7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 1/28
Testamentul
Testamentul
Sectiunea I – Notiunea de testament. Conditii de validitate1
Originea testamentului si a devolutiunii succesorale testamentare se pierde in negura
timpului, testamentul fiind intalnit in Egiptul antic, in Israel in timpul lui Moise, inSparta, in Atena, unde a fost introdus in timpul lui Solon si la triburile germanice.
El a fost insa ridicat pe culmi legislative in Roma antica, unde se considera o
dezonoare a muri fara testament. urisconsultul roman !lpian definea testamentul ca fiind
"manifestarea in conformitate cu legea a vointei noastre, pentru a avea tarie dupamoarte#.
In Legea celor XII Table a fost inscris principiul ec$ivalentei testamentului cu te%tul
legii& "'eea ce seful familiei ( pater familias) a dispus prin testament asupra bunurilor sau
tutelei copiilor sai sa fie ca o lege#.
Testatorul era comparat cu un rege care porunceste& " Dicat testator et erit lex
voluntas ejus*.
Ratiunea pentru care se acorda o e%clusivitate si mai tarziu preeminenta testamentului
este e%plicata de o lege din 'odul lui ustinian& "+in tot ce se poate refuza mai putinoamenilor este facultatea unui muribund de a avea o ultima vointa, el care in curand nu
va mai avea nici una#.
Omnipotenta lui pater familias a fost insa marginita la inceputul Imperiului Roman
prin introducerea unor limite ale dreptului de a dispune, care fac sa apara pentru primadata notiunea rezervei succesorale.
+reptul de a testa a fost in anumite perioade istorice contestat si c$iar desfiintat.
+e regula, aceasta contestare sau c$iar negare a fost un corolar al negarii dreptului de
proprietate privata, cum a fost in cazul revolutiei franceze din -/ sau al revolutiei rusedin /-.
+esi acest punct de vedere radical nu a fost consacrat legislativ tale quale, totusi, in
perioada socialismului obiectul proprietatii si al masei succesorale ce putea fi transmisa a
fost din ce in ce mai limitat.
'onstitutia Romaniei prevede e%pres in art. 01 ca "+reptul la mostenire estegarantat#.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 2/28
2rotectia dreptului la mostenire a figurat initial in proiectul 'onstitutiei ca alineat 1 al
art. 0, care se referea la garantarea dreptului de proprietate si a creantelor asupra
statului.
'onsacrarea sa intr3un te%t constitutional distinct se datoreaza importantei deosebite
pe care o prezinta dreptul de mostenire, precum si faptului ca in ma4oritatea constitutiilor democratice dreptul de mostenire este consacrat in te%te diferite de cele care consacra
dreptul de proprietate.
O dispozitie speciala care sa garanteze dreptul de mostenire a aparut necesara si
pentru motivul ca in sistemul legislativ al fostelor tari socialiste dreptul de mostenire era
supus unor ingradiri esentiale atat in obiectul sau, cat si prin ta%ele succesorale, avand cafinalitate ca dreptul de mostenire sa revina in cele din urma statului.
2entru a preveni astfel de abuzuri si a garanta si pe aceasta cale dreptul de
proprietate, 'onstitutia a inscris un te%t constitutional cu caracter special privind
garantarea dreptului la mostenire in Romania.
5 . Definitia, caracterele juridice si cuprinsul testamentului
Codul civil consacra principiul libertatii testamentare, dispunand in art. 955
alin. (1) ca „Patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legala, in masura
in care acela care lasa mostenirea nu a dispus altfel prin testament“.
ibertatea testamentara nu este insa absoluta. 6egea prevede in mod imperativunele ingradiri ale vointei liberale a testatorului in scopul prote4arii intereselor
patrimoniale ale unor categorii de mostenitori legali (rezerva succesorala).
!estamentul este actul unilateral, personal si revocabil prin care o persoana,
numita testator, dispune, intr"una din formele cerute de lege, pentru timpul cand nu
va mai fi in viata (art. 1#$% C.civ.).
a) Testamentul este un act juridic unilateral, care contine decimanifestarea de vointa unilaterala a testatorului de a produce anumiteefecte juridice.
El va trebui prin urmare sa indeplineasca conditia de validitate ceruta pentru actele
4uridice cu titlu gratuit privind capacitatea, viciile de consimtamant, cauza si modalitatile
vointei.
Este un act 4uridic unilateral pentru ca e%prima vointa unei singure persoane, a
testatorului, si va produce efecte la moartea acestuia.
Acceptarea legatului nu trebuie confundata cu acceptarea ofertei in materiecontractuala.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 3/28
Testamentul si acceptarea legatului sunt acte 4uridice unilaterale distincte, care nu
conduc la inc$eierea unui contract, fiind e%primate in momente diferite, si prin ipoteza,
neputandu3se intalni in timpul vietii testatorului si a 6egatarului.
b) Testamentul este un act juridic esentialmente personal si
individual care nu poate incheiat prin reprezentare sau cuincuviintarea ocrotitorului legal.
El este si un act individual care e%prima vointa unei singure persoane. Art. 789
'.civ. interzice sub sanctiunea nulitatii absolute ca doua sau mai multe persoane sa
testeze prin acelasi testament, una in favoarea celeilalte sau ambele in favoarea unei terte persoane.
c) Testamentul este un act juridic pentru cauza demoarte (mortis causa), intrucat efectele sale se produc numai lamoartea testatorului;
d) Testamentul este un act juridic solemn
:ointa testatorului trebuie manifestata, sub sanctiunea nulitatii absolute in una din
formele prevazute de lege;
e) Testamentul este un act juridic esentialmente revocabil.
Testatorul poate revoca sau modifica dispozitiile sale testamentare pana in momentul
mortii sale, fara ca acest lucru sa fie calificat ca un abuz de drept.
Renuntarea anticipata e%presa la dreptul de revocare este nula absolut.
Cuprinsul testamentului
+in enumerarea caracterelor 4uridice ale testamentului rezulta ca acesta este un act
4uridic e%ceptional, carmuit de unele reguli de fond si forma derogatorii de la dreptul
comun.
!estamentul nu este un act &uridic omogen cum este definit de art. 1#$% C.civ., ci
constituie o simpla forma in care pot fi imbracate mai multe acte &uridice de sine
statatoare, fiecare avand regimul sau &uridic specific.
'biectul principal al testamentului il constituie legatele, adica dispoitiile de
ultima vointa ale testatorului privind transmiterea patrimoniului sau la moartea
sa. nstituirea de mostenitor este principiul si baa intregului testament.
Nu mai putin Codul civil permite e*istenta testamentului, c+iar fara instituire de
legatari, dar cuprinand alte dispoitii de ultima vointa ale testatorului privind
mostenirea sa.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 4/28
n acest sens, art. 1#$5 C.civ. prevede ca „!estamentul contine dispoitii
referitoare la patrimoniul succesoral sau la bunurile ce fac parte din acesta, precum
si la desemnarea directa sau indirecta a legatarului. -laturi de aceste dispoitii sau
c+iar si in lipsa unor asemenea dispoitii, testamentul poate sa contina dispoitii
referitoare la parta&, revocarea dispoitiilor testamentare anterioare, demostenire,
numirea de e*ecutori testamentari, sarcini impuse legatarilor sau mostenirilor legalisi alte dispoitii care produc efecte dupa decesul testatorului.
