RO 2004/016-941.01.01.06

GUVERNUL

ROMANIEI

Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala

Suport de curs pentru Horticultura

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti Meria jud. Galati

În parteneriat cu

Asociatia ,, Speranta Danubiana ” Consiliul Satesc Baurci-Moldoveni Consiliul Local Baneasa jud. Galati

“Centrul Transfrontalier de Instruire Profesionala”

Proiect implementat de Consiliul Local Beresti-Meria

Suport de curs pentru Horticultura

Intocmit si redactat de catre colectivul Oficiului Judetean de Consultanta Agricola Galati

CUPRINS

1. Particularităţi ecologice ale plantelor legumicole în relaţiile cu factorii de

mediu şi dirijarea acestora prin tehnologie

2. Particularităţile înmulţirii plantelor legumicole

3. Producerea răsadurilor de legume

4. Pregătirea şi plantarea răsadurilor de legume în câmp

5. Verigi tehnologice în culturile de legume

6. Cultura morcovului

7. Ceapa

8. Varza

9. Conopida

10. Tomate – cultura în câmp

11. Castravete - cultura în câmp

12. Pepenele verde

13. Cartoful

14. Introducere în viticultura

15. Cultura viţei de vie în România

16. Caracterele morfologice, particularităţile biologice ale viţei de vie

17. Amenajarea, organizarea şi dotarea sectorului pepinieristic în vederea

producerii materialului săditor

18. Elemente tehnologice privind producerea materialului săditor pomicol

19. Înfiinţarea plantaţiilor pomicole şi lucrări de îngrijire după plantare

PARTICULARITATILE ECOLOGICE ALE PLANTELORLEGUMICOLE IN RELATIILE CU FACTORII DE MEDIU

SI DIRIJAREA ACESTORA PRIN TEHNOLOGIE

Dirijarea obligatorie a factorilor de mediu se explica prin existenta multqr specii si varietati de plante legumicole dar si prin aceea ca anumite soiuri de legume impune pt. cresterea si dezvoltarea normala , conditii specifice de clima , sol si nutritie .

Factorii ecologici se impart in doua mari eategorii : I -Factorii directi -actioneaza in trei mari eategorii , si pot fi:

1. factori climatici -lumina-temperatura-apa-aerul si gazele

2. factori edafici -textura- structure solului-ph -ul- apa freatica

3. factorii biotici -omul si organismele vii II -Factorii indirecti -altitudinea-latitudinea-expozitia

-inclinatia terenului TEMPERATURA

Odata cu evolutia temperaturii in aer se va urmari si temperatura solului pe luni dar si pe adancime (stratul de la suprafata solului unde se seamana sau se planteaza este supus unor mari amplitudini ale temperaturii in cursul anului de la 0 grade Celsius in ianuarie pana la 36 -40 0 C in lunile de vara).

Dupa cerintele speciilor legumicole fata de factorul temperatura ,diferentiem :-specii foarte rezistente la frig -suporta usor temperaturi de -10 OC,

-pot ramane peste iarna in camp fara masuri speciale,- exemplu : stevia , hreanul ,tarhonul

-specii rezistente la frig -se preteaza la semanat sau plantat din toamna-exemplu : morcov , telina , pastirnac

-specii semi rezistente - exemplu : cartoful- specii pretentioase la caldura - exemplu : tomate , ardei, vinete , castraveti- specii rezistente la caldura -suporta temperaturi ridicate (castraveti pepeni).Pentru fiecare specie legumicola diferentiem o temperatura minima , o temperatura optima si o

temperatura maxima .La temperatura minima - procesele de asimilatie si dezasimilatie au o intensitate mica; plantele

nu mai cresc ; temperaturi sub acest nivel due la moartea plantei La temperatura optima -procesele biochimice se desfasoara normal,

-are loc cresterea si fructificarea plantelor La temperatura maxima - procesele biochimice au intensitate mare de aceea trebuie sa se evite depasirea temperaturii maxime care poate duce la marirea

dezasimilatiei, epuizarea plantelor .Dirijarea factorului temperatura se impune urmatoarele situatii:

-exces de caldura - se face prin -alegerea suprafetelor , irigarea ori de cate ori este nevoie , aerisirea puternica in spatii protejate , plantarea rasadului pe versantul nordic al bilonului ;

- deficit de caldura - se face prin : - realizarea perdelelor de protectie , mulcirea solului,evitarea terenurilor reci cu apa freatica la suprafata , protejarea plantelor cu folie .

Lumina

In functie de durata zilei lumina si respective a perioadei de intuneric , speciile legumicole se clasifica in:

-specii de zi lunga - durata maxima a luminii este de 18 ore ; infloresc .bine la o durata a lumininii de minim 8 ore ( salata , spanac , morcov )

- specii de zi scurta - plantele solicita o durata maxima de lumina de 12 ore ,-infloresc bine la o durata a luminii de min 8 ore ( fasole , castraveti , vinete ) Dupa intensitatea

radiatiei luminoase pi. legumicole se clasifica astfel :-plante nepretentioase ( ceapa pt. frunze )

- plante putin pretentioase ( spanac ,morcov ,ridichi)-plante pretentioase (tomate , ardei, vinete , castraveti)

Marirea sau reducerea intensitati lumininii difera in functie de cerintele particulare alespeciilor legumicole Dirijarea factorului lumina se impune in urmatoarele situatii:

- ' de sporire a intensitatii luminii - se face prin iluminarea artificiala de diminuare a intensitatii luminii - prin stropirea cu emulsie opaca de praf de creta , var stins, huma folosind 1 gram/m reduce transparenta sticlei cu 20%; folosirea de sticla speciala fotosensibila ,mulcirea solului)

Impedicarea accesului luminii are aplicabilitate si in pastrarea legumelor in stareproaspata ( cartof consum + lumina = solanina ; radacinoase + lumina = porniretimpurie in vegetatie)

APA

Este mijlocul de transport pentru subsatantele minerale si reprezinta eel mai insemnat factor limitative al cresterii .Preluarea apei se realizeaza prin radacina , iar circulatia apei este facilitata de forte ca imbibatia ,puterea de absorbtie a radacinii ,presiunea radiculara ,capilaritatea, transpiratia.

Procesele metabolice la plante se desfasoara normal atunci cind tesuturile au un grad corespunzator de turgescenta care este dependent de specie ,fenofaza , virsta .

Un continut ridicat in apa il au plantele tinere fata de cele mature ,plantele din sera fata de cele din cimp.Tulpina are 45-50 % apa,frunzele mature au 60-65% apa ,frunzele tinere au 80-85 % apa,organele de reproducere si virfurile de crestere au 96-98% apa Cel mai mic continut in apa il au semintele si este de 12-14% .

Dupa cerintele fata de umiditate speciile se pot grupa in :

- specii cu cerinte mari la umiditate - conopida , castravetele ,dovleacul, varza;-specii cu cerinte moderate - tomate ,ceapa, mazarea ,salata;

-sepcii cu cerinte reduse -fasole ,salata ,spanac;Dirijarea factorului apa se impune in stuatia unui exces sau deficit;

-excesiil de apa duce la hidratarea plantelor si eliminarea oxigenului determinind axfixierea plantelor;

-deficitul de apa = pierderea apei de catre plante intr-un procent mai mare decat eel asigurat de radacini (plantele pierd turgescenta si se ofilesc impunindu-se irigarea)

AERUL SI GAZELEAerul conditioneaza viata plantelor legumicole atat prin compozitia sa chimica cat si prin

miscarile sale ,vanturile.Aerul atmosferic se compune din 78% azot ,21%oxigen, o cantitate foarte mica de CO2 si altele

cateva gaze . Importanta aerului rezulta din faptul ca plantele legumicole folosesc oxigenul pentru respiratie iar CO2 este sursa de baza in asimilatia clorofilei.

Diminuarea concentratiei de carbon in timpul zilei se datoreza consumului in procesul de fotosinteza (in lunile martie- noiembrie are loc o crestere usoara de CO2 datorita intensificarii activitatii microorganismelor din- sol, in sere ziua continutul in CO2 descreste datorita procesului de fotosinteza si creste in timpul noptii datorita respiratiei plantelor).

Din grupa altor gaze , fac parte : -amoniacul,-bioxidul de sulf,-flor

clorammoniac

SOLUL SI HRANA. Obtinerea unor recolte mari este posibila printr-o posibila aprovizionare corespunzatoare a

plantelor cu elemente minerale cat si asigurarea unor relatii optime intre toti factorii de mediu.Solurile pentru cultura legumelor se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala destul de ridicata si

a unui potential de productie corespunzator.

Cultura legumelor se practica pe soluri nisipoase , nisipo-lutoase. Textura solui este data de continutul acestuia in argila .Daca argila este in proportie de 50% solul este argilos si impractic culturilor legumelor intrucat au o capacitate mare de retinre a apei si sunt reci datorita umiditatii.

Foarte bune sunt solurile care au o textura medie , cu o buna permiabilitate a apei un raport favorabil intre aer si apa

Structura solului - influenteaza mult schimbul de gaze regimul termic si circulatia apei. Ea reprezinta un element deosebit al fertilitati solului. din acest motiv la cultura legumelor se acorda o atentie sporita formarii si mentinerii structurii solului. In camp liber atentie deosebita se acorda rotatiei culturilor pe specii de plante care contribuie la refacerea structurii, iar la culturile protejate se va interveni cu cantitati

mari de material organic sau produse speciale pentru mentinerea acestei calitati a solului .PH-ul sau reacta solului este determinata de proportia dintre ionii de hidrogen si cei de

oxidril din sol si de proportia dintre coloizii cu caracter acid si cei cucaracter basic. Plantele legumicole nu suporta variatii mari de PH de aceea trebuie sa se evite

aplicarea de ingrasaminte cu reactie acida pe soluri acide si a ingrasamintelor alcaline pe soluri alcaline .

Aportul macroelementelor si al microelementelor asupra plantelor este foarte complex si depinde de cantitatea administrata dar si de raportul dintre micro si macroelemente .

Macroelemente ; azot,fosfor,potasiu,calciu,magneziu;Microelemente : fier,zinc,cupru,molibden,manganFactorul biotic =OMUL

Interventia omului este permanenta in tot cursul anului ducind la modificarea conditiilor de viata ale plantelor .Dispunind de mijloace ca irigarea , chimizarea,mecanizarea , omul devine un factor tot mai active modelind influienta naturii asupra productiei de legume.

PARTICULARITATILE INMULTIRII PLANTELOR LEGUMICOLE

Inmultirea plantelor legumicole se poate face pe doua cai:-pe cale vegetative (asexuata)-prin seminte (sexuata)

Inmultirea pe cale vegetative da posibilitatea mentinerii si transmiterii la descendenti a unor insusiri valoroase pe care le are planta mama .Acesta poate fi:

1.-inmultirea prin bulbi - se aplica la ceapa esalot-bulbul are un- disc pe care se gasesc muguri din care se emit radacini-mod de executie - bulbii se despart si se planteaza in camp toamna sau primavara devreme

2.-inmultirea prin bulbil! - se aplica la usturoi-mod de executie - se despart bulbilii de pe disc si se planteaza toamna sau primavara devreme

3. inmultirea prin tuberculi - la cartof-se folosesc tuberculi intregi sau sectionati cu 1 -2 muguri4. inmultirea prin radacini tuberizate se aplica la batat (cartoful dulce ) 5.inmultirea prin

drajoni - la anghinare ,tarhon (se despart lastarii inradacinati de la planta mama care se planteza primavara sau toamna

6. Inmultirea prin rizomi sau portiuni de radacina - la revent, sparanghel, hrean( se folosesc rizomi cu muguri terminali)

7. Inmultirea prin butasi - portiuni din tulpina sau lastari se pun la inradacinare in vederea formarii radacinilor si apoi se planteaza (tarhon , batat)

8: Inmultirea prin marcote - la tarhon batat ( primavara se musuroiesc portiuni de tulpina care inradacineaza , iar toamna se separa de planta mama)

9. Inmultirea prin portiuni de tufa - la leustean , macris ,cimbrisor - se despart portiuni de tufa cu ajutorul cazmalei sau cutitului si se planteaza primavara sau toamna

10. Inmultirea prin miceliu - la ciuperci11. Inmultirea prin altoire - o metoda - se practica la pepeni, tomate, ardei ,vinete -altoirea in

despicatura ,sau cu pana laterala12. inmultirea prin meristem in vitro (tesut vegetal tinar situate la extremitatea radacinii

tulpinii si ramurilor care se inmultesc continuu in vederea cresterii)

INMULTIREA PRIN SEMINTE -se foloseste la majoritatea speciilor legumicole - avantaje-coeficient mare de inmultire -posibilitate de pastrare pe o perioada mare de

timp in spatiu mic

-executare mecanizata si de mare precizie -norme reduse de seminte

Pentru o buna reusita a culturilor de legume este nevoie de o samanta de calitate superioara. Pentru aceasta inainte de semanat, semintele se supun unui control, determinind : autenticitata , puritatea , facultatea germinativa , energia germinativa, marimea , valoarea culturala, umiditatea

Puritatea -se exprima in % din greutate si reprezinta cantitatea de seminte intregi, normal dezvoltate care apartin speciei sau probei analizate.

Facultatea germinativa (germinatia) - ne ajuta sa stabilim procentul dintr-un numar de seminte germinate intr-un termen stabilit pentru fiecare specie in parte si este influientata de temperatura , umiditatea din timpul pastrarii pana la semanat.

Semintele pot suporta temperaturi cuprinse intre +40-60C si de -28C la un continut de 10-15% umiditate fara sa fie redusa germinatia .

Dupa marime semintele se pot clasifica astfel:-seminte foarte mari -bob, mazare, fasole, dovleac, pepeneverde-1-10 seminte/ Ig

-pepene galben, castraveti, sfecla rosie - 10-60seminte/lg-tomate, ardei, vinete, ceapa, varza -150-350seminte/lg-morcov, patrunjel, marar -350-900seminte/lg

- seminte foarte mici -telina, salata 1000-2000seminte/lgObtinerea de productii mari care sa corespunda din punct de vedere calitativ sicantitativ se face folosind seminte sanatoase libere de boli.In acest scop se fac tratamente fizice si chimice ale semintelor

-tratament fizic - cu apa calda la 50C timp de 20 min., dupa care se raceste , usuca si se trateaza cu produse organo-mercurice (la varza 15min. la telina 10 min).

-tratament chimic cu formalina 0,25% timp de 5min.-sulfat de cupru 0,50% timp de 10 min.-permanganat de potasiu 1.0%prin infiltratie- tiramet 4g/kg- prin prafuire.

-seminte mari-seminte mijlocii-seminte mici

PRODUCEREA RASADURILOR DE LEGUME

Producerea rasadurilor se poate realiza in :-sera si solarii incalzite sau reci,- in rasadnite cu bicombustibil sau incalzite termic ,-in camp protejat sau neprotejat.

PRODUCEREA RASADURILOR IN SERE SI SOLARII INCALZITEPresupune:-pregatirea solului printr-o mobilizare la adancimea de 2 5-3 Ocm-maruntirea solului printr-o lucrare cu freza,-nivelarea manual cu sapa si grebla,-dezinfectarea pe cale termica sau chimica,-la o temperatura de 20-24C si umiditate de 70% se executa semanatul la o distanta de 5 cm intre

randuri si 1-1,5cm intre seminte pe rand (prin imprastiere)-dupa semanat, se acopera semintele cu pamant, se taseaza usor cu batatoarele, se uda cu

stropitoarea ,dupa care straturile se acopera cu folie .Controlul semanaturilor se executa zilnic , incepand din a 4-a zi de la semanat. Cand 50% din plante au rasarit, folia se ridica de pe semanatura . In cazul solariilor incalzite , pregatirea terenului se face din toamna , urmind ca la sfarsitul lunii februarie sa fie fixate folia si a asigure incalzirea.

Cand plantele au bine formate frunzele cotiledonale si incep sa se formeze prima frunza adevarata se executa repicatul. Cu cateva ore inainte de repicat se uda cu apa calduta (20-25C) pentru ca in momentul scoaterii rasadului pamantul sa ramana lipit de radacini si sa se rupa un procent mic de radacini .Dupa repicat se uda din ,nou iar in continuare se executa lucrari de intretinere care se refera la dirijara factorilor de microclimat, fertilizare suplimentara, combatere boli si daunatori, a buruienilor precum si calirea rasadurilor.

La dirijarea regimului de temperatura trebuie avut in vedere urmatorii factori importanti:-pretentiile speciilor in diverse perioade si faze de crestere a plantelor-faza de vegetatie a rasadurilor-gradul de intensitate al luminiiMentinerea unui regim de temperatura moderat sau scazut duce la obtinerea derasaduri viguroase si calite .Exemplu :

Tomate timpurii -pana la rasarire 22-24Cin primele 4-6 zile dupa rasarire 12-14C iar noaptea 8-10C-pana la repicat 18-20 C ziua si 12-14C noaptea

-dupa repicat 20-22C ziua si 14-16C noaptea-cu 8 zile inainte de plantat 12-14C si 8-10C noaptea ( ardei vinete pana la 22-25C

-in 5-6 zile dupa rasarire 12-14C ziua si 10-12C noaptea-pina la repicat 18-20 C ziua si 15-16 C noaptea

- cu 6-8 zile inainte de plantare 14-16 C ziua si 10-12 C noaptea

Un regim corespunzator de lumina se asigura prin :curatirea geamurilor,

- folosirea pentru acoperirea semanaturilor a unor prelate din material plastic curate,

- vopsirea scheletului constructiei in culori deschise,

marirea distantei intre ghivece sau cuburi nutritive pe masura ce plantele cresc ,

- reducerea intensitatii luminii daca este cazul prin acoperirea peretilor de sticla cu praf de creta .

AERISIREA - regleaza regimul de gaze ,temperatura si umiditate,- se face chiar daca in exterior temperatura este mica dar cu atentie , evitind contactul direct si

brusc al plantelor cu aerul rece. Cu 6-8 zile inainte de livrarea rasadurilor pentru plantare, se face aerisirea atit ziua cit si noaptea ==CALIREA=

UMIDITATEA-mare atentie atit la umiditatea din sol cit si din aer,- la germinarea semintelor ,umiditatea in patul germinativ este de 90%,

- dupa rasarire si repicat umiditatea este de 65-75%,- reglarea umiditatii se realizeaza prin udari repetate , cu cantitati reduse de apa si la o

temperatura apropiata de cea din substrat,- excesul de umiditate favorizeaza atacul de agenti patogeni,

- in aer U = 50-60% si nu mai ridicata intrucit creaza conditii favorabile alungirii si imbolnavirii rasadurilor ,

- reglarea U se face prin aerisiri repetate si udari.

FERTILIZAREA SUPLIMENTARAo atentie suplimentara se acorda .

concentratiei ,care trebuie sa fie de 0.1 -0.5% in functie de vigoarea plantelor si scopul urmarit,

- doza se administreaza in 2-4 etape, se folosec ingrasaminte solubile,fie ingrasaminte solubile fie ingrasaminte complexe NPK

: mustul de gunoi de grajd 1 kg la 100 1 apa;

la repicat: azotat de amoniu 50-100 g la 100 1 apa;la repicat: superfosfat 60-200g/1001 apa,de plantare se pot folosi ingrasaminte foliare : starter 10 gr/1011 apa;ferticare I ;ferticare II; ferticare III

COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Se pot folosi :- inainte de repicat-dupa 8-10 zile de

- dupa 8-10 zilede-cu 10 zile inainte

apa; MAP 10gr/10

Se face prin stropiri la avertizare preventive , stropind plantele cat si substratul Boli: - caderea plantutelor -Previcur - 0,15%; Folpan -0,1% Benlate -0,15%

- Ciuperci la sol - dupa semanat -Previcur -0,15% Benlate 0,15% Folpan 0,15% (10-15-L suspensie) la 100 mp semanatura;

- rasarire - repicare : PREVICUR 0.15%,BENOMIL 0.15%- repicare-plantare : PREVICUR ENERGI 0.10%- se stropeste solul cu 2-3 zile sau imediat dupa

repicare folosind 4-5 1 suspensie la mp;- mana,fainare,patari,patarea unghiulara,putregaiul radacinilor - se poate combate cu

VANDOZEB 0.2%,BRAVO 0.2%,PROTECT 0.1%,SUMILEX 0.1%,KASUMIN 0.3%

DAUNATORI:- Coropisnita - SINTOGRIL 2,5grame la mp,momeli cu fosfura de zinc (0,5 kg la 10 kg de

uruiala din seminte de floarea soarelui,porumb,grau sau GR1LOSIL ;-Musculita alba de sera -MOSP1LAN 0,1 %,ACTARA Q. 15,ACTILLIC 0.15 %,RELDAN0.1%-Acarieni: Talstar 0.1 %,Demitan 0.08%,Actilic 0.15%, Nissurun 0.05% ALTE

LUCRARI DE INTRETINERE :- plivit buruieni- raritul plantelor la cca 3 saptamini de la repicat ,asigurind distanta optima intre plante de 8/8 cm;- sortarea rasadurilor pe categorii,inlocuindu-se cele necorespunzatoare ;- pentru combaterea alungirii rasadului se fac stropiri cu CYCOCEL 0.1% folosind 11/10 mp;solutia se pulverizeaza fin si uniform pe plante ,o singura data si numai dupaora 16 sau pe timp racoros si noros .Cu 6-8 zile inainte de livrare ( plantare ) temperatura se mentine la nivel scazut,udatul nu se executa decit in cazuri stricte de necesitate si in cantitate mica realizindCALIREA.In aceasta perioada planta isi schimba culoarea , frunzele au o culoareverde inchis , aspre la pipait.Ca regulator de crestere se poate folosi C1COGAN 0.15% ETHREL 0.1%.ATONIC0.1 %.RASADUL DE CALITATE SUPERIOARA -trebuie sa indeplineasca urmatoareleconditii: plante viguroase,bine dezvoltate,sanatoase, frunze de culoare verdeinchis,sistem radicular puternic,inaltime redusa si caracteristica fiecarei specii.(Ex; tomate 14-16 cm,varza 12-15 cm ,ardei 15-17 cm,vinete 14-16 cm castraveti 10-14 cm) cu un numar de frunze bine dezvolate : 4-6 frunze la varza, si castraveti;6- 8 frunze la tomate si vinete ;10-12 frunze la ardei.Rasadul sa nu fie nici tinar dar nici prea batrin intrucit se obtin productii mici siporneste greu in crestere .Virsta rasadului sa fie de: 45-50 zile la tomate si varza,50-80 zile la ardei sivinete,35-40 zile la castravetiPRODUCEREA RASADULUI IN RASADNITAPresupune : pregatirea biocombustibilului,asezarea lui in platforma de incalzire cucirca o saptamina inainte de amenajarea rasadnitelor in scopul declansarii proceselorde descompuinere a materiei organice.Pregatirea terenului - se curata terenul de zapada sau gheata ,dvipa care se asterne unstrat de paie sau coceni gros de 5 cm cu scopul de a feri patul cald de temperaturilescazute de afara.Asezarea rasadnitei - presupune asezarea patului cald in grosime de 70-60 cm lainceputul lunii februarie sau de 40-30 cm in luna martie ,iar materialul sa fie afinat;- asezarea tocului si introducerea de biocombustibil pina la marginea superioara a acestuia;

- asezarea ramelor peste care se pun prelate din material plastic (se pot folosi cele de la solariile din anul anterior) Introducerea amestecului de pamint in rasadnita

- ridicarea ramelor la 4-6 zile de la amenajarea rasadnitei- tasarea uniforma a biocombustibilului din toe ,- presarea uniforma deasupra patului cald din toe a unui strat

subtire de cenusa sau praf de var pentru neutralizarea aciditatii biocombustibilului in scopul prevenirii dezvoltarii in substratul nutritive a miceliilor de ciuperci de balegar ;

- introducerea amestecului nutritive in strat gros de 6-8 cm pentru semanat si de 10-12 cm pentru repicat,

- acoperirea tocului cu rame si prelate timp de 3-5 zile pentruincalzirea substratului.Semanatul,repicatul precum si lucrarile de ingrijire a rasadurilor sunt asemanatoarecu cele din rasadnitele cu incalzire termica.Pregatirea rasadurilor pentru livrare presupune :- efectuarea ultimului tratament cusubstante fitosanitare ;

-eliminarea rasadurilor necorespunzatoare(vatamate,alungite)

-udarea pina la saturatie a ghivecelor,- asezarea rasadurilor in ladite

PRODUCEREA RASADURILOR IN RASADNITE CU INCALZIRE TERMICA

Pregatirea substratului nutitiv - ridicarea ramelor pe suprafata de rasadnita pe care se executa lucrarea,

- afinarea si maruntirea pamintului -nivelarea si tasarea usoara -marcarea rindurilor(5 cm intre rinduri si 1-1,5

cm pe rind)- insamintarea( 0.5 cm adincime)- acoperirea semintelor,tasarea cu

batatorul,udatul; -inchiderea rasadnitelor si acoperirea lor

cu prelate din polietilena. Lurari de ingrijire de la semanat si pina la rasarirea plantelor :

-verificarea zilnica a temperaturii 22-24C la semanat,-controlul rasaririi din a treia zi de lasemanat,-asigurarea luminii prin inlaturarea

prelatelor cind 50-60% din plante sunt rasarite,-scaderea temperaturii cind plantele aurasarit in totalitate de la 22-24 C (pina lasemanat) la 10-12 C in primele 4-6 ziledupa rasarire.

