sigur şi nedistructiv. Deschiderea şi poziţia centrului de greutate pot fi reglate uşor şi repede cu ajutorul unui ştift. Suprafaţa materialului trebuie să fie curată, fără ulei sau grăsime.

Fig. 1.14. Clemă pentru grinzi

Page 23: Suport Curs Macaragiu

23

Clema pentru grinzi, fig.1.15. este indicată pentru transportul pe orizontală de grinzi, plăci, profile etc. Datorită modului de amplasare a inelului mobil de suspensie se asigură la transportul grinzilor o poziţie stabilă a flanşei grinzii. Blocarea de siguranţă cu pretensionare cu arc menţine materialul în clemă în poziţie stabilă în timpul transportului, chiar şi fără sarcină. Pârghia permite o manipulare uşoară la deschiderea şi închiderea fălcii clemei şi o blochează în poziţie deschisă.

Fig. 1.15 Cleme cu şurub pentru tracţiune verticală şi orizontală Clema cu şurub, fig. 1.16. permite multiple posibilităţi de utilizare. În special, ea este indicată pentru ridicarea, răsturnarea şi tragerea de plăci, grinzi, construcţii metalice etc. La utilizare, clema trebuie să fie bine strânsă manual de material cu ajutorul unui fus filetat. Odată cu începerea

Page 24: Suport Curs Macaragiu

24

tragerii, datorită clichetului oscilant se constată o aşezare pe muchie care are drept urmare o strângere puternica. Duritatea materialului transportat nu trebuie să depăşească HRC 30.

Fig. 1.16.

Centuri de ridicare ţesute Centurile Yale ţesute, plate fig.1.17. şi rotunde, fig. 1.18. sunt fabricate din poliester de înaltă rezistenţă (PES), executate conform DIN 61360 şi prezintă următoarele avantaje: - Manipulare uşoară, datorită greutăţii reduse; - Protecţie împotriva rănirii mâinilor; - Protecţie împotriva deteriorării suprafeţei sarcinilor; - Foarte flexibile şi adaptabile în funcţie de forma sarcinii; - Aderenţă excelentă în cazul folosirii de centuri acoperite cu un strat de PU (poliuretan); - Repartizare uniformă a presiunii pe sarcini sensibile la presiune şi la întindere; - Rezistente la raze ultraviolete, îmbătrânire sau rigidizare;

Page 25: Suport Curs Macaragiu

25

- Rezistente la temperaturi până la 120°C; - Fibrele centurii nu absorb umezeala, din care cauză sunt rezistente la frig (până la -40°C); - Material rezistent şi foarte fiabil (100% PES). Centuri Yale de ridicare ţesute, plate : - Din bandă ţesută din PU apretat, termostabil, în două straturi; - Culoarea codificată după ultimele norme CEN; - Cu ochiuri cusute şi întărite (ochiuri Becket); - Cu alungire redusă <4% Alte capacităţi, (până la 60 de tone), precum şi centuri ţesute din poliamida (PA) şi în lungimi speciale, sunt executate în cazuri de necessitate.

Fig. 1.17.

Fig. 1.18.

Page 27: Suport Curs Macaragiu

27

Page 28: Suport Curs Macaragiu

28

Page 29: Suport Curs Macaragiu

29

EFECTUAREA OPERATIILOR DE MANIPULARE A SARCINILOR

Se poziţionează si asigura in mod corespunzator macaraua in vederea

ridicarii/incarcarii/descarcarii/transportului sarcinilor din depozite sau din mijloace de transport.

Se incarca, descarca si pozitioneaza sarcinile in/din depozite sau mijloacele de transport respectind normele de incarcare/descarcare a beneficiarului si a prevederilor prescriptiilor tehnice in vigoare referitoare la stivuirea marfurilor.

Se asigura ca sarcinile sunt fixate/ancorate corect de catre legatorii de sarcini cu elemente/dispozitive de prindere si manipulare a sarcinilor sau alte dispozitive speciale.

Se efectueaza manevre numai in baza comenzilor date in conformitate cu codul de semnalizare de catre legatorii de sarcini sau de catre RSVTI.

Se adapteaza viteza de transport la restrictiile impuse de traseu, in functie de tipul sarcinii, de modul de fixare/ancorare a sarcinii si de factorii de mediu.

Se respecta cu strictete diagrama de moment si de moment al sarcinii in vederea evitarii riscurilor de aparitie a avariilor si accidentelor, sau a rasturnarii macaralei.

Pe tot timpul lucrului se utilizeaza dispozitivele de semnalizare optico-acustice.

Se respecta cu strictete normele de SSM si PSI in vigoare Se respecta cu strictete legislatia in cazul situatiilor de urgenta si la

transportul sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate. In cazul terenului moale, inghetat sau cu inclinare sub 5° se iau toate

masurile necesare pentru calarea corespunzatoare a macaralei. In aproprierea liniilor electrice de înalta tensiune se iau toate masurile

de siguranta pentru a se asigura ca personalul, utilajul sau sarcina sa nu intre in raza de actiune a conductoarelor neizolate, prin păstrarea distantelor prevazute in PT colectia ISCIR.

La ridicarea sarcinilor cu macaralele turn se va asigura un spatiu liber intre pozitia limita superioara a sarcinii si cel mai inalt nivel de lucru, pentru evitarea accidentelor.

Page 30: Suport Curs Macaragiu

30

Înainte de ridicarea sarcinilor se va verifica daca ele au marcate vizibil greutatea.

Legarea si fixarea sarcinilor se face numai de muncitori instruiti in acest scop,denumiţi in chestionare-legatori de sarcina.

Legator de sarcina poate fi orice persoana care a implinit varsta de 18 ani, nu are nici o infirmitate corporala,este sanatos si a fost instruit special pentru a indeplini aceasta functiune de catre intreprinderea ,sectia,santierul sau sectorul care exploateaza macaraua sau mecanismul de ridicat.

Legatorul de sarcini efectueaza legarea si fixare sarcinilor de carligul macaralei,le urmareste in timpul manipularii,semanlizeaza macaragiului manevrele pe care acesta trebuie sa le execute si elibereaza sarcinile dupa asezarea lor corecta la locul dorit.

Muncitorii calificati(strungari,lacatusi,montori,betonisti,etc)care ocazional in timpul lucrului executa si functiunea de legatori de sarcini la macaralele care-i deservesc trebuie sa indeplineasca conditiile de mai sus si sa fie supusi acelorasi instructaje si exeminari ca si legatorii de sarcini.

Daca rezultatele examinarii sunt corespunzatoare intreprinderea sectia, sectorul sau santierul elibereaza o adeverinta care il autorizeaza sa exercite functia de legator de sarcini in conditiile prevăzute prin prescriptii. Aceste adeverinte trebuie pastrate de legator asupra sa in timpul efectuarii serviciului.

In cazul macaralelor care se inchiriaza de la unitati profilate in acest scop se admite ca legatorii de sarcini sa apartina acestor unitati si nu celor care exploateaza macaralele respective, daca acest lucru este specificat in contractul de inchidere sau de prestatie;in acest caz in fara de instructajul initial,legatorii de sarcini vor fi supusi unui instructaj suplimentar pentru a cunoaste organele de legare si dispo-zitivele de prindere,normele de sanatate si securitatea muncii,precum si preocesul tehnologic,specifice locului de munca respectiv.

Acest instructaj se va face de catre conducatorul procesului de productie respectiv incheindu-se un proces verbal din care sa rezulte efectuarea lui si verificarea insusirii cunostintelor necesare.

In exercitarea atributiilor sale legatorul de sarcini are urmatoa-rele obligatii principale:

-sa cunoasca, sa aplice si sa urmareasca aplicarea regulilor de verificare a organelor de legare si dispozitivelor de prindere precum si a

Page 31: Suport Curs Macaragiu

31

normelor si instructiunilor de exploatare ale macaralei a caror respectare depinde de el;

-sa cunoasca si sa aplice codul de semnalizare cu eventualele completari ale intreprinderii care utilizeaza macarale,pentru a putea indica in orice moment macaragiului manevrele pe care urmeaza sa le execute in acest scop se va plasa in locuri din care sa poata vedea orice persoana situata in campul de actiune al macarelei,daca acest lucru nu este posibil,el va fi ajutat de alte persoane;

Se admite si semnalizarea cu steaguri colorate sau alte mijloace, acolo unde conditiile de lucru necesita acest lucru.In asemenea cazuri codul de semnalizare va fi eleborat de intreprinderea care exploateaza macaraua,iar legatorii de sarcini si macaragii,vor fi instruiti si examinati in ceea ce priveste semnalizarea acestui cod;

-sa supravegheze zilnic organele de legare si dispozitivele de prindere cu care lucreaza prin verificarea aspectului exterior ,inscriind in registrul de evidenta supravegherii macaralei constatarile sale cu privire la starea tehnica a acestora.Se recomanda ca organele de legare si dispozitivele de prindere sa fie date in primire unuia dintre legatori care va raspunde de pastrarea corespunzatoare;

-sa folosesca la legarea si transportul sarcinilor numai organe sau dispozitive inscriptionate cu sarcinile maxime admise inscrise vizibil pe o placa sau pe un inel si sa nu lege sarcini a caror greutate depaseste sarcina admisa pentru organul,dispozitivul sau macaraua respectiva ,tinand seama si de inclinarea ramurilor de cablu sau lant;

-sa nu utilizeze organe de legare si dispozitive de prindere care nu sunt inscrise in evidenta intreprinderii, sectiei sau santierului;

-sa aleaga mijloacele de legare corespunzatoare greutatii si formei sarcinii,la macaralele cu doua mecanisme de ridicare ,sa lege sarcina la mecanismul de ridicare care corespunde sarcinii respective;

-sa nu lege sarcini care sunt aderente la sol sau la alte elemente; -sa nu folosesca organe de legare sau dispozitive care prezinta uzuri

peste limitele admise de prescriptiile tehnice in vigoare; -sa suspende capatul inferior al legaturilor lungi descarcate de sarcina

pe carligul macaralei,pentru a nu micsora spatiile libere la deplasarea macaralei;

Page 32: Suport Curs Macaragiu

32

-sa execute corect legarea sarcinii,fara a incrucisa cablurile si lanturile la introducerea in carlig,sa se asigure ca sarcina este echilibrata,iar lanturile si cablurile sunt intinse si asezate uniform,fara a for-ma noduri si ochiuri si fara a fi supuse rasucirii,la carligele duble , sa suspende sarcina pe ambele deschideri si sa o repartizeze in mod egal;

-sa interzica echilibrarea sarcinilor in carlig sau intinderea organelor de legare prin greutatea proprie a unor persoane,de asemenea sa interzica transportul persoanelor cu macaralele;

-sa tina seama de faptul ca lanturile care se infasoara de mai multe ori in jurul sarcinii de ridicat nu trebuie sa aiba margini suprapuse;

-sa nu foloseasca lanturi de legare înnădite cu suruburi, avand zale alungite sau răsucite si sa nu înnoade cablurile sau lanţurile de legare;

-sa lege obiectele de lungime mare si rigide in cel putin doua puncte spre a evita balansarea;

-sa execute legarea astfel incat sarcina sa nu se poata delasa , aluneca sau roti dupa ce este ridicata iar legatura sa nu iasa din carlig , sa nu se lase obiectele libere pe sarcina suspendata;

-sa nu incarce materiale marunte sau piese de volum redus pe platforme sau targi care nu sunt prevăzute cu pereti laterali si care nu prezinta suficienta siguranta impotriva caderii sarcinii;

-sa tina seama de faptul ca in cazul transportarii materialelor marunte sau pieselor mici in lazi este necesar ca acestea sa nu depa-seasca inaltimea marginii superioare a peretilor laterali;

-sa nu lege in carligul macaralei pachete de tabla ,prefabricate sau alte materiale ,daca dispozitivul de prindere nu este prevazut cu elemente care sa excluda caderea lor din pachet;

-sa asigure capetele cablurilor de legare cu cel putin trei cleme de strangere de marime corespunzatoare diametrului cablului,brida filetata asezata pe partea terminala a ramurii de cablu;

-sa protejeze cablurile si lanturile care vin in contact cu muchii ascutite prin aparatori de protectie metalice sau din lemn tare;

-inainte de transportarea unei sarcini,sa semnalizeze macara-giului efectuarea unei ridicari de incercare pana la inaltimea de cca 100 mm de la sol pentru ca mijloacele de legare sa ajunga in pozitie intinsa si sa verifice echilibrarea sarcinii;

Page 33: Suport Curs Macaragiu

33

-sa semnalizeze macaragiului miscarile pe care trebuie sa le execute cu macaraua asezandu-se astfel incat sa se afle tot timpul in campul vizual al macaragiului,la macaralele cu deplasare pe sol va verifica daca intreaga cale de rulare este libera;

-sa urmareasca transportul pe orizontala a sarcinii suspendate mer-gand in urma acesteia pe tot traseul si supraveghiind ca sarcina sa nu lo-veasca persoane;

-sa tina seama ca transportarea sarcinilor pe orizontala precum si a organelor de legare si dispozitivelor de prindere trebuie sa se facă la o inaltime de minim 300 mm si o distanta laterala de minim 1000 mm fata de obiectele inconjuratoare si sa semnalizeze in consecinta macaragiului manevrele necesare in vederea manipularii sarcinii in conditii de siguranta;

-sa interzica circulatia pe sub sarcina ridicata si sa supravagheze sa nu se facă transportarea sarcinilor pe deasupra locurilor de munca , daca necesitatile de productie nu impun aceasta.In caz contrar se vor indeparta in prealabil toate persoanele ,la o distanta corespunzatoare;

-la montaj de masini constructii metalice cladiri din panouri prefabricate lagatorul de sarcini trebuie sa cunoasca si procesul de montaj care se executa cu ajutorul macaralei,pentru a semnaliza corect manevrele necesare ;

-sa cunoasca si sa aplice masurile de protectie a muncii specifice locului de munca pe care-l deserveste,in care scop conducatorul pro-cesului de productie respectiv ii va face un instructaj special;

-in situatiile cand lucreaza plasat la inaltime pe platforme ,schele planse se va asigura conform normelor de protectia muncii;

-sa nu efectueze balansarea sarcinilor pentru a le aseza intr-un punct care nu poate fi deservit in mod normal de macara;

-la stivuirea unor sarcini sa asigure corecta lor asezare eventual prin elementele de ados astfel incat sarcinile sa fie stabile si sa nu se deterioreze reciproc iar legaturile sa se poata scoate cat mai usor.Se interzice scoaterea legaturilor de sub sarcini cu ajutorul macaralei;

-sa nu depoziteze materiale in stive a caror inaltime depaseste de 1.5 ori latura mica a bazei;

-sa supravegheze sarcina pana ce se asigura ca aceasta este coborata si plasata corect;

Page 34: Suport Curs Macaragiu

34

-sa nu aşeze si sa nu rezeme sarcinile pe peretii laterali ai vagoanelor sau remorcilor;

-sa nu paraseasca locul de munca fara a-l incunostiinta despre acesta pe macaragiu;

-dupa terminarea lucrului sa depoziteze organele de legare si dispozitivele de prindere care i-au fost date in pastrare in locuri uscate ferite de umezeala de agenti corozivi si de posibilitati de deteriorare. Cablurile,lanţurile, funiile si benzile care se folosesc numai periodic se păstrează agatate pe capre in locuri ferit de intemperii.

OBLIGATIILE MACARAGIULUI Îndatoririle macaragiilor rezultă din prevederile prezentei prescripţii

tehnice, ale instrucţiunilor de exploatare, precum şi din instrucţiunile interne ale unităţii deţinătoare.

În exercitarea atribuţiilor sale, macaragiul are următoarele obligaţii principale:

− să cunoască instalaţia pe care lucrează şi normele de exploatare ale macaralelor, pe care să le aplice întocmai;

− să cunoască şi să respecte codul de semnalizare; − să nu acţioneze nici un mecanism atât timp cât există oameni pe

macara; în cazul în care acest lucru nu poate fi evitat (de exemplu la unele lucrări de reglaj sau de întreţinere), manevrele se vor executa sub directa supraveghere a unei persoane desemnate în acest scop;

− să ia în primire şi să predea serviciul prin notare în registrul de evidenţă a supravegherii; dacă macaraua prezintă defecte care periclitează siguranţa în funcţionare, macaragiul va opri instalaţia şi va anunţa pe conducătorul procesului de producţie RSVTI, autorizat de ISCIR-INSPECT IT;

− să aprindă luminile de balizare (la macaralele care sunt dotate cu asemenea instalaţii) în caz de vizibilitate redusă precum şi noaptea;

− să participe la lucrările de revizie, întreţinere şi reparaţie precum şi la toate verificările care se fac la macaraua pe care o conduce;

− să interzică accesul persoanelor străine în cabina de comandă sau pe macara.

Page 35: Suport Curs Macaragiu

35

Sarcinile principale ale macaragiului înainte de începerea lucrului sunt următoarele:

− să nu se urce pe macara în stare de oboseală sau de ebrietate; − să se convingă că linia principală de alimentare se află sub tensiune;

în caz că întreruptorul general este deconectat şi asigurat cu un lacăt sau cu o inscripţionare avertizoare, macaragiului nu-i este permis să-l conecteze fără avizul RSVTI şi fără a se pune de acord cu macaragii celorlalte macarale de pe aceeaşi cale;

− să verifice starea căii de rulare şi rigiditatea opritoarelor de la capete; la macaralele care funcţionează în aer liber, trebuie să verifice dacă dispozitivele de blocare pe calea de rulare au fost deblocate;

− să instaleze automacaralele, macaralele pe pneuri sau şenile numai pe un teren corespunzător (bine compactat, orizontal); la macaralele pentru care se prevede calarea, să se execute această operaţie în mod corespunzător;

− la urcarea pe scara de acces la cabină, să aibă ambele mâini libere; − să verifice existenţa lubrifianţilor în locurile de ungere, conform

indicaţiilor din schema de ungere din cartea macaralei; − să verifice ca pe macara să nu se găsească obiecte aşezate liber; − să verifice starea, înfăşurarea şi fixarea cablurilor sau lanţurilor pe

tamburi, role şi ocheţi; − să verifice cârligul şi dispozitivele de prindere a sarcinii; în cazul

cârligului susţinut pe rulment axial, trebuie să verifice dacă acesta se roteşte uşor sau dimpotrivă, în cazul în care se specifică astfel în cartea macaralei, dacă este blocat;

− să verifice existenţa legăturii electrice la instalaţiile de protecţie împotriva tensiunilor de atingere a şinelor de rulare şi a întregii instalaţii electrice a macaralei;

− să verifice funcţionarea instalaţiilor de semnalizare, iluminat, aerisire şi climatizare;

− să verifice la macaralele cu braţ variabil buna funcţionare a indicatorului sarcinii maxime admise corespunzător deschiderii braţului;

− să verifice dacă mecanismele de acţionare ale macaralei funcţionează în mod sigur, lin şi fără vibraţii accentuate;

− să verifice părţile componente ale macaralei, componentele de securitate şi îndeosebi limitatoarelor de cursă şi frânele mecanismelor;

Page 36: Suport Curs Macaragiu

36

− să nu pună în funcţiune macaralele cu braţ în imediata apropiere a conductoarelor electrice aeriene sau în zona lor de influentă, decât în condiţiile prevăzute în prezenta prescripţie tehnică;

− în cazul când macaragiul constată un defect pe care nu-l poate îndepărta singur, nu va pune în funcţiune macaraua ci va întrerupe curentul cu ajutorul întreruptorului general, pe care-l va asigura contra reanclanşării nedorite şi va anunţa şeful secţiei de care aparţine în scopul luării măsurilor necesare; după îndepărtarea defectului se va face o nouă verificare de către macaragiu;

− în cazul în care macaraua este deservită de doi sau mai mulţi legători de sarcină, trebuie să se informeze la conducătorul procesului de producţie, înainte de a se urca pe macara, care dintre aceştia este destinat să semnalizeze mişcările necesare;

− să semnalizeze prin dispozitivul de semnalizare acustic, înainte de fiecare pornire sau manevră a macaralei.