Testamentul poate deci sa cuprinda alaturi de legate, sau c$iar in lipsa legatelor, si
alte dispozitii de ultima vointa ale testatorului, si anume&
a) sarcini impuse legatarilor sau mostenitorilor legali de naturapatrimoniala (legate) sau de alta natura;
b) numirea unui executor testamentar, imputernicit sa execute dispozi-tiile testamentare;
c) exheredari, adica inlaturarea de la succesiune a unor mostenitorilegali;
d) revocarea totala sau partiala a unui testament anterior ori retracta-rea revocarii anterioare;
e) partajul de ascendent;
f) recunoasterea de catre mama a unui copil neinregistrat in registrulde stare civila sau daca copilul a fost trecut in registrul de stare civila
ca nascut din parinti necunoscuti. ecunoasterea, chiar facuta printestament, nu se poate revoca;
g) recunoasterea de catre tata a copilului conceput si nascut in afaracasatoriei. ecunoasterea, chiar facuta prin testament, nu se poaterevoca;!
h) dispozitii cu privire la funeralii si ingropare, precum si orice altedispozitii de ultima vointa.
+ispozitiile testamentare cuprinse in testament reprezentand acte 4uridice de sine
statatoare pot produce efecte la date diferite.
egatele si celelalte dispoitii legate de transmisiunea succesorala vor produce
efecte la moartea testatorului.
Recunoasterea de filiatie va produce in sc$imb efecte imediat de la redactarea
testamentului, adica de la data manifestarii de vointa a testatorului. Ea se deosebeste de
celelalte dispozitii testamentare, in mod esential si prin irevocabilitatea sa.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 5/28
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 6/28
categoriei de acte din care face parte (recunoastere de paternitate, iertari de datorii
etc.).
A. Capacitatea
Pentru ca dispoitia testamentara sa fie valabila, testatorul trebuie sa aibacapacitatea de a dispune prin liberalitati sau alte acte &uridice referitoare la
transmisiunea succesorala (demosteniri, revocarea testamentului anterior etc.), iar
cel gratificat, sa aiba capacitatea de a primi prin testament.
-rt. 92 prevede ca orice persoana este capabila de a da si primi prin
liberalitati, cu respectarea regulilor privind capacitatea.
Conditia capacitatii de a dispune prin liberalitati trebuie indeplinita la data la
care dispunatorul isi e*prima consimtamantul.
Capacitatea este regula, iar incapacitatea, e*ceptia.
ncapacitatile trebuie sa fie e*pres prevaute de lege si sunt de stricta
interpretare.
<imeni nu poate renunta, in tot sau in parte, la capacitatea de a dispune si de a primi
prin testament, intrucat aceasta ar insemna o renuntare in parte la capacitatea de folosinta
ori, nimeni nu poate renunta nici in tot, nici in parte, la capacitatea de folosinta sau la ceade e%ercitiu.
Cel lipsit de capacitate de e*ercitiu sau cu capacitate de e*ercitiu restransa nu
poate dispune de bunurile sale prin libertati, prin e*ceptia caurilor prevaute delege.
3ub sanctiunea nulitatii relative, nici c+iar dupa dobandirea capacitatii depline
de e*ercitiu persoana nu poate dispune prin liberalitati in folosul celui care a avut
calitatea de repreentant ori ocrotitor legal al sau, inainte ca acesta sa fi primit de la
instanta tutelara descarcare pentru gestiunea sa. 3e e*cepteaa situatia in care
repreentantul ori, dupa ca, ocrotitorul legal este ascendentul dispunatorului (art.
9 C.civ.).
In afara incapacitatilor legale (de jure) e%puse mai sus, e%ista si cazuri
de incapacitate naturala, cand testatorul capabil de drept (de jure este, in fapt (de facto) lipsit temporar de discernamantul necesar pentru a dispune prin testament.
„!estamentul este valabil numai daca testatorul a avut discernamant si
consimtamantul sau nu a fost viciat (prevede art. 1#$ alin. (1) C.civ.).
ipsa discernamantului in momentul intocmirii testamentului (din caua
alienatiei sau debilitatii mintale ori a starii de boala, betie, +ipnoa, substante
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 7/28
+alucinogene sau stupefiante etc.) trebuie sa fie dovedita de cel interesat, nefiind
preumata legal ca in caul interisului &udecatoresc pe toata durata interdictiei. 4
Nu este incapabil sa testee comerciantul persoana fiica aflat in stare de
reorganiare si lic+idare &udiciara (faliment).
Capacitatea de a dispune prin testament se apreciaa la data intocmirii actului,
cand testatorul isi e*prima vointa.
3anctiunea incalcarii incapacitatilor legale sau a incapacitatii naturale de a
testa, care au ca finalitate prote&area vointei incapabilului si a intereselor familiei
lui, este nulitatea relativa a testamentului.1
3unt incapabili de a primi prin testament&
1) medici, farmacisti sau alte persoane, in perioada in care, in mod direct sau
indirect, ii acordau ingri&iri de specialitate dispunatorului pentru o boalaconsiderata mortala.
Sunt e%ceptate liberalitatile facute sotului, rudelor in linie dreapta sau colateralilor
privilegiati si libertatile facute altor rude pana la al patrulea grad inclusiv, daca, la data
liberalitatii, dispunatorul nu are sot si nici rude in linie dreapta sau colaterali privilegiati.
ncapacitatea e*ista si in privinta preotilor sau a altor persoane care acordau
asistenta religioasa in timpul bolii considerate mortale.
+aca dispunatorul a decedat din cauza bolii, termenul de prescriptie a actiunii in
nulitate relativa care sanctioneaza incalcarea dispozitiei legale curge de la data la caremostenitorii au luat cunostinta de e%istenta liberalitatii.
In cazul in care dispunatorul s3a restabilit, legatul devine valabil.
Incapacitatea se intemeiaza pe o prezumtie de influenta pe care o alta persoana o
e%ercita asupra vointei liberale a testatorului muribund.
4) 3unt, de asemenea, lovite de nulitate relativa legatele in favoarea&
a) notarului public care a autentificat testamentul
b) interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului
c) martorilor, in caurile prevaute la art. 1#%$ alin. (4) (martori la
autentificarea testamentului) si art. 1#%2 alin. ($) (martorii in caul testamentelor
privilegiate)
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 8/28
d) agentilor instrumentatori in caurile in care acestia intocmesc un testament
privilegiat
e) persoanelor care au acordat asistenta &uridica la redactarea testamentului
(art. 1##5 C.civ.).
Conditia capacitatii de a primi un legat trebuie indeplinita la data desc+iderii
mostenirii testatorului (art. 92 alin. (%) C.civ.).