Lucrari in perioada rasarire -repicare :- asigurarea luminii prin pastrarea ramelor in stare de curatanie( inlaturarea zapezii,a ghetii),

PREGATIREA SI PLANTAREA RASADURILOR DE LEGUME

IN CAMP

Pentru plantare se folosesc numai rasaduri de calitate superiora . Se considera rasad de calitate superioara cele care indeplinesc urmatoarele conditii:

- plante viguroase , bine dezvolate , sanatoase , cu frunze de culoare verde inchis cu sistem radicular puternic , cu o inaltime specifica fiecarei specii (tomate 14-16 cm , varza 12-15cm ardei 15-17cm , vinete 14-16cm , castraveti 10-14)si cu un nr. de frunze bine dezvoltate , de 4-6 frunze la varza castraveti, de 6-8 frunze la tomate ,vinete si de 10-12 frunze la ardei.

Sunt considerate rasaduri bune de plantat cele care au varsta de 45-50 zille la tomate de 35-45 zile la castraveti, de 50-80 zile la ardei si vinete si de 45-50 zile la varza .

Sunt rasaduri bune de plantat cele care all varsta de 45-50 zile la tomate , 35-40 zile la castaveti, de 50-80 zile la ardei si vinete , si de 45-50 zile la varza .

Inainte de livrare pentu plantare , rasadul va fi pregatit , in sensul ca se va aplica cu o zi inainte de data plantarii o stopire cu substante fitosanitare -dithane 0,2% , folpan 0,2% , vandozeb 0,25 - se vor elimina plantele suspecte sau insuficicient dezvoltate , plantele necorespunzatoare calitativ . Cu 24 de ore ininte de livrare se va aplica o udare pana la saturatie ca sa usureze scoaterea rasadurilor . Daca rasadul a fost scos fara pamint, radacinile lui se fasoneaza inainte de plantare si se mocirlesc .

Fasonatul consta in suprimarea radacinilor subtiri si incalcite , in scurtarea radacinilor principale si in indepartarea a 1/3 din frunze . El se executa la rasadurile de varza , conopida , mai putin la tomate . Este obligatoriu la ceapa , praz , telina .

In cazul cuburilor nutritive , acestea se imbaiaza intr -o solutie de FOLPAN 0,15% sauPREVICURO,15%.

Transportul se face in lazi cu pereti inalti, dezinfectate in prealabil. Pana la locul plantarii, mijloacele de transport trebuie sa fie prevazute cu prelate sau folie , iar transportul trebuie facut in maxim 5-6 ore si sa se transporte atat cat se planteaza, separat pe soiuri si specii.

PLANT AREA PORTIUNILOR DE PLANTA -se practica la speciile perene (hrean , batat) dar si la usturoi, cartofi , care pentru a fi corespunzatori inmultirii trebuie sa aiba la baza discul cu eel putin un mugure . In cazul hreanului se utilizeaza la plantare portiuni de radacina cu 1-2 muguri.

Operatia de plantare se executa primavara devreme sau toamna tirziu.La plantarea rasadurilor se tine seama de :

- epoca de plantare - 1-cerintele speciei,- 2- durata perioadei de vegetatie- 3- data livrarii productiei

- distanta de plantare ,- metodele de plantare ,- necesar de rasaduri / ha ,- numar de zile necesar de la semanat la plantat,

- numar de zile necesar de la plantat la primul reeoltat. Distantele de plantare - se asigura numarul optim de plante / ha ,

- productia convenabila / ha ,-suprafata de nutritie corespunzatoare fiecarei plante,

- sunt in functie de specie , soi.Metode de plantare - manual - necesita un consum mare de forta de munca,

- reglarea temperaturii prin aerisire mentinidferestrele ridicate in functie de temperatura din interior( la o temperature de 1 C sau sub OC

rasadnitele nu se aerisesc iar daca temperatura este de 6-7 C aerisirea se face prin ridicarea ramelor brusca pina la cca 1 m si coborirea lor la loc.Daca temperatura creste , aerisirea se face prin ridicarea

ramelor la diverse inaltimi si prin mentinerea lor ridicate cu ajutorul suporturilor un anumit timp in functie de temperatura din interior- exterior.

- celelalte lucrari sunt asemanatoare metodei de producere a rasadurilor in sera .Pregatirea rasadnitei pentru repicatul rasadurilor - ridicarea ramelor ,instalarea lucratorilor

pe scinduri late asezate pe substratul nutritive asa incit sa se evite tasarea ,marcarea rindurilor ,scoaterea

rasadurilor,repicatul cind plantele au 1-2 frunze adevarate ,

- distanta de repicat este 5/5 cm sau 8/8 cm sau la ghivece

- udatul dupa repicat ,inchiderearasadnitelor si acoperirea cu prelate ,folii timp de 2-3 zile pentru a facilita prinderea Lucrari ce se

executa dupa repicat pina fa livrare sau plantare :- asigurarea luminii asa incit dupa 2-3 zile de la repicat se ridica folia in cursul zilei,- mentinerea temperaturii la 20-22 C in functie de specie ,a umiditatii la nivel optim,aerisirea prin

ridicarea ramelor ziua si coborirea lor noaptea,- celelalte lucrari de intretinere sunt la fel ca si in celelalte situatii

PRODUCEREA RASADURILOR IN CIMPSe alege un loc adapostit ,bogat ingrasat din toamna cu balegar,pe care se pregatesc substraturi

late de 1.5 m si lungi dupa nevoie.Se marunteste bine substratul cu ajutorul cazmalei,se niveleaza cu grebla si se aseaza un strat gros de 5-6 cm de amestec nutitiv folosit la semanatul in rasdanita ( 2 parti mranita , 1 parte turba, 1 parte nisip) dupa care se niveleaza mai uniform cu grebla ,se taseaza usor .Pe aceste straturi se face semanatul prin imprastiere sau in rinduri ,la fel ca in rasadnite. Nu se repica ,iar ca lucrari de ingrijire enumeram :

udatul,plivitul,raritul ( daca sunt prea dese ) fertilizarea,combaterea bolilor si daunatorilor.Producerea rasadurilor pe straturi incepe cu 30-40 zile inainite de momentul plantarii in cimp

PRODUCEREA RASADURILOR IN GHIVECEEste metoda care prezinta avantajul obtinerii de recolte mari si timpurii prindiminuarea efectelor cauzate de stresul la plantareGhivecele sau cuburile nutritive sefac din amestecuri de pamint natural cu un adaus de ingarasaminte minerale si seumecteaza pina la 60%Confectionarea cuburilor se face manual cu presa sau mecanic cu utilajespeciale,avind forme diferite: tronconica,cub, cu latura de 5 cm pt. salata si de 7 cmpt. tomate,ardei,vinete,varza,conopida iar de 8-10 cm pentru tomatetimpurii,castraveti,dovlecei,pepeni.Cuburile se folosesc fie la semanat fie la repicat rasad ,irnediat Ce au fostconfectionate sau mai tirziu ,caz in care trebuiesc intii umectateFoarte bune sunt cuburile tip JIFY

VERIGI TEHNOLOGICE IN CULTURILE DE LEGUME

Ingrijirea plantelor imediat dupa semanat (plantat) presupune efectuarea a 2 grupe de lucrari.- lucrari cu caracter general,

- lucrari cu caracter special.

LUCRARILE CU CARACTER GENERAL SUNT :- afanarea solului si combaterea crustei -mecanic

- manual, prin prasile ,- combaterea burienilor ( erbicidare),-irigarea culturilor prin rigole , picurare sau aspersiune- prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor ,

- fertilizarea pe baza cartarii agrochimice si a cerintelor plantelor corespunzator fenofazei.Afanarea solului si combaterea crustei au ca scop asigurarea unor mai bune conditii pentru

cresterea si dezvoltarea plantelor , asigurand umiditatea , temperatura si nutritia de care plantele au nevoie . Se poate executa -mecanic prin grapare si prasila oarba (se executa inainte de rasaritul plantelor ).

- prasile normale 1-2 in vederea distrugerii crustei care impedica rasarirea plantelor cat si a buruienilor .

Combaterea buruienilor trebuie executata in permanenta , intrucat ele concureaza vital plantele de cultura in consumul de bioxidul de carbon , substante nutritive ,facilitind dezvoltarea bolilor si dounatorilor . Se realizeaza prin :

- prasile ,plivit, smulgerea buruienilor , - erbicidare,

-mulcirea solului cu folii din material plastic de culoare inchisa sau cu paie

Alegerea erbicidului este in functie de : - cultura , -buruienile existente in cultura , - remanenta si selectivitatea erbicidului,

- pret de cost,- momentul aplicarii, tehnica de aplicare,

- doza , specifica fiecarui erbicid si tip de sol ( pe soluri nisipoase, usoare, cu un continut scazut in humus sub 2% intotdeauna se folosesc doze mai mici decat pe solurile grele , iar pe terenurile ingrasate cu gunoi de grajd in anul erbicidarii se vor folosi doze mai mari decat pe cele neingrasate).

ERBICIDE :Cultura - pepeni - BALAN -6-8L/HA

-ardei - AGIL -1L/HA- DUAL -3-4L/HA

-TREFLAN - 3-4L/HA. -castraveti -BALAN - 6-8L/HA

-tomate -DUAL -2-4 L/HAsemanate -TREFLAN - 3-5L/HA-SENCOR - 0,3-0,4L/HA

-tomate-mecanizat,

- semimecanizat( santuri pentru plantare se fac mecanizat, iar plantarea se face manual)

SPECIA EPOCA PLANTARII

NECESAR RASADURI

Mii/ha

Nr.ZILE SEMANAT-PLANTAT

NR . ZILE

PLANTAT-RECOLTAT

telina 15.04-25.06 100 45-50 135-150Salata 15-30.03 165-192 35-40 30-35Conopida timpurie 10-15.03 55-70 40-45 95-110

Conopida toamna 20.06-1.07 38-41 40-45 100-115

castraveti 10-15.05 20-22 35-40 35-40

Pepeni galbeni 15-20.05 15 35-40 50-55

vinete 5-10.05 28-30 50-55 55-60

Tomate timp. 20.04-1.05 32-35 45-60 60-65

Tomate vara 25.04-15.05 27-34 45-60 70-75

Ardei gogosar 5-10.05 65-70 60-65 80-85

Ardei gras 25.04.-5.05 70-75 55-60 45-50

Varza 10-15.03 55-70 40-45 90-100dovlecei 1-10.05 15-20 35-40 40-45

CULTURA MORCOVULUICERINTE FATA DE FACTORII DE VEGETATIE Caldura- are cerinte relativ scazute fata de caldura ;-temperatura minima de germinare a semintelor este de 4-5 C iar cea optima de 20-30C;- rasare in 12 zile cind este semanat in rasadnite si in 20-24 zile la semanarea in cimp,cu conditia

sa aiba asigurate si umiditatea de 60-70% din c.c.a a solului;-vegeteaza la temperaturi scazute de 9C si suporta ingheturile reduse de -3C;

- temperatura optima de crestere este de 18 -20 C iar la temperatura de peste 30C productia scade,radacinile sunt de calitate inferioara.

Umiditate - are cerinte moderate fata de umiditatea din sol care este de 60-80% din c.c.a. solului;

- cerintele sunt mari in perioada de la semanat la rasarit si atunci cind radacinile sunt in plin proces de tuberizare;

- excesul de apa este daunator si duce la craparea radacinilor. Lumina -necesita multa lumina in perioada ingrosarii radacinilor;- culturile la care nu s-a facut rarirea plantelor la timp precum si la cele infiintate pe locuri

umbrite dau productii mici. Hrana - morcovul are un consum mare si diferentiat de elemente nutritive din sol;

- la 1 to radacini este nevoie de un necesar de 2,2-4,7 kg N/T;0,9 -1,5 kg P2O5/t ;6,2 -8 kg K2O /t; 1,5-2 kg Ca O /T si 0,5 kg MgO /t; Solul - se obtin bune rezultate pe soluri usoare,luto-nisipoase sau nisipdrlutoase ,aluviunile adinci ,cu umiditate suficienta,fertile,bogate in humus,adinc lucrate si lipsite de buruieni.

SOIURI/HIBRIZI - soiuri cu radacina lunga - URIAS DE BERLICUM;FLAKEE- soiuri cu radacina semilunga -NANTES,TOUSON- soiuri cu radacina semiscurta - CHANTENAY

- soiuri cu radacina scurta - CAROTE DE PARISLa cultura morcovului se practica o rotatie de minim 3 ani ,preferabil 5-6 ani. TEHNOLOGIA

DE CULTURA-Fertilizarea de baza :- toamna se administreaza in sol 2/3 din doza de ingrasaminte cu fosfor si

potasiu ;- gunoiul de grajd se va folosi numai daca este bine descompus si in doze moderate.-Aratura adinca - se face la 25-30 cm cind se incorporeaza si ingrasamintele administrate ,- daca este necesar se face un subsolaj la 50 cm adincime inainte de sezonul ploios din toamna .- Afinarea superficial -este bine sa se faca cu putin timp inainte de semanat pentru a se evita

formarea crustei,- se foloseste grapa cu colti reglabili ,grapa cu discuri sau cultivatorul,- odata cu lucrarea se incorporeaza si restul de ingrasaminte chimice.- Nivelarea solului - asigura uniformitatea la semanat- Erbicidarea -TREFLAN 5 1/ha inainte de insamintare cu 6-7 zile si se incorporeaza imediat in

sol ,GESAGARD 3-4 1/ha , AFALON 1,5-2 1/ha

- Modelarea solului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm sau in biloane mari

- Tavalugirea - pentru asigurarea adincimii uniforme la semanat

INFIINTAREA CULTURIIEste in functie de destinatia productiei;- pentru consum proaspat ,de vara-toamna : la inceputul lunii martie pina la jumatatea lunii

aprilie( soiu ca Nantes,Touchon,Favor f 1 ,Predor F1 ,Turbo F1);- in luna mai cu recoltare la jumatatea lunii septembrie ( soiuri ca :Nantes ameliorat,Nandor

Fl,Nanco,Tardia Fl);- pentru pastrare peste iarna si comercializare -la sfirsitul lunii iunie-inceput luna iulie cu

recoltare in toamna tirziu ( soiuri ca Chantenay,Urias de Berlicum,etc) Schema de semanat: - in rinduri echidistante sau in benzi a cite 2 rinduri,

- distanta intre rinduri este de 15 cm iar intre benzi de 50 cm cu zona de protectie la rigola de 12 cm .

- distanta intre plante pe rind 4-5 cm ajungind la 600-700 mii plante /ha;- adincimea de semanat - este in functie de epoca si variaza de la 0,7 cm la 1,3 -1,5 cm ;- norma de saminta este de 2,5-3 kg /ha in cazul samintei drajate si de 4-6 kg /ha la saminta

obisnuita. LUCRARI DE INTRETINERE:-udarea dupa semanat - este foarte necesara cind semanatul se face in perioade secetoase ;- se repta la 2-3 zile si trebuie ca jetul sa fie fin si cu doze moderate de 80-100m3/ha;-distrugerea crustei ;- combaterea buruienilor- prin erbicidare imediat dupa semanat cu AFALON 1,5-2 kg/ha sau

prin prasile repetate de 3-4 ori;

- raritul plantelor -se asigura 4-5 cm intre plante;- irigarea culturilor - se fac 4- 6 udari cu norme de udare de 250 -300 m3/ha;- fertilizarea faziala - de 2-3 ori ;prima fertilizare se aplica la citeva zile de la rasarit iar cea de a

doua si a treia dupa 25-30 zile ,administrind in total 175-200 kg azotat de amoniu la ha prin imprastiere la suprafata solului care incorporeaza in sol prin prasile

- combaterea bolilor si daunatorilor - de cite ori este necesarBOLI: - putregaiul umed al radacinii -se va respecta rotatia culturii la 3-4 ani,- alternarioza - ROVRAL 0.01%,RONILAN 0.5%.DITHANE 0.2%,FOLPAN 0.25%,MERPAN

0.2%- fainarea - AFUGAN 0.05 %,TILT 0.01%,SYSTHANE 0.03%,KARATHANE 0.1 %,SULF

MUIABIL 0.4 %- putregaiul alb - ROVRAL 0.1%,SUMILEX 0.1% DAUNATORI : - coropisnita -

SINTOGRIL,GRILOSIN SI MESUROL 30kg/ha,- plosnita umbeliferelor - SUPERSECT0.03%,FASTAC 0.02%,THIONEX 0.2%

- musca morcovului - SINORATOX 30 KG/HA, DIAZOLO.15%

RECOLTAREA-manual,mecanizat,semimecanizat

transplantate -FUSILADE -1,2-1,3 L/HA -SENCOR -0,3L/HA

- STOMP -5 L/HA-GOAL -1.6-2L/HA

-vinete -BALAN - 6-8L/HA -STOMP - 5L/HA

-varza -TREFLAN -3-5L/HA-DUAL - 3-4L/HA

- Telina -STOMP - 5L/HA - PROMETREX - 3-4L/HA - TREFLAN - 3-5L/HACombaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de maxima importanta intrucat se poate

compromite cultura in totalitate in cazul neefectuarii tratamentelor .Se realizeaza prin:a). - masuri culturale -rotatia culturilor (la 3-4 ani pe aceeasi loc)

- soiuri si hibrizi rezistenti sau toleranti la atacul de agenti patogeni si daunatori,- nutritie echilibrata,

- fertilizarea cu potasiu creste rezistenta plantelor la atacul agentilor patogeni,b). -mijloace fizice - tratament termic al semintelor

- tratamentul umed ( amestecul pentru produs rasaduri poate fi dezinfectat cu vapori supraincalziti, timp de o ora la 70-80C , fund combatute: virusul mozaicului tutunului, bacteriile si ciupercile de sol, insectele , nematozii si semintele de buruieni.

c). - masuri chimice - prin folosirea de pesticide in amestec a eel putin 2 produse cu efecte separate (funcigid + insecticide+ acaracid ).

Tratamentele se executa in baza buletinelor de avertizare primite de la statiile de prognoza si avertizare .

LUCRARILE CU CARACTER SPECIAL (PARTICULAR) SUNT):1.- Completarea golurilor din culturi in scopul asigurarii densitatii normale de plante /

ha,2.- Raritul plantelor , in cazul culturilor infiintate prin semanatul direct, in vederea asigurarii

spatiului de nutritie necesar fiecarei plante ,

3.- Bilonatul ( musuroitul) - la cultura cartof in vederea reducerii suprafetii de evaporare a apei din sol- creerii de conditii favorabile cresterii tuberculilor, rezistenta mare a plantelor la vant,

4 - Fertilizarea in perioada de vegetatie in functie de rezultatele cartarii agrochimice , de reactia solului, de cultura etc. ( azotatul de amoniu , fosfatii de amoniu , ureea si acidul fosforic acidifiaza solutia solului sau reduc temporar alcalinitatea solului, comparativ cu nitrocalcarul, azotatul de potasiu clorura de potasiu care scad aciditatea solului sau maresc alcalinitatea acestuia). Sunt considerate neutre din punct de vedere al influientei asupra reactiei solului, sulfatul de potasiu , clorura de potasiu si sarea potasica .

5,- Sustinerea plantelor in cazul culturilor care necesita sustinerea cu ajutorul tutorilor , sau a snurului din sfoara in cazul culturilor protejate,

6- Copilitul - se indeparteaza lastarii care apar din mugurii situati la subtioara frunzelor, intrucat sunt mari consummated de substante minerale , impiedi-cand cresterea si maturarea (cand lastarul are 2-3 cm)

7- Ciupitul + carnit - se indeparteaza varful de crestere al tulpinii principale , la carnit iar prin ciupit, la plantele la care nu se executa copilitul, se indeparteaza atat varful tulpinii cat si varfurile ramiflcatiilor tulpinii ( deasupra a 3-4 a frunze adevarate )

8.- Etiolarea - (inalbirea ) - la conopida ( prin acoperirea cu frunze ), la sparanghel, praz ( prin bilonare ).

9.- Tratamentul cu substante biostimulatoare :- pentru imbunatatirea legarii fructelor se pot folosi regulator! de crestere ca: TOMAFIX -0,03-

0,05%, TOMASET - 0,5-0,1%, TOMATOSTIM -3% , 2,4 D 10 mg/1 apa (NEOMOLOGAT )prin atingerea florilor o singura data (in caz contrar duce la obtinerea de fructe deformate , seci, incretite , cu rezistenta mica la transport si pastrare ). Pentru grabirea maturarii fructelor se poate aplica tratamentul cu ETHREL 250-500 ppm ,( prin tamponare la codita fructelor , in faza de „ banut" , sau cand fructele din prima inflorescenta au diametul de circa 2-2,5 cm)

- pentru polenizarea corespunzatoare a florilor , se folosesc vibratoare electrice pentru fiecare inflorescenta , sau se recurge la vibrarea mecanica a plantelor , prin baterea sarmelor de la sistemul de sustinere cu un bat, obtnind sporuri de recolta de circa 14%.

- pentru imbunatatirea fructificarii, se pot folosi produsele SOLEX -1,5-2 % la ardei RODOLEX vinete - 1,5-2 % ,BOSTIM pentru castraveti, bostanoase -1,5-2 % sau bondari : o colonie de bondarii 40-60 bondarii pentru 3000-5000 m2 timp de 6-8 saptamani aduce un spor de recolta de 20 % .

10.- Defoliatul - consta in indepartarea frunzelor bolnave , uscate , batririe sau atacate de virusuri . Frunzele se string si se ard .

11.- Protejarea impotriva brumelor - la culturile de camp prin arderea de frunze , cauciucuri uzate , cand temperatura coboara sub 1 C sau irigarea prin brazda in seara dinaintea caderii brumei.

12.- Protejarea impotriva grindinei- la culturile de camp , cu ajutorul rachetelor antigrindina.

CEAPA

CERINTE:- Caldura -nu este pretentioasa la caldura ;saminta incolteste la 3 C iar temperatura optima de

vegetatie este 18-20 C;- la temperatura de 20-30 C formarea bulbilor este mult accelerata dar au o greutate mai mica

datorita incetinirii proceselor de sinteza ;- ceapa este o planta rezistenta la frig.

- Lumina - este o planta de zi lunga si are nevoie de multa lumina;in conditii de lumina insuficienta ceapa nu formeaza bulbi si nici nu emite tulpini florale ,

- Umiditate - necesita un sol bine aprovizionat cu apa ,- nevoie mare de apa la germinarea semintelor,iar eel mai mare consum de apa are loc la

inceputul formarii bulbilor si pina la incetarea cresterii lor ,- ceapa crescuta pe timp secetos are bulbi mici ,gustul lor este iute si dau rezultate scazute dar

cu pastrare buna peste iarna.- Hrana - pentru o productie ridicata este necesar : 20-30 t/ha gunoi de grajd bine

descompus ,de preferinta la planta premergatoare,200 kg/ ha superfosfat, 100-150 kg/ha sare potasica la care se adauga 100-150 kg/ha azotat de amoniu din care 2/3 inainte de infiintarea culturii si 1 /3 in cursul perioadei de vegetatie .

- Solul - prefera soluri cu fertilitate ridicata ,usoare,cu fertilitate ridicata ,cu structura buna ,suficient de umede.

- TEHNOLOGIA DE CULTURASe cunosc trei metode : prin arpagic , prin semanare direct in camp , si rasad .

Cultura cepei prin arpagic - este metoda cea mai raspandita. Necesita doua etape . In primul se obtine arpagicul iar in anul al doilea bulbul pentru consum.

Producerea arpagicului. -Alegerea terenului - sa fie bogat in substante nutritive , lipsite de buruieni, avand ca planta

premergatoare o prasitoare care a fost fertilizata cu gunoi de grajd .-Fertilizarea de baza se face prin incorporarea in sol a 150kg/ha sare potasica si 250-300kg/ha

superfosfat.- Pregatirea terenului - incepe din toamna cu aratura la o adancime de 30-35 cm , astfel ca sa

fie incorporate toate semintele de buruieni, inclusiv ingrasamintele administrate.