Sarcinile principale ale macaragiului în timpul lucrului sunt următoarele:

− să efectueze manevre numai pe baza comenzilor date în conformitate cu codul de semnalizare de către legătorul de sarcină sau RSVTI; semnalul de oprire va fi luat în considerare din partea oricărei alte persoane;

− să nu transporte sarcina deasupra oamenilor; − la ridicarea sarcinilor, să nu depăşească sarcina nominală sau în

cazul macaralelor cu braţ variabil să nu depăşească sarcina maximă admisă pentru deschiderea respectivă a braţului;

− la ridicarea unor sarcini care depăşesc 50% din sarcina admisă, va executa în prealabil, o ridicare de probă, la înălţimea de circa 100 mm de la sol, pentru a se convinge dacă frâna, cablurile şi întreaga instalaţie rezistă normal, iar sarcina este corect legată şi bine echilibrată;

− la funcţionarea macaralelor echipate cu graifăr, cu electromagneţi şi în general a celor la care sarcina nu este legată de cârlig, în perioadele cu temperaturi scăzute, să nu se efectueze mişcări de ridicare înainte de a verifica dacă sarcina nu este aderentă la sol sau nu s-a compactat;

− să urmărească să nu cadă cablul de pe rolă sau de pe tambur, de asemenea să nu formeze noduri;

Page 37: Suport Curs Macaragiu

37

− să nu comande funcţionarea simultană a două mecanisme, la macaralele la care acest lucru este interzis;

− să nu deplaseze macaralele cu braţ având sarcina suspendată în cârlig, decât în condiţiile prevăzute de constructor şi înscrise în cartea macaralei;

− la deservirea unor macarale care lucrează la niveluri diferite, ale căror căi de rulare se intersectează, precum şi la lucrul concomitent cu mai multe macarale cu braţ ale căror câmpuri de acţionare se intersectează, macaragii vor respecta prioritatea fixată; între gabaritele părţilor în mişcare vor păstra spaţii de siguranţă de cel puţin 500 mm şi vor semnaliza intenţia de începere a mişcării precum şi că au luat cunoştinţă şi au înţeles intenţia celorlalţi macaragii;

− să nu transporte persoane cu cârligul macaralei sau alte dispozitive de prindere şi să nu permită echilibrarea sarcinilor prin greutatea unor persoane;

− să efectueze manevrele pentru deplasările pe orizontală a sarcinilor astfel ca acestea să se afle la o distanţă de cel puţin 1 m faţă de obiectele aflate în raza de acţiune a macaralelor; dacă la deplasarea sarcinilor pe orizontală se întâlnesc obstacole care nu pot fi evitate prin ocolire, sarcinile vor fi ridicate deasupra lor la cel puţin 300 mm; nu se admite trecerea sarcinilor peste maşini unelte, tuburi de oxigen, materiale explozibile, vehicule sau în general peste acele obiecte a căror deteriorare reprezintă sau poate provoca pagube sau accidente;

− să execute manevrarea macaralei astfel încât să se evite balansarea sarcinii şi producerea şocurilor; în acest scop, se interzice acţionarea mecanismelor dintr-un sens într-altul, fără a fi oprite în prealabil în poziţia “zero”; macaragiul trebuie să prevadă la executarea comenzilor şi timpul necesar pentru frânarea completă;

− să execute manevrele pentru deplasările mijloacelor de prindere a sarcinilor (cârlige, graifăre etc.), cărucioarelor şi macaralelor în astfel de limite încât să nu fie necesar să folosească limitatoarele de sfârşit de cursă;

− să oprească din funcţiune macaraua dacă se aud zgomote anormale dacă limitatoarele sau frânele nu acţionează în bune condiţii sau dacă constată orice alt defect care poate periclita siguranţa în funcţionare;

− să oprească funcţionarea macaralei dacă iluminatul la locul de muncă este insuficient sau dacă vizibilitatea este împiedicată de fum,

Page 38: Suport Curs Macaragiu

38

vapori, ceaţă, obiecte plasate între macaragiu şi câmpul de acţiune al macaralei etc., dacă nu s-au luat măsuri suplimentare de siguranţă (de exemplu transmiterea comenzilor prin intermediul unor persoane instruite în acest scop);

− să oprească funcţionarea macaralei care lucrează în aer liber atunci când vântul depăşeşte limita până la care funcţionarea macaralei este permisă şi să o ancoreze corespunzător; dacă ancorarea se face de calea de rulare se va verifica, în prealabil, dacă şina este fixată corespunzător;

− să deconecteze imediat întreruptorul principal şi să aducă imediat toate controlerele în poziţia “zero” în cazul unei întreruperi accidentale a curentului electric de alimentare;

− să nu părăsească locul de lucru înainte de prezentarea schimbului; în cazul în care este obligat să o facă, va aduce toate controlerele în pozitia “zero”, va deconecta întreruptorul principal de alimentare, va închide cu cheia uşa cabinei sau, după caz, dispozitivul care nu permite reconectarea întreruptorului principal, iar în cazul acţionării cu motor termic va opri funcţionarea acestuia;

− să nu permită nimănui să se urce pe macara atunci când aceasta este conectată la circuitul electric de alimentare;

− să utilizeze materialele şi echipamentul de protecţie prevăzute de normativele legale în vigoare.

Sarcinile principale ale macaragiului după terminarea lucrului sunt următoarele:

− să descarce sarcina şi să ridice dispozitivul de prindere a sarcinii (cârligul, graifărul, traversa etc.) în poziţia cea mai de sus, fără însă ca limitatorul de cursă să fie acţionat; dacă nu este posibilă coborârea sarcinii suspendate, se va îngrădi locul de sub ea şi se vor instala plăci avertizoare corespunzătoare pentru a se interzice accesul persoanelor;

− să deplaseze macaraua la locul stabilit pentru repaus; macaralele care lucrează în exterior se fixează pe calea de rulare fie cu cleşti de prindere, fie cu dispozitive de ancorare sau de calare, pentru a se evita deplasarea datorită unui vânt puternic sau a unor trepidaţii; macaralele turn sau în general macaralele cu braţ rotitor vor fi garate ca mai sus, însă cu mecanismul de rotire a turnului sau a braţului nefrânat, pentru a permite rotirea liberă în caz de vânt (braţul se va pune în giruetă);

Page 39: Suport Curs Macaragiu

39

− să aducă în poziţia de oprire (poziţia “zero”) toate aparatele de comandă;

− să deconecteze întreruptorul principal aflat pe macara; − să pună în funcţiune iluminatul de balizare, la macaralele prevăzute

cu acest sistem; − să închidă cu cheia uşa cabinei de comandă; la macaralele care nu

au cabină închisă, se va închide cu lacăt sau cheie întreruptorul principal; la macaralele cu comandă de la sol va asigura eliminarea posibilităţilor ca o persoană neinstruită să efectueze manevre cu macaraua (existenţa unei chei de contact etc.);

− în cazul când pe calea de rulare există numai o singura macara şi aceasta nu mai funcţionează în schimbul următor, să deconecteze şi întreruptorul principal al liniei de alimentare electrică şi să-l închidă cu lacăt sau cheie; la macaralele care funcţionează în exterior, iluminatul de balizare trebuie să rămână conectat.

Schiţa de principiu a legării lanţului de sarcină

Nuca axului de acţionare a lanţului

Element de presare a lanţului

Ghidajul lanţului Colector

lanţ

Limitator ridicare

Suport cârlig

Bridă de fixare a

lanţului Suport carlig

Montarea lanţului de sarcină

Page 40: Suport Curs Macaragiu

40

Figura 1-A Figura 1-B Figura 1-C

ANEXA NR.1

CODURI DE SEMNALIZARE

Page 41: Suport Curs Macaragiu

41

BRAŢUL SUS ! BRAŢUL JOS !

MIŞCĂ ÎNCET ! ROTEŞTE !

ROTEŞTE !

Page 42: Suport Curs Macaragiu

42

EXTINDERE BRAŢ TELESCOPIC ! RETRAGERE BRAŢ TELESCOPIC !

MIŞCĂ MACARAUA ! MIŞCĂ MACARAUA

Page 43: Suport Curs Macaragiu

43

OPREŞTE OPREŞTE BRUSC

ANEMOMETRUL

Marca: Skywatch – produs in Elvetia Model: WWS (Wind Warning System – sistem avertizare

vant) Tip: Anemometru cu alarme

Dimensiuni: 95 x 95 mm Greutate: 223 g

Este un instrument proiectat sa masoare si sa afiseze viteza alarme

- nivelul 1 avertizeaz lui deasupra mediei; - nivelul 2 este- nivelul 3 ind

FOLOSIRE MECANISM PRINCIPAL FOLOSIRE MECANISM AUXILIAR

vantului, prevazut cu 3 nivele de vizuale si sonore:

a de o forta a vantu o replica pentru actiune; ica o situatie critica;

Page 44: Suport Curs Macaragiu

44

Proiectat pentru protectia persoan foarte pretios in caz de vanturi puternice, Sky ecial pentru: - Santiere de constructii: ale etc. - Constructii publice cum ar fi scoli, baze sportive etc.

co Sp

e1

ie auto (6 – 30 VDC) cu priza bricheta ) etc., iar cealalta este bateria auxiliara ( 2 baterii ofera peste 2 ani autonomie). Cand se

onec rea de la baterie este aza anemometrul numai in

si in cazul unei pene de

tidirectionala.

elor si watch WWS este potrivit in sp

schelarie, macar

- Activitati sportive si de timp liber: locuri de campare, case mobile, porturi de ambarcatiuni, aerodromuri, telescaune,

mpetitii sportive etc.

ecificatii tehnice: - Vant

Unitati: km/h, mph, m/s, noduri Rezolutie: 1 unitate

Precizie: +/- 3% daca este orizontal Interval de masurare: de la 5 la 255 Km/h Alarme: inalt, mediu si jos, programabile in diviziuni dunitate de la 0 la 255 Durata reglabila a semnalului de avertizare. Alimentarea electrica se poate face de la doua surse: una este

n adaptor AC-DC sau bateru(aprinzator de tigari

M3 care1,5 V LR6/Ac teaza adaptorul AC-DC, alimenta

alimentedeconectata automat. Bateriileazulc in care adaptorul este deconectat, nu

curent in retea. Intervalul de temperatura de functionare: de la –30ºC la +70ºC Partile componente standard ale sistemului sunt: display cu suport, senzor de vant cu 15 m cablu, turbina de vant mul Optional: - senzor de vant cu 5/50/60 m cablu

Page 45: Suport Curs Macaragiu

45

cablu

PREGATIREA M CEPEREA LUCRULUI

Se executa citeva miscari de proba cu instalatia de ridicat verificand

starea tehnica a componentelor de secu area dispozitivelor e franare.

Impreuna cu legatorul de sarcini ia toate masurile necesare de protectia muncii si PSI in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor cu grad ridicat de periculozitate. In acelasi timp se iau toate masurile necesare in cazul aparitiei unor situatii de urgenta.

In cari de roba incepand cu sarcina redusa de 10% si apoi crescand sarcina pana la

sarcin i de arcina si impiedicand aparitia nodurilor sau rasucirilor cablului.

Verifica starea tampoanelor si opritorilor.

- kit interfata de iesire 235VAC – 5A, care include: cutie impermeabila IP66, alimentare 12 VDC, senzor de vant cu 5 msi turbina de vant.

ORGANIZAREA EXPLOATARII MACARALELOR

ACARALEI PENTRU IN

ritate si functiond

cazul schimbarii cablului de sarcina, executa citeva misp

a nominala, in acest mod prelungind durata de viata a cablulus

Page 46: Suport Curs Macaragiu

46

e de translatie carucior pentru a verifica astfel functionarea princ

le macaralei.

hip iilor. tivelor de ridicare a sarcinilor

impre

ntelor de securitate, a sigiliilor tuturo

functionarea dispozitivelor de semnalizare optico – acustica.

undere proprie pentru fiecare macara sau mecanism de ridicat in parte,care necesita o operatie de montaj la locul de funct

sau mecanismului de ridicat –partea de montaj, va purta

bu

clusiv abaterile masu te ale caii de rulare de pe sol ce va certifica pregătirea si amenajarea terenului;

-certificatul privind calitatea imbinarilor sudate;

Deblocheaza dispozitivele de blocare. Executa o miscare de translatie pod, o miscare de ridicare – coborare

si o miscaripalelor mecanisme ale podului rulant. Porneste motorul automacaralei verificand principalii parametrii de

functionare. Verifica toate punctele de ungere aVerifica zonele de incarcare/descarcare a sarcinilor inlaturind orice

persoane sau obstacole care ar putea pune in pericol functio-narea in siguranta a macaralei.

Verifica starea echipamentului individual de protectie si ec amentului de prevenire si stingere a incend

Verifica starea cablurilor si a dispoziuna cu legatorul de sarcini. Verifica alimentarea macaralei. Verifica starea si functionarea componer limitatoarelor. VerificaVerifica starea caii de rulare a macaralei. Verifica functionarea dispozitivului de semnalizare a intrarii bratului

macaralei in zona de influienta a liniilor de inalta tensiune.

CARTEA MACARALEI

Cartea macaralei–partea de montaj se completeaza de catre intreprinderea montatoare pe rasp

ionare, apoi se preda unitatii detinatoare. Cartea macaralei

un numar din registrul de evidenta al intreprinderii montatoare si tre ie sa cuprinda urmatoarele:

-certificatul de calitate privind constructia grinzilor cailor de rulare ale macaralei si sistemului de sustinere al acestora ,in

ra

Page 47: Suport Curs Macaragiu

47

iunile de gabarit si spatiile de siguranta cu indica

ltatele verificarilor facute de ISCIR la locul de montaj;

erbal prin care sa confirme respectarea proiectului de montaj.

GHERE

a unitatea detinatoare va intocmi un registru de

evide ) si seful echip izie, sunt obligati sa inscrie sub semnatura toate obser

rmare a observatiilor precum si des

caragii vor consemna observatiile avute la preluarea macaralei in timpul lucrului si la predarea macaralei sau incetarea lucrului daca nu au nimic de redarea

acaralei. atorii de sarcini au observat defectiuni la cablurile si lanturile

e tractiune sau de legare sau un alt zgomot anormal produs de macara ,vor nota a

-masuratorile dimensionale si abaterile efective masurate conform fisei cuprinse in carte(se executa numai acelea la care este posibila efectuarea lor);

-certificatul masuratorilor izolatiei, reglarii automatelor si verificarii

instalatiei de protectie impotriva tensiunilor de atingere; -o schita cuprinzand dimensrea accesului pe macara; -procesul–verbal incheiat cu ocazia incercarii de casa semnat de

montator si de beneficiar; -rezu-proiectul macaralei; -lista documentatiei de montaj, piese scrise si desenate, semnata de

cel ce a intocmit-o, de CTC si organul ISCIR -procesul-v

REGISTRUL DE EVIDENTA SI SUPRAVE

Generalitati.

Pentru fiecare macarnta supravegherii in care personalul de deservire (macaragii ei de intretinere si revvatiile avute asupra macaralei respective ;de asemenea vor inscrie

sub semnatura remedierile care se executa ca ucrierea succinta a reparatiilor. Ma

semnalat vor mentiona in scris acest lucru la preluarea si pm

Daca legd

ceasta in registru. In registrul de evidenta supravegherii se vor inscrie de asemenea sub

semnatura dispozitiile pentru oprirea macaralelor din functiune , ca urmare

Page 48: Suport Curs Macaragiu

48

iza de catre detinator se va pastra in bune

Stru

ENTA A SUPRAVEGHERII PENTRU MACARALE

a unor deficienate care afecteaza siguranta in functionare inclusiv natura deficientelor respective.

Registrul se va numerota si vconditii la macaraua respectiva; responsabilul cu supravegherea

instalatiilor va verifica si viza acest registru periodic cel putin o data pe semestru.

ctura registrului.

REGISTRU DE EVID

crt.

exploatare)

vazute la care a

responsabil INSPECT

Nr. D

ata Operatiile de intretinere, revizie periodica, revizie generala

Principalele lucrari executate ca urmare a operatiilor pre

Numele, prenumele si semnatura persoanei

Numele, prenumele si semnatura persoanei

Semna-tura RSVTI autorizat ISCIR-

obs

efectuata (precum si constatarea deficientelor in

pct.3 constatat deranjamentele sau deficientele macaralei

e pentru efectuarea lucrarilor de prevazute la pct. 3

1 5 6 7 8 2 3 4

UDIE G U ID A A SUPRAV RII EA ENTE

Se verifica cu atentie toate informatiile referitoare la instalatia de

ridicat, co in registrul n avegherii de catre schimbul a

e stabileste core starea tehnica a in latiei la trarea in schimb mp rand formatiile uprinse i registrul de evidenta a supravegherii cu

rezultatele practice ale verificarilor. Se discuta cu macaragiul din schimbul anterior despre starea tehnica a

instalatiei, despre avariile si accidentele petrecute.

ISTRULLETAR

de evide

STEGHE

REA RE SI COMP

I DE EV ALTOR

ta a supr

ENTDOCUM

nsemnate nterior.

S ctc

sta inco a in n

Page 49: Suport Curs Macaragiu

49

Se prim ile din sc

preuna cu legatorul de sarcini se verifica starea tehnica a cablurilor si a d

telor necesare in cazul ridicarii si transportarii sarcinilor cu gr

accidentale sau despre scadenata la verifi

lor, sesizeaza aparitia unor

zgom

e risc, se imobilizeaza corect macaraua la capat

Se anunta imediat conducatorul locului de munca despre aparitia defectiuni agentului conomic autorizat ISCIR pentru efectuarea lucrarilor de reparatie.

aratii si consemnarea lor in registrul

este de la conducatorul locului de munca sarcinhimbul respectiv.

Imispozitivelor de prindere a sarcinilor. Se discuta cu conducatorul locului de munca si RSVTI despre

eliberarea documenad ridicat de periculozitate. Informeaza conducatorul locului de munca si RSVTI despre

necesitatea efectuarii reparatiilor care. Completeaza corect foaia de parcurs pentru ziua respectiva.