Sanctiunea nulitatii relative se aplica si liberalitatilor deg$izate sub forma unui
contract cu titlu oneros sau facute unei persoane interpuse (art. //1 alin. () '.civ.).
Sunt prezumate pana la proba contrara ca fiind persoane interpuse ascendentii,
descendentii si sotul persoanei incapabile de a primi liberalitati, precum si ascendentii si
descendentii sotului acestei persoane (art. //1 alin. (1) '.civ.).
B. Consimtamantul
Pentru valabilitatea testamentului se cere ca vointa testatorului capabil sa nu fie
alterata de vicii de consimtamant.
6iciile de consimtamant, supuse in principiu reglementarilor de drept comun,
preinta totusi unele particularitati in materie testamentara.
In primul rand, datorita continutului eterogen, comple%, al testamentului, este posibilca viciul de consimtamant sa altereze numai una sau cateva dispozitii testamentare,
celelalte ramanand valide, spre deosebire de lipsa de capacitate care invalideaza
testamentul in intregime.
In al doilea rand, dolul se prezinta in materie testamentara sub forma captatiei sisugestiei.
El consta in intrebuintarea unor manopere (mi4loace) viclene si frauduloase de catre
viitorul legatar sau c$iar de catre un tert, cu intentia de a castiga increderea testatorului si
a3l determina pe acesta sa dispuna de averea sa in sensul in care nu ar fi facut3o din proprie initiativa.
In materie testamentara se admite ca manoperele frauduloase pot proveni c$iar si de
la un tert, care a actionat din proprie initiativa fara sa fi fost instigat de viitorul legatar sic$iar daca acesta nu a cunoscut activitatea tertului.
3anctiunea viciilor de consimtamant ale testatorului este nulitatea relativa a
testamentului sau numai a dispoitiilor testamentare afectate de vicii.
Termenul de prescriptie al actiunii in anulare este cel de drept comun si incepe sa
curga de la data desc$iderii succesiunii.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 9/28
C. Obiectul si cauza dispozitiilor testamentare
Pentru a fi valide, dispoitiile testamentare trebuie sa aiba un obiect determinat
sau determinabil si licit, iar caua lor sa fie reala, licita si morala.
Regulile generale privind obiectul si cauza actelor 4uridice se aplica si in cazultestamentului cu urmatoarele precizari.
:aliditatea dispozitiilor testamentare, in functie de obiect si cauza, trebuie analizata
cu privire la fiecare dispozitie testamentara in parte, e%istand o independenta relativa sub
acest aspect a dispozitiilor testamentului conceput ca forma 4uridica.
'biectul legatului trebuie sa fie in circuitul civil.
7l poate fi si un lucru viitor, care sa inceapa sa e*iste c+iar dupa desc+iderea
succesiunii.
Nu sunt insa admise actele asupra unor mosteniri nedesc+ise (art. 958 C.civ.).
Nu poate deci forma obiect al legatului o succesiune viitoare (alta decat a
testatorului) nedesc+isa. n astfel de legat este nul absolut.
egatul cu titlu particular al unui bun individual determinat care ar apartine
unei alte persoane, facut de testator in cunostinta de caua este valabil, iar cel
insarcinat cu e*ecutarea legatului este obligat la alegerea sa, sa dea fie bunul in
natura, fie valoarea acestuia la desc+iderea mostenirii.
n sc+imb legatul este nul relativ daca testatorul, fara sa stie, a dispus de lucrulaltuia (art. 1#8% C.civ.).
'auza imediata ( proxima) a dispozitiilor testamentare este intentia liberala atestatorului (animus testandi aceeasi in toate testamentele.
'aracterul real, licit si moral sau dimpotriva fictiv, ilicit si imoral al cauzei se
cerceteaza insa in raport de causa remota (scopul mediat si concret diferit de la testament
la testament), adica in raport cu ce l3a determinat in concret pe testator sa dispuna infavoarea legatarului.
Astfel, liberalitatea facuta pentru a remunera intretinerea relatiilor se%uale este nula,avand o cauza imorala.
:aliditatea cauzei se cerceteaza in raport cu momentul redactarii testamentului, adica
in momentul e%primarii vointei testatorului.
7*istenta unei caue valabile este preumata relativ de lege (art. 14$9 alin. 4
C.civ.).
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 10/28
0ictivitatea, ilicitatea sau imoralitatea cauei trebuie sa fie dovedita prin orice
mi&loc de proba de catre cel care cere constatarea nulitatii dispoitiilor
testamentare.1
5 8. Conditii generale de forma pentru validitatea testamentului
2entru a fi valabila si a produce efecte, vointa testatorului trebuie sa se manifeste, sub
sanctiunea nulitatii absolute, in formele prevazute de lege.
egea stabileste doua conditii de forma, generale si comune tuturor
testamentelor, si anume, forma scrisa si forma actului separat.
A. Forma scrisa
=ormalismul legal in materie testamentara este determinat de intentia legiuitorului de
a prote4a vointa liberala a testatorului de influente sau presiuni, de a prote4a interesele
mostenitorilor legali (rudele si sotul defunctului) si, in sfarsit, de a crea si un instrument probatoriu destinat sa evite dubiul si controversele asupra ultimei vointe a de cujus!ului.
0orma scrisa a testamentului este ceruta de lege indiferent de felul testamentului
si de impre&urarile in care a fost redactat.
!estamentul verbal (nuncupativ) este lovit de nulitate absoluta.
=orma scrisa este prevazuta de lege ad solemnitatem (pentru validitateatestamentului) si nu doar ad probationem (pentru dovedirea lui).
Rezulta deci ca intentia testatorului de a dispune pentru cauza de moarte nu poate fidovedita prin alte mi4loace de proba (de e%emplu, martori), c$iar daca ar e%ista un
inceput de dovada scrisa sau daca a fost impiedicat sa testeze dintr3un eveniment de fortama4ora.
=orma scrisa este ceruta pentru validitatea intregului testament, a testamentului in
ansamblul sau si nu numai a legatelor.
'rice persoana care pretinde un drept ce se intemeiaa pe un testament trebuie
sa dovedeasca e*istenta si continutul lui in una din formele prevaute de lege.
:aca testamentul a disparut printr"un ca fortuit sau de forta ma&ora ori prinfapta unui tert, fie dupa moartea testatorului, fie in timpul vietii sale, insa fara ca
acesta sa"i fi cunoscut disparitia, valabilitatea formei si cuprinsul testamentului vor
putea fi dovedite prin orice mi&loc de proba (art. 1#$2 C.civ.).
Pretinsul legatar va trebui sa dovedeasca e*istenta testamentului, continutul si
validitatea sa de fond si formala si faptul distrugerii sau pierderii.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 11/28
B. Forma actului separat
-rt. 1#$8 C.civ. interice sub sanctiunea nulitatii absolute testamentul reciproc,
adica ca „doua sau mai multe persoane sa dispuna prin acelasi testament, una in
favoarea celeilalte sau in favoarea unui tert“.