-Afanarea de primavara - se face cat mai devreme , se mobilizeaza solul cu grapa cu discuri, la adancimea de 10-12 cm.

- Fertilizarea de primavara , presupune administrarea a 200-250kg/ha azotat de amoniu si erbicidarea cu : Afalon- 1.5-21/ha ,Dual 2-41/ha Eradicane 2-31/ha , fusillade super 1 -21/ha , Gesagard 2-41/ha .

-Modelarea solului- se face pe suprafete mari in vederea irigarii in brazde inaltate cu inaltimea la coronament de 104cm

-Tavalugirea terenului inainte de semanat - se face cu tavalugul neted in vederea distribuirii semintelor la adancime egala .

-Epoca de semanat - 15-20 martie .-Pregatirea semintei se face inainte de semanat pentu a preveni atacul de mana si consta in

tratarea semintelor timp de 10 min. cu o sol. de sulfat de cupru 0,5%.-Schema de semanat - 7 randuri echidistande pe strat la 15cm distanta cu zona de protectie la

rigola de 7 cm;

- productie: 18-20t/ha la soiurile extratimpurii, 30-35 kg/ha la soiurile semitardive si 35-40 t /ha la soiurile tardive.

- pe teren nemodelat se seamana in benzi de 10 randuri la 10-12cm distanta si cu interval intre benzi de 40-50cm.

- Adincimea de semanat - este de 1,5 -2 cm- Norma de saminta - este de 80-100 kg/ha- Desimea culturii de arpagic este de 3-3,5 milioane plante /ha

- Tavalugitul dupa semanat - se aplica pentru a grabi rasarirea si a avea o rasarire uniforma ;semanatul timpuriu asigura obtinerea de productii mari de arpagic de calitate superioara . Lucraride ingrijire:

- plivitul - pentru combaterea buruienilor ,- erbicidarea - cu erbicide selective in perioada de la semanat la rasarire tinind cont ca in

perioada de la semanat la rasaritul cepei este deosebit de critica ; :- irigarea - se fac 2-3 udari cu 250-300 me /ha apa ;- prasitul,

- combatere boli si daunatori:- mana - ALIETE 0.3%,TURDACUPRAL 0.5%,DITHANE 0.2%

- alternarioza - ROVRAL 0.1% ,VANDOZEB 0.2% POLYRAM 0.2%- putregaiul alb - ROVRAL,RONILAN 0.1%,CALIDAN0.2%- putregaiul cenusiu - ROVRAL 0.1 %,SUMILEX 0.1%,CALIDAN0.15%

- musca cepei -= SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.15%

RECOLTAREA -la sfirsitul lunii iulie inceputul lunii august cind virful frunzelor este ingalbenit pe o lungime de 2-3 cm. Peste iarna arpagicul se pastreaza in incaperi uscate la o temperatura fie sub 4C ,fie peste 18 C, are tendita ca dupa plantare sa emita un numar mare de fusti. Inainte de a fi pus la pastrat, arpagicul se usuca bine timp de 10-14 zile la soare sau in uscatorii. Productia sortata este intre 6-10 t/ha .

Cultivarea cepei prin arpagic

Pregatirea solului:- DiscuituI - pentru desfiintarea culturii anterioare- Fertilizarea de baza - cu 250-300 kg /ha superfosfat si 100-150 kg/ha sare potasica- Aratura adinca - la 28-30 cm pentru afmarea solului si incorporarea ingrasamintelor

administrate ,- Afmarea superficial a solului -prin lucrarea cu cultivatorul si grapa cu colti reglabili;- Fertilizarea de primavara - se administreaza 150 kg/ha azotat de amoniu ; Erbicidarea - cu

TREFLAN 5 1/ha sau DUAL 41/ha care se incorporeaza in sol cu discul.- Modelarea terenului - in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm Infiintarea culturii:-Epoca de plantare - primavara cit mai devreme posibil ,chiar in a doua jumatate a lunii martie ;- Pregatirea arpagicului pentru plantare - prin tratament termic la nivel redus : arpagicul se tine 8

ore la 30-35 C ( pentru a preveni mana) sau se prafuieste arpagicul putin umed cu Lindatox in cantitate de 2 g /kg de arpagic

- Plantarea - se face manual sau mecanic , in benzi de 5 rinduri la 25 cm distanta si cu latimea benzii de 50 cm ,

- sau in benzi de 6-8 rinduri la aceasi distanta si cu poteci intre benzi de 40-50cm,- sau cite 4 rinduri pe brazda la distanta de 28 cm unul de altul si pe rind de 6-8 cm cu zone de

protectie a rigolei de 10 cm sau in benzi a cite 2 rinduri cu distanta intre rinduri de 25 cm si intre benzi de 34 cm iar pe rind la 7 cm .

- Adincimea de plantare - sa fie mai mica pe solurile compacte ,adica 2-3 cm si mai mare pe soluri nisipoase ,respectiv 4-5 cm.Norma de material la ha este 500-600 kg arpagic calitatea I- a . Lucrari de intretinere :

- fertilizarea faziala - cu 200 kg /ha azotat de amoniu- erbicidarea cand plantele au 3-4 frunze normale folosind Gesagard 3kg/ha sau Afalon 2kg/ha ;

-prasitul - 2-3 prasile mecanice si manuale- irigarea culturii - 3-4 udarii cu 300-350m3/ha apa

COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR- vezi cultura cepei prin arpagic.RECOLTAREA - cand frunzele ingalbenesc si se usuca ceea ce reprezinta inceputul lunii

august bulbii se aseaza in gramezi mici sau benzi, se lasa sa se usuce 2-3 zile la soare dupa care se conditioneaza se sorteaza si se pastreaza pentru iarna. Productia 20-25t/ha.

CULTIVAREA CEPEI PRIN SEMANAT DIRECT(ceaclama) In acest sistem de cultura se produc bulbii pentru consum in primul an. Epoca de semanat poate

sa fie toamna sau primavara .

INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN TOAMNA.Pregatirea terenului: la fel ca la ceapa cultivate prin arpagic , plus discuitul si grapatulpentru o cat mai buna maruntire . Cand este prea afanat se tavalugeste.Epoca de semanat: toamna tarziu , in a doua jumatate a lunii noiembrie , pentru ca plantele sa

rasara numai in primavara.Schema de semanat: pe teren modelat, se seamana mecanizat, cate 2 benzi a 2 randuri pe

stratul inaltat, la distanta de 20cm intre randuri si 44cm intre benzi, cu zone de protectie la rigole de 1 Ocm. Pe teren nemodelat se seamana mecanizat, in randuri echidistante , la distanta de 35cm, sau in benzi de 5 randuri la 25cm distanta intre randuri si 40-50cm intre benzi.

Norma de samanta :se folosesc 6-8 kg samanta /ha.Adancimea de semanat: 2-2,5 cm. INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANAT IN PRIMAVARA

Pregatirea terenului: se face din toamna , ca si la culturile ce se infiinteaza din toamna.Pregatirea semintei: tratata cu solutie de 0,05% sare potasica si borax, pentru a grabi rasarirea.Epoca de semanat: primavara cat mai devreme , 1-10 martie , cand terenul s-a zvantat si se

poate intra cu agregatul pentru semanat.Tehnica de semanat: distantele , adancimea, cantitatea de samanta, se executa la fel ca in

cazul semanatului din toamna . INGRIJIREA CULTURILOR SEMANATE DIRECTCompletarea golurilor : imediat ce se observa randurile , folosind la semanat samanta umectata .

Fertilizarea de primavara : imediat ce plantele se observa pe teren , se aplica 50-75kg /ha azotat de amoniu /ha.

In continuare se aplica aceleasi luerari de ingrijire ca la ceapa cultivata prin arpagic.Prasitul : se executa mecanizat si se repeata 3-4 ori , pe intervalul dintre randuri , dintre benzi si

potecile dintre benzi .Raritul culturii: se aplica de 2 ori , prima data la distanta de 4-5cm cand plantele au format 2-3

frunze ; al doilea rarit se executa dupa 20-30 zile de la primul , lasand intre plante pe rand 8-10cm

Erbicidarea in timpul vegetatiei : dupa primul rarit la cateva zile cu Afalon 21/ha.Fertilizarea faziala : dupa eel de al doilea rarit, se aplica doua fertilizari , la interval de 20-

25zile , administand , de fiecare data , 50kg azotat de amoniu , 60-80kg/ha superfosfat si 60kg sare potasica/ha.

Irigarea culturii: mai ales in caz de seceta cultura se uda de 4-5 ori pri rigole sau aspersiune cu 200 m3 apa /ha in perioada aprilie - mai si de 300-400m3 apa /ha in restul perioadei de vegetatie . Ultima udare se face cu eel putin 3 Ode zile iainte de recoltare .

Combaterea bolilor si daunatorilor - asemanator culturii prin arpagic a cepei .Recoltarea sfarsitul lunii august - prima decada a lunii septembrie . Productia - 20-30t/ha .

CULTURA CEPEI PRIN RASAD-Pregatirea terenului - se face din toamna si se continua in primavara .

-Modelarea terenului - , se face in straturi-inguste inaltate cu latimea lacoronament de 50cm.- Epoca de semanat sfarsitul lunii martie cu 50-55 zile inaintea epocii de plantat .

- Producerea rasadului - in rasadnite semicalde sau direct in camp , pe straturi reci , amenajate in locuri adapostite .Se folosesc 3,5-4kg / seminte pentru un ha cultura ;

-Ingrijirea rasadurilor - dirijarea climatului, udare, fertilizare , tratamente preventive.- Pregatirea pentru plantare - se face in prima jumatate alunii mai si consta in :

- tratarea prin stropire cu o zi inainte de livrare cu zeama bordrleza 0.5% sau alte fungicide specifice combaterii manei;

- fasonarea care consta in scurtarea radacinilor si frunzelor

- mocirlirea- Parametrii de calitate - sa prezinte doua trei frunze normale, o grosime la baza de 4-5 mm ,

radacina sanatoasa , sa nu fi inceput formarea bulbilor . -Plantarea se face manual cu plantatorul sau mecanizat .

Schema de plantare 2 randuri pe strat ingust inaltat de 50cm inaltime la distanta de 30cm intre randuri si 10cm intre plante pe rand .

-Udarea de prindere - se aplica imediat dupa plantare cu o cantitate redusa de apa iar in caz de seceta se repeat .

- Completarea golurilor - se face cu rasad de aceeasi calitate si varsta cu eel plantat .-Prasitul'- se executa superficial ori de cate ori este nevoie- Fertilizarea faziala - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.- Combatere daunatorii - ca la ceapa cultivata prin semanat direct.

- Irigarea culturii - de 5-6 ori pe vara cu 300-400 m3 apa la ha Irigarea se intrerupe cu eel putin o luna inainte de recoltare.

VARZA CERINTE :- Caldura :-germinatia semintelor incepe la +5 C;temperatura optima de germinare este 15-18C;

-prefera temperaturi moderate si umiditate relativa a aerului ridicata- Lumina - este pretentioasa la acest factor fund o planta de zi lunga

- pe terenuri umbrite nu se obtin productii satisfacatoare si calitative- Umiditatea - este pretentioasa la acest factor climatic ;umiditatea in sol sa fie de 75-80% din

capacitatea de cimp pina la formarea capatinilor si de 85-95 % in timpul cresterii si maturarii capatinei;

- nu se intrerup udarile in perioada de formare a capatinei ca si in perioada infloritului si inceputul maturizarii semintelor;

- umiditatea in aer sa fie de 85-95%-Hrana - se administreaza cantitati mari de ingrasaminte organice si chimice- se da 30-40t/ha gunoi de grajd in combinatie cu 500kg/ha sulfat de amoniu pej soluri alcaline

sau cianamida pe soluri acide ,300 kg/ha superfosfat si 300 kg/ha sare potasica- Solul - are pretentii mari ;prefera soluri cu reactie neutra ,lutoase sau aluvionale ,bine

structurate.Varza timpurie cere soluri usorare,cu fertilitate ridicata chiar mai mult decit la varza de vara si toamna .Pe un sol greu productiile sunt mici datorita unui sistem radicular slab dezvoltat. SOIURI:- timpurii :VIDRA,DITHMARC;FLAVIUS;VELA;TUCANA

- semitimpurii (de vara ) -GLORIA- tirzii : DE

BUZAU;BRAUNSCHEIWIGER,LICURISCA,MOCIRA,MAGURA,LARESSe cunosc mai multe grupe de cultura :

cultura verzei timpurii cultura verzai de vara cultura verzei de toamna cultura verzei pentru pastrare

CULTURA TIMPURIE SI DE VARA A VERZEI- Toamna se ara la 28-30 cm incorporindu-se ingrasamintele organice si cele chimice ]- Primavara- se lucreaza cu discul si se erbicideaza cu TREFLAN dar cu 4-6 zile inainte de

plantare si se incorporeaza in sol impreuna cu 200kg/ha azotat de amoniu- Plantarea in cimp a rasadului se face la varza timpurie la 10-25 martie ,la varza de vara intre

15-25 aprilie sau 1-10 mai iar la varza de toamna intre 20iunie si 5 iulie-Udarea de plantare cu 200 me apa /ha pentru a asigura prinderea rasadului;- Completarea golurilor-Prasile

- Fertilizarea in perioada de vagetatie - de 2 ori ;prima la 10-15 zile de la completarea golurilor iar a doua putin inainte de invelitul capatinilor folosind 100 kg/ha azotat de amoniu pentru varza timpurie si de vara si 200 kg/ha azotat de amoniu la varza de toamna

- Irigarea - se face pe toata perioada de vegetatie- la varza timpurie se fac 2-3 udari la 15-20 zile interval cu 300-350 me apa/ha;

- la varza de vara se fac 4-5 udari cu 350-400mc apa /ha- la varza de toamna se fac 7-8 udari cu aceasi cantitate de apa /ha . IrigatuI se intrerupe cu 2

saptamini inainte de recoltare pentru a nu crapa capatina .

- Combaterea bolilor si daunatorilor - putregaiul umed al cruciferelor - se va respecta rotatia culturilor

-mana - RIDOMIL 0.25%;CURZATE 0.25%;BRAVO 0.2%;DITHANE 0.2%MANCOZEB0.2%- patarea neagra a frunzelor -ROVRAL 0.1%;SUMILEX 0.1%VANDOZEB0.2%;POLYRAM

0.2%- hernia radacinilor de varza

- benlate 0.1%;topsin 0.1%;bavistin0.1%

0.1%;TOPSIN0.1% ,RONILAN,SUMILEX 0.1%; 0.1%Supersect0.03% 0.15%;Diazol0.15%

Chimix 0.05% 0.15%;Dipel0.05% 0.05%;Sinoratox 0.15% 0.05%;Fastac 0.02%

Recoltarea - esalonat pe masura ce capatinile ajung la maturitate Productia - la varza timpurie 25-30 t/ha

- la varza de vara 35-40 t/ha- la varza de toamna 60-70 t/ha- la varza rosie 30-35 t/ha- la varza create 40-50 t/ha

- putregaiul alb - ROVRAL 0.1%;SUMILEX

- putregaiul cenusiu - ROVRAL

- plosnita verzei - Onefon 0.15%;Ekalux

- paduchele cenusiu - Thionex 0.2%;Sinoratox

- gargarita tulpinilor - Thionex 0.2%;Decis 0.05%

- fluturele alb al verzei - Sinoratox 0.15%;Diazol

- buha verzei - Fastac 0.02%;Dimilin

- molia verzei - Sinoratox 0.15%;Decis

-musca verzei - Sinoratox 0,15%;Diazol 0.15%

Varza de vara si cea de toamna pot fi cutivate si prin semanare directa in cimp Semanatul se face intre 10 -20 aprilie folosind 1.2-1.5 kg/ha saminta drajata.

CONOPIDA

CERINTE ;- Caldura - conopida prefera temperaturi moderate si constante

- rezista la -4-5 C iar inflorescenta capata pete la -1C- temparatura optima este de 17- 20C

- Lumina - este pretentioasa la lumina mai ales in prima parte a perioadei de vegetatie;dupa formarea capatinei aceasta dauneaza

- Umiditatea-are cerinte deosebite ;nu-I priesc perioadele secetoase si este dificil de cultivat daca in timpul verii nu este umiditate de eel putin 85%

- Hrana - toamna se da 20-30t/ha gunoi de grajd,250-300 kg/ha superfosfat si 150 200 kg/ha sare potasica iar in perioada de

vegetatie se fac 1-2 fertilizari cu azotat de-amoniu in doza de 150kg/ha – Solul - prefera soluri fertile,permeabile ,cu reactie neutra-usor alcalina SOIURI: - timpurii : DUMBRAVA;FORTADOS;TIMPURIE DE BACAU

- semitimpurii: ALTO;CABERA;SERRANO- tirzii : BATSMAN;LATEMAN;SUPRIMAX;WHITE BALL TEHNOLOGIA DE CULTURA Conopida timpurie - se cultiva prin rasaduri repicate produse in sere si solarii.Epoca de semanat: semanatul se realizeaza intre 20.01- 10.02 si la o adancime de 1,5 -2cm.. Repicatul : se repica atunci cand apar primele frunze adevarate, in ghivece sau cuburi nutritive

de 7x7x7cm.Fertilizarea rasadului pana la plantarea sa in camp se face de doua ori cu solutie de ingrasaminte

chimice complexe - 2% cate 4-51/m3.PREGATIREA TERENULUI NECESITA aceleasi lucrari ca la varza timpurie. Infiintarea

culturiiEpoca de plantare : in camp este cat mai de timpuriu intre 10-15 martie in zonele de sud si 15-30

martie in zonele nordice .Schema de plantare - 2 randuri pe strat inaltat la 70/30cm sau la 50/25.

Udarea de prindere se face imediat dupa plantare cu 250-300 m3 apa /ha . Pentru obtinerea de recolte si mai timpurii se practica cultura protejata in tuneluri din folie . Plantarea in acest caz se face la inceputul lui martie la distante de 70/30cm. Imediat dupa plantare se intinde folia in forma de tunel asigurand protejarea 18-25 zile se obtin recolte cu 20 zile mai timpuriu fata de cultura neprotejata .

CULTURA CONOPIDEI DE VARASe realizeaza prin rasad repicat in aceleasi conditii ca la conopida timpurie cu urmatoarele

diferente : data semanatului este 5-10 martie iar data plantarii rasadului 20-25 aprilie .Lucrarile de intretinere sunt aceleasi ca la conopida timpurie .CULTURA CONOPIDEI DE TOAMNA

Se face prin rasad folosind 0,3 kg/samanta pentru a obtine necesarul de rasad la 1 ha| cultura . Rasadul nu se repica dar se rareste la 4 cm si se fertuilizeaza cu o solutie de 2% de ingrasaminte chimice . Epoca de semanat este 1 -10 mai.

PREGATIREA TERENULUI Aratul-la 15-18 cmFertilizarea cu 150-200kg/ha azotat de amoniu ; 250-300 kg/ha superfosfat; 1 GO-150 kg/ ha

azotat de amoniuErbicidarea - la fel ca la varza de toamna .Plantarea rasadului - la 20 iunie - 1 iulie la distanta de 70/30-40 cm .

Completarea golurilor - cu rasad de aceeasi calitateIrigarea se fac 4-5 udari la cultura timpurie si 7-8 la cultura de toamna folosind 300-400 m3 apa /

haPrasile manuale si mecanice

Fertilizarea : cu 100 kg/ ha azotat de amoniu la 2-3 saptamani de la plantare in cazul culturii timpurii si de 100-125 kg/ha in cazul culturii de toamna . A doua fertilizare se face la 10 zile dupa prima in cazul conopidei timpurii si la 20 zile in cazul culturii de toamna folosind aceleasi doze ca la prima fertilizare Protejarea inflorescentei - se face prin legarea cu rafie a frunzelor deasupra inflorescentei sau prin frangerea a una doua frunze .Mai nou au aparut hibrizi care nu necesita aceasta lucrare

TOMATE- CULTURA IN CIMP

CERINTE :-CALDURA - au cerinte ridicate la caldura ;temperature minima de germinare este de 12

G ,cea optima de germinare si crestere este de 22 C ;- temperaturile sub 10 -12 C sunt daunatoare iar cele de -1C chiar si pe timp scurt cauzeaza

inghetarea plantelor;- temperatura optima de germinare a polenului este 21-26 C iar de crestere a fructelor 18-24 C ;- la peste 30 C nu mai fructifica iar la peste 35 C plantele isi inceteaza cresterea.-LUMINA - intensitatea si durata luminii au rol deosebit de important pentru cresterea si

dezvoltarea plantelor- UMIDITATEA - pretind un sol aprovizionat cu apa ,la nivel de 68-77% din c.c.a. in

primele faze si de 78-81% in perioada de fructificare Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 55-65% in faza de rasad si de 60-70% in timpul fructificarii.

-HRANA - consumul de elemente nutritive este in functie de performantele de productie urmarite La o productie de 6 kg/mp( 60 t/ha ) plantele de tomate extrag din sol 19 g azot ;30 g poatasiu;2,8 g fosfor ;25 g calciu ; 3,8 g magneziu /mp

- SOLUL - prefera soluri cu textura mijlocie,aluvionare,cu pH de 6-6,5 SOIURI : - soiuri pentru consum in stare proaspata :MINERVA ,CAROLINA ,EXPORT

2.ISALNITA 50,LAURA ,ARLETA ,MARA- soiuri pentru consum in stare proaspata si industrializare :ACE ROIAL;BUZAU 22,CLUJ

80,PRECOCE SOMESENE,ROXANA ,UNIREA-soiuri pentru industrializare :Buzau 47,

Dacia,Fachel,Monor,Roma,Romec 554,Vidra 533,Ferma,Pavio,Vipon,Tip-Top TEHNOLOGIA DE CULTURA :

-Desfiintarea culturii anterioare ,segmentarea resturilor vegetale si afinarea solului in vederea nivelarii.

-Nivelarea de intretinere - cu scopul de asigura conditii optime pentru irigarea culturii- Subsolajul - pentru afinarea adinca a solului la 50 cm odata la 3-4 ani in special pe soiuri grele

,argiloase- Fertilizarea de baza - cu gunoi de grajd si 2/3 din doza totala de superfosfat si sare potasica

Starea de fertilitate

Gunoi de grajd t/ha

N KG/HA P2O5 KG/HA K2O KG/HA MgO KG/HA

Scazuta 40-50 150-200 100-150 100-150 35-50Medie 30-40 100-150 70-100 75-100 25-35Buna 20-30 60-100 35-70 40-70 0-25Ridicata 0.20 35-60 0-35 0-40 0

-Aratura - toamna la 28-30 cm pentru afinarea solului si incorporarea ingasamintelor-Grapatul terenului - se face cu grapa cu colti reglabili sau grapa cu discuri pentru afinarea

solului si distrugerea unor buruieni-Fertilizarea de primavara - se administreaza diferenta de 1/3 din ingrasamintele cu fosfor si

potasiu precum si ingasamintele cu azot-Erbicidarea - TREFLAN 3-5 L/HA sau DUAL 3 L/HA cu incorporare usoara, GALEX 8

L/HA ;PAARLAN 1,2 L/HA ,SENCOR 5 kg/ha ,BLASER 0.6 l/ha,FUSILADE SUPER 1-21/ha cu incorporare imediata,LEOPARD 0.75-1.5 L/HA LASSO 4 kg/ha , PANTERA 1.5 kg/ha , PIVOT 0.8 1/ha ,SENCOR 0.3kg/ha,TITUS 0.03 l/ha,TARGA 1-21/ha

- Deschiderea rigolelor - pentru modelarea terenului- Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea la coronament de 104 cm PRODUCEREA

RASADULUI:- Epoca de semanat este in functie de perioada de plantare - tomate timpurii - 25 februarie - 1

martie in sera sau in rasadnita iar rasadul sa aiba virsta de 45-60 zile ;- tomate de vara -toamna

pentru consum si este 1 martie -20 martie in solari ,rasadnita si virsta rasadului sa fie de 35-40 zile

- tomate pentruindustrializare - de la 5 martie pina la 25 martie in trei etape la interval de 10 zile in

solari ,rasadnite si virsta rasadului la plantare sa fie de 35-45 zile . Semanatul se face la 5 cm distanta intre rinduri si 1.5-2 cm intre seminte pe rind . Norma de saminta este de 250-300 g saminta /ha

Repicatul rasadurilor - la 10 zile de la rasarit cind au aparut frunzele cotiledonale Lucrari de ingrijire : inainte si dupa repicat se aplica lucrarile specifice de ingrijire a rasadurilor care se refera la dirijarea factorilor de mediu,fertilizare,protectie a plantelor Inainte de plantare cu 7-14 zile se calesc rasadurile . Epoca de plantare :- pentru tomate timpurii :20.04-1.05

- pentru tomate de vara : 20.04-15.05- tomate pentru industrializare : 20.04-25.05 Plantarea se face manual sau mecanicSchema de plantare : -2 rinduri pe stratul modelat ,60-70 cm intre rinduri ,30 cm intre plante pe

rind ;- 2 rinduri pe strat modelat ,60-70 cm intre rinduri ,40 cm intre plante pe rind ;- 2 rinduri pe strat modelat ,60 cm intre rinduri ,50 cm intre plante pe rindAdincimea de plantare - pina la prima frunza adevarata INFIINTAREA CULTURII PRIN SEMANARE DIRECTA IN CIMP Epoca de semanat -

5.04-10.05 cind temperature solului la adincimea de 5 cm este de 10-12 C Se seamana in 3 etape pentru esalonarea productiei Schema de semanat - cite 2 rinduri pe strat modelat cu latimea de 104 cm la 50 cm intre rinduri

Norma de saminta - este de 1.5-2 kg/ha dar se poate reduce pina la 1 kg/ha Adincimea de semanat - este de 2-2.5 cm

LUCRARI DE INTRETINERE:-Udarea dupa plantare -la fiecare planta se administreaza 1-2 1 apa ,manual pe suprafete

mici,sau se uda pe rigole cu 150-200 m3 apa/ha-Udarea semanaturii - pe stratul de 0-5 cm adincime trebuie asigurata umiditatea de 70-75%;se

poate asigura printr-o aspersiune fina fara a se forma crusta In aceste conditii rasarirea are loc in 12-15 zile .