SEMNALIZAREA DEFECTIUNILOR APARUTE

In cazul in care, pe timpul efectuarii operatiunilor de incarcare/descarcare/transport al sarcini

ote sau defectiuni care ar putea pune in pericol functionarea in deplina siguranta a instalatiei pe care lucreaza, se coboara sarcina la sol, se blocheaza intr-o pozitie lipsita d

ul sinei de rulare (sau intr-o zona fara trafic pentru automacarale) si se intrerupe functionarea macaralei pina la remedierea defectiunilor aparute luandu-se masuri sporite de securitate.

lor si se solicita interventia echipei de reparatie a e Se consemneaza in registrul de evidenta a supravegherii defectiunile aparute conform prescriptiilor tehnice in vigoare. Se iau toate masurile de securitatea muncii, de prevenirea si stingerea incendiilor si pentru situatiile de urgenta, pentru cazurile cind sarcina descarcata poate provoca accidente, incendii sau explozii. Se iau toate masurile de siguranta pentru interventia operativa a echipei de interventie. Dupa incheierea lucrarilor de repde evidenta a supravegherii, se porneste macaraua, se executa cateva miscari de proba pentru a se asigura de buna functionare in conditii de deplina siguranta a macaralei, dupa care se continua lucrul.

Page 50: Suport Curs Macaragiu

50

ispozitivelor de comanda si alimentare a macaralei,

l lucrului si se emneaza de predare. Se preda foaia de parcurs complectata corect

GENERALITATI.

NCTIONARE

Uzura normala de functionare reprezinta un fenomen fizic inevitabil dato

ate ecanica (pri , uzura termica (prin

xidare), uzura prin oboseala (fretare, exfoliere si cavitatie), uzura prin coroziune (chimica, electrochimica).

Uzura mecanica. Acest tip de uzura este rezultatu direct al frecarii suprafetelor a doua

piese. Ea du lor, fara sa o modificare a proprietatilor fizice.

PREDAREA MACARALEI La terminarea lucrului se iau toate masurile de siguranta in vederea predarii macaralei schimbului urmator, respectind prevederile prescriptiilor tehnice in vigoare referitoare la predarea macaralelor. Se asigura securitatea cabinei de comanda blocand accesul persoanelor straine la dsi se predau cheile schimbului urmator sau conducatorului locului de munca. Se consemneaza amanuntit in registrul de evidenta a supravegherii sau in alte documente toate evenimentele aparute in timpusconducatorului locului de munca.

INTRETINEREA, REVIZIA, REPARATIA SI VERIFICAREA

TEHNICA OFICIALA

UZURA PIESELOR SI SUBANSAMBLELOR.

UZURA NORMALA DE FU

rat mai multor factori: mecanici, termici, oxidare, oboseala, etc. In functie de factorii mentionati, uzura normala de functionare po

n eroziune si abraziune)fi: uzura mo

lce la schimbarea formei, volumului si greutatii piese

produca vre

Page 51: Suport Curs Macaragiu

51

canica prin eroziune si rin abraziune.

t este intrer

locale si apoi la ruperea lor. Pelicula de ul u se formeaza) la pornirea unui utilaj, cand din cauza

prin taierea unor straturi subtiri metalice, de catre particule dure

lele solide de oxizi se desprind de pe metal sub forma de pulberi care erodeaza continuu straturile fragile ale m

Uzura mecanica este de doua feluri: uzura mep

Uzura prin eroziune se produce datorita contactului direct al suprafetelor in frecare,adica atunci cand pelicula de lubrifian

upta sau nu s-a format deloc.Intreruperea peliculei de lubrifiant devine posibila din cauza neregularitatilor suprafetelor aflate in frecare producandu-se astfel contacte locale in care creste mult presiune si temperatura,ceea ce conduce la suduri

ei este intrerupta (n greutatii proprii a uleiului acesta a fost indepartat dintre piese sau

cand, fiind prea vascos, nu poate fi impins la dispozitivul de ungere la suprafetele de frecare.

Uzura prin abraziune se caracterizeaza prin aparitia unor deformari microplastice si

abrazive,care sunt situate intre suprafetele de frecare. Din punct de vedere al intensitatii, uzura prin abraziune depinde de proprietatile fizico-chimice ale materialelor din care sunt fabricate piesele, de viteza de alunecare si de presiunea in timpul frecarii.

Uzura termica. In cazul vitezelor si presiunilor mari, suprafetele aflate in frecare se

incalzesc foarte mult. Datorita incalzirii excesive, in straturile superficiale ale pieselor, are loc o modificare micro-structurala, care modifica proprietatile mecanice ale metalelor, provocand inmuierea, strivirea sau griparea suprafetelor.

In functie de temperatura produsa prin frecare in piesele situate in contact au loc fenomene de: cristalizare, revenire, calire si chiar topire.

Uzura prin oxidare. Acest gen de uzura este determinat de patrunderea in startul

superficial al metalului, de formarea in metal al unei solutii solide de oxigen si a unor combinatii de oxizi. Particu

etalului.

Page 52: Suport Curs Macaragiu

52

pra pieselor si apare sub 3 forme de manifestare: frecare, exfolierea supra

arte mici si subtiri, de ordinul milimicronilor, de pe suprafetele metalelor care prezinta tensiuni remanente sau sunt friabile.

zura prin cavitatie este provocata de sarcini ciclice care actioneaza pe suprafetele metalice ce functioneaza in medii lichide (pompe, turbine, etc).

a este provocata de procesele chimice care au loc pe su

e suprafata metal

nea electrochimica este determinata de formarea de pile electr re pe suprafata metalului in prezenta unei soluti

i de c

Uzura prin oboseala. Aceasta uzura este provocata de actiunea sarcinilor variabile asu

fetelor si cavitatia. Uzura prin frecare, este determinata de distrugerea suprafete-lor

metalice datorita suprapunerii efectelor de alunecare si oxidare. Uzura prin exfoliere se manifesta prin desprinderea unor stra-turi

superficiale fo

U

Uzura prin coroziune. Coroziunea este un proces de degradare a suprafetelor metalice sub

actiunea mediului ambiant si poate fi de natura chimica si electrochimica. Coroziunea chimicprafata pieselor sub actiunea gazelor sau lichidelor (apa, solutii apoase

de saruri, substante acide si alcaline). In urma reactiei chimice, pului se formeaza o pelicula. In cazul A1, Cu, Br si a metalelor

neferoase, in general, astfel de pelicule sunt fara pori si protejeaza metalul, impiedicand patrunderea reactiei chimice si coroziunii spre interior.

Din contra, la metalele feroase (oteluri), peliculele formate sunt poroase si permit patrunderea treptata a reactiei chimice in profunzime.

Coroziuice locale care iau nastei apoase din saruri bune conducatoare de electricitate (electrolitii).

Intensitatea coroziunii este favorizata, de asemenea, de temperaturi inalte salitatea suprafetelor metalice. Combaterea coroziunii chimice si

electrochimice constituie actualmente pe plan mondial si in tara noastra, o problema de o importanta deosebita care se realizeaza prin depunerea de oxizi (de aluminiu, fosfati, tratarea suprafetei otelului cu solutii pe baza de acid fosfatic), depunerea de pelicule organice (lacuri, vopsele), depunerea de pelicule metalice rezistente la coroziune (nichel, crom).

Page 53: Suport Curs Macaragiu

53

ACTORII CARE FAVORIZEAZA UZURA

entelor componente ale utilajelor lectromecanice depind de calitatea suprafetelor prelucrate, a materialelor

utiliz

daj se realizeaza o rugozitate optima, care nu depinde de gozitatea initiala dupa prelucrare.

(presiune mica si ngere corespunzatoare), este indicat ca urmele de prelucrare sa coincida

cu di

UZURA ACCIDENTALA

Uzura accidentala cunoscuta si sub denumirea de uzura de avarie constituie o crestere intensiva a uzurii morale ca urmare a dereglarii unui utilaj sau instalatii, a nerespectarii regimului de exploatare, de intretinere sau a unei reparatii necorespunzatoare. Acest gen de uzura se caracterizeaza prin pierderea conditiilor functionale ale utilajelor si apare in doua faze: in prima perioada apare un proces de deteriorare, iar in perioada premergatoare apar deformatii permanente sau chiar distrugerea pieselor in frecare.

F

Uzura pieselor si eleme

ate si a lubrifiantilor, de viteza si presiunea specifica a pieselor aflate in frecare, de jocurile dintre piese si de regimul de functionare.

Calitatea suprafetelor prelucrate. Calitatea acestor suprafete (realizate prin strunjire, rectificare, lustruire, etc.) are o influenta deosebita asupra uzurii, in sensul ca oricat de precisa ar fi metoda de prelucarre folosita, suprafetele obtinute prin prelucarare vor prezenta unele asperitati. Inaltimea asperitatii suprafetelor (rugozitatea) se micsoreaza prin rodaj. Dupa roru

S-a constatat ca, in conditii normale de frecareu

rectia miscarii pieselor. De aceea se va alege metoda de prelucrare care sa asigure aceasta cerinta. La presiune mare si ungere necorespunzatoare, finetea prelucrarii are un rol negativ, suprafetele fine uzandu-se mai repede.

Calitatea materialelor utilizate, a tratamentului termic si a lubrifiantilor. Uzura depinde intr-o mare masura de calitatea materialelor, a tratatamentului termic si lubrifiantilor. Cresterea calitatii suprafetelor se obtine prin tratamente termice (cementare, nitrurare,cianuare), acoperiri galvanice si o lubrifiere corespunzatoare.

Page 54: Suport Curs Macaragiu

54

titatii de impuritati metalice din ulei si

te redusa. In cazul unor utilaje cu omplexitate ridicata, rezultatele acestei metode sunt aproximative.

ritati metalice din ulei. etoda se bazeaza pe ipoteza ca, in timpul functionarii, din totalul

metalter comparativ.

a materialelor corespunzatoare unor anumite conditii functionale precu

a 2-10 micro

sta metoda consta in ridicarea profil

une). prin ridicarea a doua profilograme pentru

METODE DE APRECIERE A UZURII

Masurari si verificari ale uzurii se pot efectua prin metode continue si metode discontinue.

Metode continue. Se cunsoc trei metode continue de apreciere a uzurii:

-metoda indiciilor functionali; -determinarea can-izotopilor radioactivi. Metoda indicilor functionali. Aceatsa metoda consta in aprecierea

uzurii diverselor elemente in timpul functionarii unui utilaj, pe baza indiciilor de lucru. Aplicarea acestei metode da rezultate satisfacatoare numai in cazul unor utilaje de complexitac

Metoda masurarii cantitatii de impuM

ului o parte este preluata de catre ulei, datorita uzurii pieselor in contact si are un carac

Metoda izotopilor radioactivi. Cu aceasta metoda se pot efec-tua o selectie

m si a gradului de uzura. Metode discontinue. Se apreciaza: -masurarea dimensiunilor; -cantaririi si -profilografierii. Metoda masurarii dimensiunilor. In acest caz masuratorile se pot

face cu micrometre sau comparatoare cu cadran avand precizareni. Metoda cantaririi. Consta in stabilirea greutatii initiale si cea finala

si determinandu-se uzura globala si relativ in procente. Metoda profilografierii. Aceaogramei suprafetei de lucru a uneia sau mai multe sectiuni dintr-o

piesa, si poate fi aplicata in 2 moduri: prin ridicarea unei singure profilograme (cu aceeasi secti

aceeasi sectiune.

Page 55: Suport Curs Macaragiu

55

I REVIZIA MACARALEI

aşinilor şi utilajelor sunt produse de:

explo

îngrijire şi de curăţare zilnică; exploatarea neritmică a maşi

uncţie de carac-teris

mului de răcire şi ungere; - verificarea comportarii în exploatare a ma- regl elor care

rezi t

obligaţia de a efectua zilnic e, a t

e asigură precizia de funcţionare, se pot

INTRETINEREA S

Degradările matările neraţionale, nerespectarea planului de reparaţii;

lucrul de proastă calitate al echipelor de întreţinere şi reparaţii; lipsa de

nilor şi utilajelor. Lucrările de întreţinere se fac periodic, în fticile utilajului, de gradul de încărcare, de regimul de lucru

şi de precizia necesară funcţionării. Lucrările de întreţinere realizate de personalul specializat

sunt: - verificarea siste

şinii; ări şi demontări parţiale al subansambl

p ntă importanţă în exploa are; - înregistrarea rezultatului verificării în dosarul maşinii, pentru a putea fi determinate cauzele uzurii în scopul stabilirii tipului de repa-raţie. Lucrari de intretinere si revizie tehnica la :

- macarale care lucreaza la punct fix ;

- macarale deplasabile pe cai de rulare cu sine ;

- macarale deplasabile pe cai de rulare fara sine prin personal tehnic atestat si autorizat ISCIR.

Lucrări de întreţinere la macarale Personalul de întreţinere are

sau la anumite perioade de timp stabilite verificări normativpentru stabilirea stării tehnice şi a modului de funcţionare macaralelor. Prin această activitate parametrii macaralelor sunpăstraţi în limite car

Page 56: Suport Curs Macaragiu

56

şi anomaliile de funcţionare, se ariilor, creşte gradul de ionare.

bilit, corelat cu cerinţele producţiei. cipalele verificări periodice

aplicate macaralelor, specificând pentru fiecare ce consecinţe nega

me

an

ile, lor;

lubrifiant, pierderile de presiune; ră,

rematură, blocările; entale;

le,

limitatoarele de cursă , blocările, funcţionarea nesigură, uzura;

depista în timp util deficienţele previne agravarea lor, se evită apariţia avsiguranţă în exploatare şi durata de funcţ

Urmărirea şi verificarea macaralelor se face după un program bine sta

Vom prezenta în continuare prin

tive sunt prevenite prin această activitate. instalaţia de ungere - se previn: griparea maşinii, a uzurii puternice şi opririle accidentale;

manetele, pârghiile, tablourile de comandă - se previn: acţionarea greoaie a comenzilor, eforturile fizice mari pentru manevrare, func-ţionarea fără intervenţia manipulantului;

dispozitive de frânare - se previn: blocările, funcţionarea defectuoasă şi nesigură;

canismele, aparatele, dispozitivele care asigură protecţia muncii - se previn: accidentele de muncă;

grenajele şi reductoarele - se previn: vibraţiile, opririle prin blocare, zgomotele anormale;

ghidajele şi glisierele - se previn blocările; cuplajele, ambreiajele, opririle accidentale, uzura prematură şi vibraţiile;

rulmenţii şi lagărele de alunecare , blocările şi funcţionarea zgomotoasă;

suporţi, elementele de sprijin, dispozitivele de fixare , vibraţiaccidentarea lucrătorilor, uzura puternică a echipamente

garniturile , pierderile de echipamentul hidraulic , scurgerile de lichid, uzura prematuopririle accidentale, pierderile de presiune;

echipament electric, motoarele electrice , opririle accidentale, zgomotele şi vibraţiile, uzura p

pompele , vibraţiile, gripările, opririle accid filtrele , înfundările, uzura puternică a unor subansambpoluarea;

Page 57: Suport Curs Macaragiu

57

ării, uzura ariile;

ea

sistemului de

at.

eliere special amenajate pentru spălare şi

şi curăţare, maşina va fi oprită, iar în

tează orice sursă deschisă de foc. Instalaţiile de răcire şi de ungere vor fi golite pentru a schimba uleiul, în scopul îndep rtării impurităţilor din acestea.

losite sunt: lávete, deşeuri de bumbac, pânz

aibă rezistenţă mare la rupere, să nu lase scame şi să nu conţină aşchii metalice.

îmbinările prin şuruburi, nituri, suduri etc. - desfacerea îmbinprematură, av

fixarea corespunzatoare a subansamblelor - vibraţiile, accidentările.

Pentru efectu rarea operaţiilor de întreţinere şi revizie, si determinastarii tehnice a macaralei principalele operaţii ce urmează a se efectua sunt:

-curăţirea macaralei;

-controlul nivelului uleiului;

-verificarea stării de uzură a lagărelor şi a bunei funcţionări aungere;

Curăţarea Curăţarea şi spălarea sunt unele dintre operaţiile de

întreţinere care se realizează frecvent, atât de către lucrătorul care foloseşte maşină, cât şi de către personalul specializCurăţarea şi spălarea maşinii se execută în scop de întreţinere, dar şi înainte de reparaţii.

Operaţia poate fi executată în locurile în care funcţionează maşina sau în atcurăţare.

Inainte de spălare situaţia în care substanţele folosite sunt inflamabile, se îndepăr

ăSe vor demonta şi curăţa cu regularitate: sistemele de

etanşare, filtrele instalaţiilor de ungere, filtrele instalaţiilor de funcţionare şi de evacuare a reziduurilor, suprafeţele active de lucru, sculele, dispoziti-vele şi verificatoarele.

Materialele de şters foă moale de sac, piele de căprioară. Pentru părţile sensibile

ale maşinii se folosesc cârpe moi. Materialele trebuie să absoarbă lichide, să

Page 58: Suport Curs Macaragiu

58

pe care le realizează.

i a fixării acestora;

graifă

n t-

stora. uncţionare a utilajelor şi micşorează

ntă o activitate complexă cuprinzînd a în

ilaj, maşină, instalaţie şi agregat. In nui utilaj nizare a

de lubrifiere, care să cuprindă lucrări specifice de

Zonele spălate se şterg cu cârpe uscate, fără scame sau se usucă cu aer comprimat.

Intervalele de timp la care se efectuează operaţia de curăţare a maşinilor depinde de mediul în care acestea lucrează, dar şi de tipul şi de precizia operaţiilor Exemple de lucrari:

-ungerea pieselor supuse frecării conform schemei de ungere;

-verificarea uzurii cablurilor şi lanţurilor de tracţiune ş

-verificarea funcţionării componentelor de securitate şi reglarea acestora;

- verificarea funcţionării mecanismelor macaralei şi remedierea sau înlocuirea subansamblelor uzate;

-verificarea elementelor de prindere sau manipulare a sarcinii (cârlig, r, electromagnet etc.);

-strângerea elementelor de îmbinare, a articulaţiilor, verificarea fixării tampoanelor şi a opritoarelor;

-verificarea funcţionării sistemului electric de forţă, comandă şi semnalizare;

UNGEREA SISTEMELOR TEHNICE Orice program de întreţinere şi reparare trebuie să aibă î

vedere măsuri tehnice privind lubrifierea utilajelor, care are toodată consecinţe favorabile de combatere a uzurii aceLubrifierea facilitează buna ffrecarea între suprafeţele pieselor în mişcare.

Lubrifierea repreziaprovizionarea şi buna depozitare a lubrifianţilor, realizaresine a ungerii fiecărui utacest context este necesar ca odată cu achiziţionarea usau agregat să se elaboreze un program de orgaactivităţilor

Page 59: Suport Curs Macaragiu

59

provizionare a tuturor tipurilor de lubrifianţi, modul de depozitare, i

erveşte la progra-mare

); ) solizi (grafitul, bisulfura de molibden); ) gazoşi (lagăre gazodinamice şi gazostatice). legerea lubrifianţilor se face atât în funcţie de proprietăţile

lor, câsunt p

anstrucţiuni de ungere.

Datorită complexităţii operaţiilor de lubrifiere şi implicaţiilor acestora asupra bunei funcţionări a utilajelor şi agregatelor, pe plan mondial se manifestă tendinţa de a se tipiza materialele de ungere. Pe baza tipizării lubrifianţilor, a determinării periodicităţii ungerii trebuie să se întocmească fişa de ungere a fiecărui utilaj sau agregat. Ea s

a lucrărilor de întreţinere a utilajelor şi la determinarea necesarului de lubrifianţi.