'eea ce interzice legea este nu intrunirea materiala in cadrul aceluiasi inscris a doua
testamente, ele fiind independente c$iar si in acest caz, ci intrunirea 4uridica a vointelor
liberale a doi sau mai multi testatori in cadrul aceluiasi testament.
!estamentul reciproc contravine caracterului unilateral, personal si individual al
testamentului si este sanctionata cu nulitatea absoluta.
C. Sanctiunea
Nerespectarea conditiilor de forma privind intocmirea testamentului este
sanctionata cu nulitatea absoluta a actului.
7fectele nulitatii absolute sunt atenuate in anumite cauri.
a) "stfel, testamentul nul pentru vicii de forma da nastere unei obli-gatii morale in sarcina mostenitorilor defunctului, care poate constituicauza juridica a obligatiei civile pe care si-o asuma un mostenitor de aexecuta ultima vointa a defunctului, chiar daca este exprimata intr-untestament nul.
Potrivit art. 1010 C.civ. „Confrmarea unei liberalitati de
catre mostenitorii universali ori cu titlu universal aidispunatorului atrage renuntarea la dreptul de a opune viciilede orma sau orice alte motive de nulitate, ara ca prin aceastarenuntare sa se prejudicieze drepturile tertilor”.
b) #anctiunea nulitatii testamentului pentru nerespectarea formeinu afecteaza dispozitiile testamentare care, potrivit legii, pot facutesi in alta forma decat aceea testamentara, daca forma ceruta de legepentru acel act este respectata. (de exemplu, recunoasterea de liatiefacuta printr-un testament conjunctiv autentic, nul, este totusi valabilapentru ca este facuta in forma autentica.)
c) Testamentul autentic, sau testamentele privilegiate nule pentrunerespectarea conditiilor de forma sunt valabile ca testamenteolografe daca sunt scrise, datate si semnate.
rt. 10!0 C.civ. prevede principiul conversiunii ormeitestamentare dispunand ca „"n testament nul din cauza unui
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 12/28
viciu de orma produce eecte daca indeplineste conditiileprevazute de lege pentru alta orma testamentara”.
6alabilitatea conditiilor de forma ale testamentului se apreciaa dupa legea
romana in vigoare la data intocmirii lui, conform principiului tempus regit actum.
n ce priveste mostenirile cu element de e*traneitate, mostenirea este supusa
legii statului pe teritoriul caruia defunctul a avut, la data mortii, resedinta obisnuita
(art. 48$$ C.civ.).
' persoana poate sa aleaga ca lege aplicabila mostenirii in ansamblul ei, legea
statului a carui cetatenie o are.
E%istenta si validitatea consimtamantului declaratiei de alegere a legii aplicabile sunt
supuse legii alese pentru a carmui mostenirea.
+eclaratia de alegere a legii aplicabile se poate face in oricare din formele prevazute pentru validitatea testamentului. Aceeasi lege carmuieste si conditiile de forma pentru
revocarea declaratiei (art. 1980 '.civ.).
egea aplicabila mostenirii stabileste, printre altele si conditiile de fond ale
testamentului, modificarea si revocarea unei dispoitii testamentare precum si
incapacitatile speciale de a dispune sau de a primi prin testament si parta&ul
succesoral (art. 48$8 C.civ.).
n ce priveste conditiile de forma ale testamentului, potrivit art. 48$5 C.civ.
„ntocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt socotite valabile daca
actul respecta conditiile de forma aplicabile fie la data cand a fost intocmit,modificat sau revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricareia dintre
urmatoarele legi
a# legea nationala a testatorului$
b# legea domiciliului acestuia$
c# legea locului unde actul a ost intocmit, modifcat saurevocat$
d# legea situatiei imobilului ce ormeaza obiectultestamentului$
e# legea instantei sau a organului care indeplineste procedurade transmitere a bunurilor mostenite%.
In ce priveste interzicerea testamentului reciproc, consideram ca ea este o interdictiede forma, a carei incalcare este sanctionata cu nulitatea absoluta a testamentului, dar care
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 13/28
nu se aplica unui testament facut intr3o tara a carei legislatie nu interzice testamentul
con4unctiv.
Sectiunea a II3a – :iferite feluri de testamente
5 . Conditii speciale de forma. Notiuni generale
Pentru a produce efecte &uridice, vointa testatorului trebuie e*primata in scris.
'odul civil prevede diferite forme scrise prin care poate fi manifestata ultima vointa a
testatorului.
In functie de forma scrisa ceruta de lege, testamentele pot fi testamente obisnuite
(ordinare) si testamente privilegiate (e%ceptionale).
/eferindu"se la testamentele ordinare (obisnuite), art. 1#%# C.civ. prevede ca
„!estamentul ordinar poate fi olograf sau autentic“.
Codul civil reglementeaa insa in art. 1#%2 si alte testamente, denumite
privilegiate, care se inc+eie in impre&urari e*ceptionale (testamentul militarilor,
testamentul facut in timp de epidemie, testamentul maritim).
In sfarsit, legea speciala permite intrebuintarea unor forme speciale de testament
pentru legatele care au ca obiect anumite sume de bani sau pentru dispozitiile
testamentare ale cetatenilor romani aflati in strainatate.
7numerarea felurilor de testamente este limitativa si orice alta forma
intrebuintata cu finalitatea de e*primare a ultimei vointe a testatorului este nulaabsolut si nu produce efectele testamentului.
ntre diferitele feluri de testamente nu e*ista ierar+iare, ele au valoare &uridica
egala, e*presie a principiului ec+ivalentei formelor testamentare.
Rezulta de aici ca nu este necesara pentru revocarea sau modificarea dispozitiilor
testamentare o simetrie a formelor, adica o identitate a formei actului modificator sau
revocator cu testamentul modificat sau revocat.
Intre diferitele feluri de testamente e%ista insa multe deosebiri din punctul de vedere
al fortei probatorii a inscrisului in care este materializat testamentul.
5 1. Testamentele ordinare
A. Testamentul olograf
-rt. 1#%1 C.civ. prevede ca „3ub sanctiunea nulitatii absolute, testamentul
olograf trebuie scris in intregime, datat si semnat de mana testatorului“.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 14/28
Testamentul nu poate fi deci facut prin mi4locirea unui intermediar sau mandatar.
El trebuie sa fie opera e%clusiva si personala a testatorului.
Testamentul olograf prezinta mai multe avanta4e, fiind accesibil oricui stie sa scrie,
poate fi facut oriunde si oricand, nu necesita c$eltuieli si mai ales asigura secretuldispozitiilor de ultima vointa ale testatorului.
In sc$imb, el are si inconvenientele inscrisurilor sub semnatura privata, putand fi
falsificat si sustras de cei interesati, daca nu a fost depus intr3un loc sigur (de e%emplu, la
un birou notarial) sau nu a fost facut in mai multe e%emplare. In plus, el nu ofera nici o protectie testatorului impotriva viciilor de vointa.