-Completarea golurilor la culturile infiintate prin rasad - la 2-3 zile dupa plantare

-Raritul tomatelor semanate direct in sol - se face de 1 -2 ori ,manual ,prima data cind plantele au o pereche de frunze adevarate iar a 2 a cind au 4-5 frunze adevarate;distanta dintre plante va fi de 45 cm asigurind 30 -32 mii plante /ha

-Prasitul - ori de cite ori este nevoie ,de regula de 3-4 ori-Irigarea culturii - se fac 6-8 udari la 8-10 zile interval cu 200-500 m3 apa/ha In faza de

formare si crestere intensa a fructelor se fac udari cu norme mari de 400-500 m3 apa/ha dar la intervale scurte Culturile infiintate prin semanare directa in sol se iriga la interval de 15 zile in lunile iunie si iulie si de 20 -25 zile in august si septembrie

-Fertilizarea faziala - se fac 2 fertilizari ,prima imediat dupa aparitia primelor fructe cu 50 kg azotat de amoniu si 50 kg sare poatsica ,iar a 2 a la 15-20 zile dupa prima cu 120 kg azotat de amoniu, 100 kg superfosfat si 75 kg sare potasica /ha .

-Combaterea bolilor si a daunatorilor -- patarea si basicarea fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA BORDELEZA

0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE 0.2%- patarea pustulara a fructelor - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA BORDELEZA

0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE- fainarea-SYSTHANE 0.05%,AFUGAN 0.05%,TILT 0.02%,BAMPER

0.02%,SAPROL0.12%- alternarioza -ROVRAL

0.05%,DYTHANE0.2%,MANCOZEB0.2%,VANDOZEB 0.2%,MERPAN 0.2% MELODY 0.3% RIDOMILO.25%

-septorioza - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,BAVISTIN 0.1%,DYTHANE 0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABlLITE 0.2%,SHAVIT 0.2%,KASUMIN 0.15%

- patarea cafenie - BENLATE 0.1%,TOPSIN 0.1%,B.AVISTIN 0.1%,DYTHANE 0.2%,POLYRAM 0.2%,BRAVO 0.2%,LABILITE

- putregaiul cenusiu - TELDOR 0.1%,ROVRAL ,RONILAN,KONKER 0.1% ,SUMILEX 0.1 %SUMICO 0.15%

- mana - TURDACUPRAL 0.5%,ZEAMA BORDELEZA 0.75%,CHAMPION 0.3%,DYTHANE 0.2%,RIDOMIL 0.25%,CURZATE 0'.25%,EUPAREN 0.15%,MELODY 0.2%,MANOX 0.25%,EQUTION PRO 0.04%,PATAFOL 0.2%

- fuzarioza - BENLATE FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta

- VETICILIOZA -tratamente cu : FUNDAZOL,TOPSIN,METOBEN,DEROSAL,BAVISTIN 0.1% SI 0.5 1 /planta

- putregaiul radacinilor .tulpinii si fructelor - P.REVICUR 0.15%,PROPLANT 0.15%,FOLPAN 0.2%, cite 0.5 1 solutie la planta (tratament la sol ),MANCOZEB 0.2%,VANDOZEB 0.2%

- omida fructelor - SINORATOX 0.15%,DIAZOL 0.155,ACTELIC 0.15%,SUPERSECT 0.15%,FASTAC 0.2 %,BESTSELLER 0.02%

- coropisnita - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA ,MESUROL 3-6 KG/HA- musculita alba - LANATE 0.05%, CONFIDOR 0.075%, ACTARA 0.04%,TALSTAR

0.05%,FASTAC '0.02%- gindacul din Colorado - CONFIDOR 0.075%, ACTARA 0.04%,TALSTAR 0..05%,FASTAC

0.02%, SEVIN 0.15%,EKALUX 0.15%,REGENT 0.15%- viermele sirma - SINTOGRIL,GRILOSIN 30 KG /HA- limaxul cenusiu - MESUROL 3-6 KG/HAIMOL 15 kg/ha LUCRARI SPECIALE :

- Instalarea mijlocului de sustinere - tutori,spalier- Palisarea plantelor - se repeta pe masura ce plantele cresc

-Copilitul - numai la culturile sustinute pe araci sau spalieri - cind copilul are 2-4 cm- Cirnitul - se indeparteaza virful tulpinii dupa 1 -2 frunze aflate deasupra ultimei inflorescente

cu scopul opririi cresterii

-Tratamente cu substante biostimulatoare - stimularea legarii florilor - cu TOMATOSTIM 3.3%,TOMAFIX 0.09%,NO-SEED 0.1% Stropirea primei inflorescente se face cind aceasta are 2-4 flori deschise,o singura data si se repeat 1| 4-5 zile ;

- stimularea maturarii fructelor -printratamente cu ETHREL diferentiat: pentru accelerarea coacerii fructelor Ethrel in cone 200-

250ppm,prin pulverizare fina pe plante cind fructele din prima infloresc au diametrul de 2-2.5 cm , sau cind 50% din fructe au intrat in pirga dar se folose In concentratie de 500 ppm Temperatura minima a aerului sa fie de 18 C,fara precipitatii eel putin 10-12 ore dupa aplicarea tratamehtului

- Defolierea - indepartarea frunzelor bazale care sunt imbatrinite,bolnave sau uscat Recoltarea - pe masura maturarii fructelor Productia - 40-50 t/ha , la soiurile de vara -toamna ajunge la 45-60t/ha iar la cele pentru industrializare productia este de 80-100 t/ha .

CASTRAVETE - CULTURA IN CIMP

CERINTE :-Caldura - semintele nu germineaza la temperaturii de 11C- procentul de plante rasarite este mult mai mare la 16C si atinge maxim la 25C

- la temperaturi mai mici de 12C plantele pier- temperatura optima este de 18-25C

- LUMINA - castravetele este pretentios la intensitatea luminoasa si anume o intensitate mare , prelungita scurteaza perioada de rodire si micsoreaza productia , din aceasta cauza in perioadele de vara geamurile serelor se cretizeaza .

- UMIDIDATEA - castravetii cer 90-100% umiditate atmosferica si 90-95% la sol Excesul de apa duce la asfixierea radacinilor .

- HRANA - eel mai mare consum este in faza de crestere intensa a fructelor. Se recomanda 30-40t/ha gunoi de grajd urmat de una sau mai multe fertilizari faziale Cind plantele incep sa creasca se aplica pe rand 30-60kg/ha azot. Fertilizarea pe rand odata cu semanatul este benefica in majoritatea cazurilor mai ales daca se aplica un strat de mulci .Insuficienta potasiului duce la deformarea fructelor .

SOLUL - necesita soluri usoare bine drenate , bogate in materie organica .SOIURI - castraveti tip cornison : CORNISON DE PARIS , PREMIER , CORNISA ,

CORVIN , CORIBAC, LEVINIA , RENATO, ADONIS , MONDIAL.- castraveti cu fruct semilung : TOPAZ, SELECT, MAGIC

- pt. culturi in spatii protejate : FARBIO, FAMOSA , MUSTANG , AMOR, MATILDE.TEHNOLOGIA DE CULTURA - prin semanare directa in cimpDesfiintarea culturii anterioareFertilizarea de bazaAratura la 28-30cm adancimeAfanarea superficiala primavara prin grapareErbicidarea cu Balan sau Benefex - 6-81/ha aplicat cu o saptamana inainte de infiintarea culturii.Modelarea terenului in straturi inaltate cu latimea de 104 cm .Semanatul - cand la 1 Ocm adancime avem 12C .Norma de samanta 4-5kg/ha la adancimea de 2-3 cm .Perdele de protectie in zonele cu vanturi sau curenti reci; la 8-10 brazde cu castraveti se

insamanteaza o banda de protectie din 3-4 randuri de porumb sau sorg.Udarea - dupa semanat,PrasitulIrigatul se fac 6-8 udari cu 250-300 m3 apa/ha .

Fertilizarea fazialaCOMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

Patarea unghiulara - KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE -0,25%.Fainarea - SISTHANE 0.02% . TILT ,0,0% , Karathane 0,1%.Mana - DITHANE 0,2% , Bravo 0,3% , POLYRAM 0,2%. KASUMIN - 0,3% CHAMPION - 0,3% , CURZATE - 0,25%. Paduchi: -SINORATOX

0.15%,ACTELIC 0.15%,TALSTAR 0.15% Tripsi -: CONFIDOR 0.2%,EKALUX 0.1%,ACTARA 0.04%,TALSTAR 0.04%

Viermele sirma :- SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA Coropisnita :- SINTOGRIL ,GRILOSIN 30 KG/HA Musculita alba de sera : -confidor 0.1%,actara 0.04%,aplaud 0.1% ,talstar 0.05%,fastac 0.02%

Recolatrea - pe masura ce fructele ajung la maturitatea deplina Productia ; 8-10 t/ha cind fructele sunt mici si de 20-25 t/ha cind fructele sunt mari

TEHNOLOGIA DE CULTURA - PRIN RASAD- Pregatirea terenului este la fel ca la semanat- Virsta rasadului - 30-35 zile si sa fie bine calite- Schema de plantare - 50-55 mii plante/ha

- 2 rinduri pe brazda la distanta de 20-25 cm intre plante pe rind-Udarea- dupa plantare- Intretinerea - vezi cultura prin semanare directa

TEHNOLOGIA DE CULTURA PE SPALIER

Este in curs de extindere in cimpSe recomanda hibrizi Fl cu inflorire genoica :MILENIUM,LEVINIA,RENATO SIPREMIERSistemul de palisare - spalier din sirma care pune in evidenta capacitatile de productiea hibrizilorMaterialul biologic - este preferabil sa se folosesca rasaduri produse prin semanat saurepicat in ghivece cu virsta de 30 zile .Schema de plantare - in benzi cu 2 rinduri cu distanta de 60 cm intre rindurile benziisi 180 cm intre benzi si 28cm intre plante pe rindNorma de saminta - 1,5 kg/ha cind se infiinteaza cultura prin rasad si 3 kg/ha samintacind se seamana directIntretinere : -completarea golurilor

- prasile- irigarea culturii - se fac 10-12 udari cu 250-300 me apa/ha

- fertilizarea faziala- cu azotat de amoniu sau cu sulfat de potasiu ( sau azotat de poatsiu)- combaterea bolilor si a daunatorilor - la fel ca la cultura nepalisata- palisarea plantelor- copilitul plantelor

- ciupitul lastarilor laterali dupa ce au format fiecare 2-3 fructe Recoltarea - incepe la 25-30 zile de la plantare si dureaza 6- 8 saptamini Productia :30-40 t/ha

Se practica si cultura tirzie a castravetilor in cimp care este destinata consumului proaspat dar si conservarii.

Se infiinteaza in prima jumatate a lunii iunie ,prin semanare directa a 5- 6 kg/ha saminta. Productia este de 10-15 t/ha

PEPENELE VERDE

CERINTE:-CALDURA - temperatura minima de germinare este de minim 15-1 1C iar temperatura

optima pentru crestere si dezvoltare este de 25 - 30 C- LUMINA - planta foarte pretentioasa, chiar rezistenta la insolatiile puternice din timpul verii- UMIDITATE - este o planta rezistenta la seceta dar irigarea poate contribui la sporirea

accentuata a productiei- HRANA - aplicarea ingrasamintelor organice - 5-10 t/ha,in combinatie cu ingrasamintele

chimice , 100 kg/ha azotat de amoniu si 75 kg/ha sulfat de potasiu contribute la obtinerea unei productii superioare , calitativ si cantitativ ..

- SOLUL - pepenele verde reuseste bine pe soluri cu profil adinc,structurate ,insorite si cu apa freatica la peste 2 m adincime , cu pH intre 6-7. SOIURI SI HIBRIZI:

- soiuri traditionale romanesti : DE MINIS ,DE DABULENI.DULCE DE DABULENI,LOVRIN 522,DOCHITA

- sortiment mondial: CHARLESTON GRAY,CRIMSON SWEET,SUGAR BABY,TIMPURIU DE CANADA ;

- hibrizi :FABIOLA,PARADIS,CRISBY TEHNOLOGIA DE CULTURA :-aratura de toamana la 30 cm adincime ,

- primavara aratura se intretine cu lucrari cu grapa sau cu cultivatorul pina la momentul semanatului

-fertilizarea de primavara- erbicidarea - cu BALAN 8 1/ha- semanatul - epoca optima este sfirsitul lunii aprilie inceputul lunii mai ,cind la sol se depasesc

12 -14 C ,- distanta intre rinduri sa fie 2 m iar intre cuiburi pe rind de 0,5 m realizirid o desime de 10 000

plante /ha ,- cantitatea de saminta la ha este de 1,5-2 kg in functie de marimea samintei- adincimea de semanat este de 4-5 cm. LUCRARI DE INTRETINERE :- Prasile repetate ,- Raritul si musuroitul la cuib- Fertilizarea faziala cu ingrasaminte complexe ,-Irigarea - 2-3 udari cu 200-300 me apa /ha ,- combatere boli si daunatori:- mana - DIYTHANE 0.2%,QUADRIS 0.075%,PREVICUR 0.15%,RIDOMIL

0.25%,CHAMPION 0.2%,MELODY 0.3%,POLYRAM 0,2%- fainarea - TILT 0.05%,TOPAZ 0.025%,SHAVIT 0.2%.KARATHANE 0.1%,- fuzarioza - BENLATE 0.1%,FUNDAZOL 0.1%,BAVISTIN 0.1%

- paduchi - SINORATOX 0.3%, ACTARA 0.01%,ACTILIC 0.15%,TALSTAR0.05%- tripsi - DIAZOL 0.2%,CONFIDOR 0.07%,ACTARA 0.04,FASTAC 0.02%- viermi sirma - SINTOGRIL 30KG/HA sau GRILOSIN

- paianjen - DEMIT AN 0.05% , NISSURUN 0.05%,OMITE 0. 10 % Recoltarea - esalonat Productia - 20-40 t/ha

CARTOFUL

CERINTE :Temperatura - incoltirea tuberculilor de cartof are loc la temperatura de 5-6C ; temperatura

optima de rasarire este 13-15C ; formarea tuberculilor are loc la 15-18C ,. Nu rezista la temperature scazute de -5C , cand sunt distruse frunzele si nici de 1C pentru tuberculii. La temperaturi ridicate ale solului din perioada de formare a tuberculilor determina reducerea prdductiei cat si degenerarea materialuilui biologic . Umiditatea - are cerinte mari.

Solul - prefera soluri luto- nisipoase sau nisipoase cu capacitate mare de aeirisire .In conditii de irigare solurile nisipoase sunt foarte favorabile mai ales pentru culturile destinate

consumului timpuriu .Zone foarte favorabile sunt cele cu un regim de precipitatii de 600-800mm/anual si o

temperatura medie din luna iulie de 18-19C .LUMINA - are pretentii mari, nu suporta umbra .Rotatia culturii - este putin pretentos fata de cultura premergatoare

Asigura productii mari dupa - grau , orz , secara , leguminoase , porumb , in ,sfecla .Este o excelenta planta premergatoare pentru culturiile de primavara .

Hrana - pentru o tona de tuberculi se extrag din sol: 5,94 kg/ azot, 1,58 kg/ fosfor, 7,16 kg/potasiu , 3,22 kg/ calciu , 1,77 kg/ magneziu .

Sporul de recolta datorat ingrasamintelor cu azot este cuprins intre 40-106kg/ tuberculii la 1kg/ azot.

Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular, in formarea tuberculilior a maturizarii si a depunerii amidonului. Excesul de fosfor nu dauneaza cartofului cum dauneaza azotul. Sporul de productie prin aplicarea ingrasamintelor fosfatice este de 40-44 kg/la 1 kg/fosfor .

Potasiul influientiaza rezistenta la seceta , mana si la nanism; mareste procentul de tuberculi buni pentru samanta . La insuficienta potasiului ritmul de crestere a plantelor este redus .Sporul de productie la tuberculi sub influienta potasiului ca ingrasamant este mai mic in comparatie cu eel asigurat de azot si fosfor ( 28kg/ tuberculii la 1 kg/potasiu). Gunoiul de grajd este valoros in primul rand la soiuri tarzii si semitarzii . La soiuri timpurii si extratimpurii gunoiul de grajd are efect redus asupra productiei, dar imbunatateste regimul termic al solului si conditiile fizice si biologice a acestora .

Lucrarile solului - prefera sol bine afanat si aerat . Aratul se face la 30 cmadancimeNivelarea terenului este foarte importanta si se executa inainte de efectuarea lucrarilorde baza si se face cu grapa cu discuriPrimavara se face lucrarea cu combinatorul sau cu grapa cu discuri cat mai adanc Biloanele se

constuiesc cu cultivatorul echipat cu rarite la o distanta intre ele de 70-75cm .

SAMANTA - se folosesc tuberculii sanatosi lipsiti de viroze si boli. Pentru obtinerea de culturi extatimpurii si timpurii se recomanda incoltirea tuberculilor de samanta in conditii de lumina naturala sau artificiala si la o temperature de 12-18c ziua si 10 12C noaptea . Se face in incaperii luminoase cu posibilitati de aerisire sau in pivnite . Tuberculii se tin la incoltit 25-45 zile iar tehnica acestei operatii presupune : tratarea tuberculilor cu formalina timp de 5 min. intr- o solutie de concentratie 0.5% . Tuberculii tratatii se tin in gramezi.de 45cm

inaltime la intuneric la temperaturi de 15-18 C timp de 8-10 zile . Tuberculii formeaza coltii de 1-2 mm ; se asaza in ladite de 15-20kg tuberculi care se stivuiesc .

Pana la plantare tuberculii formeaza coltii de 2-3 mm lungime . Cartoful se planteaza timpuriu imediat ce terenul se zvanta . Nu marimea tuberculilor de samanta determina producitia ci densitatea de plantare care trebuie sa fie de 230-280 mii tulpini principale /ha . La folosirea de tuberculi in grosime de 40-50mm , la o densitate de 600 000 cuiburi /ha este necesara o cantitate de samanta de 3 to. Distanta intre randuri este de 60-70cm , iar pe rand 14-40cm .

LUCRARI DE INGRIJIRE - difera in functie de metoda de plantare In situatia plantarii cartofului fara bilon ,pina la rasarirea coltilor ( 20-30 zile ) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare Se realizeaza astfel afinarea solului,combaterea crustei si a buruienilor in curs de rasarire sau abia rasarite Nu se realizeaza combaterea buruienilor ajunse in faza de 3- 4 frunze ,din cauza ca sunt inradacinate ,deja..Pina la rasarire se executa 2-3 lucrari de grapare : prima imediat dupa plantare ,a doua ,imediat ce se observa formarea crustei,iar a treia la inceputul plantarii Numarul de grapari este in functie de umiditate,starea de imburuienare,de natura solului si de intervalul de la plantare pina la rasarire .Graparea se face cu grapa cu colti reglabili cu coltii orientata inapoi fata de directia de inaintare a agregatului pentru a evita vatamarea tuberculilor sau a coltilor acestora

Prasilele - sunt lucrari de combatere a buruienilor dar si de refacere a bilonuluiBilonarea - incepe cu prima prasila cind plantele au 15-20 cm inaltime iar bilonul este redus

ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele Dupa 10-14 zile se executa al 2 lea prasit ( a doua bilonare ) cu bilonul mai mare decit la prima executie .Acum este obligatorie si o prasila manuala pe rind cind se perfectioneaza si lucrarea de bilonare

( se face un bilon mai mare )

PlantatuI cu bilon - exclude grapatul inainte de rasarire,dar necesita o prasila oarba cu cultivatorul echipat cu cutite speciale ,in forma de T inters si rarite pentru musuroire In timpul rasaritului, cultura se grapeaza peste biloane cu grapa falsa sau cu grapa cu colti la care coltii sunt orientati spre inapoi fata de directia de inaintare pentru a evita vatamarea tuberculilor Cind plantele au 10 -15 cm se refac biloanele efectuindu-se si o prasila manuala In perioada de vegetatie se mai executa 2 lucrari de intretinere si de refacere a biloanelor

Folosirea erbicidelor in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu bilon Erbicidele : Gesagard,Sencor,Afalon,Dual se administreaza pe intrega suprafata in doze de 2- 6 kg/ha ,in perioada dintre plantat si rasarit ,concomitant cu lucrarea de rebilonare Erbicidele se pot administra si dupa rebilonare .

Udarile la cartof se repartizeaza pe 2 faze de vegetatie : formarea tuberculilor ( cresterea stolonilor si tuberizarea ) si cresterea tuberculilor In prima faza se fac 3-4 udari prin asperiune si 2-3 prin brazde cu norme de udare de 400-650 mm,iar in faza a doua se fac 4-5 udari cu norme de 3 00-3 5 Omm in functie de textura solului si metoda de udare La inceput intervalul dintre udari este de 10-12 zile iar apoi de 6 - 8 zile ,in faza a doua .

Mana cartofului - se combate cu : Turdacupral 0.3%,Mancozeb 0.2%,zeama bordeleza 0.1 %,Ridomil 0.25%,Curzate 0.2'%,Melody 0.2%

Gindacul din Colorado - Regent 0.1%,,Actara0.1% ,Victenon 0.05%,Fastac 0.02%,Decis 0.05%.

Recoltarea - in functie de destinatia pe care o au tuberculii si starea sanitara a plantelor ; cind tuberculii au eel putin 30 g se pot recolta .

Productia - 40-80 t/ha.

INTRODUCERE IN VITICULTURA

DEFINITIA SI CONTINUTUL VITICULTURII

Termenul de viticulture deriva din limba latina: "vitis" = vita de vie "cultura" = cultivare,

ingrijire

Viticultura reprezinta o ramura de baza a horticulturii, care studiaza particularitatile

biologice si modul rational de cultivare a vitei de vie, cu scopul de a pune in valoare potentialul

biologic al soiurilor si de a realiza o eficienta economica ridicata

Viticultura cuprinde trei parti distincte:

Partea generala studiaza • originea, evolutia si sistematica vitei de vie,

morfologia si anatomia, ecologia, biologia fi fiziologia vitei de vie care fundamenteaza

tehnologiile de cultura;

Tehnologiile de producere a materialului saditor viticol cu valoare biologica

si tehnica ridicata,prin diferite metode , ere sa permita infiintarea unor plantatii viticole

corespunzatoare.

Tehnologia de infiintare si intretinere a plantatiilor viticole

roditoare,care sa asigure valorificarea conditiilor ecologice si a potetialului

biologic al soiurilor cultivate, in conditiile realizarii unei eficiente economice

ridicate.

IMPORTANTA VITICULTURII

Valorifica superior fondul funciar:Vita de vie realizeaza rezultate foarte bune pe terenurile in panta, erodate, nisipuri si

soluri nisipoase, mai putin favorabile sau chiar improprii alter culturi.Pe plan mondial, 47% din plantatiile viticole sunt amplasate pe terenuri in panta, ajungandu-se pana la 60% in Elvetia si Germania.Prin cultura vitei de vie se realizeaza stabilizarea terenurile in panta, reducerea eroziunii solului si continuarea proceselor de solificare.