Metode şi sisteme de ungere: individuale şi centralizate, cu ulei mineral si unsoare consistentă

Lubrifianţi Pentru maşinile şi instalaţiile având organe de maşini în

mişcare se folosesc materiale lubrifiante, având rolul să diminueze frecarea, să înlăture căldura rezultată din frecare şi să împiedice coroziunea. Se utilizează o mare gamă de lubrifianţi, în funcţie de necesităţi; aceştia pot fi:

a) lichizi (uleiuri); b) semilichizi (unsorilecdA

t şi de scopul în care se face lubrifierea. Aceste proprietăţi rezentate în tabelul următor:

Page 60: Suport Curs Macaragiu

60

Tipuri de uleiuri utilizate Uleiurile folosite pentru lubrifiere pot fi de natură vegetală,

animală sau minerală. Uleiurile vegetale se folosesc mai ales ca aditivi pentru

uleiurile minerale (aditivii sunt substanţe care, adăugate uleiurilor, le îmbunătăţesc proprietăţile). Uleiurile vegetale mai folosite sunt: uleiul de rapiţă şi uleiul de ricin.

leiurile animale sunt folosite la ungerea laminoarelor şi pentru fabricarea unsorilor consistente (ulei de oase, ulei de spermanţet, ulei de balenă, untură de peşte, seu şi untură de porc)

produc prin distilarea ţiţeiului.

U

. Uleiurile minerale se

Page 61: Suport Curs Macaragiu

61

); baie de

ulei,

ul se toarnă în locul de ungere prin inter

Ele sunt alcătuite din hidrocarburi de natură aromatică, naftenică şi parafinică şi se folosesc în amestec cu uleiuri vegetale sau animale.

Metode şi mijloace pentru realizarea ungerii. Ungerea se poate realiza: - manual; -semiautomat (prin instalaţii de ungere pornite şi oprite

manual- automat (instalaţii de ungere cu ceaţă de ulei, prininstalaţii de recirculare). Ungerea manuală se face folosind căni de ungere (fig. 2.1.1.),

cu aju-torul cărora uleimediul unei ţevi de picurare.

Pompele manuale de ungere (fig. 2.1.2) sunt folosite pentru

ungerea cu unsori consistente.

Page 62: Suport Curs Macaragiu

62

Ungătoarele cu bilă (fig. 2.1.3.) - au un orificiu astupat de o

bilă şi pe lângă ea unsoarea este introdusă forţat cu o pompă manuală.

Ungătorui cu pâlnie (fig.2.1.4) se umple cu unsoare, după

care se închide capacul, moment în care unsoarea refulează în locul de ungere

Page 63: Suport Curs Macaragiu

63

ngerile care necesită o supraveghere periodică sunt: unge aj,

e corpul sub formă de tub gol, prin

rea debit

Urea cu fitil, ungerea prin picurare, ungerea prin barbot

ungerea prin suprafeţe poroa-se. Ungătorul metalic cu fitil arcare trece un fitil având capătul la 5-6 mm deasupra fusului

care se unge. Fitilul se execută din lână, care, datorită capilarităţii sale, asigură o circulaţie uşoară a lubrifiantului.

Ungătorul prin picurare (fig.2.1.5) permite reglaului de ulei şi oprirea ungerii la oprirea maşinii, prin

strângerea piuliţei de reglaj care coboară un ac conic în canalul de alimentare.

Page 64: Suport Curs Macaragiu

64

Ungerea prin barbotaj se realizează cu ajutorul unor corpuri

în mişcare, ale căror suprafeţe de contact trec prin baia de ulei şi apoi aruncă lubrifiantul pe suprafaţa de frecare. Se foloseşte la ungerea angrenajelor cu roti dinţate sau melcate.

Ungerea prin suprafeţe poroase se realizează folosind bucşe cu un anumit grad de porozitate care se impregnează cu lubrifiant.

REPARATIA MACARALEI

strunjirea buzelor rotilor de rulare ale podului rulant; -inlocuirea pinionului acarale; -inlocuirea inelelor la cuplajele elastice ale franelor; -rectificarea discului de frana uzat; -schim

au culegatoarele de curent uzate; -se st ite si con-se re-se ve-se curata inelele colectoare ale electromotoarelor,se sufla cu aer,se curata

i

Lucrarile mai importante care se executa cu ocazia reparatiilor masi-nilor de ridicat sunt:

-strangerea si completarea suruburilor de fixare la calea de rulare; -sudarea si repararea tampoanelor slabite; -indreptarea bratelor pentru limitatoarele de cursa; -inlocuirea bucselor rotilor de rulare ale podului rulant;

-incarcarea prin sudura si

mecanismului de rotire la autom

barea uleiului la reductoare; -se inlocuiesc rolele s

rang suruburile diferitelor legaturi electrice,se inlocuiesc arcuri slabtactele arse la controlere,interuptoare etc.; para blocajele electrice la carlige,usa cabinei etc.; rifica si se repara claxonul;

contactele electrice ale limitatoarelor de cursa,se regleaza limitatoarele s franele.

Page 65: Suport Curs Macaragiu

65

, i.

tuarea acestor lucrări se urmăreşte menţinerea parametrilor ncţionali şi asigurarea funcţionării în condiţii normale a acestor maşini.

Maşinile de ridicat cuprind: macaralele staţionare, macaralele deplasabile (macarale turn, poduri rulant , automacarale etc.), ascensoarele. Caracteristicile tehnice ale acestor maşini sunt:

- sarcina nominală; -- viteza de deplasare a căruciorului- viteza de deplasare a înălţimea de ridicare;

r-tat se

este accelerată şi de faptul că, în majoritatea lor, maşinile de ridicat şi transportat lucrează în regim interm anice şi electrice bruşte, la variaţii şj şocur asupra duratei de funcţionare o are şi aje (praf de ciment, agenţi corosivi, tempe

ă, însă du-rata l gi printr-o exploatare, întreţinere şi repara

TEHNOLOGIA REPARĂRII MAŞINILOR DE RIDICAT

GENERALITĂŢI

Siguranţa în exploatare a maşinilor de ridicat este condiţionată

printre altele, şi de efectuarea la timp a lucrărilor de întreţinere şi reparaţiPrin efecfu

e

viteza de deplasare a maşinii; ;

cârligului; -- deschiderea între reazeme; - deschiderea părţii în consolă. Maşinile de ridicat şi transportat au o durată de utilizare de 20—30 de

ani şi chiar mai mult. In timpul exploatării maşinilor de ridicat şi transpo produce scăderea randamentului din cauza progresării rapide a uzurii

şi distrugerii diferitelor piese şi organe de maşini. Uzura pieselor şi organelor componente

itent şi variabil, cu frânări meci de sarcină. O influenţă dăunătoare mediul în care lucrează aceste utilraturi înalte etc.). Uzura maşinilor de ridicat şi transportat nu poate fi evitator de utilizare se poate prelunre raţională.

Page 66: Suport Curs Macaragiu

66

I ELECTRIC AL

ul electric al unei maşini de ridicat se grupează, după

rotecţie şi de siguranţă; aparate electrice de acţionare;

- aparate de pornire şi reglare; - instalaţii electrice.

APARATELE ELECTRICE DE CONECTARE

rele şi comutatoarele pachet, prizele şi fişele

R ELECTRICE DE CONECTARE

n deseori defecţiuni în timpul funcţionării sunt contactele, camerele de stingere ale arcului electric, bobina de acţionare şi circuitul magnetic.

-Reparare e fină. telor de conectare

ei de acţionare.

REPARAREA ECHIPAMENTULU

MAŞINILOR DE RIDICAT Prin echipament electric la maşinile de ridicat se înţelege ansamblul

format din motoare electrice, aparataj şi instalaţii electrice de comandă, acţionare şi protecţie, necesare punerii în mişcare a maşinilor de ridicat şi transportat. Echipament

funcţiile îndeplinite, astfel: - aparate electrice de conectare automată şi neautomată; - aparate de p-

Aparatele electrice de conectare automată cuprind: -contactoarele, ruptoarele, contactoarele cu relee, întreruptoarele; iar

aparatele electrice de conectare neautomate cuprind: - separatoarele, întreruptoa industriale. REPARAREA APARATELO

Părţile la care survi

a contactelor se face prin curăţirea lor cu o pilă foart-Repararea bobinelor de acţionare. Bobinele aparaautomată se ard ori de câte ori acestea se află sub tensiune şi circuitul magnetic rămâne deschis. Menţinerea unui intrefier mai mare decât cel prevăzut de fabrică, în timp ce electromagnetul se găseşte cuplat la reţea determină o suprasarcină pentru acesta, care, în final, duce la arderea bobin

Page 67: Suport Curs Macaragiu

67

entru repararea bobinei trebuie să se cunoască: tensiunea reţelei la care va lucra bobina, diametrul conductorului şi numărul de spire.

cută:

P

In curent alternativ, numărul de spire se determină cu relaţia cunos-

- Repararea circuitului magnetic. Feţele de lucru uzate ale omagnetului (fixe şi mobile) trebuie rectificate la o maşină de icat plan sau corectate cu pila şi apoi unse cu unsoare neutră. Dacă l mobil nu se suprapune peste cel fix, creşte curentul absorbit de

electrrectifmiezubobin

APARATE ELECTRICE DE PROTECŢIE ŞI DE SIGURANŢĂ

Ca elemente principale pentru pro ţia şi s uranţa circuitelor elec-trice, a aparatajului de comandă şi comutare, cum şi a motoarelor electrice pentru

dispozitive de întrerupere a curentului la urcare pe pod sau la deschiderea uşii de la cabina macaralei;

limitatoare de cursă pentru mecanismele în mişcare.

scurtcircuitelor. Pentru instalaţii de forţă intensitatea nominală a fuzibilelor siguranţelor poate să fie de cel mult de trei ori curentul maxim admisibil în

ă şi aceasta se arde datorită supraîncălzirii. In cazul ruperii spirei în scurtcircuit, de înlăturare a vibraţiilor dato-

rate alternanţelor curentului alternativ, acesta se lipeşte cu aliaj de cupru cu argint.

tec ig

maşinile de ridicat se folosesc următoarele: - siguranţe fuzibile; - întreruptoare automate; - dispozitive de blocare a întreruptorului automat principal când

controlerul nu se găseşte în poziţia de oprire; - relee care protejează circuitele electrice şi motoarele electrice contra

supratensiunilor, a scurtcircuitelor şi a tensiunii minime sau nule; -

-Siguranţele fuzibile protejează instalaţia împotriva suprasarcinilor şi a

,

Page 68: Suport Curs Macaragiu

68

mod

miniu. r, siguranţele se înlocuiesc cu altele de aceeaşi

valoa ară.

ice.

rugerii izolaţiei conductoarelor. In acest ci, după care se va im

e automatizare, în po

atului de pornire, prin a căror

ursă se montează la: translaţia macaralei, translaţia căruc

l frânei este evacuat şi ridicarea cârlig

permanent la conductoarele pe care se montează. Nu se vor depăşi densităţile maxime de curent la pornire de 35 A/mmp pentru conductoarele din cupru şi 20 A/mmp pentru conductoarele din alu

La arderea fuzibilelore, calibrate. Ele nu se repReleele. Releele pun în funcţiune aparatele de întrerupere sau semna-

lizare şi protejează reţelele şi motoarele electrCele mai răspândite relee sunt cele termice cu lamelă de bimetal şi

cele electromagnetice. Un defect frecvent la aceste relee este apariţia unui scurtcircuit între

spirele bobinelor, ca o consecinţă a distcaz, bobina se execută din nou, cu aceleaşi caracteristipregna cu lac de bachelită. Releele de tensiune minimă şi de lipsă de

tensiune se repară prin aducerea în stare iniţială a circuitului magnetic, bobinei de tensiune sau de curent, resoartele antagoniste, cum şi a contac-telor electrice şi a sistemului de articulaţie.

Limitatoarele de cursă servesc la limitarea mişcărilor prin deco-nectare automată a motoarelor electrice sau a instalaţiilor d

ziţiile extreme, după care funcţionarea mai departe poate să ducă la avarii.

Limitatoarele de cursă sunt aparate prevăzute cu contacte electrice, montate în circuitul bobinei de tensiune a autom

deschidere se întrerupe circuitul de alimentare a motorului electric. Limitatoarele de ciorului, ridicarea şi coborârea cârligului, înclinarea braţului ete. Limitatoarele de cursă la ridicarea cârligului. Intrarea în funcţiune se face atunci când mufa 1 împinge în sus furca

articulată 2 (fig. 2.2.1). De furcă este legat un capăt al cablului de declan-şare 3. Celălalt capăt se leagă la o pârghie, care pune în acţiune două ventile de descărcare 4. Prin acestea, aerul din ambreiajul inversorului pentru sensul de ridicare şi din servomotoru

ului şi bascularea braţului se opresc.

Page 69: Suport Curs Macaragiu

69

Limitato macaralei la posibili-tăţile ei maxime, f destinate sa întrerupă autom ridicare, în cazul depăşirii sarcinilor nominal coborârea sarcinii. Suprasarcina de î se ridice cu mai mult de 100 mm de la sol

b acţiunea sarci-nii cablul 1 ti mprimând arcul 3 şi se deschid cont atunci când se depăşeşte sarcina maxim de deviere.

arele de sarcină faciliteaza exploatarea ără pericol de avarii sau accidente. Ele sunt

at acţionarea mecanismului de e. Trebuie să rămână însă posibilă

ncărcare de 20% nu trebuie să.

Limitatorul de sarcină montat pe cablu (fig. 2.2.2). Sunde să se îndrepte şi împinge tija 2 co

actele 4, oprind mişcarea de ridicare, ă de lucru; 5 şi 7 sunt role fixe, iar 6 rolă

Page 70: Suport Curs Macaragiu

70

efectel elor şi defectelor micro eruptoarelor şi a sistemelor de acţionare ale acestora. Microîntre-ruptoarele defecte, de regulă, se înlocuiesc, iar celelalte elemente se repară.

APARATE ELECTRICE DE ACŢIONARE

a elemente principale de acţionare folosite în instalaţiile electrice ale maşin lor dg ridicat şi transportat se deosebesc: electromagneţii de frânare şi mo

Frânele sunt acţionate de un electromagnet, astfel încât atunci când prin acesta nu tre b acţiunea unui r sort sau a unei greutăţi.

işcare în căldură. Frânele pot fi de: oprire, coborâre şi de reţinere (blocare).

D e limitatoarelor se referă la uzura contactîntr

Citoarele electrice. Frânele sunt dispozitive destinate a micşora viteza sau a opri un

ansamblu mecanic ce se găseşte în mişcare.

ce curent, mecanismul respectiv să fie frânat sueFrânarea se realizează datorită frecării uscate dintre organul mobil

(roata de frână) şi .organul de frână (saboţi, bandă), transformând energia cinetică o corpului în m

Page 71: Suport Curs Macaragiu

71

Frâna cu electromagnet (fig. 2.2.3). Principiul de funcţionare a frânei cu electromagnet este următorul: la stabilirea curentului în bobină, electr

iunea nominală şi cursa armăturii mobi

ă uşor şi are un coeficient de frecare mare.

peraţiile tehnologice ce se fac cu ocazia înlocuirii ferodoului uzat sunt: demontarea sabotului, demontarea ferodoului, trasarea căptuşelii, tăierea căptuşelii la lungimea iniţială, găurirea căptuşelii pentru nituire, nituirea căptuşelii pe sabot, montarea sabotului în articulaţia frânei.

omagnetul 1 atrage miezul 2, de care este fixată tija şi astfel ridică pârghia 3, iar greutatea G eliberează frâna F, prin intermediul benzii 4 (ori, eventual a saboţilor).

Repararea electromagneţilor de frână este identică cu repararea electromagneţilor întreruptoarelor automate. După reparaţie se verifică: forţa de ridicare a electromagnetului, tens

le. Repararea frânelor care au căptuşeala sabotului uzată se face prin în-

locuirea căptuşelii. Căptuşeala saboţilor se confecţionează din diferite materiale, pentru care se dă coeficientul de frecare şi presiunea admisibilă în tabelul 2.2.2. Se preferă confecţionarea căptuşelii saboţilor din ferodo, deoarece se prelucreaz

O

Page 72: Suport Curs Macaragiu

72

entru nituirea căptuşelii pe sabot, se întrebuinţează nituri din cupru cu cap înecat. Capul nitului trebuie să nu frece pe şaiba de frecare.

otoarele electrice. Pentru acţionarea maşinilor de ridicat se folosesc motoare de curent continuu cu excitaţie serie, separată (grup Ward-Leon

P

M

ard), în derivaţie, motoare de curent alternativ cu inele şi mai rar cu rotor în scurtcircuit.

Motoarele asincrone cu inele, cât şi cele în scurtcircuit se construiesc

si cu frână ataşată, având simbolul AIFM, respectiv ASFM.

APARATE DE PORNIRE ŞI REGLARE

Aparatele de pornire şi reglare sunt destinate pornirii şi reglării tura-ţiei maşinilor electrice. Din această categorie de aparate fac parte:

comutatoarele stea-triunghi;

reostatele de pornire şi reglare.

-- inversoarele de sens; - controlerele; -

Page 73: Suport Curs Macaragiu

73

REPARAREA COMUTATOARELOR STEA-TRIUNGHI

tează la încep a turaţiei nominale, se conectează în triung unii se execută cu comutatoare speciale stea-triunghi manuale ori automate. La comutatoarele automate, trecerea de pe poziţi automat, cu ajutorul unui element de temporizare. Schema de conexiuni a comutatorului (fig. 2.2.4) trebuie să asigure r să rezult

Pentru reducerea valorii curentului absorbit la pornire de motoarele

electrice asincrone cu rotorul în scurtcircuit, bobinele se conecut în stea, iar după atingerehi. Schimbarea conexi

a stea pe poziţia triunghi se face

ealizarea legăturilor între R, S, T; A, B, C şi x, y, z, astfel încâte conexiunile: zero (deschis), stea şi triunghi. In poziţia „zero" nici un

contact mobil nu se află în legătură cu contactele fixe. In poziţia „stea", prin intermediul contactelor mobile se leagă bornele

R cu A, S cu B şi T cu C, iar bornele x, y şi z se leagă între ele, realizându-se conexiunea stea.

In poziţia „triunghi" se leagă bornele R cu A şi z, S cu B şi x, T cu C şi y, realizându-se astfel conexiunea în triunghi a înfăşurării motorului, concomitent cu conectarea acesteia la reţea.

Comutatorul nu poate fi manevrat decât în ordinea: zero-stea-triunghi, un dispozitiv de zăvorâre împiedicând altă manevrare.

Comutatoarele stea-triunghi se execută, până la 60 A, cu contactele în aer, iar peste 60 A cu contactele in ulei.

Elementele care se uzează mai rapid sunt contactele şi mecanismul de sacadare.Contactele uzate se înlocuiesc ţinându-se seamă de forma şi mate-rialul din care sunt confecţionate. Astfel, contactele mobile se vor executa din alamă sub presiune, iar contactele fixe din cupru sau alamă laminată.

La mecanismele de sacadare se uzează camele, rolele şi se slăbeşte arcul de sacadare. In cazul înlocuirii camelor sau rolelor se întrebuinţează otel de cementare.

Page 74: Suport Curs Macaragiu

74

REPARAREA INVERSOARELOR DE SENS

Inversoarele de sens servesc la inversarea sensului de rotaarelor asincrone trifazate prin schimbarea a dou

ţie al moto faze între ele. Inversoarele de sens şi comutatoarele de poli sunt constructiv asemănătoare fie cu comutato tatoarele pachet, având schema din figura 2.2.5. Defectele care apar la inversoarele de se

ă

arele stea-triunghi, fie cu întreruptoarele şi comu

ns se vor remedia conform tehnologiilor indicate la întreruptoarele pachet şi comutatoarele stea-triunghi.