'ele trei cerinte legale cumulative – scrierea, datarea si semnarea de catre testator –
sunt conditii cerute ad solemnitatem (pentru valabilitatea testamentului), si nu ad
probationem.
a) 3crierea testamentului olograf
Prima conditie ceruta pentru e*istenta testamentului olograf este ca el sa fie
scris in intregime de mana testatorului.
Se presupune ca in acest mod testamentul va fi e%presia libera si constienta a vointei
testatorului.
Testamentul poate fi scris pe orice suport material& $artie, scanduri, pergament, in
dosul unei fotografii etc.
Testamentul olograf poate fi facut si sub forma unei scrisori sau carti postale (per
epistolam, fiind necesar si suficient ca scrisoarea sa fie scrisa, datata si semnata detestator, data postei neputand inlocui data scrisa de testator.
Testamentul poate fi scris cu orice instrument (stilou, pi%, creion, carbune, diamant pe
sticla, sange etc.) si in orice limba, care fireste poate fi tradusa, si c$iar stenografiat de
testator.
7ste insa interis ca testamentul sa fie dactilografiat sau scris la calculator sau
prin intermediul altor mi&loace te+nice moderne (telegrafiat etc.) care nu pot oferi in
mod categoric certitudinea ca scrierea este opera testatorului si ca repreinta prinea insasi ultima vointa a acestuia si care ar impiedica sau cel putin ar ingreuna
verificarea autenticitatii inscrisului in ca de litigiu.
Testamentul scris de o alta persoana va fi nul.
'$iar si un singur cuvant scris de o mana straina pe marginea sau in cuprinsul actului
ar vicia intregul testament, daca ar face parte din acesta si daca ar afecta dispozitiile
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 15/28
testamentare, modificandu3le, completandu3le sau anulandu3le, si daca a fost cunoscut de
testator.
Solutia contrara ar permite tertilor sa desfiinteze sau sa modifice vointa e%primata detestator in testament.
+aca insa testatorul nu a avut cunostinta despre stersatura, modificarea sau
completarea unei dispozitii testamentare facute de o persoana straina, testamentul va fi
valabil asa cum a fost conceput de testator.
Aceeasi va fi solutia in cazul in care scrierea straina nu are nici o legatura cudispozitiile de ultima vointa ale testatorului. Testamentul va fi valabil, intrucat vointa
testatorului nu a fost cu nimic afectata.
b) :ata testamentului olograf
!estamentul olograf trebuie sa fie datat de mana testatorului, adica acesta saarate proprio manu iua, luna si anul cand a facut testamentul.
+atarea testamentului se face in cifre sau in litere sau c$iar prin referire la un
eveniment a carui data se poate stabili cu certitudine.
+ata testamentului prezinta importanta pentru a stabili daca testatorul a fost capabil
sau nu sa testeze in momentul intocmirii testamentului.
:aca sunt mai multe testamente cu dispoitii contrare si incompatibile, data cea
mai recenta va stabili care testament este revocat si care ramane valabil.
+ata poate fi pusa la inceputul sau la sfarsitul testamentului. Ea poate fi inserata si in
cuprinsul testamentului, dar instanta va aprecia daca ea se refera numai la dispozitiilecare o preced sau si la cele care urmeaza.
Ora cand a fost intocmit testamentul poate fi dovedita in caz de litigiu prin orice
mi4loc de dovada.
ncertitudinea datei viciaa testamentul, ca si lipsa totala a datei.
+aca data este incompleta sau eronata din cauza unei greseli, ea va putea fi intregita
sau modificata de instanta 4udecatoreasca in temeiul unor elemente intrinsecitestamentului.
Se admite ca se pot folosi si elemente e%trinseci testamentului, dar numai daca ele isi
au sorgintea in elementele intrinseci ale acestuia (e%emplu, data aplicata de posta pe untestament intocmit pe o carte postala).
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 16/28
In cazul in care testamentul este antedatat sau postdatat intentionat de testator, deci
data este falsificata, testamentul va fi nul.
+ovada falsitatii datei se poate face prin orice mi4loc de proba intrinsec sau e%trinsectestamentului.
c) 3emnatura testatorului
3emnatura testatorului atesta faptul ca dispoitiile testamentului repreinta
ultima sa vointa, ca emana de la el si ca are un caracter definitiv si nu de simplu
proiect.
Semnatura cuprinde de obicei numele si prenumele testatorului, dar este valabil si
testamentul semnat cu semnatura pe care testatorul o folosea in mod obisnuit si care
permite identificarea lui, c$iar daca ea reprezinta pseudonimul sau o porecla ori initialele
numelui si prenumelui sau.
!estatorul trebuie sa semnee testamentul proprio manu.
Este nul testamentul in care, in locul semnaturii, testatorul a folosit parafa, sigiliul ori
stampila sau a pus degetul , ele nefiind ec$ivalente cu semnatura.
Semnatura testatorului, ca si data trebuie sa figureze pe testament si nu doar pe plicul
in care acesta este inc$is.
3emnatura figureaa de obicei la sfarsitul testamentului.
-rt. 1#%1 C.civ. definind testamentul olograf arata ca acesta trebuie sa fie„semnat de mana testatorului“, deci semnatura trebuie sa inc+eie actul.
Totusi, se admite ca cerinta legii este indeplinita, c$iar daca semnatura a fost pusa lainceputul sau in cuprinsul testamentului, daca rezulta neindoielnic ca prin semnatura pusa
pe act testatorul si3a insusit toate dispozitiile testamentului.
'erinta legii este considerata a fi indeplinita, in cazul in care testamentul, fiind scris
in continuare pe mai multe foi, a fost semnat si datat doar la sfarsit.
In sc$imb, se considera ca este nul testamentul care ar fi semnat numai pe margine, in
loc de a fi semnat in 4osul actului.
<u este admisibila completarea sau rectificarea semnaturii testatorului.
ipsa semnaturii atrage nulitatea testamentului.
Modificarile, stersaturile si completarile aduse testamentului, care ar reprezenta
dispozitii noi, trebuie sa fie datate si semnate de testator.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 17/28
In sfarsit, 'odul civil cere ca inainte de a fi e%ecutat, testamentul olograf se va
prezenta unui notar public pentru a fi vizat spre nesc$imbare.
In cadrul procedurii succesorale, notarul public procedeaza, in conditiile legiispeciale, la desc$iderea si validarea testamentului olograf si il depune in dosarul
succesoral. +esc$iderea testamentului si starea in care se gaseste se constata prin proces3verbal.
'ei interesati pot primi, pe c$eltuiala lor, copii legalizate ale testamentului olograf.
+upa finalizarea procedurii succesorale, originalul testamentului se preda legatarilor potrivit invoielii dintre ei, iar in lipsa acesteia, ramane spre pastrare in ar$iva notarului
public.
d) Puterea doveditoarea a testamentului olograf
:esi este un act &uridic solemn, testamentul olograf este materialiat intr"uninscris sub semnatura privata scris, semnat si datat de testator si, ca atare, el este
supus recunoasterii celor carora li se opune (de regula, mostenitorii legali, dar si
succesorii lor in drepturi).