Sursa de profitCultura vitei de vie asigura obtinerea unor venituri importante Valoarea productiei obtinuta la

hectar echivaleaza cu cea realizata pe circa 10 hectare de culture cerealiere.Pentru populatia din zona de deal, cultura vitei de vie, reprezinta principala, uneori, singura sursa de venit.Venituri importante se obtin in special pentru struguri de masa, care4 -realizeaza productii mari de struguri, ce sunt valorificatr rapid, fara cheltuieli suplimentare pentru prelucrare si depozitare, la preturi avantajoase.

Sursa de hrana importantaProdusele viti-vinicole, strugurii si vinul in special, au o contribute insemnata in alimentatia

umana.Strugurii simustul, datorita continutului bogat in zaharuri simple saruri minerale, vitamine,substante pectice, au asupra organismului uman un effect energizant, mineralizant reconfortant si chiar therapeutic. Un kilogram de struguri proaspeti furnizeaza organismului GOO-1200 calorii iar un kilogram de stafide pana la 2600 de calorii, valoarea alimentara fiind superioara, majoritatii fructelor si se apropie de cea a unor alimente de baza; un kilogram de struguri echivaleaza cu l,5-2kg. de mere, 2 kg. de pere, 3-5kg. de tomate, 1,0 kg. cartofi, II de lapte, 0,5-0,8 kg carne. Vinul, principalul produs rezultat din struguri, este "cea mai sanatoasa si igienica bautura "(L>Pasteur, 1878), consumat rational (in special vinul rosu), are un effect benefic asupra organismului uman, fiind considerat un aliment si un medicament.

Asigura locuri de muncaViticultura solicita un volum mare de forta de munca (80-100 z.o./ha), asigurand ocuparea

fortei de munca din regiunile viticole, unde o mare parte din populatie isi castiga existenta din aceasta activitate.

Baza de materii prime pentru economia nationala Strugurii reprezinta material prima pentru o gama larga de produse viti-vinicole, prelucrate in industria alimentara: vinuri, compoturi, stafide, dulceturi.

Rol peisagisticPlantatiile viticole au si un rol peisagistic, infrumusetand cadrul natural, deseori rustic, in

care este cultivate vita de vie.Rolul peisagistic este mult mai accentuat cand vita de vie este cultivate in gopodariile populatiei, in jurul locuintelor, prin conducerea in diverse forme , care sa corespunda criteriilor estetice.

SITUATIA VITICULTURII IN ROMANIA

Conditiile deosebit de favorabile de clima si relief , pe care vita de vie le intalneste in aproape toate regiunile tarii, au determinat ca viticulturea si vinificatia sa reprezinte o ocupatie traditionala in Romania. Suprafetele ocupate cu vita de vie, productiile obtinute, tehnologile de cultura alicate au fost diferite in functie de conditiile social-economice a perioadelor istorice parcurse.

Atacul filoxerei de la sfarsitul sec. al XlX-lea la care s-au asocit cele doua boli criptogamice de origine Americana, mana si fainarea, au determinat o criza puternica in evolutia viticulturii, criza care a fost depasita prin altoirea soiurilor europene pe portaltoi de origine americana, si modificarea tehnologiilor de cultura. Dupa anul 1900 incepe refacerea si dezvoltarea viticulturii, suprafata cultivate cu vita de vie creste treptat, ajungand un maxim de 300400 ha in anul 1971, dupa care s-a redus treptat , ajungand in anul 1990 la 223600 ha.

Promulgarea legii fondului funciar (Legea 18/1991) si reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole au determinat cresterea suprafetelor viticole, dar aceasta crestere s-a realizat, in special, pe seama hibrizilor producatori direct!.

Patrimoniul viticol al Romaniei, care cuprinde plantatiile de vii roditoare, terenuri in pregatire, pepinierele viticole era de 254400, in anul 2002, reprezentand 1,7% din suprafata agricola.

Din suprafata ocupata cu soiuri nobile, soiurile pentru struguri de masa reprezinta 15400 ha (12,8%) iar soiurile pentru struguri de vin 108400 (87,2%).

Semnificativ pentru viticulture romaneasca este situatia pepinierelor viticole, cu numai 121 ha (0,05%), a plantatiilor cu portaltoi cu circa 300 ha (0,12 ha), si a suprafetei ocupata cu plantatii tinere de 2151 ha (0,8%).

Patrimoniul viticol se afla intr-un process de imbatranire evidenta Din totalul plantatiilor viticole roditoare de 242700 ha, 7739(23,8%), au varsta de pana la 20 de ani, iar!32387 ha (54,6%) au peste 20 de ani.

Pentru mentinerea potentialului de productie al plantatiilor viticole este necesara o rata anuala de reinnoire a plantatiilor viticole de % (in jur de 10000 ha.

Zona viticola PericarpaticaAceasta zona este cea mai intinsa corespunde centurii pericarpatice de dealuri sau coline si

campiilor piemontane periferice acestora si cuprinde peste 50 % din suprafata viticola a tarii. Relieful este predominant deluros cu expozitii favorabile: estice, sudice si vestice si cu potential pedo-climatic de certa pretabilitate viticola. Zona este recunoscuta prin calitatea si finetea vinurilor albe in primul rand, secondate, mai ales spre sud, de cele rosii. Ea cuprinde 5 regiuni viticole: Regiunea viticola a Podisului Moldovei; Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura Carpatilor, Regiunea viticola a Podisului Getic, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Banatului, Regiunea viticola a dealurilor si campiilor Crisanei si Maramuresului.

Regiunea viticola a Piemontului de la Curbura CarpatilorAceasta regiune viticola corespunde in cea mai mare parte cu zona piemontana dintre Valea

Trotusului (Adjud) si Valea Prahovei (Ploiesti), desfasurata pe o lungime de 200 km si o latime de 5 -10 km. Este regiunea cu cea mai mare omogenitate a condifiilor ecologice, cu cel mai mare procent al utilizarii viticole pe unitate de suprafata (intre 25 - 75 % din terenul agricol) si cu cea mai mare productie de struguri la hectar din tara. Este regiunea cu cel mai tipic peisaj viticol din Romania.

Relieful de campie piemontana, aplecata uniform sau in trepte largi spre exterior (alt. de 100 -300 m) este fragmentat de vai in suprafete cvasitabulare sau larg valurate colinar, cu expozitii favorabile culturii vitei de vie. Pantele versantilor sunt moderate (3 - 10°), dar local sunt mai accentuate (20 - 45°) cu procese deluviale mai intense.

Climatul este temperat cu accente continentale favorabil culturii vitei de vie, in special din punct de vedere heliotermic: temperatura medie anuala este de 10° C (intre 9,5 si 10,5°), durata perioadei de vegetate 195 zile (185 - 210 zile), radiatia globala este de 120 - 130 kcal/cm2 )din care 85-90 kcal-cm2 in timpul vegetatiei), suma insolatiei reale din perioada de vegetate 1550 ore (1320 -1780 ore), suma temperaturilor active este de 3260° C (3120 - 3400° C), suma anuala a precipitatiilor este de 550 mm (intre 500 - 600 m), din care cea 350 mm cad in perioada de vegetatie. Temperaturile minime din timpul iernii coboara pana la -25-35° C si pun, in general, rar in pericol cultura vitei de vie (l-2ani din lO).

Solurile cu utilizare viticola sunt cemoziomuri argilo-iluviale, soluri cenusii, soluri brun-roscate sau brurie-luvice si pe arii mai restranse rendzine, pseudorendzine si litosoluri.

In aceasta regiune viticola exista 5 podgorii: Panciu, Odobesti, Cotesti, Dealurile Buzaului si Dealu Mare.

Regiunea este specializata in producerea vinurilor albe si rosii de calitate superioara din soiurile: Feteasca alba, Feteasca regala, Aligote, Sauvignon, Pinot gris, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Feteascd neagrd, Pinot noir §i Merlot. In regiune se produc si cantitati insemnate de struguri pentru masa in special din grupa Chasselas (mai ales in podgoriile Panciu, Odobesti, Cotesti) la care se adauga soiurile Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnd alba, Coarnd neagrd si Bicane.

Indrumarea tehnica este asigurata de Institutul de Cercetari pentru Viticultura si Vinificatie de la Valea Caiugareasca si Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Odobesti si Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasa - Buzau.

CULTURA VITEI DE VIE IN ROMANIA

Diversitatea factorilor fizico-geografici (ecologici), prezenta Munjilor Carpati, a Muntilor

Apuseni, cursului Dunarii si a influentei Marii Negre, conduce la formarea unor ecoclimate regionale si la

gruparea plantatiilor viticole in functie de vocatia naturala, traditie, conditiile social-economice, care

personalizeaza un spatiu geografic, in unitati taxonomice: zone, regiuni, podgorii, centre si plaiuri viticole

(V.D. Cotea si colab., 2000).

Zona viticola reprezinta unitatea taxonomica teritoriala cea mai intinsa, mai putin omogena in

privinta cadrului natural, din care se realizeaza o gama foarte larga de produse viti-vinicole. Specificul

reliefului cu prezenta coroanei carpatice in mijlocul tarii, a impus delimitarea a trei zone viticole: Zona

Intracarpatica, Zona pericarpatica si Zona Danubiano-Pontica.

Regiunea viticola este o imitate teritoriala de gradul II, subordonata zonei, caracterizata prin

conditii morfo-pedo-climatice relativ asemanatoare, cu sortimente si directii de productie viti-vinicole

specifice.

Podgoria este unitatea traditionala, de gradul III, subordonata ierarhic regiunii. Ea se

caracterizeaza prin condifii specifice de clima, sol §i relief, prin soiuri cultivate, prin metode de cultura si

procedee de vinificare folosite, care in ansamblu, due la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu

insusiri asemanatoare.

Central viticol este, obisnuit, inclus in spatiul unei podgorii, iar uneori in afara acesteia, cand isi

pastreaza un anumit grad de independenta. Se caracterizeaza prin factori specifici de clima, sol si

sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul viticol este mai

restrans teritorial si mai specializat decat podgoria.

Plaiul viticol constituie unitatea elementara, cea mai restransa teritorial si cea mai omogena

ecologic si viti-vinicol.

CARACTERELE MORFOLOGICE, PARTICULARITATILE

BIOLOGICE ALE VITEI DE VIE

Consideratii generaleVita de vie este o planta lemnoasa multianuala, formata din aceleasi organe pe care le intalnim la

toate plantele superioare: radacina, tulpina ramificatii lemnoase anuale si multianuale, muguri, lastari,frunze, carcei ,inflorescente si flori. Lasata in stare libera ea creste si se dezvolta ca o liana, atingand ,uneori ,lungimi de cativa metri. Luata in cultura si supusa an de an operatiilor de taiere, vita de vie isi reduce habitusul si capata forma de tufa, cunoscuta in practica viticola sub denumirea de butuc.

RECUNOASTEREA PARTILOR MORFOLOGICE ALE BUTUCULUI

Organele lemnoase ale butucului de vita de vie se grupeaza in doua mari sisteme: sistemul subteran si sistemul aerian. Alcatuirea morfologica a sistemului aerian este diferita in functie de forma de conducere a vitelo in plantatii (joasa, semiinalta, inalta), iar cea a sistemului subteran, in functie de modul de inmultire a vitei de vie(prin butasi, marcote, vite altoite).

RADACINA (sistemul subteran)Sistemul radicular este reprezentat prin totalitatea radacinilor de varste si ordine diferite ale

butucului.Alcatuirea sistemului subteran:

Radacina reprezinta un organ vegetative de baza a vitei de vie care asigura ancorarea in sol a butucului, absorbtia si transportul apei si sarurilor minerale, depozitarea unor substante de rezerva.Radacina influienteaza vigoarea de crestere a partii aeriene,productia si calitatea acesteia,constanta fructificarii si longetitatea plantatiilor.

La vitele inmultite pe cale vegetative (butasi sau marcote) sistemul subteran este format din:- tulpina subterana- radacina

La vitele inmultite pe cale generative (prin seminte) sistemul subteran este alcatuita din:- radacina- colet

Tulpina subterana reprezinta portiunea de butas sau de marcota, care a fost ingropata in pamant la plantarea vitei de vie.Lungimea tulpimi subterane variaza in raport cu procedeele de inmultire a vitei de vie (butasi scurti, normali, lungi)obisnuit fiind de 20-40 cm.

Grosimea tulpinii subterane este cuprinsa intre si 10 cm, in raport cu varsta butucului.Baza tulpinii subterane este ingrosata si poarta denumirea de calcai.

La vitele provenite din seminte , sistemul radicular este pivotant si isi are originea in radicula embrionara.Din samanta se formeaza mai intai radacina principala care creste si se adanceste in sol ca un pivot, pe ea se formeaza radacinile secundare.

La vitele inmultite pe cale vegetative radacinile sunt dispuse de-a lungul tulpinii subterane si grupate in zona nodurilor, avand un aspect etajat.

Radacinile din etajul superior (superficiale) sunt raspandite in straturile superficiale ale solului pana la adancimea de -10 cm. Din punct de vedere practice aceste radacini nu sunt importante deoarece sunt afectate de inghet, seceta si sunt distruse annual prin lucrarile adanci, care se aplica solului in plantatiile de vita de vie. Aceste radacini se elimina in primii dupa plantarea vitelor prin lucrarea de copcit, cu scopul de a favoriza dezvoltarea radacinilor de la nodurile inferioare ale tulpinii subterane."

Radacinile din etajul mijlociu, care se formeaza in dreptul nodurilor de pe .portiunea de mijloc a tulpinii subterane sunt mai putin numeroase decat radacinile superficiale ,insa mai lungi si mai groase, avand un rol important in hranirea butucului;

Radaciniledin etajul inferior, care se formeaza in dreptul calcaiului tulpinii subterane sunt eel mai puternic dezvoltate si au un rol foarte important in hranirea butucului.

Radacinile care pornesc direct din tulpina subterana a butucului se numesc radacini principale. Pe acestea se formeaza radacini secundare, tertiare, etc., pana la 'ordinele VII-IX de

ramificare .Radacinile de ordinal I-V sunt radacini groase, de schelet, cu rol de fixare a butucului si depozitarea substantelor de rezerva.Radacinile de ordinele VI-IX reprezinta zona active a sistemului radicular, deoarece pe acestea se gasesc perisorii absorbanti.

La vitele tinere ,in primii ani de plantare numarul radacinilor este foarte mare(60-70 radacini). Odata cu inaintarea in varsta a vitelor sistemul radicular se dezvolta si exploreaza un volum tot mai mare de sol, de la 4- me. la vitele tinere la 20-25 me la vitele batrane.

Butucii mature prezinta numai 4-5 radacini principale si o masa mare de radacini subtiri, de ordin superior.

Cea mai mare importanta o au radacinile bazale, care asigura plantei o mai buna aprovizionare cu apa si substante nutritive, o rezistenta mai mare la seceta.

Majoritatea radacinilor la vita de vie se gasesc raspandite in sol, la 20-60 cm adancime, pe o raza de 1,5 - 3 m in jurul butucului.

Functiile radaciniiRadacina are un rol important in fixarea plantei in sol, in absorbtia si transportul apei si

substantelor hranitoare (nutritive), cresterea in lungime si grosime, inmagazinarea substantelor de rezerva, respiratie, etc.

Coletul reprezinta zona de trecere de la radacina la tulpina si este de cca. 2 ori mai gros decat

radacina principala (fig. 2).

Fig. 2 - Sistem radicular la vita obtinuta din samanta

PARTEA AERIANA A BUTUCULUI

Partea de deasupra solului (sistemul aerian)la vita de vie este alcaruit din organelemnoase si verzi.

Din grupa organelor lemnoase fac parte:- tulpina propriu-zisa- punctual de altoire- scaunul butucului

- coroana Din grupa organelor verzi fac parte:- lastarii- mugurii- frunzele- carceii- inflorescentele (cu florile)- strugurii (cu boabele)

Tulpina aeriana (trunchiul) reprezinta continuarea tulpinii subterane a butucului, deasupra solului.Lungimea tulpinii este diferita, in functie de forma de conducere a vitelor in plantatii:

- la vitele conduse in forma joasa, tulpina butcului este mentinuta prin taiere la lungimea de 20-30 cm;

- la vitele conduse in forma semiinalta, tulpina are lungimea de 60-80 cm;- la vitele conduse sub forma inalta, lungima tulpinii este mai mare de 100 cm;

Punctul de altoire se intalneste numai la vite altoite, marcand zona de trecere de la j tulpina subterana la tulpina aeriana a butucului.

In mod obisnuit punctual de altoire este situate la suprafata soluluisi sej recunoaste datorita ingrosariitesutuilor tulpinii in zona respective , sub forma unei galme.

Scaunul butucului se intalneste la vitele cultivate sub forma de tufa joasa sau semiinalta (capul inaltat) si reprezinta partea ingrosata din partea superioara a tulpinii aeriene.Acesta se formeaza in urma taierilor aplicate an de an vitei de vie, prin care se opreste cresterea in lungime a tulpinii.

Coroana cuprinde toate ramurile de ordine si varste diferite, aflate pe tulpina. Ramurile_care se formeaza direct pe tulpina butucului sunt ramuri de ordinul I, de schelet, pe care se afla ramurile tinere de 1-2 ani, numite coarde (fig. 7, 8).

Ramurile de schelet au varsta mai mare de doi ani si sunt denumite brate sau cordoane.

Brajele prezente, de regulS, numai la vitele conduse in forma clasica sunt ramuri de ordinul I,

care poarta ramificatii (elemente de rod) numai la varf si au o

Ti ., -f-r--fl_•*•** ps^» .* -^-r—-**->;'f

Fig. 7 - Elementele lemnoase ale butucului fa forma clasic ade cultura a - tulpina subteran

b - punctui de altoire; c - scaunul butucului; d - bratscurt (color); e - bra {lung; f- coarda de doi ani; g – coarda de un an

Fig. 8 - Elementele lemnoase la fonrmele inalte de culture: a - tulpina subterana b - punctul de altoire; c - tulpina; d - cordonul; e - coarda de doi ani; f - coarda de un an

pozitie mai mult sau mi putin verticala. Bratele sunt temporare daca se inlocuiesc dupa 3-5-8

ani sau permanente, cand sunt mentinute pana la defrisarea plantatiei.

Bratele, in functie de dimensiuni si elasticitate poarta denumiri diferite in practica viticola:

* ,,cotoare", cand sunt scurte (30-50 cm) groase si rigide;

* ,,corcani", cand sunt mai lungi (80-100 cm), mai subtiri si mai elastice.

Numarul bratelor pe butuc este variabil, de la 1-2, pana la 4-6, rareori mai multe.

Cordoanele prezente numai la formele inalte de conducere a vitei de vie, sunt ramuri de ordinul

I, care poarta ramificatii (elemente de rod) pe toata lungimea si au o pozitie mai mult sau mai putin

orizontala.

Numarul cordoanelor pe butuc este mai mic decat cel al bratelor, de obicei este 1 sau 2, rar mai

mare. Cordoanele sunt, de regula, elemente semipermanente ale butucului, ele, dupa 5-8 ani, sunt

inlocuite cu altele mai tinere.

Pe tulpina, brate si cordoane se observa un.ritidom multistratificat, format din straturi succesive de

scoarta secundara. Sub stratul mai tanar de scoarta secundara se afia muguri dorminzi, cu rol

important in regenerarea butucului. Ritidomul este ' format din tesuturi moarte, in curs de exfoliere si

poate servi ca adapost pentru diferiti daunatori ai vitei de vie, de aceea se recomanda ca acesta sa fie

indepartat odata cu taierea in uscat.

Coardele de dot ani se mai numesc ,,punti de rod" deoarece poarta coardele anuale roditoare.

Acestea au culoarea cenuaie deschisa a scoartei, care incepe sa se exfolieze, grosimea de 10-20 mm,

noduri putin evidente si nu prezinta muguri vizibili.

Coardele anuale sunt cele mai tinere elemente lemnoase ale butucului, se recunosc, usor

datorita culorii galben-roscat (cu diferite nuance in functie de soi) a scoartei, prezentei mugurilor

vizibili, a nodurilor si internodurilor evidente. Ele sunt subtiri (8-12 mm) si au 1-3 m lungime.

Coardele anuale pot fi roditoare sau neroditoare (lacome).

Coardele roditoare sunt cele formate pe lemn de doi ani si de reguia numai acestea formeaza

muguri fertili.

Coardele neroditoare (lacome) sunt crescute direct pe elementele de schelet ale butucului(tulpina,

brate, cordoane) si provin din muguri dorminzi. Exceptie de la aceasta regula fac hibrizii direct

producatori, la care coardele anuale prezinta muguri fertili indiferent de vatsta lemnului pe care se

formeaza.

S-a observat si in cazul unor soiuri vinifera (Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca),

prezenta mugurilor fertili pe coardele lacome, insa acestia au, de regula, o fertilitate inferioara celor de pe

coardele roditoare (M. Mustea, 1998).

1959) afirm

P. Huglin (a ca

,,mugurii de pe

coardele lacome

posedS aceeasi

capacitate de rodire

ca si cei de pe

coardele de rod cu

aceea§i putere

(vigoare) de

crestere".

Elementele lemnoase

care rezulta pe butuc la

taiere

Prin taierea de rodire, la

care este supusa anual vija de

vie, o parte din elementele lemnoase anuale sunt indepartate, iar alta parte sunt scurtate la

diferite lungimi, rezulta astfel elemente lemnoase noi, care poarta denumiri specifice in viticultura,

atribuite in special dupa lungimea acestora exprimata in numar de ochi (fig. 9).

Cepul rezulta prin scurtarea unei coarde anuale la lungimea de 1-3 ochi. Dupa coarda din care pro

vine si rolul pe care il indeplineste pe butuc, cepul poate fi:

* cep de rod, rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de 2-3 ochi si

are ca scop formarea lastarilor fertili, respectiv a productiei de struguri;

* cep de inlocuire (substitute) rezulta prin scurtarea unei coarde lacome (sau a unei

coarde roditoare aflata in apropierea bratului sau cordonului) la lungimea de 1-2 ochi

si are rolul de a forma coarde de rod pentru anul urmator;

* cep de siguranta, prezent numai la butucii condusi in forma semiinalta sau inalta

de conducere, situati in zona de cultura semiprotejata sau protejata; rezulta prin scurtarea

la 1-3 ochi a unei coarde aflate la baza butucului. Coardele rezultate din acesta, toamna

se protejeaza partial sau total si au rolul de a reface butucului in cazul distrugerii partii

aeriene de temperaturile scazute din timpul iernii, sau de a completa sarcina de rod in cazul

in care butucul a fost afectat partial.

Pe langa aceste tipuri de cep, la forma clasica mai pot fi identificaji cepi de coborare, prin

intermediul carora se formeaza lemn pentru apropierea (coborarea) de sol a elementelor (tulpini,

bratelor) butucului si cepi de rezervi, plasafi la baza brafelor, au rolul de a forma lemn care sa

permits atunci cand este nevoie inlocuirea bratelor.

Fig. 9 - Elementele lemnoase rezultate pe butuc la taiere: A - forma

clasica; B - forma Tnalta; a - cep de rezerva; b - cep de rod; c - cordi^S;

d - calara§; e - coarda de rod scurta; f- coarda de rod mijlocie; g -

Cordita de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la 4-7 ochi.

Calarasul prezent, de regula, la forma clasica, este de fapt o cordita (lungimea de 4-7 ochi)

situata in spatele unei coarde de rod, ambele elemente aflate pe acelasi lemn de doi ani. Se recurge la

calarasi in cazul butucilor cu brate insuficiente sau degarnisite, cu insuficient lemn anual. lungimea

calarasului este de circa jumatate din lungimea coardei de rod.

Coarda de rod rezulta prin scurtarea unei coarde roditoare la lungimea de eel putin 8 ochi. In

functie de lungime, coarda poate fi scurta, cand are 8-12 ochi, mijlocie, cand are 13-16 ochi,

lunga, cand are 17-20 ochi, lunga, cand are 17-20 ochi si foarte lunga cand are peste 20 ochi.

Elementele lemnoase prezentate anterior pot fi situate separat pe butuc, sau pot forma asociatii:

Veriga de rod reprezinta un cuplu format dintr-o coarda (cordita) de rod si un cep de inlocuire cu

pozitie inferioara, ambele elemente situate pe aceeasi portiune de lemn de doi ani. Aceasta veriga este

tipica sau adevarata. In unele situatii, cepul de inlocuire nu poate fi format pe aceeasi porjiune de

lemn de doi ani, ci undeva in apropiere, in acest caz veriga de rod este denumita disparata. In unele

tari (Bulgaria, Republica Moldova) pentru asigurarea lemnului de inlocuire la baza coardei de rod se lasa

2 cepi, caz in care veriga este numita veriga bulgareasca.