Page 75: Suport Curs Macaragiu

75

REPARAREA CONTROLERELOR

ontrolerele servesc la pornirea, inversarea sensului de rotaţie şi reglarea turaţiei motoarelor electrice.

REPARAREA REZISTENŢELOR ŞI REOSTAŢELOR DE PORNIRE ŞI REGLARE

ceste aparate servesc la pornirea şi reglarea turaţiei motoarelor ce

acţionează maşinile de ridicat şi transportat. Rezistenţele întrebuinţate la instalaţiile de acţionare ale macaralelor

sunt formate din plăci de fontă turnată, care pot suporta o temperatură de 300°C. Elementele s rite rezistenţe în funcţie de valoarea curenţilor la care lucrează.

CONTROLUL R DE RIDICAT ŞI

TRANSPORTAT REPARATE

vor îndeplini prevederile din instru

CAT LA MERSUL ÎN

ncercarea la mersul în gol dă posibilitatea să se verifice zgomotul

angrenajelor din reductoare şi să ,se facă măsurători geometrice ale aba-

C

A

e grupează în cutii pentru a se realiza dife

Inlocuirea rezistenţelor arse se face cu rezistenţe de aceeaşi valoare şi capacitate de încărcare.

ŞI RECEPŢIA MAŞINILO

După reparaţia maşinilor de ridicat secţiunile tehnice PT colectia ISCIR Verificarea funcţionării maşinilor

de ridicat, după reparaţie, se face la mersul în gol şi sub sarcină.

VERIFICAREA MAŞINILOR DE RIDIGOL

I

Page 76: Suport Curs Macaragiu

76

terilor a i a celor pentru depla lizarea vitezelor de deplasare ale podului, căruciorului ş cârligului, în conformitate cu presc

VERIFICAREA TEHNICA OFICIALA

AUTORIZAREA MACARALEI

rificarea urmatoare,nu mai trebuie verificate din ou de ISCIR.

In acest c oc de lucru se liberează de către unităţile destinatoare care le folosesc in urma unei

verificări tehnice SCIR. Procesul verbal se va întocmi in acest caz in cartea macaralei-partea

de ex

derea in a carei proprietate se afla m

xelor de transmisie, ale roţilor de rulare pentru translaţia podului şsarea căruciorului. Se măsoară rea

i riptiile tehnice.

Macaralele si mecanismele de ridicat noi sau vechi montate din nou pot fi date in exploatarea numai daca au autorizatie de functionare elibera-ta, fie de ISCIR-IT in a carei raza de activitate se afla instalatiile fie de detinator cu respectarea PT colectia ISCIR.

Macaralele (turn,portal) care poseda autorizatia de functionare ISCIR-unitatea teritoriala, care se remonteaza intr-un alt loc de lucru inainte de

rmenul fixat pentru veten

az autorizaţia de funcţionare pentru noul le

efectuate de către resposabilul tehnic I

ploatare, in doua exemplare care se distribuie astfel: -un exemplar (originalul) ramane in carte care se va păstra la unitatea

care foloseste macaraua; -un exemplar se preia de catre intreprinacaraua. Data urmatoarei verificari se va fixa la prima remontare dar

nu mai mult de scadenta acordata de organele ISCIR la ultima verificare. Cu ocazia fiecarei remontari se vor anexa la cartea macaralei urma-

toarele: - certificatul de verificare a instalatiei de protectie impotriva tensiu-

nilor de atingere; - certificatul de calitate a caii de rulare; - lista lucrarilor efectuate inainte de remontare; - certificatul de calitate al materialelor folosite; - orice alte certificate sau buletine de verificare necesare.

Page 77: Suport Curs Macaragiu

77

se afla i

-IT la care este inregistrata macaraua.

I STATICE SI

nator;celelalte persoane se vor indep

erificarea tehnica oficiala are ca scop sa se stabileasac daca: -exista cartea macaralei-partea de onstructie si de montaj, semnata

de organul ISCIR care a efectuat ve ificarile si incercarile instalatiei, completa;

-instalatia a fost executata ntata, in conformitate cu pres-criptiile tehnice;

ica si imbinarile sudate sau nituite nu prezinta defec

e avertizare si placute de fabricatie.

principalelor elemente componente ale instalatiei;

ina-statice si dinamice; - alte inceracri.

La data scadenta,inscrisa in procesul verbal intocmit de organele ISCIR instalatiile vor fi supuse la verificari.

In cazul in care la data scadenta pentru verificare oficiala macaraua n conservare sau reparatie detinatorul va comunica acest lucru in scris

la ISCIR

VERIFICAREA TEHNICA.INCERCAR

DINAMICE Inainte de inceperea verificarii se va face instruirea de protectia

muncii persoanelor participante de catre detiarta de pe macara sau din raza ei de actiune .Verificarea va fi condusa

de organul ISCIR sau responsabilul tehnic autorizat cu supravegherea instalaţiilor.

Vcr

, echipata, mo

-instalatia supusa incercarilor si verificarilor prevăzute a corespuns si functioneaza normal;

-este asigurata intretinerea, revizia si supravegherea si daca persona-lul de deservire este instruit si autorizat;

-constructia metalte vizibile; -instalatia electrica este echipata cu dispozitive de protectie necesare; -sunt prevăzute pe macara-placardarea sarcinii maxime admise,

inscriptii dVerificarea tehnica consta din : - verificarea - incercari in gol; - incercari in sarc

Page 78: Suport Curs Macaragiu

78

siguranta cu exceptia limitatoare-lor de

tatica se efctueaza cu sarcina de încercare ridicata la 100 mm d

tica măsurata va trebui sa se încad ntaţia de execuţie si cartea macaralei-partea bal de verificare.In cazul in care in cartea macaralei nu se va face o asemenea preciz

ele de ridicare functioneaza pe grupuri separate, masu

% mai mare decat sarcina nominala cu exceptia maca

cu 33 % suprasarcina.

cinii statice.

multan,fiecare mecanism va fi incercat conform celor de mai

lucra

rcinii .

Incercarile in gol se executa prin acţionarea mecanismelor fara sarcina (si funcţionarea dispozitivelor de

sarcina si moment). Incercarea se sol,timp de 10 min si comporta doua etape: 1) -cu sarcina nominala si masurarea săgeţii, atât cu sarcina in cârlig

cat si dupa descărcarea macaralei.Sageata elasreze in limita înscrisa in docume de construcţie.Valoarea masurata va fi inscrisa in procesul ver

are masurarea sagetii nu este obligatorie .Daca mecanismrarea sagetii se va face pentru fiecare grup de grinzi aferente mecanis-

mului in cauza. 2) -cu o sarcina cu 25ralelor cu brat care functioneaza pe sine de rulare avand sarcina

nominala sub 100 t ,la care incercarea statica se faceRidicarea suprasarcinii statice de incercare se va face cu viteza

minima pe care o poate realiza macaraua. In cazul in care suprasarcina nu se poate ridica mecanismul de

ridicare nefiind dimensionat,din conditii economice in acest scop, incer-carea se va face ridicandu-se suprasarcina dinamica de 10% si adaugandu-se fara socuri diferenta pana la valoarea suprasar

La macaralele cu brat masurarea sagetii nu este obligatorie . La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care nu

pot functiona sisus cu precizarea ca masurarea sagetii se va face numai pentru

mecanismul de ridicare principal. La macaralele cu doua sau mai multe mecanisme de ridicare care potconcomitent, incercarea statica se va face suspendand sarcina in toate

carligele sau dispozitivele de prindere a saMasurarea sagetii se va face cu instrumente de masurat [mm]. Sarcina

de incercare se va aseza in pozitia in care deformatia va lua valorile maxime.

Page 79: Suport Curs Macaragiu

79

nte acestea trebuie sa se afle deasupra stalpi

ijlocul deschiderii cat si in poz

functie de deschiderea minima cat si la cea maxima, sarcina de incerc

ina maxima;

e;

pat (extins) la deschi-derea

t, aşeza

Daca la incercarea statica a intervenit o deformatie permanenta a structurii portante incercarea se va repeta,dupa cea de-a doua incercare statica nu este admisa nici un fel de crestere a deformatiei permanente.

La incercarea podurilor rulalor de sustinere a caii de rulare,iar sarcina sa fie adusa in mijlocul

deschiderii podului.La macaralele care au grinzile principale rezemate in doua locuri, masurarea sagetii se va face atat la m

itia extrema a sarcinii pe consola. La macaralele cu brat cu deschiderea variabila unde sarcina admisa

variaza inare fiind sarcina maxim admisa pentru pozitia respectiva,majorata

conform prevederilor legale.In timpul incercarilor,bratul se va aseza in pozitia cea mai defavorabila in ceea ce priveste stabilitatea macaralei.

Pentru macaralele cu brat la care se poate varia lungimea bratului sau inaltimea turnului modificandu-se numarul de tronsoane ale bratului, respectiv ale turnului se va respecta urmatoarea procedura pentru incercari:

-daca macaraua se prezinta la autorizare cu bratul cel mai scurt si in consecinta are posibilitatea sa ridice sarc

-daca macaraua se prezinta cu bratul lung cu care nu se poate ridica sarcina maxima pentru care este construit macanismul de ridicare al macaralei, incercarile se vor efectua corespunzator sarcini respective;

-daca sarcina maxima admisa a macaralei variaza in functie de inal-timea turnului,incercarile se vor efctua corespunzator sarcinii respectiv

-daca macaraua poate fi supusa verificarilor si incercarilor cu bratul respectiv turnul de lungime minima si maxima,autorizatia de functionare este valabila pentru toate lungimile de brat,respectiv turn intermediare.

La macaralele care isi modifica lungimea bratului prin telescopare, incercarile se fac cu bratul restrans si complet telesco

minima si maxima admisa;incercarile la alte lungimi de brat si deschideri se vor efectua numai in cazul in care acestea sunt prevăzute in cartea macaralei-partea de constructie .

Macaralele deplasabile pe cai de rulare fara sine se vor pregăti cores-punzător in vederea efectuării încercării statice (aşezarea pe teren compac

rea şasiului in poziţia orizontala,calarea) conform prevederilor cartii macaralei-partea de construcţie.

Page 80: Suport Curs Macaragiu

80

âne la un mecanism de ridicare (maca

rtul macaralei(cartea macaralei-partea de const

ilor dinamice.

canismelor,franelor si dispozitivelor de siguranta Misca

pneuri sau senile

ea macaralei cu sar

inima a bratului si apoi cu cea pentru desch

ui respe

La macaralele turn de calea ferata si la macaralele deplasabile pe senile sau pneuri in cazul in care conform celor înscrise in cartea macaralei –partea de construcţie,se admite funcţionarea fara calare prealabila, incer-cările statice se vor executa in aceste condiţii.

La macaralele care au doua frralele care transporta metal lichid încercarea statica se va face separat

cu fiecare frâna in parte). La macaralele procurate din import încercările statice se vor executa

pe baza indicaţiilor din paşaporucţie),iar in lipsa acestora conform prescripţiilor tehnice. Daca la incercarea statica macaraua s-a comportat corespunzator si

sageata elastica s-a incadrat in limitele cerute de cartea macaralei –partea de constructie,se va trece la efectuarea incercar

Incercarile dinamice se executa cu sarcina nominala marita cu 10% si consta din executarea repetata a tuturor miscarilor admise,verificarea si functionarea normala a me

rile se vor executa lent si fara socuri,respectandu-se prescriptiile privind exploatarea macaralelor .

La macaralele turn de cale ferata si la cele deplasabile pe in cazul in care in cartea macaralei-partea de constructie se prevede

admiterea deplasarii cu sarcina in carlig,incercarile dinamice se vor face fara calarea macaralei.Incercarile se vor executa prin deplasar

cina suspendata in carlig la inaltimea de 100 mm deasupra solului. Daca in cartea macaralei–partea de constructie nu se prevede astfel,

in conditiile de stabilitate cele mai defavorabile ca ordine de efectuare a incercarilor, se vor executa mai intai deplasarea cu sarcina maxima admisibila penrtu deschiderea m

iderea maxima a bratului si numai dupa aceea se vor executa celelalte menevre.

Pentru macaralele la care carligul sau alt dispozitiv de prindere a sarcinii este suspendat pe un lant, la incercarea dinamica se considera verificata sub sarcina numai lungimea de lant corespunzatoare nivelul

ctiv al solului sau planseului fata de care s-a facut incercarea. Daca se coboara sarcina sub nivel zalele suplimentare de lant solicitate la tractiune in aceasta noua situatie, trebuie sa se verifice in prealabil prin repetarea

Page 81: Suport Curs Macaragiu

81

in cadrul unitatii detinatoare .

ctiv de lichid in pozitiile opuse (ridic

ea aerului, respe

aer,respectiv lichid,sarcina nu trebuie sa coboare cu o viteza mai m

incercarii dinamice de catre responsabilul cu supraveherea tehnica autorizat de ISCIR d

Incercarea de etanseitate se executa prin actionarea mecanismului de ridicare cu aer comprimat respectiv lichid la presiunea maxima.

Dupa intreruperea actionarii sarcina nu trebuie sa coboare timp de 10 minute peste limitele prevăzute in proiect si indicate de intreprinderea construcoare in cartea macaralei sau mecanismul de ridicat-partea de constructie.

Incercarea de functionare sub sarcina se executa prin actionarea succesiva a distribuitorilor de aer respe

area apoi coborârea), sarcina trebuie sa fie deplasata cu o viteza uniforma,fara smucituri si trepidaţii. Nu este permisa scăpar

ctiv lichidului prin garnituri si armaturi. Încercarea la scăderea brusca a presiunii de aer sau lichid se executa

cu distribuitorul in poziţia de ridicare desfăcându-se brusc conducta de alimentare cu

are de 0.150 m/min la macarale si cărucioare stivuitoare. Se admite utilizarea la aceasta încercare a unui dispozitiv care sa aibă acelasi efect, respectiv sa simuleze desfacerea brusca a conductei de alimentare cu aer sau lichid.

Page 82: Suport Curs Macaragiu

82

AVARII SI ACCIDENTE LA MACARALE

Generalitati Termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: a) echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita la locul de munca;

b) utilizarea echipamentului de munca - orice activitate referitoare la chipamentul ipamentului,

folosirea, tra ea, inclusiv

n jurul

us la dispozitia lucratorilor din intreprindere i i

sa anatatea lor.

itatii si osebita

e de munca, cum ar fi pornirea sau oprirea ech

nsportul, repararea, modificarea, intretinercuratarea lui; c) zona periculoasa - orice zona din interiorul si/sau diechipamentului de munca in care prezenta unui lucrator expus il supune pe acesta unui risc pentru sanatatea si securitatea sa; d) lucrator expus - orice lucrator aflat integral sau partial intr-o zona periculoasa; e) operator - lucratorul/lucratorii insarcinat/insarcinati cu utilizarea echipamentului de munca.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor

Obligatii generale. Reguli referitoare la echipamentele de munca

Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca chipamentul de munca pe

s /sau unitati sa corespunda lucrului prestat ori sa fie adaptat acestui scop s poata fi utilizat de catre lucratori, fara a pune in pericol securitatea sau

sLa alegerea echipamentelor de munca pentru asigurarea secur

sanatatii lucratorilor, angajatorul este obligat sa acorde o atentie de

Page 83: Suport Curs Macaragiu

83

turor conditiilor de munca, caracteristicilor specifice acestora, precum si riscur

ilizate fara niciun risc pentru sanatatea si securitatea lucrato-rilor,

jatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipa-

mplasament, efectuate de persoane competente, in confor-te cu legislatia si/sau cu practicile nationale, in scopul asigurarii unei

tor echipamente de munca. Pentru a garanta ca cerintele de securitate si de sanatate sunt

respe

e de neutilizare.

tuilor existente, in special la locurile de munca din cadrul intreprinderii

si/sau unitatii, si/sau riscurilor care sunt susceptibile sa apara la utilizarea echipamentelor de munca.

In situatia in care nu este posibil sa se asigure ca echipamentele de munca sunt ut

angajatorul este obligat sa ia masuri corespunzatoare pentru reducerea riscurilor. Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca, pe toata durata utilizarii lor, echipamentele de munca sa fie mentinute, printr-o intretinere adecvata, la un nivel tehnic care sa respecte, dupa caz, prevede-rile de mai sus.

Verificarea echipamentelor de munca

Angamentele de munca a caror securitate depinde de conditiile de instalare sa fie supuse unei verificari initiale, dupa instalare si inainte de prima punere in functiune si unei verificari dupa fiecare montare intr-un loc de munca nou sau pe un nou amitainstalari corecte si a bunei functionari a aces

ctate si orice deteriorari sunt depistate si remediate la timp, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca echipamentele de munca, care sunt supuse unor influente ce pot genera deteriorari suscepti-bile de a fi la originea unor situatii periculoase, sa faca obiectul:

- unor verificari periodice si, daca este cazul, unor incercari periodice efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale;

- unor verificari speciale, efectuate de persoane competente, in conformitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale, de fiecare data cind s-au produs evenimente exceptionale susceptibile sa aiba consecinte dauna-toare asupra securitatii echipamentului de munca, cum ar fi modificari ale procesului de munca, accidente, fenomene naturale, perioade prelungit

Page 84: Suport Curs Macaragiu

84

toare, de exemplu, in functie de recomandarile sau speci

e de munca cu riscuri specifice. Ergonomia si sanatatea la locul

atea si sanatatea lucratorilor, angajatorul este oblig

e; b) pentru efectuarea reparatiilor, modificarilor si intretinerii trebuie

Postul de lucru si pozitia lu n utilizarea echipamentului de munca, precum si principiile ergonomice trebuie sa fie luate, in mod deose-bit

Azul, de fise de lucru referitoa-

sire a echipamentelor de munca; b) situatiile anormale previzibile;

trase, acolo unde este cazul, din experienta cumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca.