2otrivit art. 19 alin. () '.proc.civ. "Inscrisul sub semnatura privata recunoscut decel caruia ii este opus sau, dupa caz, socotit de lege recunoscut, face dovada intre parti
pana la proba contrara.*
2rin urmare, mostenitorii legali carora li se opune testamentul pot adopta doua
atitudini& fie sa recunoasca valabilitatea testamentului, adica ca acesta este scris, datat si
semnat de testator, situatie in care testamentul se va bucura de aceeasi putere probatorieca si inscrisul autentic, urmand ca procedura succesorala sa isi urmeze cursul; fie sa nege
ca scrierea sau semnatura, ori si scrierea, si semnatura ar apartine testatorului sau sadeclare ca nu cunosc scrierea sau semnatura acestuia.
In aceste din urma situatii, instanta in cadrul procedurii contencioase va proceda la o
verificare de scripte sau va dispune efectuarea unei e%pertize criminalistice avand ca
obiectiv sa se stabileasca daca scrierea si semnatura apartin defunctului sau nu.
In ce priveste data testamentului olograf, desi fiind inscris sub semnatura privata, datalui, pentru a fi certa, ar trebui sa indeplineasca conditiile cerute de art. 199 alin. ()
'.proc.civ., practica 4uridica a decis totusi ca, daca scrierea si semnatura testatorului aufost recunoscute de mostenitorii legali sau daca s3a stabilit prin verificarea de scripte sau prin e%pertiza ca apartin testatorului, data testamentului este prezumata pana la proba
contrara a fi cea reala.
+ovada caracterului fals al datei incumba mostenitorului care contesta data
testamentului si ea poate fi facuta atat cu elemente intrinseci, cat si cu elemente e%trinsecitestamentului.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 18/28
B. Testamentul autentic
!estamentul este autentic daca a fost autentificat de un notar public, sau de o
alta persoana investita cu autoritatea publica de catre stat, potrivit legii.
Cu ocaia autentificarii, testatorul poate fi asistat de unul sau de doi martori(art. 1#%$ C.civ.).
Testamentul autentic prezinta avanta4ul ca poate fi folosit si de persoanele care nu stiu
sa scrie si sa citeasca sau de persoanele care din orice cauza (infirmitate, paralizie etc.) nu
pot semna.
In al doilea rand, ca orice act autentic, el face dovada pana la inscrierea in fals si de
asemenea este pus la adapost de pierdere, sustragere sau distrugere, intrucat un e%emplar
original se pastreaza in ar$iva notarului public si oricand se poate elibera un duplicat al
testamentului.
In sfarsit, fata de modul in care se intocmeste, pericolul sugestionarii sau captatiei
testatorului este mult mai mic in comparatie cu testamentul olograf.
Testamentul autentic prezinta insa si doua dezavanta4e in raport cu testamentul
olograf, si anume el nu poate ramane secret, iar pe de alta parte, din cauza formalitatilor la care este supus, este mai greu de intocmit si mai costisitor, iar lipsa vreuneia dintre
formalitati il e%pune pericolului anularii.
-utentificarea testamentului se face potrivit normelor notariale privind
autentificarea inscrisurilor.
Competenta teritoriala a notarilor publici in aceasta materie este generala, astfel
ca autentificarea testamentului poate fi facuta la orice birou notarial din tara.
Testamentul poate fi redactat de notar, de avocatul testatorului sau de insusi testator,
sotul, ascendentii sau descendentii lui, daca au o pregatire 4uridica superioara (art. 00alin. din 6egea nr. 89>//?).
Testatorul isi dicteaza dispozitiile in fata notarului, care se ingri4este de scrierea
actului si apoi i3l citeste sau, dupa caz, i3l da sa3l citeasca, mentionandu3se e%pres
indeplinirea acestor formalitati. +aca dispunatorul isi redactase de4a actul de ultima
vointa, testamentul autentic ii va fi citit de catre notar.
+upa citire, dispunatorul trebuie sa declare ca actul e%prima ultima sa vointa.
Testamentul este apoi semnat de catre testator, iar inc$eierea de autentificare de catre
notar.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 19/28
In cazul in care testatorul nu poate semna, in act se va face o mentiune
corespunzatoare, aratandu3se si cauza de impiedicare. Mentiunea va fi citita testatorului
de catre notar, in prezenta a doi martori, aceasta formalitate subliniind absenta semnaturiitestatorului.
+eclaratia de vointa a surdului, mutului sau surdomutului, stiutori de carte, se va dain scris in fata notarului public, prin inscrierea de catre parte, inaintea semnaturii, a
mentiunii "consimt la prezentul act, pe care l3am citit*.
+aca surdul, mutul sau surdomutul este, din orice motiv, in imposibilitate de a scrie,
declaratia de vointa se va lua prin interpret, dispozitiile alin. aplicandu3se in mod
corespunzator.
2entru a lua consimtamantul unui nevazator, notarul public va intreba daca a auzit bine cand i s3a citit cuprinsul testamentului, consemnand acestea in inc$eierea de
autentificare.
Testamentul se intocmeste in limba romana.
'etatenilor apartinand minoritatilor nationale sau persoanelor care nu vorbesc sau nuinteleg limba romana li se acorda posibilitatea de a lua cunostinta de cuprinsul actului
printr3un interpret.
Testamentul redactat de testator si prezentat spre autentificare va fi in limba romana.
6a cererea 4ustificata a testatorului, notarul public poate autentifica testamentul
intocmit de acesta intr3o alta limba decat cea romana, numai daca notarul instrumentator
cunoaste limba in care este intocmit testamentul sau dupa ce a luat cunostinta decuprinsul acestuia prin interpret, caz in care un e%emplar tradus in limba romana si
semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi atasat la dosar.
Pentru autentificarea testamentului, notarul public verifica si stabileste in
prealabil identitatea testatorului.
Testatorul poate fi identificat de notarul public prin mentiunea in inc$eiere ca este
cunoscut personal de acesta.
In cazul in care nu3l cunoaste, notarul public este obligat sa se convinga de identitatea
testatorului, dupa caz, prin&
a) acte de identitate sau legitimatii ociale prevazute cu semnatura,stampila si fotograa posesorului;
b) atestarea avocatului care asista partea;
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 20/28
c) doi martori de identitate, cunoscuti personal de notarul public saulegitimati conform literei a).
<u poate fi martor de identitate minorul sub ani, cel care figureaza in act ca beneficiar sau parte si cel care din cauza unei deficiente psi$ice sau fizice nu este apt
pentru dovedirea identitatii.
ntrucat testamentul este un act eminamente personal, nu este admisa
repreentarea testatorului la autentificarea testamentului, acesta trebuind sa fie
preent in persoana la autentificare, fie la sediul biroului notarial, fie in afara
sediului biroului notarial, daca testatorul este impiedicat sa se preinte, din motive
temeinice, la sediul biroului (este netransportabil, in spital sau la domiciliu, pe patul
de moarte).