Biciul este o asociajie de elemente lemnoase, intalnita numai la forma clasica, formata dintr-o

coarda lunga de rod aflata in varful unui brat lung, legal de acesta printr-o portiune scurta de lemn

de doi ani. Biciul permite folosirea spafiului liber ramas intre butuci, in urma aparitiei golurilor.

Morfologia coardei. Coarda anuala este formata, din noduri §si internoduri (fig. 10).

Nodurile reprezinta portiunile ingrosate, aflate pe lungimea coardei. Nodurile au o grosime mai

mare cu 2,3 chiar 4 mm faja de internod, o nuanta mai inchisa la culoare (datorita acumularii in cantitate

mai mare a substanjelor de rezerva). Marimea si aspectul lor constituie caractere de specie si soi. La

noduri tesuturile sunt mai bine dezvoltate, mai bogate in substance de rezerva, iar lemnul vaselor de

lumenul este mic.

In dreptul nodului, in pozitie laterala, se afla ochiul de iarna,

alaturi de ochiul de iarna se afla copilul lemnificat, atunci cand

acesta isi matureaza suficient lemnul pana la intrarea in perioada

de repaus, iar sub acesta cicatricea lasata de frunza la cadere. Opus

mugurilor, dispusi intermitent (la Vitis viniferd) se intalnesc carceii in

partea superioara si pedunculii strugurilor (ramasi dupa recoltare), in

partea inferioara.

daca se face o sectiune longitudinals prin rod, se observa ca in

dreptul nodului canalul medular este intrerupt de un tesut lemnos

numit diafragma. Diafragma intrerupe complet canalul medular la

nodurile care prezinta carcei (putand avea forma plana, plan-

concava sau plan-convexa), sau partial, cand

diafragma are forma de triunghi dispus cu varful

opus mugurelui (fig. 11).'

Diafragma indeplineste rol mecanic (atribuie rezistenja coardei),

la nivelul ei se depoziteaza substante de rezerva (amidon), care sunt

folosite la pornirea in vegetatie, formarea radacinilor adventive sau a

calusului la punctul de altoire.

Diafragma este sensibila la ger, examinarea in primavara a culorii ei da indicatorii privind

rezistenta vitei la temperaturile scazute din timpul iernii.

Internodurile, campurile sau meritalele reprezinta portiunea de coarda cuprinsa intre doua

noduri.

Dimensiunile internodurilor depind de mai multi factori: specia sau soiul de vita de vie,

conditiile pedoclimatice si tehnologia aplicata. In general, internodurile sunt mai lungi si mai groase

la speciile americane folosite ca portaltoi (15-20 cm) si mai mici la varfele roditoare europene la care

lungimea internodurilor este cuprinsa intre 5-8 cm la soiurile slab viguroase (ex. Pinot gris), 10-

12-15 cm la soiurile viguroase (ex. Cramposie). Pe aceea§i coarda, lungimea internodurilor create

de la varf si de la baza spre mijloc (sunt mai lungi cele formate in conditii climatice favorabile),

de asemenea sunt mai lungi internodurile delimitate de carcei. Grosimea internodurilor oscileaza mai

pu|in, este cuprinsa, de regula, intre 8-12 mm.

Internodurile prezinta particularitati morfologice diferite in functie de specia si soiul de vita de

vie. Culoarea scoartei este caracteristica la caderea frunzelor, dupa

care se degradeaza sub acjiunea factorilor de mediu, ea variaza de la galben-deschis (Riesling

italian) la galben-roscat (Feteasca alba), pana la cafeniu-inchis (Muscat Ottonel). Aspectul

internodurilor poate fi striat (ca la majoritatea soiurilor), neted (Riparia gloire) sau paros (Riparia

tomentosa).

Fig. 10 - Coarda anuala: a - nod: b -

Fig. 11 - Prezenta diafragmei in zona nodului: a - diafragma plan-concava,

la nodul cu carcei: b - diafragma

Daca se examineaza o coarda in sectiune transversala, se observa ca aceasta nu are o forma

circulara, ci asimetrica, prezentand patru parti distincte (fig. 12), aspect cunoscut si sub numele de

dorso-ventralitatea coardei:

Lastarii sunt ramuri tinere, in varsta de pana la un an, cu o consistenfa erbacee (in primele faze de vegetable), pana la lemnoasa (inainte de caderea frunzelor), de culoare verde, cu diferite nuanje (roscata, vinetie etc.) in functie de soi. Ei sunt alcatuiti ca si coardele din noduri ai internoduri (fig, 13).

La noduri se afla frunzele dispuse solitar, altern 'si distih, iar in axila acestora se dezvolta mugurii.

La varf lastarul prezinta apexul (mugurele terminal) si internoduri foarte scurte, acoperite de frunzulite suprapuse.

Incepand cu nodurile 2-5 de la baza lastarilor fertili, la noduri, opus frunzelor, se gasesc 1-5 'inflorescente (de regula 2), iar deasupra acestora nodurile poarta carcei.

Caracterele morfologice ale lastarilor (dimensiuni, aspect) sunt asemanatoare coardelor, in care se transforma.

Fig. 13 - Lastarul tanar la Vitis vinifem: a - nod;

b - intemod; c - inflorescenta; d - frunza;

e - copil; f - carcei* generative, cand provin din

gemula embrionului. Pana la paritia primului carcei (nodul 4-11), lastarul are o forma pentagonala in sectiune transversala, cu

dispunerea runzelor pe cinci ortostihuri, dupa formula 2/5, dupa primul carcei lastarul capata forma specifica cu dispunerea distiha a frunzelor (1/2);

Originea lastarilor poate fi:

* vegetativa, cand provin din mugurii situati pe organele lemnoase ale butucului. In functie de mugurii din care se formeaza lastarii pot fi:

principali, cand provin din mugurele principal al ochiului de iarna, secundari (de inlocuire), formati din mugurii secundari, tertiari, mugurii tertiari ai lacomi din mugurii dorminzi situati pe elementele de schelet ale butucului.

Dupa fertilitate, lastarii pot fi: fertili, cand poarta inflorescente ai provin de regula din mugurii principali, uneori din mugurii secundari ai sterili, lipsiti de inflorescence, cand provin din mugurii tertiari ai dorminzi.

Pozitia lastarilor pe butuc este la majoritatea soiurilor mai mult sau mai putin pendula (dupa ce ating lungimea de 50-60 cm), la unele soiuri poate fi erecta (Columna, Rkatiteli).

Lastarul, la inceput erbaceu, se lemnifica treptat incepand cu internodurile de la baza, iar la sfarsitul toamnei, odata cu aparitia temperaturilor scazute, lastarul pierde parjile erbacei (frunze, varful lastarului cu internodurile nematurate) si se transforma in coarda.

Copilii sunt lastari anticipati, formati in timpul vegetatiei, la subsuoara frunzelor, din mugurii de copil. Copilii prezinta importanta la formarea rapida in verde a butucului, la completarea sarcinii de rod si chiar a producjiei la soiurile cu copili fertili (Perla de Csaba, Regina viilor etc.).

MUGURII

Mugurii sunt organe verzi, provizorii, reprezentate prin varfuri de crestere, prin intermediul carora are loc reluarea ciclului biologic anual al vitei de vie. Ei au formaconica si sunt considerati lastari scurti, in stare embrionara, fiind alcatuiti din meristeme

care prin diviziuni succesive, formeaza viitoarele parti componente ale lastarului(Zanoschi V. §i Toma C., 1985).

Mugurii la vita de vie se formeaza pe lastari la noduri, in axila frunzei si pot fisolitari (cu un singur con de crestere), asa cum sunt mugurii apicali, mugurii coronari simugurii dorminzi, sau grupaji cate 2-9 sub un invelis de protectie comun, alcatuind uncomplex mugural, cunoscut in practica viticola sub denumirea de "ochi" (O§lobeanu

M., Alexandrescu I. §i colab., 1980).Clasificarea mugurilor se poate face dupa mai multe criterii:1. Dupa pozijia lor pe lastar sau pe coarda, mugurii pot fi:

apicali, axilari, coronari §i dorminzi (fig. 16)Mugurii apicali (terminali) sunt muguri simpli, cu un

singur con vegetativ, situati in varful lastarilor si copililor, asigurand cresterea in lungime a acestora.

Mugurii axilari (laterali) se gasesc pe lastari si copil la subsuoara fiecarei frunze si la nodurile coardelor de un an. Acesti muguri sunt complecsi, alcatuiti din 2 - 9 muguri simpli si formeaza asa-numitul "ochi".

Mugurii coronari (unghiulari) sunt mugurii

Fig. 16 - Amplasarea mugurilor pe

lastar (dupa Martin T., 1988):A - lemn bianual; B - lastar

principal; C - muguri coronari;D - muguri axilari

dispusi de jur imprejurul bazei lastarului sau a coardei in forma de coroana, au o forma ascutita (unghiulara), sunt muguri simpli, au o fertilitate redusa si prezinta o rezistenta la ger mai buna de cat mugurii axilari, de aceea pot servi la refacerea butucului in cazul in

care mugurii ochiului de iarna au fost partial sau total afectati de ger (Atanasiu C. si colab, 1974).Mugurii dorminzi sum muguri microscopici, proveniti din mugurii secundari si tertian ai ochiului de

iarna ramasi inactivi, sunt dispusi la nodurile elementelor de schelet si semischelet (tulpina, brate, cordoane) si acoperiti de tesuturile secundare ale scoartei, reprezentand rezerva de muguri a butucului. Ei raman in stare de repaus o perioada nedeterminata si pornesc in vegetate numai in cazuri speciale, cum ar fi distrugerea din anumite motive a unei parti a butucului sau taieri severe care genereaza un dezechilibru intre sistemul radicular si cel aerian (Zanoschi V. si Toma C.; 1985; Tardea C. si Dejeu L., 1995).

FRUNZA

Frunza este un organ lateral al tulpinii, cu simetrie bilateraia, structura dorsaventraia,

crestere limitata, durata relativ scurta de viata, care se insera la nodurile tulpinilor si ramurilor.

Ontogenetic frunzele se dezvolta pe seama meristemului apical al tulpinii, primordiile foliare

apar acropetal in lungul apexului.

Dispunerea firunzelor pe lastar se face altern, distih (dupa formula 1/2), cu excepjia lastarilor

embrionari, la care primele 4-11 frunze (pana la primul carcel) sunt dispuse dupa formula 2/5.

Morfologia frunzei. Frunza la vita de vie este simpla, completa, alcatuita din limb, petiol si teaca.

La baza frunzei exista doua stipele caduce.

Limbul (lamina) este partea latita a frunzei, cea mai importanta, deoarece realizeaza functiile

specifice si intrunejte caracterele cele mai importante, folosite in ampelografie. Punctul de legatura

intre petiol si teaca se numeste punct petiolar. Limbul prezinta o nervatiune palmata formata din cinci

nervuri principale (fig. 22): nervura mediana (N1) care se afla in prelungirea petiolului, doua

nervuri laterale superioare (N2) si doua nervuri laterale inferioare (N3), toate avand ca origine punctul

petiolar. Ramificarea nervurilor principale se face dupa tipul penat, cu formarea nervurilor

secundare si tertiare etc., ultimele ramificatii se anastomozeaza, formand o retea dens.

Intre nervurile principale se observa niste intranduri numite sinusuri laterale, care pot fi

superioare (intre N1 si N2) si inferioare (intre N2 si N3) si o deschidere in zona punctului pefiolar numit

sinus petiolar.

Portiunea de limb delimitata de doua sinusuri poarta numele de lob, deosebindu-se: lobul

median, delimitat de sinusurile laterale superioare, lobi laterali superiori situati intre sinusurile

laterale superioare si inferioare si lobi laterali inferiori, aflafi intre sinusurile laterale inferioare si

sinusul petiolar.

Limbul prezinta caractere specifice soiului, care fac obiectul ampelografiei, cele mai importante sunt: marimea,

forma, lobia, forma si adancimea sinusurilor, dintatura, culoarea si aspectul, perozitatea etc.

Dupa marine (exprimata de obicei ca lungime, masurata intre punctul petiolar si varful mucronului), limbul este

mic, cand are sub 10 cm (Traminer, Pinot), mijlociu, cand are 10-15 cm (majoritatea soiurilor: Feteasca regala,

Chasselas dore), mare, cand are 15-20 cm (Ceaus, Dodrelabi), foarte mare, cand are peste 20 cm (Riparia gloire).

Forma limbului, data de raportul dintre lungime si latime si valoarea unghiurilor dintre nervurile principale,

poate fi orbiculara, reniforma, cordiforma, cuneiforma si pentagonala.

In functie de numarul de lobi (de sinusuri laterale) pe care ii prezinta, limbul poate fi: intreg (Cramposie), trilobat

(Afuz Ali), pentalobat (Feteasca alba), septalobat (Ceau§) si multilobat (Chasselas cioutat).

Forma sinusurilor. Sinusurile pot fi inchise i deschise. Sinusurile deschise pot avea forma de V (superficiale), U sau lira,

iar cele inchise pot fi complet inchise (lobii acopera complet sinusul) sau elipsoidale, avoidale, circulare, triunghiulare.

Marginea limbului poate fi dinjata, cand dintii sunt mici, ascutiti, perpendiculari pe limb (Aligote), serata, cand

dintii sunt ascutiti si orientati spre varful limbului (majoritatea soiurilor) i crenata, cand au varful rotunjit situaji

perpendicular pe limb.

Dintii pot avea o succesiune regulata, de obicei grupati cate 2-3 (Muscat de Hamburg), sau neregulata (Cadarca), pot

avea aceeasi culoare cu limbul sau o nuanta usor galbuie, mai ales spre varf (soiurile aromate). Dintii situati in varful

nervurilor principale (lobilor) sunt mai mari, poarta numele de mucroni si sunt caracteristici soiurilor.

Culoarea limbului este verde cu diferite nuante, mai inchisa pe partea superioara si mai deschisa pe cea

inferioara. Toamna frunzele soiurilor „albe" capata o culoare galbena-ruginie, a celor rosii o culoare rosietica cu diferite

intensitati, iar la soiurile tinctoriale (AlicanteBouschet), atat frunzele cat si lastarii se coloreaza in rosu-violaceu intens.

Limbul prezinta, in special pe partea inferioara, peri, in functie de prezenta, desimea, lungimea, rigiditatea lor, limbul

poate fi: glabru, scamos, pufos, catifelat sau pantos.

Petiolul este partea care sustine, asigura legatura intre limb si tulpina, orienteaza lunbul spre lumina,

amortizeaza socul mecanic produs de diferiti factori; are lungime si grosimea variabila si o forma semicirculara, cu o

adancime longitudinaia in forma de jgheab pe fata dinspre lastar. Petiolul are culoarea verde cu

nuante rosietice si vinetii si poate forma cu limbul un unghi obtuz, drept sau ascujit, rareori petiolul se afla in

continuarea limbului.

Teaca reprezinta partea latita, umflata de la baza petiolului, prin care frunza se insera pe lastar in dreptul nodului. Teaca

poate acoperi 1/2 sau 2/3 din circumferinja lastarului, in functie de specie si soi.

La baza frunzei se afla doua stipele, de regula slab dezvoltate si caduce (P. Galet, 1956).

CARCEI

Carceii sunt organe de agatare inserate pe lastar in dreptul nodurilor, opus frunzelor, avand aceeasi origine cu

inflorescenjele. Initial carceii au o consistent erbacee, iar in momentul in care intalnesc un suport, se infasoara in jurul

acestuia, crescand mai incet pe partea de contact si mai repede pe partea opusa si se lignifica, in caz contrar se usuca si cade.

Primele 1-4 noduri (la lastarii vegetativi) sau 4-11 noduri (la lastarii generativi) sunt lipsiti de carcei, dupa care

acestia pot fi dispusi: continuu (la fiecare nod), ca la Vitis labrusca, discontinuu uniform (dupa doua noduri cu carcei urmeaza

un nod fara carcei), caracteristic speciei Vitis vinifera si discontinuu neuniform (dupa mai multe noduri cu carcei, urmeaza

until sau mai multe noduri fara carcei), intalnita la hibrizii dintre Vitis vinifera si Vitis labrusca.

Carceii pot fi simpli (fara ramificatii), la sectia Muscodinia, sau cu 2, uneori 3 ramificatii la Vitis vinifera.

INFLORESCENTA

Florile la vita de vie sunt grupate in inflorescenta care este un racem compus de dichazii. Inflorescentele se intalnesc

pe lastarii proveniti din mugurii principali (uneori mugurii secundari), incepand cu nodul 3-5, opus frunzelor, avand dispozitie

si origine similara carceilor. Pe un lastar se formeaza 1-5 (de cele mai multe ori 2) inflorescence, in functie de soi.

Pentru a caracteriza fertilitatea soiurilor in practica vitica se folosesc urmatorii indicatori:

% de lastari fertili;

Coeficientul de fertilitate absolute(c.f.a.)=Nr de inflorescente / Nr de lastari

fertili ≥1

Coeficientul de feritiliate absolute(c.f.a.)= Nr de inflorescente / Nr total de lastari>/<1

Coeficientul de fertilitate absolut are valori eel putin unitare, coeficientul de fertilitate relativ are valori mai mici,

de multe ori subunitare. C.f.a. constituie un caracter mai stabil, ereditar, in timp ce C.f.r. este influentat de conditiile

naturale si tehnologice.

Formarea inflorescentelor parcurge doua etape: prima intramugurala, dureaza de la formarea mugurelui pana in

primavara anului urmator, in care se formeaza

primordiile de inflorescenta (rahisul si ramificatiile acestuia) si a

doua extramugural, dupa pornirea mugurelui in vegetatie, in care se

dezvolta scheletul inflorescentei si se formeaza florile. O inflorescenta

este complet formata inainte de inflorit, fiind alcatuita din (fig. 24):

peduncul, ramificatii de diferite ordine si flori.

Pedunculul reprezinta portiunea cuprinsa intre insertia pe lastar si

prima

ramificatie. Pedunculul este mai mult sau mai putin cilindric,

variabil ca lungime, de culoare verde sau rosu cu diferite nuante,

glabru sau pufos. Pe lungimea lui se observa un nod, unde

uneori se formeaza un carcel si de unde se poate rupe usor inflorescenta sau strugurele.

Rahisul sau axul inflorescentei se afla in prelungirea pedunculului. Prima ramificatie aparuta pe rahis este mai

lunga, uneori mai dezvoltata ai poarta numele de aripa. La unele soiuri ai a doua, chiar a treia ramificatie, ia aspect de

aripa. Urmatoarele doua ramificatii sunt dispuse opus pe rahis, la acela§i nivel sau la nivele apropiate; urma'toarele doua

ramificatii sunt dispuse de asemenea opus, dar in plan perpendicular fata de perechea anterioara. Dispunerea in continuare a

ramificatiilor de ordinul I pe rahis se face obisnuit in spirala, uneori in verticil. La unele soiuri (Selection Carriere,

Bakator), ramificatiile sunt dispuse de la inceput in spirala. La Aramon, dupa primele ramificatii asezate in spirala se observa

dispunerea in verticil.

Fig. 24 - Alcatuirea inflorescentei: A – peduncul, B - ramificatie sub forma de carcel; C - rahis; D- ramificatie de ordinul I; E - ramificatie de ordinal II; F - ramificatie de ordinul III; G – acinfloral; H - buton floral

O inflorescenta contine un numar variabil de flori, in functie de soi, conditiile climatice, tehnologie etc.; in medie intr-

o inflorescenta sunt 100-400 flori, numarul acestora putand ajunge pana la 1000, uneori mai mult (D.D. Oprea, 1965).

Dupa lungime inflorescentele pot fi foarte mici (sub 6 cm), mici (intre 6-10 cm), mijlocii (10-18 cm), mari (18-24

cm) si foarte mari (peste 24 cm).

Forma inflorescentelor poate fi: cilindrica, cilindro-conica, conica sau ramuroasa.

STRUGURII

Fructul la vita de vie este compus din totalitatea bacelor formate prin dezvoltarea ovarelor florilor ce

alcatuiau inflorescenta si se numeste strugure. Strugurii sunt formati din ciorchine si bace.

Ciorchinele rezulta din scheletul inflorescentei, este compus din: peduncul, rahis si ramificatiile de diferite ordine.

Pedunculul are o lungime variabila, de la 2,5 cm (Feteasca alba) pana la 7-8 cm (Afuz-Ali). La maturitatea deplina a

strugurilor, pedunculul poate fi lignificat (Aligote), semilignificat (Coarna neagra), sau erbaceu (Kis Mis).

Rahisul sau axul strugurelui se afla in continuarea pedunculului si poarta ramificatii de diferite ordine, pe care

se inserti pedicelele boabelor. Pedicelele au lungimea cuprinsa mtre 6-20 mm (mai scurte la soiuri pentru vin si mai

lungi la soiurile pentru masa), culoarea verde, verde-cafenie sau rosie. In varful pedicelelor se afla bureletul, rezultat prin

cresterea dimensiunilor receptaculului floral. Forma, marimea si culoarea bureletului poate fi caracteristica pentru unele

soiuri.

Strugurii reprezinta al doilea organ ca importanta (dupa frunza), utilizat in amelografie, datorita caracterelor

morfologice: marimea, forma, densitatea boabelor etc.

Marimea strugurilor se apreciaza dupa lungime si greutate, variaza cu soiul, conditiile climatice si tehnologia aplicata,

din acest punct de vedere Strugurii pot fi: foarte mici (sub 6 cm lungime si 50 g greutate), mici (6-10 cm lungime si 50-100

g greutate), mijlocii (10-18 cm lungime si 100-250 g greutate), mari (18-24 cm lungime si 250-500 g greutate) si foarte mari

(peste 25 cm lungime si peste 500 g greutate).

Forma strugurilor este data de raportul dintre lungimea ramificatiilor secundare formate pe rahis si poate fi

cilindrica, conica, cilindro-conica sau ramuroasa.

Dupa asezarea boabelor pe ciorchine Strugurii pot fi: foarte densi (batuti), cand boabele se deformeaza, densi, cand

boabele se ating fara a se deforma, rari (lacsi) si foarte rari.

Baca (bobul) prezinta, de asemenea, caractere morfologice specifice soiurilor folosite in ampelografie: marime, forma,

culoare, consistenja pulpei, gustul etc.

Marimea boabelor se exprima prin lungime (masurat intre cei doi poli), prin greutatea unui bob, respectiv a 100

bobe, sau prin numarul de boabe dintr-un kilogram. Se considera boabe foarte mici cele cu lungimea sub 6 mm; mici, cele

de 6-12 mm mijlocii, cele de 12-18 mm mari; cele de 18-24 mm si foarte mari, cele cu lungimea peste 24 mm.

Dupa greutate boabele se clasifica astfel: foarte mici, cand greutatea unui bob este mai mica de 1 g, mici (1,1-1,9 g),

mijlocii (2,0-3,5 g), mari (3,6-4,9 g) si foarte mari (peste 5 g) (St. Oprea, 2001).

Forma boabelor este data de raportul dintre lungime si latime, precum si de punctul de pe diametral mare, unde

bobul are cea mai mare grosime si poate fi discoidala (Babeasca neagra), sferica (Chasselas dore), elipsoidala

(Muscat de Hamburg), ovoidaia (Coarna neagra), obovoidaia (Muscat de Alexandria), cilindrica (Afuz Ali).

Culoarea boabelor este verde pana la parga, dupa care se schimba si devine tipica soiului la maturitatea deplina: alb-

galbuie (Plavaie), verde-galbuie (Creata de Banat), galben-verzuie (Feteasca alba), galben-aurie (Chaselas dore), gri (Pinot

gris), robz (Traminer roz), rosie (Cardinal, Rosioara), neagra, cu nuante de violet sau albastru (Feteasca neagra). Pigmentii care

dau culoarea soiurilor negre se afla in pielita, de ,unde sunt extrasi prin fermentarea pe tescovina, lipsind din mezocarp.

Unele soiuri pot prezenta pigmenti antocianici si in mezocarp, soiuri numite ,,tinctoriale" (Alicante Bouschet), caracteristica

fiind general valabila in cazul hibrizilor direct producatori.

Consistenta bobului la maturitate poate fr.carnoasa si crocanta (majoritatea soiurilor pentru struguri de masa),

semicarnoasa (Chasselas dore), zemoasa (soiurile pentru vin), mucilaginoasa (hibrizii direct producatori).

Gustul boabelor este dulce-acrisor, asociat uneori cu un gust ierbos, tamaios sau foxat, caracteristic anumitor soiuri.

plantatia de arbusti fructiferi - pentru recoltarea butasilor, obtinerea drajonilor de zmeur, rasadului de capsun si a marcotelor de agris si coacaz.