(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de

Rezultatele verificarilor trebuie sa fie inregistrate si puse la dispozitie Inspectiei Muncii la solicitarea acesteia. Ele trebuie pastrate pe o perioada de timp corespunza

ficatiile producatorului. Daca echipamentele de munca respective sunt utilizate in exteriorul

intreprinderii, acestea trebuie sa fie insotite de o dovada referitoare la realizarile ultimei verificari. Echipament

de munca

Daca utilizarea unui echipament de munca este susceptibila sa prezinte un risc specific pentru securit

at sa ia masurile necesare pentru a se asigura ca: a) utilizarea echipamentului de munca este accesibila numai lucratorilor insarcinati cu aceasta atributi desemnati lucratori cu atributii in acest sens.

cratorilor i

, in considerare de catre angajator la aplicarea cerintelor minime de securitate si sanatate. Informarea lucratorilor

ngajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii adecvate si, daca este care la echipamentele de munca utilizate la locul de munca. (1) Informatiile si fisele de lucru trebuie sa cuprinda un numar minim de date referitoare la securitate si sanatate privind: a) conditiile de folo c) concluziile care pot fi a

Page 85: Suport Curs Macaragiu

85

munc

cesti lucratori nu

ie pe intelesul lucratorilor

sarcinilor

erintele minime enuntate in continuare, in masura in care ele se plica la echipamentele de munca in functiune, nu necesita obligatoriu celeasi masuri ca si cerintele esentiale referitoare la echipamentele de unca noi. erinte minime generale aplicabile echipamentelor de munca

Sistemele de comanda ale unui echipament de munca, care afecteaza ecuritatea, trebuie sa fie vizibile, usor de identificat si, daca este necesar, a fie marcate corespunzator.

lor periculoase, cu exceptia anu anda, daca este necesar, si

asa fel incit manevrarea lor sa nu provoace riscuri suplimentare. Acestea nu tre

Daca acest lucru nu este posibil, orice pornire trebuie sa fie semnal de

averti

entului de munca.

a, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca autilizeaza direct aceste echipamente. (3) Informatiile si fisele tehnice trebuie sa fvizati.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea

C

aamC

ss

Sistemele de comanda trebuie sa fie amplasate in exteriorul zonemitor sisteme de com

inbuie sa genereze riscuri ca urmare a unei manevre neintentionate. Daca este necesar, de la postul de comanda principal operatorul

trebuie sa aiba posibilitatea sa se asigure ca nu exista persoane in zonele periculoase. precedata automat de un sistem de siguranta, cum ar fi un

zare sonora si/sau vizuala. Lucratorul expus trebuie sa aiba timpul si/sau mijloacele necesare pentru a evita rapid riscurile provocate de pornirea si/sau oprirea echipam

Page 86: Suport Curs Macaragiu

86

se realiz

ate a -

hipamentului de munca trebuie sa aiba priori

organelor de comanda respective trebuie sa fie intrerupta.

ebuie sa fie prevazut cu un dispozitiv de oprire de urgenta.

siilor de pulberi trebuie sa fie preva

Sistemele de comanda trebuie sa fie sigure si sa fie alese tinindu-se cont de defectiunile, perturbatiile si constrangerile previzibile in cadrul utilizarii prevazute.

Pornirea echipamentului de munca nu trebuie sa fie posibil saeze decit numai printr-o actiune voluntara asupra sistemului de

comanda prevazut in acest scop. Exceptindu-se cazurile in care repornirea sau modificarea nu prezinta

niciun risc pentru lucratorii expusi, aceeasi cerinta se aplica si pentru: a) repornirea echipamentului dupa o oprire, indiferent de cauza opririi; b) comanda unei modificari semnificative a conditiilor de functionare (de exemplu, viteza, presiune etc.).

Aceasta cerinta nu se aplica repornirii sau modificarii conditiilor de functionare rezultate din derularea unei secvente normale a unui ciclu automat.

Fiecare echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita oprirea completa a acestuia in conditii de securitate.

Fiecare post de lucru trebuie sa fie prevazut cu un sistem de comanda care sa permita, in functie de riscurile existente, oprirea fie in totalitechipamentului de munca, fie numai partial, de asa maniera incit echipamentul de munca sa fie in stare de securitate.

Comanda de oprire a ectate fata de comenzile de pornire. Oprirea echipamentului de munca

sau a elementelor periculoase ale acestuia fiind realizata, alimentarea cu energie a

Daca acest lucru este necesar si in functie de pericolele pe care le pre-zinta echipamentul de munca si de timpii normali de oprire, un echipament de munca tr

Un echipament de munca care prezinta pericole datorate caderilor sau proiectarii de obiecte trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de securitate corespunzatoare. Un echipament de munca care prezinta pericole datorate degajarilor de gaze, vapori sau lichide ori emi

zut cu dispozitive corespunzatoare de retinere si/sau de evacuare amplasate in apropierea surselor corespunzatoare de pericol.

Page 87: Suport Curs Macaragiu

87

stea trebuie sa fie p

in zonele periculoase.

rate cu usurinta sau facute inoperante; d)

ile de intretinere, prin l care trebuie realizata

area protectorului sau dispozitivului de

unui echipament crarile

tile echipamentului de munca expuse unor temperaturi inalte sau

chipament de munca poate sa fie utilizat numai pentru operatiu-nile s

munca este oprit. Daca acest lucru nu este posibil, trebuie sa fie

Echipamentele de munca si elementele lor componente trebuie, daca este necesar pentru securitatea sau sanatatea lucratorilor, sa fie stabilizate prin fixare ori prin alte mijloace.

In cazul in care exista riscul ruperii sau spargerii unor elemente ale echipamentului de munca, situatie care ar putea prezenta pericole semnifi-cative pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, trebuie luate masuri de protectie adecvate.

Daca elementele mobile ale unui echipament de munca prezinta riscuri de producere de accidente prin contactul mecanic, ace

revazute cu protectori si dispozitive de protectie care sa impiedice accesul in zonele periculoase sau sa opreasca miscarea elementelor periculoase inainte de patrunderea

Protectorii si dispozitivele de protectie trebuie: a) sa fie de constructie robusta; b) sa nu genereze riscuri suplimentare; c) sa nu fie inlatu

sa fie amplasate la o distanta adecvata fata de zona periculoasa; e) sa nu limiteze mai mult decit este necesar observarea ciclului de munca; f) sa permita interventiile indispensabile pentru instalarea si/sau inlocuirea elementelor si, de asemenea, pentru activitat

imitarea accesului numai in zona sau la lucrareasi, daca este posibil, fara demontprotectie.

Zonele si punctele de munca sau cele de intretinere a de munca trebuie sa fie iluminate corespunzator, in functie de lurealizate.

Parfoarte scazute trebuie, daca este cazul, sa fie protejate impotriva riscurilor de contact sau de apropiere a lucratorilor de ele.

Dispozitivele de avertizare ale echipamentului de munca trebuie sa fie usor de perceput si de inteles si lipsite de ambiguitati.

Un ei in conditiile pentru care a fost realizat. Operatiile de intretinere trebuie sa poata sa fie efectuate cind echipa-

mentul de

Page 88: Suport Curs Macaragiu

88

luate

gram de intretinere, acesta trebu

t cu dispozitive usor de id

ntru lucratorii in cauza.

necesare.

apori sau d

chipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru prevenirea riscur

fie adecvat pentru protectia lucrat

licabile echipamentelor de munca mobile, cu sau fara a

sa fie amenajate de asa mani

r cu rotile sau senilele ori de blocare de catre acestea.

hipament de munca mobil si accesoriile sale si/sau remorci poate genera riscuri specifice, acest echipament de munca trebuie sa fie echipat

masuri de protectie adecvate pentru executarea acestor operatii sau pentru ca acestea sa fie efectuate in afara zonelor periculoase. Pentru fiecare echipament de munca care detine un pro

ie sa fie respectat si tinut la zi. Orice echipament de munca trebuie sa fie prevazuentificat, destinate separarii de fiecare din sursele de energie.

Reconectarea nu trebuie sa genereze riscuri peUn echipament de munca trebuie sa fie prevazut cu dispozitive de

avertizare si semnalizare indispensabile pentru asigurarea securitatii lucratorilor.

Pentru efectuarea operatiilor de productie, reglare si intretinere a echipamentelor de munca, lucratorii trebuie sa aiba acces si sa ramina in conditii de securitate in toate zonele

Orice echipament de munca trebuie sa fie adecvat pentru protectia lucratorilor impotriva riscurilor de incendiu sau de supraincalzire a echipamentului de munca ori de degajare de gaze, pulberi, lichide, v

e alte substante produse de catre echipamentul de munca sau utilizate ori depozitate in acesta.

Orice eilor de explozie a acestuia sau a substantelor produse de acesta ori

utilizate sau depozitate in echipamentul de munca. Orice echipament de munca trebuie sa orilor expusi riscurilor de electrocutare prin atingere directa sau

indirecta. Cerinte minime suplimentare aplicabile echipamentelor de munca

specifice Cerinte minime aputopropulsie Echipamentele de munca pe care este necesara prezenta unui lucrator

transportat sau a unor lucratori transportati trebuieera incit sa reduca riscurile pentru lucrator sau lucratori in timpul

deplasarii. In aceste riscuri trebuie sa fie incluse riscurile de contact al lucratorilo

Atunci cind blocarea accidentala a elementelor de transmisie a puterii intre un ec

Page 89: Suport Curs Macaragiu

89

sau ai.

contact cu solul,

a)

structura care sa garanteze un spatiu suficient in jurul lucra

timpul utilizarii sau atunci cind

de retinere pentru lucratorii

tru lucratori, trebuie sa indeplineasca urmatoarele condi

ijloace adecvate care sa reduca consecintele unei event

menajat de asa maniera incit sa impiedice blocarea elementelor de transmitere a puteri

Atunci cind blocarea nu poate sa fie impiedicata, trebuie sa fie luate toate masurile posibile pentru a se evita consecintele daunatoare pentru lucratori.

Daca elementele de transmitere a puterii intre echipamentele de munca mobile risca sa se imbacseasca si sa se deterioreze prin

trebuie sa fie prevazute facilitati pentru sustinerea acestora. Echipamentele de munca mobile pe care este necesara prezenta unui

lucrator transportat sau a unor lucratori transportati trebuie sa limiteze, in conditii de utilizare efectiva, riscurile care provin din schimbarea directiei sau rasturnarea echipamentului de munca:

fie printr-o structura de protectie care sa impiedice ca echipamentul de munca sa nu se rastoarne mai mult de un sfert de rotatie; b) fie printr-o

torului transportat sau lucratorilor transportati, daca miscarea poate continua cu mai mult de un sfert de rotatie; c) fie prin orice alt dispozitiv cu efect echivalent.

Aceste structuri de protectie pot face parte integranta din echipamentul de munca.

Aceste structuri de protectie nu sunt necesare atunci cind echipamentul de munca este stabilizat in schimbarea directiei ori rasturnarea echipamentului de munca este imposibila din proiectare.

Daca exista un risc ca un lucrator transportat, in momentul schimbarii directiei sau rasturnarii, sa fie strivit intre partile echipamentului de munca si sol, trebuie sa fie instalat un sistemtransportati.

Echipamentele de munca mobile cu autopropulsare, a caror deplasare poate provoca riscuri pen

tii: a) sa fie prevazute cu mijloace care sa permita prevenirea unei porniri neautorizate; b) sa fie prevazute cu m

uale ciocniri in caz de miscare simultana a mai multor echipamente de munca care se deplaseaza pe sine;

Page 90: Suport Curs Macaragiu

90

le de securitate o impun, in cazul defectarii dispozitivului princ

ci cind cimpul de vizibilitate directa a conducatorului este neco-

itive auxiliare adecvate, pentru imbunatatirea vizibilitatii;

e asigura o securitate suficienta pentru

n cazul in

nci

de protectie impotriva acestor riscuri, in cazul in care nu exista

hipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor sunt

a mai ales de sarcinile care

a fie inscrisa arcina nominala pentru fiecare configuratie a masinii.

ie marcate de asa maniera ntificarea caracteristicilor esentiale pentru utilizarea sigura.

c) sa fie prevazute cu un dispozitiv de franare si de oprire; in masura in care conditii

ipal, un dispozitiv de urgenta, actionat prin comenzi usor de manevrat sau prin sisteme automate, trebuie sa permita franarea si oprirea; d) atunrespunzator din punctul de vedere al securitatii, acestea trebuie sa fie preva-zute cu dispoz e) daca sunt prevazute pentru utilizare pe timpul noptii sau in locuri intunecoase, acestea trebuie sa fie prevazute cu un dispozitiv de iluminat, adaptat lucrarii de efectuat si carlucratori; f) daca prezinta riscuri de incendiu - datorate acestora sau remorcilor si/sau incarcaturii - susceptibile sa pericliteze lucratorii, acestea trebuie sa fie prevazute cu dispozitive adecvate de stingere a incendiilor, icare astfel de dispozitive nu sunt disponibile suficient de aproape de locul de utilizare; g) daca sunt telecomandate, acestea trebuie sa se opreasca automat atucind ies din cimpul de actiune al telecomenzii; h) daca sunt telecomandate si pot, in conditii normale de utilizare, sa loveasca sau sa blocheze lucratorii, acestea trebuie sa fie echipate cu dispozitivealte dispozitive adecvate pentru combaterea riscului de lovire.

Cerinte minime aplicabile echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor

Daca ecinstalate in mod permanent, rezistenta si stabilitatea acestora in timpul utilizarii trebuie sa fie asigurate tinindu-se seamse vor ridica si de solicitarile produse in locurile de suspendare sau de fixare pe structuri.

Masinile folosite pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa aiba marcate vizibil sarcina nominala si, daca este cazul, o placuta pe care ss

Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fincit sa permita ide

Page 91: Suport Curs Macaragiu

91

t sa reduca riscul ca sarcinile: a)

AREA SARCINILOR

, dispuse si utilizate de asa m

tfel incit sa existe spatiu mobile ale echipamentelor de munca si

i oata sa fie furnizata si/sau evacuata de

aniera sigura. fie

realizate de ma instructiunilor rnizate de fabricant.

fie expuse desca

autopropulsate. Daca prezenta lucratorilor care se depla-seaza

Daca echipamentul de munca nu a fost destinat pentru ridicarea lucra-torilor si daca exista posibilitatea unei asemenea confuzii, o semnalizare adecvata trebuie sa fie marcata de maniera vizibila.

Echipamentele de munca instalate permanent trebuie sa fie instalate de asa maniera inci

sa loveasca lucratorii; b) in mod neintentionat, sa se deplaseze periculos sau sa cada liber; sau c) sa se desprinda neintentionat.

UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR DE MUNCA FOLOSITE PENTRU RIDIC

Dispozitii generale aplicabile tuturor echipamentelor de munca Echipamentele de munca trebuie sa fie instalateaniera incit sa permita reducerea riscurilor pentru utilizatorii acestora

si pentru ceilalti lucratori, de exemplu facind assuficient intre elementeleelementele fixe sau mobile din spatiul de munca si ca toata energia orsubstanta utilizata sau produsa sa pm

Montarea si demontarea echipamentelor de munca trebuie sa niera sigura, in special prin respectarea

fuEchipamentele de munca care, in timpul utilizarii, pot sarcarilor electrice trebuie sa fie protejate prin dispozitive sau cu masuri

adecvate impotriva efectelor trasnetului. Daca un echipament de munca este manevrat intr-o zona de munca,

trebuie sa fie stabilite si respectate reguli de circulatie adecvate. Trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a evita ca lucratorii

care se deplaseaza pe jos sa nu se gaseasca in zona de operare a echipamen-telor de munca

pe jos este necesara pentru buna executare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a evita ca acestia sa fie accidentati de catre echipamente.

Page 92: Suport Curs Macaragiu

92

ile sau mobile folosite la ridicarea sarcin

e conditiile previ

ridicarea lucratorilor pot sa fie utilizate in acest scop, cu conditia sa fie luate masuri adecvate pentru a se asigura securitatea, in confo mitate cu legislatia si/sau cu practicile nationale care prevad o suprave

In timpul prezentei l mentul de munca folosit pentr

entru ca lucratorii sa nu fie prezenti sub s

pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie alese

permite utilizatorului sa le cunoasca caracteristicile, atunci cind a

Dispozitii de utilizare a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor

Echipamentele de munca demontabilor trebuie sa fie utilizate de asa maniera incit sa garanteze

stabilitatea echipamentului de munca pe durata utilizarii in toatzibile, luindu-se in considerare natura solului. Ridicarea lucratorilor nu este permisa decit cu echipamente de munca

si dispozitive prevazute in acest scop. Fara a se aduce atingere prevederilor art. 6 din Legea securitatii si

sanatatii in munca nr. 319/2006, in mod exceptional, echipamentele nepre-vazute pentru

rghere corespunzatoare.

ucratorilor pe echipau ridicarea sarcinilor, la postul de conducere trebuie sa fie asigurata

prezenta permanenta. Lucratorii care sunt ridicati trebuie sa dispuna de un mijloc de comunicare sigur. Trebuie sa fie prevazuta evacuarea acestora in caz de pericol.

Doar daca acest lucru nu este necesar pentru buna desfasurare a lucrarilor, trebuie sa fie luate masuri p

arcinile suspendate. Este interzisa deplasarea sarcinilor suspendate deasupra locurilor de munca neprotejate in care lucratorii sunt prezenti in mod curent. In aceasta eventualitate, daca buna desfasurare a lucrarilor nu poate fi asigurata in alt mod, trebuie sa fie elaborate si aplicate proceduri adecvate.

Dispozitivele de prindere in functie de sarcinile care se manipuleaza, distantele dintre punctele

de prindere ale acestora, dispozitivele de prindere si conditiile atmosferice, tinindu-se seama de modul si de configuratia de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie marcate vizibil pentru a

cestea nu sunt demontate dupa utilizare. Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie sa fie

depozitate de asa maniera incit sa se garanteze ca acestea nu se vor deteriora sau degrada.

Page 93: Suport Curs Macaragiu

93

arcinilor neghidate sunt instalate sau montate la un loc de munca astfel

ea corespunzatoare a aces- tor m

poate observa intregul traseu al sarcinii nici direct, nici p ile neces

ie organizate de asa maniera incit atunci cind lucrat

, te de o maniera adecvata si efectuate astfel incit sa protejeze

secur

entare cu energie, trebuie sa fie luate masuri adecvate pentr

Echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate Daca doua sau mai multe echipamente de munca folosite pentru

ridicarea s incit cimpul lor de actiune se intersecteaza, trebuie sa fie luate masuri

adecvate pentru a se preveni ciocnirea intre sarcini si/sau intre elemente ale echipamentelor de munca.

In timpul utilizarii unui echipament de munca mobil folosit pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie sa fie luate masuri adecvate pentru a se preveni bascularea, rasturnarea si, daca este cazul, deplasarea si alune-carea acestuia.Trebuie sa fie verificata executar

asuri. Daca operatorul unui echipament de munca folosit la ridicarea

sarcinilor neghidate nurin intermediul unor dispozitive auxiliare care furnizeaza informatiare, atunci o persoana competenta trebuie sa fie desemnata sa

comunice cu operatorul pentru a-l ghida si trebuie sa fie luate masuri organizatorice pentru a se evita ciocnirile sarcinilor susceptibile sa puna in pericol lucratorii.

Lucrarile trebuie sa forul agata sau desprinde o sarcina cu mana, aceste operatii sa poata fi

efectuate in conditii de securitate deplina, in special prin pastrarea de catre acest lucrator a comenzilor directe sau indirecte ale echipamentului.

Toate operatiunile de ridicare trebuie sa fie planificate corectsupraveghea

itatea lucratorilor. In special, daca o sarcina trebuie sa fie ridicata simultan de doua sau mai multe echipamente de munca folosite la ridicarea sarcinilor neghidate, trebuie sa fie stabilita si aplicata o procedura pentru a se asigura buna coordonare a operatorilor.

Daca echipamentele de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate nu pot retine sarcinile in cazul unei defectari partiale sau totale a sistemului de alim

u a se evita expunerea lucratorilor la riscurile corespunzatoare. Sarcinile suspendate nu trebuie lasate fara supraveghere, cu exceptia cazului in care accesul in zona periculoasa este impiedicat si daca sarcina a fost agatata si este mentinuta in conditii de securitate deplina.