+aca notarul public are indoieli cu privire la deplinatatea facultatilor mintale ale
testatorului, procedeaza la autentificare numai daca un medic specialist atesta in scris ca
testatorul poate sa3si e%prime in mod valabil consimtamantul in momentul inc$eieriiactului.
Pentru a lua consimtamantul testatorului, notarul public, dupa citirea
testamentului, il va intreba daca a inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in
act e*prima vointa lui, dupa care testatorul va semna testamentul.
In cazul acelora care din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze nu potsemna, notarul public, indeplinind autentificarea testamentului, va face mentiune despre
aceasta impre4urare in inc$eierea pe care o intocmeste, mentiunea astfel facuta tinand loc
de semnatura.
<otarul public sau testatorul pot solicita ca martorii de identitate sa fie prezenti si la
semnarea actului.
-utentificarea testamentului se constata printr"o inc+eiere de autentificare, ce
va cuprinde&
a) sediul biroului notarial;
b) denumirea incheierii si numarul acesteia;
c) data indeplinirii actului notarial;
d) numele si prenumele notarului public;
e) locul unde s-a indeplinit actul notarial, in cazul indeplinirii in afarasediului biroului notarial, precizandu-se imprejurarea care justicaintocmirea inscrisului in acel loc;
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 21/28
f) numele si domiciliul testatorului, mentiunea prezentarii sale inpersoana, modul in care i s-a constatat identicarea;
g) aratarea indeplinirii conditiilor de fond si de forma ale testatorului;
h) constatarea indeplinirii actului notarial si a citirii acestuia de catretestator;
i) mentiunea perceperii taxelor de timbru, a onorariului si cuantumulacestora;
j) semnatura notarului public;
$) sigiliul notarului public.
nc+eierea de autentificare a testamentului va cuprinde, sub sanctiunea nulitatii,
pe langa datele prevaute mai sus, si urmatoarele mentiuni
a) constatarea ca s-a luat consimtamantul testatorului;
b) constatarea ca inscrisul a fost semnat in fata notarului de testator;
c) numarul de anexe;
d) dispozitia de investire cu forma autentica care se exprima princuvintele% &#e declara autentic prezentul inscris'.
Toate e%emplarele testamentului autentificat, cerute de testator, precum si cel care se pastreaza in ar$iva biroului notarial se semneaza in fata notarului public de catre testator,dupa caz, de martorii e%istenti, atunci cand este ceruta prezenta lor, si daca este cazul de
cel care a redactat inscrisul in conditiile legii.
n situatia in care refua indeplinirea autentificarii testamentului, notarul public
va da in 5 ile de la inregistrarea cererii o inc+eiere de respingere, numai daca
testatorul staruie in cerere si dupa ce i s"a atras atentia ca actul solicitat este contrar
legii sau bunelor moravuri.
Inc$eierea va cuprinde si motivarea refuzului, calea de atac, plangerea la 4udecatorie
si termenul de e%ercitare.
Indeplinirea actului notarial poate fi respinsa si pentru neplata ta%elor si onorariului
stabilit, imposibilitatea identificarii partilor sau lipsa lor de discernamant.
Indeplinirea cerintelor legale pentru autentificarea testamentului trebuie sa fie
mentionata e%pres in inc$eierea de autentificare si sa rezulte deci din insusi actul autentic.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 22/28
<u este admisibila dovedirea indeplinirii acestor cerinte cu probe e%trinseci inc$eierii
de autentificare.
n caul in care testamentul nu a fost autentificat cu respectarea dispoitiilor
legale, sanctiunea este nulitatea absoluta ca testament autentic.
El poate insa valora ca testament olograf, daca indeplineste conditiile de validitate ale
acestuia, fiind scris, datat si semnat de mana testatorului.
n scop de informare a persoanelor care &ustifica e*istenta unui interes legitim,
notarul care autentifica testamentul, are obligatia sa il inscrie, de indata, in registrul
national notarial tinut in format electronic potrivit legii. nformatii cu privire la
e*istenta unui testament se pot da numai dupa decesul testatorului (art. 1#%8 C.civ.).
!estamentul autentificat cu respectarea dispoitiilor legii face dovada erga
omnes pana la inscrierea in fals in ce priveste constatarile personale, in cadrul
atributiilor legale ale notarului public propriis sensibus !isus et auditus)cum ar fiidentificarea testatorului, faptul ca acesta a consimtit la autentificarea testamen"
tului, declarand ca repreinta vointa sa sau faptul ca l"a semnat in fata notarului
etc.
n ce priveste veracitatea continutului declaratiilor testatorului, consemnate in
inc+eierea de autentificare sau in testament, acestea fac dovada pana la proba
contrara pentru ca testatorul poate face o declaratie mincinoasa, iar notarul nu
poate decat sa ia act de aceasta declaratie, neavand posibilitatea sa verifice daca ea
corespunde sau nu realitatii.
5 8. Testamentele privilegiate
!estamentele privilegiate sau e*ceptionale sunt acelea pe care legea, din caua
impre&urarilor e*ceptionale in care sunt facute, le scuteste de indeplinirea
formalitatilor obisnuite, permitand inlocuirea lor in forme simplificate de
autentificare, derogatorii de la regulile autentificarii inscrisurilor.
+e aceea testamentele privilegiate sunt cunoscute si sub denumirea de testamente
autentice simplificate.
Testamentul e%ceptional este o forma facultativa si alternativa pentru testatorul care,
aflandu3se in situatii e%ceptionale, poate recurge la intocmirea unui testament olograf.
Art. 70- '.civ. dispune ca& se poate redacta in mod valabil un testament inurmatoarele situatii speciale&
a) in fata unui functionar competent al autoritatii civile locale, in caz de epidemii,
catastrofe, razboaie sau alte asemenea impre4urari e%ceptionale;
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 23/28
b) in fata comandantului vasului sau a celui ce3l inlocuieste, daca testatorul se afla la
bordul unui vas sub pavilionul Romaniei, in cursul unei calatorii maritime sau fluviale.
Testamentul intocmit la bordul unei aeronave este supus acelorasi conditii;
c) in fata comandantului unitatii militare ori a celui care il inlocuieste, daca testatorul
este militar sau, fara a avea aceasta calitate, este salariat sau presteaza servicii in interesulfortelor armate ale Romaniei si nu se poate adresa unui notar poublic;
d) in fata directorului, medicului sef al institutiei sanitare sau a medicului sef alserviciului ori, in lipsa acestora, in fata medicului de garda, cat timp dispunatorul este
internat intr3o institutie sanitara in care notarul public nu are acces.
In toate cazurile mentionate mai sus este obligatoriu ca testamentul sa se intocmeasca
in prezenta a doi martori.
Testamentul privilegiat se semneaza de testator, de agentul instrumentar si de cei doi
martori. +aca testatorul sau unul dintre martori nu poate semna se va face mentiunedespre cauza care l3a impiedicat sa semneze.