Sectiunea plantatiilor (culturilor) de inmultire a pomilor cuprinde : - scoala de puieti; - scoala de marcote; - scoala de butasi ; - scoala de pomi;

Suprafata unei pepiniere este in jur de 100 Ha., din care cea mai mare parte este rezervata celor doua sectiuni.Suprafata scolii de pomi este data de numarul si suprafata splelor si de asolamentul acestora. Asolamentul scolii de pomi este de 8 ani. Pentru 1 Ha. scoala de pomi, se rezerva 1 Ha. livada pentru recoltarea de altoiuri,

astfel, pentru o buna organizare se repartizeaza terenul pepinierei dupa cum urmeaza;-plantatii de seminceri - 5 Ha.-plantatii pomi pentru altoiuri - 2 Ha.-colectie de soiuri - 10 Ha.

-colectie de arborete (sau teren liber) - 9 Ha.-capsunarie - 2 Ha.-scoala de puieti - 4 Ha.-scoala de marcote - 2 Ha.-scoala de butasi - 3 Ha.-scoaa de pomi - 40 Ha.-specii ornamentale sau forestiere - 8 Ha.-rachitarie - 1 Ha.-teren pentru stratificat - 0,5 Ha.-perdele de protective - 2 Ha.-drumuri - 8,5 Ha.- constructii si curti - 3 Ha.

T O T A L 100 Ha.Parcelarea pepinierei

La delimitarea teritoriului destinat fiecarei sectiuni, se tine seama de anumite consideratii de ordin tehnic: Scoala de puieti:Se alege locul eel mai bun din suprafata destinata pentru sectiunea de inmultire a pomilor. El trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii :Sa fie in apropierea unei surse de apa, solul sa fie usor si fertil si usor indinat. Scoala de butasi:Se alege un loc care sa intruneasca aceleasi conditii ca si pentru scoala de puieti; Scoala de marcote:Se amplaseaza pe sol usor si fertil la marginea pepinierei Scoala de pomiSe amplaseaza pe cel mai plan teren. Pe restul terenului se amplaseaza plantatiile mame, de seminceri, livezile de pomi pentru

altoi, capsunaria si arbustii fructiferi.Suprafata unei sole este de 5 Ha. De aici se deduce ca pentru scoala de pomi este nevoie de 40 Ha. cand sola este de 5 HaPentru a infiinta 5 Ha. scoala.de pomi, in fiecare an este nevoie de 125.000-150.000 puieti de calitatea I. Pentru 1 Ha.

scoala de pomi este nevoie de 0,2-0,25 Ha scoala de puieti.

Pentru scoala de marcote se rezerva 0,1-0,2 Ha. pentru fiecare hectar scoala de pomi. Amenajarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic in vederea producerii materialului saditor

P e p i n i e r a de pom iRolul si important pepiniereiPepiniera este locul unde se inmultesc speciile si soiurile de pomi si arbusti fructiferi.

Pepiniera are scopul de a produce : - seminte de pomi; - puieti din seminte; - butasi si marcote inradacinate;- pomi altoiti;- arbusti fructiferi; Dupa felul lor, pepinierele sunt: -pepiniere de producfie;

-pepiniere experimentale - care, pe langa producerea materialului saditor selectionat, fac cercetari si experimentari legate de producerea materialului saditor si de studiul si incercarea soiurilor si portaltoilor.

CURSUL Nr. 3

Pomii din gradina si din livezi sunt de varste diferite de 4-100 ani si un numar de pomi trebuie inlocuiti.Deci, atat pentru refacerea cat si pentru dezvoltarea pomiculturii, este nevoie de material saditor, pomi altoiti cu coroana

formata, care sunt produsi in pepiniera deci rolul ei este de a produce pomi, iar important ei consta in aceea ca produce material selectionat si in cantitati corespunzatoare.

Amenjarea, organizarea si dotarea sectorului pepinieristic

Amplasarea si organizarea pepiniereiPrin amplasarea pepinierei, se intelege alegerea locului unde aceasta pepiniera va lua fiinta.Alegerea loculuiLa alegerea locului, se va tine seama de :

- condipe de mediu ale locului unde va lua fiinta, trebuie sa reprezinte pe cat posibil media conditiilor de clima a locului pe care il deserveste;

- locul pentru pepiniera, trebuie sa fie situat pe o artera de circulatie; la alegerea locului trebuie sa se tina seama de pretentiile tinerelor plante fata de condole pedo-dimatice evittndu-se localitatile cu o altitudine mai mare de 650-700 m. , sau unde temperature minima absoluta este de la -20° C pana la -26° C

- cantitatea anuala a precipitatiilor sa fie de 550-650 mm.; - puietii si pomii din pepiniera pretind un sol usor, reavan si fertil si cu un subsol profund;

Sectiunile pepinierei Partile componente ale pepinierei sunt:

Sectiunea plantatiilor mama care cuprinde :- plantatia de seminceri - necesara pentru extragerea semintelor; - plantatia de pomi altoiti din soiuri valoroase - care servesc pentru recoltarea altoaielor;

CURSUL Nr. 4

Elemente tehnologice privind producerea materialului saditor pomicol

Materialul saditor pomicol (pomi altoiti, puieti, marcote , butasi, drajoni) se produce in pepiniere specializate.In producerea materialului, sunt obligatorii respectarea sortimentului raionat in zona respective si normele de calitate.Materialul saditor trebuie sa prezinte insusiri deosebite de rezistenta, afinitate la altoire sjide calitate a fructelor, de

asemenea, inmultirea pomilor prin samanta nu se face prin amestecarea semintelor la intamplare, ci se recolteaza numai de la seminceri eliti.

Pe langa semincerii salbatici, se planteaza si soiuri nobile sau seminobile constatate ca bune pentru portaltoi.

Inmultirea pomilor prin samanta

Se face in vederea obtinerii de puieti de portaltoi in scoala de puieti care este o cultura anuala si fiecare pepiniera trbuie sa aiba obligatoriu scoala de puieti. Prin aceasta se inlatura unele probleme care pot aparea , prin aducerea puiietilor din alta parte cum ar fi : introducerea de boli si daunatori in pepiniera ; uscarea si deteriorarea puietilor, cumpararea unui material de calitate inferioara , decalarea epodi de plantare etc.

Samanta destinata pentru insamantare, se extrage din fructele speciilor de pomi care servesc ca seminceri . Semincerii pot fi : pomi altoiti sau franc, pomi nealtoiti ca : meri, peri, ciresi padurete, corcodusi etc.

Fructele destinate extragerii de seminte se recolteaza la completa maturitate fiziologica. Recoltarea fructelor provenite de la seminceri nealtoiti ca ; meri, peri pfidureti, ciresi se face prin amestecarea fructelor tuturor tipurilor din cadrul unei specii, deca se lucreaza cu amestec de samanta .

Fructele provenite da la .seminceri altoiti (portaltoi franc), se .culeg separat pe soiuri iar sa'mmta nu se amesteca". La gutui se folosesc fructele provenite de la soiurile romanesti mai bine adaptate.

Uscarea semintelor se face pana la umiditatea de 15-16% apoi se face recondi'ionarea semintelor care consta in inlaturarea impuritatilor, a semintelor seci si apoi sortarea dupa calitate.

Pastrarea semintelor se face in saci sau in lazi. Determinarea viabilitatii semintelor se face organoleptic, prin metoda gerrninarii si metoda colorimetrica.

Stratificarea semintelor se face in nisip, muschi sau turba , cu scopul de a pregati sammta pentru germinare.Durata de stratificare, pentru semintele care se seamSnS toamna este de 30-45 zile, iar pentru cele care se seamana

primavara perioada este mai mare.SemanatuI semintelor se poate face separat pe specii si se poate face manual sau cu maaina. inainte de semanat se face

pichetarea rindurilor, se executa rigole cu sapaliga, semintele mici (mar, par, gutui) se seamana cu nisip cu tot.Se acopera rigolele cu grebla In cazul cand se lucreaza mecanizat distanta de plantare este de 50-70 de cm intre benzi care

are 3 rinduri distantate la 10-15 cm. Aatncimea de semanat este de 2-3cm pentru semintele mici (mar, par si gutui) 4-5 cm. cirea , visin .

O scoala de puieti este considerata reusita atunci cand radurile de puieti sunt bine incheiate si fara goluri, far puietii sunt rasariti uniform.

Puietii au trei etape de crestere: -de la rasarire pana la venirea caldurii 15 iulie; este o crestere intensa, 15 iulie-1 septembrie - cresterea este redusa datorita temperaturilor ridicate si 1 septembrie-1 noiembrie - crestere normala. Cand puietii au 4-6 frunze, puietii se raresc la 5 cm. pe rind, se pot iriga si se fertilizeaza cu 150 Kg. ingrasaminte cu N. /Ha. In permanent se face combaterea bolilor si daunatorilor

Inmultirea vegetative a pomilorSe face pe doua cai :

- naturala - prin stoloni si drajoni; - artificiala - marcotaj, butasire , altoire ; Inmultirea prin drajoni

Se bazeaza pe insusirea unor specii de a da nastere a unor puieti din radacina (drajonare). Speciile care se inmultesc obligatoriu prin drajoni, sunt zmeurul si murul; Alte specii : prunul, visinul, migdalul pitic, porumbarul, au insusirea de a drajona puternic, dar inmultirea lor nu este rentabila.

Inmultirea prin stoloniEste caracteristica pentru frag si capsuni, care dau nastere unor tulpini taritoare care in contact cu solul, emit radacini in

dreptul fiecarui mugur din care se formeaza o rozeta de frunze. asemenea tulpini se numesc stoloni. Inmultirea prin butasireButasul este orice parte a tulpinii, radacinii sau frunzei care , fiind separata de planta mama si pusa in conditii favorabile

de crestere se dezvolta ca un individ independent. In practica pomicola, se deosebesc butasi de tulpina - caulinari si butasi de radacina - radiculari.

Orice butas, caolinar sau radicular are doi poli unul apical sau varf si unul bazal sau baza butasului.Varful va emite lastari . in practica pepinierelor, se inmulteste prin butasi numai coacazul, dar se mai pot inmulti prin

butasi lemnificati, gutuiul, paradisul, dusenul, alunul, corcodusul.Dupa felul lor pot fi :

- simpli - o ramura de 1 an;

- cu calcai - o ramura de 1 an pe lemn de 2 ani, ca un scut; - cu cartig - o ramura de 1 an, taiata de la planta mama cu o portiune de lemn de doi ani de 2-3 cm. lungime.

Epoca de recoltare a butasilor poate fi toamna dupa caderea frunzelor sau primavara inainte de a incepe vegetatia. Se planteaza in santuri de 18-20 cm adancime acaror loc se marcheaza prin pichetare Dupa plantare se trage jumatate din pamant cu sapa in sant, se calca, se uda apoi se trage si restul de pamant in sant pana la nivelul solului si se calca usor. Pe un metru liniar plantam 10-12 butasi, la 8-10 cm . In cursul perioadei de vegetatie se praseste, se uda. se combat bolile si daundtorii , se elimina butasii uscati sau bolnavi

Butasirea in verdeEste o metoda mai buna deoarece lastarii au o rezerva mai mare de substante stimulatoare au si frunze care produc

fotosinteza si due la inradacinare mai buna .Butasirea in verde se face in sere, rasadnite si slarii. Inmultirea prin marcotareSe numeste marcotare procedeul tehnic prin care un numar oarecare sau chiar toate ramurile sau lastarii de la o planta se

acopera cu pammt partial sau total, fara a fi detasate de planta mama ,pentru a emite radacini .Dupa terminarea perioadei de vegetatie ramurile si lastarii se dezvelesc si se detaseaza de la planta mama.Aceste noi plante poarta numele de marcote .Se inmultesc prin marcote : coacazul negru si rosu , agrisul, gutuiul, dusenul, paradisul, alunul si mai rar prunul, corcodusul si unele soiuri de mar.

Asolamentul si lucrarea solului in pepinieraIn pepinierS se aplicS un asolament la toate culturile de Tnmul{ire a pomilor: cultura de bazfi este scoala de puieti, de

butasj sau de drajoni; cultura premergStoare §colii de puieti, de pomi sau de butasi, este ~ formats din leguminoase perene sau leguminoase anuale;

cultura de bazS nu poate reveni pe acelasi loc decTt dup§ 3-4 ani; asolamentul scolii de pomi trebuie sS fie de 8 ani; se pot alcStui dup5 necesitate asolamente furajere, legumicole sau cerealiere.

Asolamentul §colii de puieti:- Pentru zonele cu precfpitatif anuale de 600-800 mm. trifoitrifoi (Tn anul al doilea de folosin{5) prdsjtoare leguminoasd scoala de puieti. Pentru j-egiunile cu precipitatii sub 600 mm. anual: lucemS (Tn primul an de folosintS); lucernd

(Tn al doilea an de folosintd) prSsjtoare leguminoasS scoalS de puieti

Lucrarea terenulul Tn peplnterS

LucrSrile solului pot fi :Iucr5ri premergStoare pentru Tnfiintarea culturilor ; lucrdri de Tntretinere; Lucrarea solului pentru §coafa de puietiLucrarea premergStoare TnfiintSrii culturii este tratarea solului Tmpotriva viermilor albi.Pentru scoala de puieti se face o ardturd adlnc5 la 20-25 cm. si una douS grape. Pentru parcela destinatd semintoaselor, se va

face o ardturS admcd de primSvarS la 30-35 cm. sau chiar desfundat din toamnS la 50 cm.Dup§ rasarirea puietilor, solul se mentine in permanenta stare de afmare, crusts sau buruieni, prin aplicarea a 7-8 prasile Tn

toatS perioada de vegetate.Lucrarea solului pentru §coa!a de pomi si marcote

Tnfiintarea acestor culuri se face numai Tn teren desfundat din toamn§, la adTncimea de 50-60 cm, lucrarea TncepTnd la mijlocul parcelei, §anturile r5mTnTnd la margine.

Nivelarea se face prim5vara, folosindu-se cultivatoare §i grape iar Tn perioada de vegetatie se va mobiliza terenul prin pra§ile mecanice si manuale.

2Altoirea cu ramura detasata

Este aceea la care altoiu! este o portiune de ramura cu 2-3 muguri, iar portaltoiul o planta Tntreaga sau un butas..Altoiul se aplica In vTrful portaltoiului sau lateral, TmbinTndu-se dupa diferite metode. Cele mai folosite sisteme in

pomiculture" sunt:Altoirea In copulatie

Se aplica atunci cmd portaltoiul §i altoiul au aceeasj grosime ambii component! se fasoneaza prin taieturi oblice de 2-2,5 ori mai lungi decTt grosimea lor.

Cele doua taieturi, egale Tntre ele, se aplica una pe alta TncTt sa coincida zonele cambiale, apoi se leaga strins §i se ung cu mastic. Aceasta este copulatia simpla §i se mai cunoa§te §i :

copula{ia englezeascd (ameliorate) - care se deosebe§te prin faptul ca pe cele doua taieturi oblice, se face ctte o limba, Tn scopul maririi suprafetei de contact. Dupa executarea limbilor, altoiul se Tmbina cu portaltoiul. Copulatia se poate aplica la toate speciile, mai putin la nuc.

CTnd diferenta de grosime dintre altoi §i portaltoi estte mare, altoire se face Tn triangulatie sau ( picior de capr§ ). Portaltoiul se taie putin Tnclinat, iar pe partea mai Tnalta §i cu scoarta mai neteda, se aplica altoiul. Altoiul se fasoneaza prin doua t5ieturi, tn doua planuri, sub un unghi de 60-70° astfel TncTt, taieturile §i partea r§masS cu scoarta, formeazS un triunghi. Din portaltoi, se scoate din scoarta §i lemn, o portiune triunghiulara egala cu cea de la altoi. In acest locas. , se fixeaza altoiul, mai adtnc cu 1-2 mm. zonele cambiale sa vina una Tn dreptul alteia apoi se leaga §i se ung cu mastic.

Altoirea Tn despicaturaPortaltoiul care este mult mai gros decTt altoful se fasoneaza §i se neteze§te cu cosorul .Daca se aplica un singur altoi ,

retezarea portaltoiului se face putin Tnclinat, iar despicarea se face numai Tn zona mai Tnalta . CTnd se pun doi altoi, despicatura se face transversal pe toata grosimea portaltoiului. Portaltoiul se despica cu cosorul sau cu despicatorul batfndu-se cu un lemn sau un mai mic. Altoiul se fasoneaza Tn pand cu tdietura Tn doua planuri mai lungi ca la triangulatie Tn unghi de 25-30° , ele nu se Tntretaie ca sa formeze muchie Tn lemn alb decTt putin Tn partea de jos , restul muchiei interioare , opusa ochiului de jos, este cu scoarta. Zonele generatoare trebuie sa vina una Tn dreptul alteia, de aceea se adTnce§te putin altoiul apoi se leaga sj se unge cu mastic.

Altoirea sub scoarta sau Tn coroana Este recomandata aceasta metoda sa se efectueze dupa ce pomti au pornit sa vegeteze §i se poate dezlipi u§or scoarta.

PTna Tn acel moment, altoii se pastreaza la o temperature scazuta sub 4-5°.C astfel TncTt mugurii lor sa nu porneasca .Altoiul, cu doi trei muguri, se fasoneaza sub forma de pan§ cu taietura oblica Tntr-un singur plan Tnsa mult mai lunga

decTt la copulatie.Scoarta portaltoiului se ridica cu o spatula de lemn, dupa ce a fost Tn prealabil putin despicata. tn locul dezlipirii scoartei,

se introduce altoiul, se leaga sj se unge cu mastic. CTnd scoarta este suficient de elastica, altoii se introduc fara despicarea prealabiia.

Oricare ar fi metoda de altoire aplicata primavara , ea se executa cTt mai aproape de coletul puietilor portaltoi §i se mu§uroie§te pTna la primul ochi al altoiului.

Altoirea lateral^

Este aceea Tn care altoiul se aplica lateral fara ca partea de deasupra a portaltoiului sa fie taiata Tn vederea altoirii. Ea se aplica atlt Tn pepiniere cTt sj Tn livada.

. Fasonatul puietilor -Este lucrarea de scurtare a rSdacinii si tulpinii puietilor in vederea plant§rii, radacina puietilor taindu-se scurt la 18-22

cm. de la colet. Tulpina se scurteaza la 8-10 cm. de la colet, ea putmd fi scurtata Tnainte de plantare sau dupa plantare, fiind mai bine sa se scurteze dupa plantare

Dupa" fasonare, r5d§cina puietilor se mocirieste Tntr-o mocirla f§cuta din lut §i balega de vac& amestecata cu apa, mocirlorea putfnd fi facuta in cad§ sau Tntr-o groapa". Puietii fasonati si mocirliti sunt repartizati la semnul de pe cablu Tn vederea plantaYii,

Plantarea puietilorse tnfinge plantatorul Tn pSmTnt drept Tn jos Tn dreptul semnului §i ITnga cablu la 25 cm. admcime;se scoate plantatorul din pammt, Tn locul lui ramTnmd o gaura ; se pune puietul Tn gaura, TncTt coletul acestuia sS fie la

nivelul solului; se Tnfinge plantatorul din nou Tn pammt, de data aceasta oblic, din afara Tnspre cablu, fncTt puietul se stringe ITnga cablu Tn dreptul semnului;

se scoate plantatorul din pSmmt si cu piciorul, se astupS gaura lasata de acesta cu "pSmTnt;se trage de varful puietului pentru a verifica daca" este bine plantat.

De mentjonat este c§ marcotele si butasii Tnradacinati se planteaza la adTncimea de 20-22 cm., indiferent daca toata" aceasta portiune este Tmbracata sau nu cu ra"dacini.

Dup§ ce s-a terminat un numSr oarecare de rmduri, se trece la bilonarea puiefilor, tragTndu-se cu sapa pamint de pe intervale, la baza puietilor facmdu-se un bilon cu Tnaltimea de 10-12 cm., de-a lungul rTndului.

Dupa" bilonare , care are ca scop mentinerea turgescentei tulpinii si de a o apdra de uscSciunea aerului si vTntuirior calde de primdvarS, se taie tulpina puietilor si se string la marginea parcelei pe alee, apoi se trece la mobilizarea terenului de pe 'intervale, apoi Tncep lucrSrile de Tntretinere a acestei culturi.

Se mai pot Tnfiin^a scoli de pomi:semSnare directs - scurteazS durata de producere a materialului sdditor prin semanarea Tn dreptul fiecarui semn de la

cablul de pichetat a 5-6 seminte scoase de la stratificare, ISsTndu-se Tn cuib dup§ r§s§rire un singur puiet semanatul executmdu-se Tn martie iar raritul la 30 de zile. Se aplica la speciile repede crescStoare (piersic, corcodu§, zarzSr)

prin repicarea puietilor - se poate face cu puieti tineri cmd acestia au 5-6 frunze sau cu puieti produsi Tn rSsadnite si transplantati cmd au 5-6 frunze sau cu puieti tineri produsi Tn ghivece nutritive Tn solarii, plantarea facmdu-se Tn mai.

LucraYile de Tntretinere a culturii In cTmpul IDeoarece la 20 de zile de la plantare, puietii Tncep sa dea frunze §i lastari, bilonul poate fi redus la jumState.Se Tncepe pregatirea puietilor Tn vederea altoirii prin Tnlaturarea lastarilor dati de pe portiunea de tulpfnd unde se va face

altoirea, dupa care se executa" o prasila Dupa data de 1 august, poate Tncepe altoirea puietilor, TncepTndu-se cu cei care T§i termina" mai repede perioada de vegetatie, astfel : parul, prunul, ciresul, piersicul, zarzarul, corcodu§ , visin , mar, gutui.

Echipa de altoire este formata" din trei muncitori - un altoitor si doi legStori. Totodata se face aprovizionarea cu altoiuri §i rafie (sootita 1 Kg. la 1000 puieti).

Altoirea Tncepe la orele 5-6 dimineata si TnceteazS la ora 11 , apoi se reia de la ora 17 , pma seara.Altoii, se pun spre nord si intotdeauna Tn interiorul rTndului de puieti. Dupa

8-10 zile se verifies prinderea altoiului. Altoiul prins, are petiolul verde §i la o atingere u§oara cu mTna cade, lasmd o urma verde sub mugurele altoit, TntrucTt el face suber de protectie. In cazul ctnd prtiolul este uscat §i nu cade la atingere, atunci mugurele nu s-a prins, iar puietii neprinsj se realtoiesc imediat.

DupS 14 zile de la prindere , legSturile se sISbesc, tSindu-se cu briceagul de jos Tn sus §i de pe partea opusa ochiului, legStura de rafie se TnlSturS de pe puiet sj se leagS din nou, fScTnd cite douS Tnf5s.urSri de rafie deasupra si dedesuptul mugurelui. AceastS a doua legatura, se mentine Tnca 14 zile la speciile care cresc mai repede (cires. , visjn, zarzSr, piersic) sj la 21 de zile la speciile cu cre§tere mai lentS (mar dusen , paradis , par, gutui, prun ).

. Referitor la numSrul de puiet,i altoiti §i neprinsi, se poate spune cS pierderile reprezinta 3-10% la sernintoase iar la sTmburoase reprezinta 1-5% §i la prun 2-14% iar pierderile se datoresc :

pierderi datorate unei afinitafi mai slabe dintre portaltoi §i altoi;efectuarea defectuoasS a altoitului; . - decalarea epocii optime de altoit ; §coala de pomt ctmpul II (anul II)Anul al ll-lea Tncepe efectiv din martie cmd se executa primele lucrari Tn pepinierS. §coala de pomi cTmpul II este

continuarea cTmpului I puietii sttnd Tn acefasj loc.dezvelirea ochilor mu§urof{f sau mveliti - se face dupS trecerea pericolului gerurilor mari ;taierea la cep - este o lucrare simpIS prin care se TnlSturS cu foarfeca tulpina puietului portaltoi la 10-15 cm. deasupra

altoiului sau a solului §i ca urmare aceastS portiune de tulpinS netSiatS poartS numele de cep, el sevind ca un fel de tutore pentru tinarul lastar altoi. Se mai practica §i metoda fara cep, Tn care caz se TnlSturS tulpina imediat deasupra mugurelui altoit. AceastS metodS are avantajul ca rana cauzata de t^ierea completa a tulpinii se cicatrizeaza repede, mugurele altoit are o pozitie terminals pornind mai repede Tn vegetatie, se face economic de forta de munca, deoarece la taierea cu cep , acest trebuie Tnlaturat definitiv de la baza Tn luna iunie §i de asemenea ar trebui TnlSturati §i ISstarii care au crescut pe acesta pma atunci.