Page 94: Suport Curs Macaragiu

94

pecial impiedicarii rasturnarii echip

c punctul de lucru

ponente cu deficiente (ex. cablu electric cu izolatie deteriorata la macaraua portal cu graifar); - nerespectarea utilizeaza bolturile

e siguranta ale traversei mobile);

interventii ale persoanelor neautorizate; u grad de uzura avansat

abluara personal autorizat (macaragiu+legator de sarcina);

montarea macaralei;

bile in zona de lucru a macaralei;

Utilizarea in aer liber a echipamentelor de munca folosite pentru ridicarea sarcinilor neghidate trebuie interzisa atunci cind conditiile meteorologice se deterioreaza pana la punctul in care se pericliteaza utilizarea in conditii de securitate a acestora, expunand astfel lucratorii la riscuri. Pentru a se evita riscurile pentru lucratori trebuie sa fie luate masuri adecvate de protectie, destinate in s

amentului de munca.

Cauzele avariilor si accidentelor Indiferent de tipul macaralei, experienta practica arata ca avariile si accidentele produse la macarale au urmatoarele cauze: - comunicare neadecvata intre persoanele care deserves

; - nerespectarea instructiunilor de exploatare; - pozitionarea necorespunzatoare a sarcinii, dupa eliberarea din carligul macaralei; - nerespectarea prescriptiilor tehnice PT colectia ISCIR; - executarea operatiilor de montaj de firme/persoane neautorizate; - utilizarea unor com

instructiunilor de lucru(ex. nu se d - manevre incorecte executate de macaragiu; - nefunctionarea componentelor de securitate; - nerespectarea regulilor de sanatate si securitate in munca ; - - utilizarea organelor de legare a sarcinilor c(c ri, chingi etc.); - exploatarea f - folosirea instalatiilor neautorizate; - defecte de material; - calarea necorespunzatoare; - neatentia personalului folosit la montarea/de - nerespectarea spatiilor de siguranta ale macaralei prin montarea necorespunzatoare a platformei mo

Page 95: Suport Curs Macaragiu

95

ta necorespunzatoare;

respunzatoare a sarcinii datorita necunoaterii greutatii ceste

varabile de mediu (vant puternic este a, etc.);

brat;

carale); a fi anuntat macaragiul;

prindere a structurii superioare din placa care sustin

ratulectuarea translatiei macaralei cu bratul nedemontat, pe cale de

ontarii;

onarea limitatorului de moment al sarcinii;

area indicatorului „inalta tensiune”

generat avarii si antilor,

i eliminarea avariilor si accidentelor

CIR orm recomandarilor cons-

- folosirea macaralelor(auto) pe sol cu rezisten - manevrarea necorespunzatoare a sarcinii; - nepozitionarea corecta a macaralei; - neatentie in exploatare; - manevre gresite, asigurare necorespunzatoare a bratului; - prinderea necoa ia; - utilizarea macaralei in conditii nefap limitele admise, furtun - blocarea comenzii pentru ridicare - cedare cala macara; - sarcina a depasit sarcina nominala a macaralei; - functionare cu macara necalata; - cedarea bratului contragreutatii; - neatentie in deplasare (in special la automa - prezenta persoanelor pe macara fara - retezarea suruburilor desuport a coroanei dintate aferente mecanismului de rotatie, b si contrabratul macarlei; - efacces neamenajata, pe teren accidentat, denivelat; - manevre gresite in timpul dem - nerespectarea diagramei de moment; - suntarea sau nefuncti - neasigurarea macaralei la sfarsitul programului; - nerespectarea NSSM, nefunctional macaralei;

Aceste cauze precum si alte defectiuni tehnice au accidente soldate cu deteriorarea macaralei, accidentari ale manevrlegatorilor de sarcina, alte persoane din raza de actiune si chiar deces.

Masuri pentru evitarea s - respectarea intocmai a prevederilor PT colectia IS-respectarea instructiunilor de exploatare, conf tructorului;

Page 96: Suport Curs Macaragiu

96

persoane autorizate

mponentelor electrice si mecanice fara defectiuni; - resp

rcina autorizat; - cala

a corespunzatoare a sarcinii si respectarea spatiilor de siguranta

acaralei la sfarsitul programului; e pericol grav si iminent de accidentare se vor

;

ondus la aparitia starii de pericol grav si

UNCII

14/07/2006

ivind promovarea torilor.

generale referitoare la prevenirea şi securitatea lucrătorilor, elimi-

ivit legii, instruirea lucrătorilor şi a reprezentanţilor lor, recum şi direcţiile generale pentru implementarea acestor principii.

- legarea corecta a sarcinii; - executarea tuturor operatiilor de montaj de catre firme/- componentele de securitate trebuie mentinute in permanenta in functiune; - utilizarea co

ectarea NSSM si PSI specifice; - utilizarea organelor de legare a sarcinii fara defectiuni (uzuri); - personal de exploatare autorizat; - legator de sa

rea corespunzatoare a automacaralelor; - manevrare- atentie sporita in exploatarea macaralei; - comunicare permanenta intre manevrant si legatorul de sarcina; - asigurarea m La constatarea starii dlua imediat urmatoarele masuri de securitate:

a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii; b) evacuarea personalului din zona periculoasa; c) anuntarea serviciilor specializated) anuntarea conducatorilor ierarhici; e) eliminarea cauzelor care au c

iminent.

LEGISLATIA M

Extras din LEGEA nr. 319 din

a securităţii şi sănătăţii în muncă

Prezenta lege are ca scop instituirea de măsuri prîmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii în muncă a lucră

Prezenta lege stabileşte principii riscurilor profesionale, protecţia sănătăţii narea factorilor de risc şi accidentare, informarea, consultarea,participarea echilibrată potrp

Page 97: Suport Curs Macaragiu

97

Oblig rilor Angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea

lucrătorilor în to În cadrul re obligaţia să ia mă urile necesare pentru: a) asi

c) inf

- să ia măsurile necesare pentru acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor şi evacu ităţilor şi mărimii întrep

e specializate, îndeosebi în

re sunt sau pot fi despre riscurile implicate de acest

ori care trebuie să fie luate pentru

furnize instrucţiuni pentru a da lucrătorilor posibilitatea să oprească lucrul şi/sau să părăsea ă imediat locul de muncă şi să se îndrepte spre o zo t;

izeze şi să fie în posesia unei evaluări a riscurilor pentru

, entului de protecţie care trebuie utilizat;

aţii generale ale angajato

ate aspectele legate de muncă. sponsabilităţilor sale, angajatorul are

sgurarea securităţii şi protecţia sănătăţii lucrătorilor;

b) prevenirea riscurilor profesionale; ormarea şi instruirea lucrătorilor;

d) asigurarea cadrului organizatoric şi a mijloacelor necesare securităţii şi sănătăţii în muncă.

Angajatorul are următoarele obligaţii:

area lucrătorilor, adaptate naturii activrinderii şi/sau unităţii, ţinând seama de alte persoane prezente;

- să stabilească legăturile necesare cu serviciilceea ce priveşte primul ajutor, serviciul medical de urgenţă, salvare şi pompieri. - să informeze, cât mai curând posibil, toţi lucrătorii caexpuşi unui pericol grav şi iminentpericol, precum şi despre măsurile luateprotecţia lor; - să ia măsuri şi să

scnă sigură, în caz de pericol grav şi iminen

- să nu impună lucrătorilor reluarea lucrului în situaţia în care încă există un pericol grav şi iminent, în afara cazurilor excepţionale şi pentru motive justificate.

Alte obligaţii ale angajatorilor Angajatorul are următoarele obligaţii:

a) să realsecuritatea şi sănătatea în muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; b) să decidă asupra măsurilor de protecţie care trebuie luate şi, după cazasupra echipam

Page 98: Suport Curs Macaragiu

98

muncă;

i. În vederea asig sănătate în muncă şi

pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale,

meniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător

gi, pentru comple-

ănătatea în muncă; - să

rotecţie necesare;

nere şi neutralizare a substanţelor nocive degajate în

ât lucrătorii şi/sau

c) să ţină evidenţa accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare de 3 zile de lucru, a accidentelor uşoare, a bolilor profe-sionale, a incidentelor periculoase, precum şi a accidentelor ded) să elaboreze pentru autorităţile competente şi în conformitate cu reglementările legale rapoarte privind accidentele de muncă suferite de lucrătorii să

urării condiţiilor de securitate şi

angajatorii au următoarele obligaţii: - să stabilească pentru lucrători, prin fişa postului, atribuţiile şi răspunderile ce le revin în dofuncţiilor exercitate; - să elaboreze instrucţiuni proprii, în spiritul prezentei letarea şi/sau aplicarea reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea lor; - să ia măsuri pentru asigurarea de materiale necesare informării şi instruirii lucrătorilor, cum ar fi afişe, pliante, filme şi diafilme cu privire la securitatea şi s

asigure informarea fiecărei persoane, anterior angajării în muncă, asupra riscurilor la care aceasta este expusă la locul de muncă, precum şi asupra măsurilor de prevenire şi de p- să asigure funcţionarea permanentă şi corectă a sistemelor şi dispozi-tivelor de protecţie, a aparaturii de măsură şi control, precum şi a instala-ţiilor de captare, reţidesfăşurarea proceselor tehnologice; - să asigure echipamente de muncă fără pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor;

Informarea lucrătorilor Ţinând seama de mărimea întreprinderii şi/sau a unităţii, angajatorul

trebuie să ia măsuri corespunzătoare, astfel înc

Page 99: Suport Curs Macaragiu

99

condiţii pentru ca fiecare lucrător să

special sub formă de informaţii şi instrucţiuni de cru, specifice locului de muncă şi postului său.

Obligaţiile lucrătorilor

i desfăşoare activitatea, în conformitate

cu prî

siunile sale în timpul procesului de muncă. ligaţii: a) să

tinat pentru păstrare; c) să nu procedeze la scoaterea din funcţiune, la modificarea, schimbarea sau înlăturarea arbitrară a dispozitivelor de securitate proprii, în special ale maşinilor, aparaturii, uneltelor, inst laţiilor tehnice şi clădirilor, şi să utiliz

) să rului locului de muncă şi/sau

naţi, atât timp cât

cţia

lucrătorii desemnaţi, pentru a permite angajatorului să se asigure că mediul

reprezentanţii acestora să primească, în conformitate cu prevederile legale, toate informaţiile necesare.

Instruirea lucrătorilor Angajatorul trebuie să asigure

primească o instruire suficientă şi adecvată în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, înlu

Fiecare lucrător trebuie să îşegătirea şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile primite din partea

angajatorului, astfel încât să nu expună la pericol de accidentare sau mbol-năvire profesională atât propria persoană, cât şi alte persoane care pot fi afectate de acţiunile sau omi

Lucrătorii au următoarele obutilizeze corect maşinile, aparatura, uneltele, substanţele periculoase,

echipamentele de transport şi alte mijloace de producţie; b) să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie acordat şi, după utilizare, să îl înapoieze sau să îl pună la locul des

aeze corect aceste dispozitive;

d) să comunice imediat angajatorului şi/sau lucrătorilor desemnaţi orice situaţie de muncă despre care au motive întemeiate să o considere un pericol pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, precum şi orice deficienţă a sistemelor de protecţie; e aducă la cunoştinţă conducătoangajatorului accidentele suferite de propria persoană; f) să coopereze cu angajatorul şi/sau cu lucrătorii desemeste necesar, pentru a face posibilă realizarea oricăror măsuri sau cerinţe dispuse de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari,pentru protesănătăţii şi securităţii lucrătorilor; g) să coopereze, atât timp cât este necesar, cu angajatorul şi/sau cu

Page 100: Suport Curs Macaragiu

100

te;

uncă este:

nor activităţi culturale, sportive, în ţară

ctivităţi;

rie iniţiativă pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol care ameninţă avutul publicf) acc muncii,

e muncă organizat de aceştia, în tim-

de la domiciliul lucrătorului la locul de muncă organizat de

iul persoanei juridice sau

stea, la o altă persoană juridică sau fizică, pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă, pe durata normală de deplasare;

de muncă şi condiţiile de lucru sunt sigure şi fără riscuri pentru securitate şi sănătate, în domeniul său de activitah) să îşi însuşească şi să respecte prevederile legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi măsurile de aplicare a acestora; i) să dea relaţiile solicitate de către inspectorii de muncă şi inspectorii sanitari.

Accidente de muncă În sensul prevederilor acestei legi, accidentul de m

a) accidentul suferit de persoane aflate în vizită în întreprindere şi/sau unitate, cu permisiunea angajatorului; b) accidentul suferit de persoanele care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public, inclusiv în cadrul usau în afara graniţelor ţării, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini; c) accidentul survenit în cadrul activităţilor cultural-sportive organizate, în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor ad) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă pentru salvarea de vieţi omeneşti; e) accidentul suferit de orice persoană, ca urmare a unei acţiuni întreprinse din prop

şi privat; identul cauzat de activităţi care nu au legătură cu procesul

dacă se produce la sediul persoanei juridice sau la adresa persoanei fizice, în calitate de angajator, ori în alt loc dpul programului de muncă, şi nu se datorează culpei exclusive a accidentatului; g) accidentul de traseu, dacă deplasarea s-a făcut în timpul şi pe traseul normal angajator şi invers; h) accidentul suferit în timpul deplasării de la sedde la adresa persoanei fizice la locul de muncă sau de la un loc de muncă la altul, pentru îndeplinirea unei sarcini de muncă; i) accidentul suferit în timpul deplasării de la sediul persoanei juridice sau de la adresa persoanei fizice la care este încadrată victima, ori de la orice alt loc de muncă organizat de ace

Page 101: Suport Curs Macaragiu

101

dacă se deplasa de la locul de muncă la ieşirea din

izate de angajator, precum şi în timpul şi pe traseul

ririlor de serviciu în afara

eri

e, alunecări de teren, trăsnet (electrocu-

ondiţiile unui accident de muncă şi în

porară de muncă de cel puţin 3

j) accidentul suferit înainte sau după încetarea lucrului, dacă victima prelua sau preda uneltele de lucru, locul de muncă, utilajul ori materialele, dacă schimba îmbrăcămintea personală, echipamentul individual de protecţie sau orice alt echipament pus la dispoziţie de angajator, dacă se afla în baie ori în spălător sauîntreprindere sau unitate şi invers; k) accidentul suferit în timpul pauzelor regulamentare, dacă acesta a avut loc în locuri organnormal spre şi de la aceste locuri; l) accidentul suferit de lucrători ai angajatorilor români sau de persoane fizice române, delegaţi pentru îndeplinirea îndatograniţelor ţării, pe durata şi traseul prevăzute în documentul de deplasare; m) accidentul suferit de personalul român care efectuează lucrări şi servicii pe teritoriul altor ţări, în baza unor contracte, convenţii sau în alte condiţii prevăzute de lege, încheiate de persoane juridice române cu partenstrăini, în timpul şi din cauza îndeplinirii îndatoririlor de serviciu; n) accidentul suferit de cei care urmează cursuri de calificare, recalificare sau perfecţionare a pregătirii profesionale, în timpul şi din cauza efectuării activităţilor aferente stagiului de practică; o) accidentul determinat de fenomene sau calamităţi naturale, cum ar fi furtună, viscol, cutremur, inundaţitare), dacă victima se afla în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu; p) dispariţia unei persoane, în cîmprejurări care îndreptăţesc presupunerea decesului acesteia; q) accidentul suferit de o persoană aflată în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, ca urmare a unei agresiuni.

În situaţiile menţionate la lit. g), h), i) şi l), deplasarea trebuie să se facă fără abateri nejustificate de la traseul normal şi, de asemenea, trans-portul să se facă în condiţiile prevăzute de reglementările de securitate şi sănătate în muncă sau de circulaţie în vigoare.

Accidentele de muncă se clasifică, în raport cu urmările produse şi cu numărul persoanelor accidentate, în: a) accidente care produc incapacitate temzile calendaristice; b) accidente care produc invaliditate;

Page 102: Suport Curs Macaragiu

102

unt accidentate cel puţin 3 persoane în acelaşi timp şi din

lor de ridicat si a aparatelor consu

tii de siguranta, instalatiile de ridicat

ei legi. enii si expresiile de mai jos au

tii:

talatii/echipament, provocand avarii si/sau afectand viata sau anatatea oamenilor ori mediul; b) uata de catre

c) aviz obligatoriu de instalare - acordul emis de ISCIR pentru detina

are/instalare conform prescriptiilor tehnice,

ipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a

ment indeplineste toate conditiile si cerintele

binare a componentelor unei/unui insta-latii/echipament, realizata conform documentatiei tehnice aferente acesteia;

c) accidente mortale; d) accidente colective, când saceeaşi cauză. Extras din LEGEA nr. 64 din 21 martie 2008 privind functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiilor de ridicat si a aparatelor consumatoare de combustibil

Prezenta lege stabileste cadrul legal pentru functionarea in conditii de

siguranta a instalatiilor sub presiune, instalatiimatoare de combustibil.