TSierea tulpinii deasupra ochiului se face Tnainte de a porni Tn vegetatie, cu foarfeci bine ascutite §i se executa oblic si opusa mugurelui, pornindu-se de la nivelul vTrfului mugureluf. TSierea trebuie sS fie cu 0,5 cm. mai TnaltS decTt vTrful mugurelui.

altoirea Tn cTmpul II - se aplicS Tn cazul puietilor care nu au fost altoiti sau la care mugurele oculat nu s-a prins. Daca se altoiesc Tn primavara, puietii se reteazS la 10-12 cm. de la sol §i se altoiesc cu ramurS deta§atS, iar daca se altoiesc Tn vara , se recepeaza la 2-3 cm. de la sol §i se altoiesc Tn lemn nou .

plivirea cepului de lastari - se execute de cTte ori ace§tia au pornit deoarece ei consuma din hrana altoiului.palisarea ISstarilor altoi - se face Tn cazul cmd se lasS de la Tnceput cepul, de care ace§tia se leaga , cu rafie, fire

sintetice, cu scopul de a create drept §i a TnlStura curbura .ciupirea lastarilor anticipati - care iau na§tere din mugurii precoci de la subsuoara frunzelor, pentru ca altoiul sS

creascS nestingherit. LSstarii anticipati se ciupesc la 3-4 frunze §i se repeta pma dupa 15 august, cmd ace§tia nu mai au putere sa mai creascS .

taierea cepului - se executa la pomii care au cep, atunci cmd lastarul s-a lignificat , lucrare care se executa de la Tnceputul lunii august. Taierea cepului se poate face cu o foarfeca de vie , cu cosorul sau daca el este gros , cu fierastraul

6dintr-o singura miscare fara a lasa dot, fSr§ a intra In lemn §i ferind altoiul de vatamari.tratamente de combatere - se fac preventive si Tn mod special Tmpotriva afidelor care TmpiedicS cresterea lastarului.imprejmuirea cu gard - deoarece odat§ cu Incetarea vegetatiei se iveste pericolul ca iepurii s§ roadS altoii.formarea coroanei tn ctmpul II - se face la speciile cu crestere viguroasa, piersic si visin. Piersicul trebuie sa elibereze

obligatoriu pepiniera dupS doi ani , deoarece se Tngroasa si creste prea putemic Tn cTmpul III. El poate parasi pepiniera sub formd de varga fara coroana sau sub forma de pom cu coroana. Proiectarea coroanei se face cind lastarul altoit are Tnaltimea de 100 cm. cind se scot la inel tot,i Idstarii pma" la mdltimea de 60 cm. se lasa 4 lastari porniti din muguri succesivi si se suprimS restul de lastari ce se afla" deasupra uftimei ramuri. §coala de pomi ctmpul III (anul III)

In aceast§ scoala , care este continuarea cimpului II se proiecteaza coroana, iar pomul paraseste pepiniera cu etajul I format. Aici se executa lucrarile :

. - verificarea stSrii ISstarilor - se urmaYeste forma din care a iesit ISstarul din iarn§, fiind al doilea an pe care altoiul Tl petrece Tn pepiniera . Din aceasta iarna, pomul trebuie s3 ias§ sub forma de vargS sanatoasa . Daca lastarul a suferit, dupd pornirea Tn vegetatie pomii degerati se Tnlatur§ , iar daca are puterea de refacere se recepeazd la 2-3 ochi deasupra punctului de altoire si se alege un l^star care se dirijeaz§ pentru a forma trunchiul.

proiecterea coroane! si formarea el - sunt douS lucrari principale caci productia de fructe este influientat§ de forma de coroana. pentru a stabili Tnaltimea si forma de coroand pe care le va avea pomul, trebuie cunoscute:

TnaltJmea trunchiului - viitorului pom depinde de specie, soi si mai ales de portaltoiul folosit si forma de coroanei ce se va adopta Tn cultura pomului. Trunchiul pomului va avea urmatoarele Tnaltimi conform STAS-ului :

120-150 cm. - pentru pomii cu talie mare, trunchi malt si portaltoi vigurosj ;80-120 cm. - trunchi mijlociu, pentru pomii cultivati Tn livezi si grSdini altoiti pe portaltoi vigurosi;50-60 cm. - trunchi pitic sj semipitic, pentru palmete altoiti pe paradis, gutui, dusen §i 30-60 cm. - trunchi pitic.

formele de coroanS Acestea pot fi :libere;obligate clasice;obligate moderne;

Principiul proiectaYii si form§rii coroanei este acelasi pentru toate formele de coroanS Tnsci tehnica diferS dupa" forma de coroanei adoptata . Lucrarea de proiectare decurge astfel:

se face analiza pomului, daca el este apt pentru forma de coroanei;se stabileste limita dintre cele trei parti si anume trunchiul - portiunea de unde vor lua nastere ramurile coroanei si cepul

- de care se va palisa ISstarul de prelungire sau axul coroanei. La executarea lucrarii de proiectare se foloseste o sipc£ gradatS Tn cm. si un foarfece;

pentru a demonstra cum se executa proiectarea , se foloseste un model ca de exemplu - piramida franceza; - se ia rigla si se a§aza ITnga pom , admitindu-se ca se adopta varianta cu trunchiul mijlociu (0,80-1,20 cm) si ca se fixeaza Tnaltimea trunchiului la 1m . De la 1 m. Tn sus deci Tn partea din care vor lua nastere ramurile coroanei, se numara 6 muguri consecutivi din care 5 vor da nastere ramurilor de ordinul I al primului etaj, iar al saselea, axului coroanei. Cel de al saselea mugur trebuie sa fie situat Tn dreptul locului unde a fost cepul. Taierea are

scopul de a limita Tnaltimea trunchiului si de a permite cresterea ramurilor din etaju! Iciupirea lastarilor - lastarii de Tngro§are de pe trunchi se ciupesc pma la 20 iunie la 4-5 frunze de cite ori este nevoie;

palisatul - se face la lastarul de prelungire;tSierea la inel - la ISstarii de Tngro§are se face pTna" la 1 iulie, ei tSindu-se la inel cu cosorul dintr-o singura taietura fara

a l§sa dot. §coala de poml ctmpul IV (anullV) Aparitia acestui cTmp este determinate de urma"toarele cauze:accidente climatice - ger, grinding;lipsa de vTnzari;material de calitate inferioara";

§coala spi.tal - este locul unde se planteaza pomii nevinduti. Ei se planteaza" la distanfa de 1/0,5m. iar ramurile din coroanS dupa" plantare se vor tala scurt la 2-3 ochi. ei pot petrece aici 2-3 ani dar ar trebui evitata aceasta §coala deoarece pomii TmbStrTnesc §i apoi se prind greu Tn livada". Valorificarea materialului saditor

evaluarea materialului sdditor - se face Tn luna septembrie prin numarare, numarul probabil de puieti se stabiles.te folosind rama metrica si se numSrS puietii cuprinsj Tntre laturile sale. Se iau 10 probe pentru fiecare specie iar o evaluare mai precisS presupune luarea a ctte 10 probe pentru 2500 mp. Probele luate se aduna" sj se Tmparte la numSrul lor rezulttnd numSrul de puieti la mp. care se Tnmulteste cu suprafata ocupata de specia respective obtinTndu-se productia probabila".

epoca - la care se scoate materialul saditor este Tntre 1-15 noiembrie. Puietii, marcotele si pomii la care nu a cfizut frunza pTn§ la data respective' , se desfrunzesc Tnainte de a fi scosj din pamint;

scoaterea materialului sSditor - este o lucrare principals , de modul cum se executa depinde calitatea acestuia.puietii din scoala de puieti - se scot cu plugul , sunt sco§i de pe rind si lasati pe brazda Tntoarsa de unde sunt luati de

muncitori. Puietii sco§i sunt sortati si stratificati;marcotele - se scot manual prin distrugerea bilonului, se dezvele§te baza tufei si cu foarfeca se taie fiecare marcotS de

la punctul de insertie cu butuculpomii - se scot cu pluguri speciale sau manual. La scosul manual se face pe o parte a rTndulul la o distant^ de 15-20 cm

un sant de 50 cm. Din partea opusa san{ului se Tnfinge cazmaua la 15 cm. de pom si cu ajutorul ei, se salta pomul Tn sus iar Tn acelasj timp, un alt muncitor trage pomul din pa"mTnt.

productia §i calitatea materialului saditor - se exprima numeric si pe calitdti la unitatea de suprafata . Productia de puieti este de 200000-300000 bucSti la Ha la specific sTmburoase §i de 130000-200000 bucati la speciile semintoase. Puietii trebuie s5 TntruneascS conditiile prev§zute de STAS - sa aib5 autenticitate de 100% , sa fie viguro§i, Tn vTrsta de 1 an, sa aiba radacina sanatoasa , tulpina sanatoasa , fSr§ v§t§mSri de ger sj paraziti. Productia de buta§i este de 80-120000 bucfiti la ha marcotele 80-140000 buc. la ha iar productia de pomi altoi'ti - la cais 12-15000 buc. la ha, paY 19-21000 buc/ha, prun 11-17000 buc/ha , cire§ 18-20000 buc/ha la mar 20-22000 buc./ha . Pomii trebuie sa aiba asigurata autenticitatea 100% , sa fie lipsiti de paraziti declarati periculo§i, sa aiba radacini cu trei ramuri de 35 cm , sa fie sanatoase fara pete §i vatamari. Tulpina sa fie dreapta , fara urme de degeraturi §i cu coaja neteda" .

sortarea materialului saditor - se face la pomi Tn timpul scoaterii din pamint , se face pe timp bun afara iar la puieti, marcote si butasj , dupa ce s-a terminat scosul. Sortarea butasjlor, marcotelor .i puietilor se face cu calibratorul, se

8numa'ra si se leag§ Tn pachete de 50-100 bucSti an cazul cmd se transports, altfel, se stratified f§ra a fi legati.stratificarea materialului - se face cu scopul ca radacinile s§ fie ferite de ger, uscaciune iar tulpina de ger si atac de

iepuri si soared. PSstrarea se face prin stratificarea sa Tn pammt, Tn santuri. Locul unde se stratifies materialul saditor trebuie s§ Tntruneasca" urmdtoarele condi^ii :

s§ fie aproape de sediul pepinierei;ferit de stagnarea apei rezultat§ din ploi sau topirea zSpezii;

Tmprejmuit pentru a fi ferit de iepuri, s§ nu fie Tn vecinStatea magaziilor, si perdelelor de protectie care sunt gazde pentru soared;

Puietii, marcotele si butasii se stratifica Tn santuri cu admcimea de 40 cm, puntndu-se Tn sant ra'sfirati, culcati pe partea unde s-a pus pSmmtuI scos odata cu sSparea santului, se acoperd apoi rSdStina si o parte din tulpind cu p§mmt m§runt si se calcd cu piciorul. Tn continuare se ia pammt de alaturi §i se pune peste puieti TncTt se face prin scoaterea pSmmtului un alt sant Tn care se pun alti puieti pTna se termina stratificarea lor.

. Pomii se stratifica la fel Tn santuri fie drept Tn picioare fie culcati pe stratul de pammt care se "scoate la facerea santului. aici, santurile se fac adTnci, TncTt sa asigure acoperirea Tn Tntregime a rSdScinii si a 35-40 cm din tulpinS.

gazarea materialului saditor - se face Tn mod obligators de catre delegatul fito-sanitar care emite si un buletin privind starea de sdndtate a materialului.

ambalarea, expedierea si transportui materialului - se face astfel. Beneficiarii din apropiere ridicS materialul neambalat, iar la distante mari se ambaleaza. Pomii se ambaleaza' cu radacina si tulpina Tntregi. Pentru exteriorul balotului se foloseste stuf, papurS, coceni de potumb , iar pentru interior, paie . Pe o arie mica se Tntind la sol 8 sTrme cu lungimea de 2-2,5 m si la 40 cm una de alta, ele se leagS la capete de ni§te tSrusi bStuti Tn pammt. Peste sarme, se pune un strat de 5-6 cm de paie , iar peste paie si de-a curmezi§ul sarmelor se pun pachetefe cu puieti care se asaz§ cu rdddcina la mijlocul balotului, apoi se string balotii. Balotuf se eticheteaza. Pomii Tnainte de a fi ambalati, se leaga Tn pachete de 10 bucSti.

CURSUL Nr. 5

Infiintarea plantatiilor pomicole §i lucrari de Tngrijire dupa plan tare

f n f i i n f a r e a l i v e z i l o r de pomi

- Un teren plantat cu pomi Tn mod definitiv Tntr-o anumita" ordine sj distant^, cu scopul de a produce fructe se nurne§te livada de pomi. Tipurile de livezi:

livezi comerdale;livezi pentru consum local;

• - grSidlnl familiale;livezi didactice,livezi experimentale;

plantatii de pomi; Felurile de livezi :culturi pomicole pure;culturi agropomicole;

cultura pomilor Tn fineat§; Alegerea locului pentru livadaTntocmirea planului de Tnfiintare; Examinarea florei pomicole §i faunei silvice Examinarea solului §« subsolului Apa

freatic5 Expoztyia terenului Relieful terenului Organfzarea terenuluiTntocmirea planului de suprafata sj nivelatie al terenului la scara 1: 5000

Parcelarea terenului Trasarea drumurilordrumuri principale;drumuri centrale;

drumuri secundare ;• Lucrari de amenajare a terenului Terasarea terenuluiterase individuate;

terase continui; Drenaje Infiinfarea perdelelor de protecjieperdele de protectia solului sau antierozionaleperdele de protectia pomilor sau antieoliene

Speciile de pomi care intra Tn schema unei perdele trebuie sa Tntruneasca urmStoarele conditii:sa fie adaptate la conditiile pedoclimatice ale locului respectiv;

S3 creasca repede, sa"'dep§§easca Tnaltimea pomilor din livada si ssi aiba o durata mai lunga decTt pomii;sS nu fie plante gazda" pentru bolile criptogamice §i daunatorii animali care ataca pomii;

sa aduca un venit oarecare ca fructe, lemn de foe din curatatura, araci

pichetajul in dreptunghi; pichetajul in evantai;sistemul de pichetaj Tn care pomii de pe doua" rmduri vecine nu se afla" fata in fata si la care un pom de pe un rind este

situat la jumatatea distantei dintre doi pomi situati pe rindul vecin, din aceasta" grupa" f§cTnd parte sistemele :pichetarea in chinconz;pfchetarea in triunghi echilateral;

pichetarea in triunghi isoscel; Sistemul de pichetare pe curbele de nivel Tehnica pichetajului Aparatura necesard:

aparat topometric - (teodolit, echer)mire; - - jaloane;

balize;panglici de otel;

strme gradate, fise, picheti, maiuri, scTnduri de plantat sau de fixat pichetii de control.

fncadrarea terenului:pe un teren organizat, unde terenul este Tmpartit Tn parcele iar acestea figureaza" pe schita de plan , se trece direct la

subparcelare;pentru Tncadrare este nevoie de o linie de baza care poate fi un drum , o sosea, o cale ferata, o linie de telefoane, iar

aceasta baza se materializeaza prin jaloane, borne si picheti. De la linia de baza, din punctele sale extreme, se ridica doua" perpendiculare care se unesc printr-o linie care Tnchide careul. CTnd avem o forma neregulatS, perpendicularele de pe linia de baza se ridica Tn a§a fel TncTt sa rezulte o figura geometries regulata", scoflndu-se' clinurile terenului la marginea acestei figuri, Lungimea si IStimea subparcelelor sunt determinate de relieful terenului, astfel lungimea unei subparcele poate ft egala cu lungimea parcelei, iar IStjmea poate fi de 50-100 de m dupa caz. Plantarea pomilor

Plantarea pomilor este lucrarea prin care pomii se planteaza la locul definitiv stabilit prin pichetare,epoca de plantare - s-a stabilit ca cea mai buna epoca de plantare este toamna deoarece:perioada Tn care se pot planta pomii este de durata" mare(de la 15 noiembrie pma la 20 decembrie) - epoca de plantare

se poate prelungi practic pma Tn februarie, deoarece Tn intervalul decembrie-februarie sunt perioade cTnd pSmTntuI nu este Tnghetat;

Tn aceasta perioada" fortele de miinca" sunt mai libere §i se pot g5si mai usor;din punct de vedere biologic, r§d§cina pomului plantat toamna emite primavara no! radacini care devin active;asigur§ o prindere mare la plantare si o crestere normals a ISstarilor Tn perioada de vegetate; Dezavantaje:costul manoperei de plantare se mareste prin lucrarea de Tnvelire a trunchiului pomilor Tmpotriva iepurilor;

Plantatul de primavara - dezavantaje:perioada de plantare este foarte scurt§;fortele de munca sunt ocupate Tn campania agricola de primavara ;prinderea pomilor la plantare este mai micS ;

pomii prinsi la plantare vegeteaza incet si dau cresteri mici, din care cauza formarea coroanei §i punerea pe rod TntTrzie;pomii trebuie udati Tn mod obligatoriu , marind astfel costul Tntretinerii;

frunze pentru cre§terea viermilor de matase; Perdelele de protectie pot fi :impenetrabile;penetrabile;

semipenetrabile, Amplasarea constructor Stabilirea speciilor de pomiTn cazul Tn care se stabileste sa se cultive mai multe specii de pomi Tntr-o livada situata Tntr-un trup, se va adopta

urmatoarea repartizare:pe trenurile plane sau aproape plane, speciile de pomi rezistente la vint ca : tires si nuc, se planteaza pe latura sau laturile

expuse vTnturilor dominante, iar restul speciilor Tn continuarea acestora;pe terenurile Tn panta, speciile pomicole se repartizeza Tn regiunile tipice pentru cultura pomilor - pe treimea

inferioara se vor planta marul altoit pe dusen , paradis si chiar mar franc, gutuiul sj parul altoiti pe gutui; pe treimea mijlocie se vor planta marul altoit pe mar franc, prunul §i nucul; pe treimea superioara se vor planta cire§ul §i vi§inul.

Tn regiunile cu regim pluviometric sub 550 mm anual, se repartizeaza: pe treimea infejioarS - marul, gutuiul §i prunul; - pe treimea mijlocie - se planteaza parul, piersicul cire§ul si nucul; iar pe treimea superioara - se planteaza caisul §i visinul.

Alegerea §i a§ezarea soiurilor pe teren Alegerea soiurilor se face dupS urmStoarele criterii:alcatuirea sortimentelor numai cu soiuri raionate pentru acea zona ;dintre soiurile raionate se alege unul sau eel mult dou§ sorturi valoroase

Tn livezile comerciale se alege unul sau dou§ soiuri cu epoca de coacere Tn acela§i sezon;pentru gradini familiale se aleg trei patru soiuri dintr-o specie, a caror epoci de coacere sunt diferite ,soiurile alese trebuie sa fie bune polenizatoare Tntre ele, adica sa fie interfertile;

asezarea soiurilor pe teren se face astfel:pe una si aceeasi parcels se planteaza soiuri la care fructele se coc Tn aceeasi epoca , astfel se reduc paza si cheltuielile de

recoltare;din cele douS soiuri alese pentru sortimentul unei livezi comerciale dacd sunt interfertile, au aceeasj epoca de coacere si

aceeasj valoare comerciala, se planteaz§ din fiecare soi un numar egal de pomi;Tn cazul soiurilor raionate care nu au valoare comerciala egala , se planteaz§ 4-5 rmduri din soiul cu valoare mare §i -1-2

rmduri din eel cu valoare mai mica dar care are putere mare de polenizare; Lucrdrile premergatoare plantdrii pomilordesfundatul terenului;pichetarea terenului;

stabilirea distantelor de plantare , care se face diferentiat Tn functie de talia §i vigoarea pomilor ; Tn functie de portaltoiul pe care s-a altoit specia respectiva; de felul de livada - astfel la cea obi§nuita distantele de plantare vor fi mai mici decTt Tn livezile unde lucrSrile se executa mecanizat; de conditiile de mediu - acolo unde frecventa §i intensitatea vmtului este mare , distanta de plantare va fi mai mic§ , pomii fiind mai de§i pe rind se pot apara mai usor. Pichetarea

Este lucrarea premergatoare plantarii pomilor si arbu§tilor fructiferi, prin care se stabileste pe teren locul unde se va- planta fiecare pom . Sistemele de pichetare sunt:

sisteme de pichetare in care pomii de pe doua rinduri vecine se gasesc fata Tn fat§ . Din aceastS grup§ fac parte:pichetajul in patrat;

SSpatuI gropilor: perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara - cea mai

indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. Forma gropilor: rotunda; pStrata; Trasul pamintului in groapa

dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nu se face inversarea straturilor;dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit, pSmTntuI din orizontul A (0-40 cm) se pune la fundul gropii, urmmd ca

restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. Tutoratul

Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare si se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§; -cTnd s-a fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la capete sS includS cei doi picheti de control, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost pichetul de baz§, dup§care tutorele se bate tn pSmTnt;

cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea, se poate face folosind panglica si strmele gradate pentru a fixa exact locul unde se va bate tutorul. Alegerea materialului saditor si

transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei, • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor; mocirlirea pomilor; Tehnica plantarii pomilor

alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect de plantare;udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara; musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna;

facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara; Tnvelirea trunchiului pomilor Tn aceeasi • zi cu plantarea, Tmpotriva iepurilor dac§ plantarea s-a fScut toamna.

Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea mu§uroiului si din pamtntul rezultat se face o copc§ cu marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari.

reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,- legarea pomilor de tutore; Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie

aplicate solului; lucrari de ingrizire aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata; sapatul cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe terenuri

inerbate ; Din a doua grupa:udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie; calusarea ramurilor prea apropiate de ax,

SpatuI gropilor: perioada cTnd acestea se executa este toamna , indiferent daca se planteazS din cauzd majors primavara - cea mai

indicate perioada fiind Tn luna septembrie si ele trebuie executate cu minimum 30 de zile inainte de plantare. Forma gropilor: rotunda; pStrata; Trasul pamintului in groapa

dacS pSmTntuI din orizontul B (40-80 cm) este bun, nu se face inversarea straturilor;dac§ pSmTntu! din orizontul B este nepotrivit, pSmTntuI din orizontul A (0-40 cm) se pune la fundul gropii, urmmd ca

restul gropii s3 se faca cu pammt de Tmprumut luat de alSturi. Trasul pammtului tn groapa se face cu 10-14 zile Inainte de plantare. Tutoratul

Punerea tutorelui se mai numeste si repichetare si se executa astfel: se repartizeaz§ cTte un tutore la fiecare groap§; -cTnd s-a fclcut suprapichetarea, si exista pichefii de control, se pune sctndura de plantare astfel Tnctt scobitura de la capete sS includS cei doi picheti de control, apoi Tn scobitura de la mijloc se pune tutorele care cade astfel pe locul unde a fost pichetul de baz§, dup§care tutorele se bate tn pSmTnt;

cTnd nu s-a f§cut suprapichetarea, se poate face folosind panglica si strmele gradate pentru a fixa exact locul unde se va bate tutorul. Alegerea materialului saditor si

transportul lui la locul de plantare pomii adusi la locul de plantare se stratifies imediat pomii care au sosit cu transportul de la distant^ mari si sunt vestejiti, se pun Tn bazine cu apa pentru recap§tarea turgescentei, • PregStirea pomilor inainte de plantare fasonarea rSdacinilor; mocirlirea pomilor; Tehnica plantarii pomilor

alcStuirea echipelor de plantatori; prezentarea modului corect de plantare;udatul pomilor obligatoriu dacS plantarea se executS primSvara; musuroirea pomilor daca plantarea s-a executat toamna;

facerea copcilor Tn jurul pomilor dac§ plantatul s-a executat primSvara; Tnvelirea trunchiului pomilor Tn aceeasi • zi cu plantarea, Tmpotriva iepurilor dac§ plantarea s-a fScut toamna.

Odata cu venirea primaverii se face Tnlaturarea mu§uroiului si din pamtntul rezultat se face o copc§ cu marginile de 15 cm pentru retinerea apei din ploi sau din udari.

reducerea ramurilor Tn coroanS - pentru a stabili un echilibru Tntre partea aeriana si radacina ,- legarea pomilor de tutore; Ingrijirea pomilor in primul an de la plantare lucrari ce trebuie

aplicate solului; lucrari de ingrizire aplicate pomului; Din prima grup& de lucrari:sapatul pomilor pe rind si pe Tntreaga suprafata; sapatul cercurilor Tn jurul pomilor cultivati pe terenuri

inerbate ; Din a doua grupa:udarea pomilor ori de cTte ori este nevoie; calusarea ramurilor prea apropiate de ax,

ciupirea ISstarilor porniti din mugurii lateral! si din cei terminal!, fa> 3-4 ochi

combaterea bolilor si dSunfitorilor;completarea golurilor;apaYarea pomilor Tmpotriva atacului iepurilor;stropirea pomilor dupa caderea frunzelor cu zeama sulfocalcica ;