In scopul functionarii in condiclasice se supun regimului de autorizare si de verificare tehnica, potrivit prevederilor prezent In sensul prezentei legi, termurmatoarele semnifica a) accident - evenimentul fortuit, care intrerupe functionarea normala a unei/unui inss autorizare - activitatea de evaluare si atestare, efectISCIR, a competentei si capabilitatii unei persoane fizice sau juridice de a desfasura una din activitatile prevazute la art. 8 alin. (1);

torii/utilizatorii de instalatii/echipamente, dupa caz, stabilit prin hotarare a Guvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), ca urmare a verificarii conditiilor de montpe baza caruia pot incepe lucrarile de montare/instalare; d) autorizare a functionarii - acordul emis de ISCIR pentru detinatorii/ utilizatorii de instalatii/echGuvernului conform prevederilor art. 4 alin. (4), in scopul atestarii faptului ca o/un instalatie/echipapentru a fi pusa/pus ,repusa/repus in functiune si utilizata/utilizat in conditii de siguranta; e) construire-activitatea de im

Page 103: Suport Curs Macaragiu

103

si instructiunilor

ivitati in vederea

rcarilor si examinarilor si altele asemenea;

tia/examinarea cu caracter tehnic a

rea functionarii

un anumit tip de instalatie/echipament, identificat corespun-

testarii indeplinirii conditiilor/cerintelor aplicabile;

f) detinator - persoana fizica sau juridica ce detine cu orice titlu o instalatie/echipament in exploatare; g) documentatie tehnica - totalitatea documentelor elaborate, conform prevederilor prescriptiilor tehnice, de catre producator pentru construirea, montarea, instalarea, punerea in functiune, realizarea reviziilor, reparatiilor si/sau pentru intretinerea instalatiilor/echipamentelor sau, respectiv, totalitatea documentelor intocmite de catre persoanele fizice ori juridice autorizate pentru efectuarea acestor actrealizarii sarcinilor specifice ce le revin; documentatia tehnica include, dupa caz, descrierea generala a instalatiei/echipamentului, proiectele de executie, procesul de fabricatie, schemele si circuitele pentru componentele instalatiilor/echipamentelor, descrieri si explicatii necesare pentru intelegerea acestor desene si scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele ince h) expert ISCIR - persoana fizica autorizata de catre ISCIR, pe baza evaluarii capabilitatii si competentei sale, in scopul realizarii de sarcini specifice; i) expertiza tehnica - investigaunei/unui instalatii/echipament; j) instalare-activitatea de fixare/amplasare a unei/unui instalatii/ echipament la locul utilizarii si/sau de conectare a acesteia/acestuia la alte instalatii sau echipamente, in vederea asigurarii conditiilor de functionare; k) introducere pe piata - actiunea de a face disponibila/disponibil, pentru prima data, contra cost sau gratuit, o/un instalatie/echipament in vederea distribuirii si/sau utilizarii; l) intretinere - totalitatea operatiunilor prin care se asigura mentinerea instalatiei/echipamentului in parametrii de functionare in conditii de siguranta; m) montare-activitatea de imbinare a componentelor unei/unui instalatii/ echipament, conform documentatiei tehnice, in vedeacesteia/acestuia; n) omologare - totalitatea activitatilor desfasurate de catre o comisie, in legatura cuzator, in scopul determinarii parametrilor reali de performanta si siguranta in functionare, in vederea a

Page 104: Suport Curs Macaragiu

104

acestea, in vederea introducerii pe piata, punerii

cator-persoana fizica sau juridica, responsabila pentru proiec-

juridica, care construieste, monteaza, instaleaza, amba-

de autorizare si verificare tehnica - totalitatea conditiilor,

rii acesteia/acestuia la parametrii initiali sau la

i instalatii/echipament in scopul

o) prescriptie tehnica - norma tehnica elaborata de catre ISCIR si aprobata prin ordin al ministrului economiei si finantelor, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, care contine, pentru domenii clardefinite, conditii si cerinte tehnice referitoare la instalatii/echipamente si la activitati specifice domeniului de activitate, prevazute la art. 8 alin. (1), ce se realizeaza in legatura cu in functiune si utilizarii instalatiilor/echipamentelor respective in conditii de siguranta in functionare; p) produtarea si/sau realizarea unei/unui instalatii/ echipament in scopul introducerii pe piata si/sau al punerii in functiune, in numele sau, precum si orice persoana fizica sauleaza sau eticheteaza o/un instalatie/echipament in vederea introducerii pe piata si/sau punerii in functiune sub nume propriu; q) punere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei/unui instalatii/echipament; r) regimcerintelor, examinarilor, incercarilor si/sau evaluarilor la care este supusa/ supus, cu caracter obligatoriu, o/un instalatie/echipament, pe parcursul realizarii si utilizarii, precum si deciziile luate in legatura cu aceasta/acesta, in scopul de a se asigura functionarea in conditii de siguranta, conform prescriptiilor tehnice; s) reparare - ansamblul de lucrari si operatiuni ce se executa prin inlaturarea neconformitatilor/defectiunilor constatate la o/un instalatie/ echipament, in scopul aducealti parametri care asigura functionarea in conditii de siguranta a acesteia, conform prescriptiilor tehnice; t) repunere in functiune - actiunea care are loc in momentul primei utilizari a unei/unui instalatii/echipament, ulterior repararii, efectuarii unei revizii si/sau efectuarii unei interventii de intretinere a acesteia/acestuia, conform prescriptiilor tehnice; u) revizie - activitatea, de regula planificata, ce consta in ansamblul operatiunilor ce se executa asupra unei/unureglarii sau inlocuirii pieselor si aparatelor inglobate de aceasta/acesta, conform prescriptiilor tehnice;

Page 105: Suport Curs Macaragiu

105

ucerea pe piata si punerea in functiune a instalatiilor/

lizatorilor, de catre producatori, instructiuni

rmale, precum si documente cuprinzand

lui sau ale proceselor in care aceasta/acesta este

te care respecta conditiile prevazute lit. e) si f), sunt supuse regi-etin autorizatie de

istructiv, precum si cele ce privesc supravegherea si verificarea

aza numai de catre persoane fizice sau

echipamentele realizate de catre ei fac exceptie de la cerinta de

v) utilizator - persoana fizica sau juridica ce are in folosinta o/un instalatie/echipament. Se admite introdechipamentelor care indeplinesc urmatoarele conditii, dupa caz: a) sunt respectate conditiile si cerintele de functionare in conditii de siguranta; b) sunt supuse verificarilor tehnice si sunt omologate; c) sunt puse la dispozitia utitehnice pentru utilizarea instalatiilor/echipamentelor in conditii normale, pentru intretinerea, realizarea reviziilor si a reparatiilor instalatiilor/ echipamentelor, precum si, dupa caz, pentru pregatirea personalului de deservire: d) au autorizatii de functionare initiale, emise conform prevederilor prescriptiilor tehnice aplicabile; e) exista, pentru utilizare, la fiecare loc de munca, instructiuni tehnice pentru utilizare in conditii nomasurile ce trebuie luate in caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalatiei/echipamentuinglobata; f) exista, pentru utilizare, personal de deservire autorizat.

Se admite mentinerea in exploatare numai a acelor instalatii/ echipamenmului de autorizare si verificare tehnica in utilizare, dfunctionare valabila si care sunt reparate, intretinute si supuse la revizii potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice si potrivit prevederilor prezentei legi.

Activitatile de construire, montare, instalare, punere in functiune si control nedtehnica in utilizare, reviziile, reparatiile si lucrarile de intretinere pentru instalatii/echipamente se realizejuridice autorizate, in conditiile stabilite de prescriptiile tehnice si de prezenta lege.

Producatorii care presteaza activitati de construire, montare, instalare, punere in functiune, revizie, reparatii si lucrari de intretinere pentru instalatiile/autorizare.

Page 106: Suport Curs Macaragiu

106

carilor tehnice si corectitudinea rezultatelor obtinute revin ISCIR sau perso

bilitatile producatorilor

Verificarile tehnice prevazute in documentatiile tehnice si prescrip-tiile tehnice se realizeaza de catre ISCIR sau, dupa caz, de catre persoanele autorizate pentru constructie, montare, instalare, punere in functiune, revizii, reparatii, lucrari de intretinere, autorizare a functionarii sau verificari tehnice in utilizare; responsabilitatile privind realizarea verifi

anelor autorizate, dupa caz. Pentru verificarile tehnice stabilite in prescriptiile tehnice ca fiind in

competenta de realizare a ISCIR, aceasta nu poate autoriza alte persoane conform prevederilor prezentei legi.

Obligatiile si responsa

pecifice, inainte de introducerea pe piata si/sau punerea in

nstruirii, montarii si instalarii, in scopul verifi

pentru montarea, instalarea, utilizarea in conditii normale, intretinerea, realizarea reviziilor si repararea instalatiei/ech trebuie luate

caz de avarii, intreruperi si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau

ii si/sau a

obtina omologarea instalatiei/ echipamentului;

Producatorii, cu exceptia celor care realizeaza instalatii/echipamente conform reglementarilor tehnice ce transpun directive europene care au prevederi sfunctiune a acestora, au urmatoarele obligatii si responsabilitati: a) sa se asigure ca instalatia/echipamentul se realizeaza cu respectarea cerintelor de functionare in conditii de siguranta, prevazute in prescriptiile tehnice aplicabile; b) sa intocmeasca documentatia tehnica prevazuta de prescriptiile tehnice si sa stabileasca prin aceasta inclusiv examinarile si incercarile ce trebuie efectuate pe parcursul co

carii parametrilor de functionare in conditii de siguranta a instalatiei/ echipamentului; c) sa elaboreze instructiuni tehnice

ipamentului, documente cuprinzand masurile cein ale proceselor, precum si instructiuni pentru pregatirea personalului de deservire a acesteia/acestuia, atunci cand prescriptiile tehnice prevad aceasta cerinta; d) sa realizeze sau, dupa caz, sa asigure realizarea construirmontarii instalatiei/echipamentului cu respectarea prevederilor art. 8 si ale prescriptiilor tehnice; e) sa solicite si sa

Page 107: Suport Curs Macaragiu

107

sau metode nedistructive;

le de introducere pe piata si/sau punere in functiune pentru

abilitatile persoanelor fizice sau juridice autorizate

pentru realizarea verificarilor

potrivit prevederilor prescriptiilor tehnice, tehnologii de sudare stabil

zatorului odata cu predarea/receptia alatiei/echipamentului;

rice neconformitate constatata;

f) l

s

f) sa asigure si sa foloseasca la construirea si la montarea instalatiilor/ echipamentelor, atunci cand prescriptiile tehnice impun, tehnologii de sudare stabilite prin proceduri de sudare aprobate de catre ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa exami-nari prin mijloace g) sa puna la dispozitia utilizatorilor documentele si instructiunile din documentatia tehnica stabilite in conformitate cu prescriptiile tehnice aplicabile.

Producatorii care realizeaza instalatii/echipamente din categoria celor prevazute la art. 3 alin. (2) au obligatiile si responsabilitatile prevazute in reglementarile tehnice ce transpun directivele europene care stabilesc conditiiinstalatiile/echipamentele respective. Obligatiile si respons

Persoanele fizice sau juridice autorizate conform prevederilor

prezentei legi au urmatoarele obligatii si responsabilitati, dupa caz: a) sa presteze activitatile pentru care au fost autorizate, in limita competentelor si in conditiile pentru care sunt autorizate; b) sa pregateasca si sa asigure conditiiletehnice a instalatiilor/echipamentelor; c) sa foloseasca in lucrarile aferente activitatilor pentru care au fost autorizate,

ite prin proceduri de sudare aprobate de ISCIR, sudori autorizati ISCIR, precum si personal autorizat ISCIR, care executa examinari prin mijloace sau metode nedistructive; d) sa intocmeasca documentatia prevazuta de prescriptiile tehnice si sa o puna la dispozitia detinatorului/utiliinst e) sa informeze imediat producatorul sau detinatorul/ utilizatorul despreo

sa asigure rea izarea lucrarilor de revizii, precum si activitatile de reparatii si intretinere, la termenele scadente; g) a monteze si/sau sa instaleze instalatii/echipamente numai daca este emis si se respecta avizul obligatoriu de instalare.

Page 108: Suport Curs Macaragiu

108

tii si responsabilitati conform prescrip-

autorizatia de functionare initiala sau reautori-

se asigure ca instalatia/echipamentul este

zate, conform instructiunilor

a instructiunilor tehnice pecifice pentru utilizarea in conditii normale a instalatiei/echipamentului

documentelor cuprinzand masurile ce trebuie luate in caz de avarii, intrerup lor in care aceasta/acesta este ing

e) sa foloseasca pentru utilizarea instalatiei/echipamentului numai perso ;

hipamentelor. atii/echipamente

identa centralizata a acestora si sa comunice la ISCIR orice

e operator autorizat, responsabil cu

Obligatiile si responsabilitatile detinatorilor/utilizatorilor de instalatii/echipamente

Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza o instalatie/

echipament are urmatoarele obligatiilor tehnice: a) sa solicite si sa obtina avizul obligatoriu de instalare; b) sa solicite si sa obtinazarea; c) sa ia masurile necesare si sautilizata/utilizat in conditii de siguranta, prin efectuarea reviziilor, repara-tiilor si intretinerii de catre persoane autoritehnice ale producatorilor; d) sa asigure existenta, la fiecare loc de munca,ssi a

eri si dereglari ale instalatiei/echipamentului sau ale proceselobata/inglobat;

nal de deservire autorizat

f) sa asigure supravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/ec

Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza instalreglementate prin prezenta lege are obligatia sa le inregistreze la ISCIR, sa tina evmodificare intervenita in situatia tehnica sau juridica a acestora, in conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice.

Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza asemenea instalatii/ echipamente are obligatia sa asigursupravegherea si verificarea tehnica in utilizare a instalatiilor/ echipamentelor, denumit RSVTI, conform prescriptiilor tehnice.

Accidente, forta majora sau pericol iminent

Page 109: Suport Curs Macaragiu

109

zul producerii oricarui accident la acestea,

nimentului.

nstalatiei/echipamentului prin a

patrunda in locurile unde sunt amplasate/detinute instalatiile/echipamentele, acestia pot solicita spriji lui Internelor i Reformei Administrative, care actioneaza in conformitate cu prevederile

legale

1.

amentele de rid

transport al gazelor naturale, precum si cele apartinand sistemelor de distributie si instalatiilor de utilizare a gazelor natura

Persoana fizica sau juridica ce detine/utilizeaza aceste instalatii/ echipamente are obligatia, in cade a opri din functionare instalatiile/echipamentele si de a anunta de indata ISCIR despre producerea eve

In cazuri justificate, de forta majora sau de pericol iminent, accesul reprezentantilor ISCIR se poate efectua indiferent de zi/ora si neconditionat de participarea unui delegat din partea detinatorului/utilizatorului.

In aceste cazuri reprezentantii ISCIR pot dispune oprirea din functiune sau impiedicarea punerii in functiune a i

plicarea de sigilii, dupa caz. In cazurile in care reprezentantii ISCIR sunt impiedicati sa

nul ofiterilor si agentilor din cadrul Ministerus

incidente. Instalatii si echipamente exceptate de la prevederile prezentei legi

Recipientele pentru aer aferente instalatiilor si echipamentelor de franare, basculare si semnalizare, montate pe autovehicule 2. Instalatiile si echipamentele sub presiune, instalatiile si echip

icat montate pe nave 3. Conductele de gaze naturale de alimentare din amonte, conductele apartinand Sistemului national de

le

Page 110: Suport Curs Macaragiu

110

r. 53 din 24 ianuarie 2003(actualizata )

Formarea profesionala

Dispozitii generale (1) Formarea profesionala a salariatilor are urmatoarele obiective principale: a) adaptarea salariatului la cerintele ostului sau ale locului de munca; b) obtinerea unei calificari profesionale; c) actualizarea cunostintelor si deprinderilor specifice postului si locului de munca si perfectionarea pregatirii profesionale pentru ocupatia de baza; d) reconversia profesionala determinata de restructurari socioeconomice; e) dobandirea unor cunostinte av nsate, a unor metode si procedee moderne, necesare pentru realizarea activitatilor profesionale; f) p g) promovarea in munc rofesionale.

(2) Formarea profesionala si evaluarea cunostintelor se fac pe baza standardelor ocupationale. Formarea profesionala realiza prin urmatoarele forme:

cursuri organizate de catre angajator sau de catre iz

de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de

si in strainatate;

u cel putin 21 de salariati;

Extras din LEGEA nprivind Codul Muncii

TITLUL VI

p

a

revenirea riscului somajului; a si dezvoltarea carierei p

a salariatilor se poate

a) participarea la furn orii de servicii de formare profesionala din tara sau din strainatate; b) stagii munca; c) stagii de practica si specializare in tara d) ucenicie organizata la locul de munca; e) formare individualizata; f) alte forme de pregatire convenite intre angajator si salariat. Angajatorii au obligatia de a asigura participarea la programe de formare profesionala pentru toti salariatii, dupa cum urmeaza: a) cel putin o data la 2 ani, daca a

Page 111: Suport Curs Macaragiu

111

(1), se suporta de catre angajatori.

rului sau la initiativa salariatului.

de

angajatorul care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea ctul unor acte

a iparea la cursurile sau stagiile de formare

zionate de

articiparea la terea partiala

i salariale astfel:

pului normal luc

ctiei detinute, cu toate indemni-zatiil

iul de formare profesionala presu

iv de munca aplicabil sau in con

munc

b) cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati. Cheltuielile cu participarea la programele de formare profesionala,

asigurata in conditiile alin. Participarea la formare profesionala poate avea loc la initiativa angajato

Modalitatea concreta de formare profesionala, drepturile si obligatiile partilor, durata formarii profesionale, precum si orice alte aspecte legate formarea profesionala, inclusiv obligatiile contractuale ale salariatului in raport cuprofesionala, se stabilesc prin acordul partilor si fac obieaditionale la contractele individuale de munc

In cazul in care particprofesionala este initiata de angajator, toate cheltuielile ocaaceasta participare sunt suportate de catre acesta.

(3) In cazul in care, in conditiile prevazute la alin. (1), pcursurile sau stagiile de formare profesionala presupune scoadin activitate, salariatul participant va beneficia de dreptur

a) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioada ce nu depaseste 25% din durata zilnica a timde ru, acesta va beneficia, pe toata durata formarii profesionale, de sala-riul integral corespunzator postului si fun

e, sporurile si adaosurile la acesta; b) daca participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului

pentru o perioada mai mare de 25% din durata zilnica a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de baza si, dupa caz, de sporul de vechime.

Daca participarea la cursurile sau la stagpune scoaterea integrala din activitate, contractul individual de munca

al salariatului respectiv se suspenda, acesta beneficiind de o indemnizatie platita de angajator, prevazuta in contractul colect

tractul individual de munca, dupa caz. Pe perioada suspendarii contractului individual de munca in conditiile

prevazute la alin. (3), salariatul beneficiaza de vechime la acel loc dea, aceasta perioada fiind considerata stagiu de cotizare in sistemul

asigurarilor sociale de stat.

Page 112: Suport Curs Macaragiu

112

onditiile alin. (2) lit. b) si alin. (3) nu po

ta obligatiei salariatului de a presta munca in favoarea angaja-torulu

ozitiei prevazute la alin. (1) deter

hotarare judecatoreasca definitiva pentru o infractiune in legatu

icitarea salariatului, impreuna cu sindicatul sau, dupa caz, cu repre

ea la forma de pregatire profesionala, inclusiv daca va suporta in totali

Salariatii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesionala mai mare de 60 de zile in c

t avea initiativa incetarii contractului individual de munca o perioada de cel putin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesionala.

Durai care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesionala,

precum si orice alte aspecte in legatura cu obligatiile salariatului, ulterioare formarii profesionale, se stabilesc prin act aditional la contractul individual de munca.

Nerespectarea de catre salariat a dispmina obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate

de pregatirea sa profesionala, proportional cu perioada nelucrata din perioada stabilita conform actului aditional la contractul individual de munca.

Obligatia prevazuta la alin. (3) revine si salariatilor care au fost concediati in perioada stabilita prin actul aditional, pentru motive disciplinare, sau al caror contract individual de munca a incetat ca urmare a arestarii preventive pentru o perioada mai mare de 60 de zile, a condam-narii printr-o

ra cu munca lor, precum si in cazul in care instanta penala a pronuntat interdictia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.

In cazul in care salariatul este cel care are initiativa participarii la o forma de pregatire profesionala cu scoatere din activitate, angajatorul va analiza sol

zentantii salariatilor. Angajatorul va decide cu privire la cererea formulata de salariat

potrivit alin. (1), in termen de 15 zile de la primirea solicitarii. Totodata angajatorul va decide cu privire la conditiile in care va permite salariatului participar

tate sau in parte costul ocazionat de aceasta. Salariatii care au incheiat un act aditional la contractul individual de

munca cu privire la formarea profesionala pot primi in afara salariului corespunzator locului de munca si alte avantaje in natura pentru formarea profesionala.

Page 113: Suport Curs Macaragiu

113

General

M

L ……………………………………...12

Organe

E

O

C ………….40

Anem

O

Intretinerea, Revizia, Reparatia Macaralelor…………………..……..…50

Verificarea Tehnica Oficiala…………………………………………….75

Avarii si Accidente la Macarale………………………………………….81

95

CUPRINS itati.Tipuri de macarale......................................................2

anevrarea si Exploatarea Macaralelor……………………………….3

egarea Sarcinilor………………

si Dispozitive pentru Prinderea si Suspendarea Sarcinilor…….17

fectuarea Operatiilor de Manipulare a Sarcinilor..................................29

bligatiile Macaragiului………………………………………………..34

oduri de Semnalizare………………………………………

ometrul……………………………………………………………43

rganizarea Exploatarii Macaralelor........................................................45

Legislaţie, reglementări, normative, instrucţiuni…………………………