+ispozitiile privind semnarea testamentului sunt prevazute sub sanctiunea nulitatiiabsolute.
2revederile art. 701 '.civ. privind prezentarea testamentului inainte de e%ecutare
notarului public pentru a fi vizat spre nesc$imbare, iar in cadrul procedurii succesorale,
notarului public competent care procedeaza in conditiile legii speciale, la desc$iderea sivalidarea testamentului olograf si il depune in dosarul succesoral se aplica in mod
corespunzator si in privinta testamentului privilegiat.
Testamentul privilegiat devine caduc la ? zile de la data cand dispunatorul ar fi putut
sa testeze in vreuna din formele ordinare. Termenul se suspenda insa, daca testatorul aa4uns intr3o stare in care nu3i este cu putinta sa testeze.
'aducitatea nu se aplica dispozitiei testamentare prin care se recunoaste un copil.
5 0. "lte forme testamentare
In afara testamentelor ordinare si a testamentelor privilegiate, legea civila prevede
reguli speciale de forma pentru&
– dispozitiile (clauzele) testamentare avand ca obiect sume de bani depuse la 'asa deEconomii si 'onsemnatiuni ('.E.'.) sau alte institutii speciale;
"+ispozitiile testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare
depuse la institutii specializate sunt valabile in formele simplificate prevazute de legilespeciale aplicabile acestor institutii* prevede art. 797 '.civ.;
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 24/28
– testamentele cetatenilor romani aflati in strainatate.
A. !estamentul avand ca obiect sume de bani depuse la C.7.C.
Statutul 'asei de Economii si 'onsemnatiuni aprobat prin @otararea uvernului nr.
>//9 prevede in art. 11 ca "Titularul depunerii are dreptul sa indice '.E.'.3ului persoanele carora urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de deces. +epunerile
asupra carora nu s3au dat dispozitii testamentare se elibereaza de '.E.'. mostenitorilor
legali si testamentari#.
2rin urmare, legea speciala reglementeaza in privinta sumelor depuse la '.E.'. o
forma speciala de testament, numita dispoitie testamentara sau claua
testamentara.
2ractic, dispozitia testamentara se da pe formularul tipizat "=oaia de depunere#, in
caseta nr. 8, intitulata "+ispozitie testamentara (valabila dupa decesul titularului)#,
completandu3se de catre titularul libretului numele si prenumele legatarului si anulnasterii, dupa care titularul va semna.
2e baza acestei dispozitii, functionarul '.E.'. va completa pe verso3ul coperteilibretului '.E.'., in caseta nr. 0, numele si prenumele, precum si anul nasterii legatarului.
+ispozitia testamentara poate fi data numai de titularul libretului, indiferent daca o
alta persoana a facut depunerea pe numele sau.
Ea poate fi facuta in favoarea unei singure sau a mai multor persoane.
+ispozitia testamentara are efecte numai cu privire la depunerile de pe un anumitlibret '.E.'.
:ispoitia testamentara este un legat cu titlu particular facut prin testament si
este supusa conditiilor de fond prevaute pentru liberalitatile testamentare.
Claua succesorala va produce efecte numai la decesul titularului libretului.
6egatul va culege suma de bani e%istenta in depozit la data decesului titularuluilibretului si nu cea e%istenta la data stipularii clauzei testamentare.
Suma testata nu se include in masa bunurilor de impartit intre succesorii universalisau cu titlu universal.
'lauza testamentara poate fi anulata sau poate fi revocata printr3un alt testament
(ordinar sau privilegiat), fara a fi necesara respectarea unei simetrii a formelor testamentare, dar revocarea produce efecte fata de '.E.'. numai din momentul instiintarii
acestuia.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 25/28
Spre deosebire de testamentul olograf, pentru valabilitatea clauzei testamentare este
necesara doar semnatura titularului libretului.
7ste motivul pentru care claua testamentara a fost calificata ca fiind un
testament olograf simplificat.
6egatarul poate cere oricand dupa moartea titularului libretului predarea sumei de
catre '.E.'., cu conditia sa fi acceptat mostenirea in termenul de prescriptie al dreptului
de optiune succesorala.
Reglementarile privind clauza succesorala avand ca obiect depunerile la '.E.'. nu pot fi e%tinse in lipsa unei prevederi legale e%prese si la depunerile bancare. 6egea
bancara nr. ?>// nu contine o prevedere asemanatoare art. 11 din Statutul '.E.'.
B. !estamentul facut de un cetatean roman in strainatate
Intocmirea, modificarea sau revocarea testamentului sunt considerate valabile dacaactul respecta conditiile de forma aplicabile, fie la data cand a fost intocmit, modificat sau
revocat, fie la data decesului testatorului, conform oricareia dintre legile urmatoare&
a) legea nationala a testatorului;
b) legea resedintei obisnuite a acestuia;
c) legea locului unde actul a fost intocmit, modificat sau revocat;
d) legea situatiei imobilului ce formeaza obiectul testamentului;
e) legea instantei sau a organului care indeplineste procedura de transmitere a
bunurilor mostenite (art. 198? '.civ.).
! rof.dr. . *lorescu, op.cit., p. +-; rof. *r. ea$, op.cit., p. !-!/; 0ihail1liescu, Mostenirea si devolutiunea ei, 1ditura "cademiei %#.., !22, p. !3-43; an5hirica, op.cit., p. !!-!43; 5. 6amangiu, 7. osetti-8alanescu, Tratat de drept civil roman, vol.777, 9uridica, 1ditura "ll 8ec$, !, p. 3/3-32; imitrie "lexandrescu, Principiile dreptului civilroman, vol. 77, 8ucuresti, !42, p. 33/-3.
! &revederile, potrivit carora recunoasterea paternitatii se poate face printre altele, si printestament, au in vedere formele testamentare care au o ecienta legala. 5a atare, in cazulrecunoasterii de paternitate ce s-a facut printr-un inscris caruia se tinde a i se recunoastevaloarea unui testament olograf, este necesar : pentru valabilitatea recunoasterii : catestamentul sa indeplineasca conditiile prevazute de 5odul civil. "stfel ind, nu se poateconsidera valabila recunoasterea de paternitate cuprinsa intr-un testament care nu este scrisde catre testator. Trib. 9ud. 8istrita-<asaud, decizia civila nr. 2+4 din ! decembrie !+3, inevista romana de drept nr. /=!+2, p. 24.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 26/28
! 5apacitatea de exercitiu deplina incepe de la data cand persoana devine majora. ersoanadevine majora la implinirea varstei de ! ani (art. / 5.civ.). 0inorul dobandeste prin casatorie,capacitate deplina de exercitiu, pe care daca a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei opastreaza chiar daca aceasta este anulata (art. / 5.civ.).
entru motive temeinice instanta de tutela poate recunoaste minorului care a implinit !2 anicapacitatea deplina de exercitiu (art. 3> 5.civ.).
4 &in denitia data testamentului, rezulta ca acesta este un act juridic, ceea ce inseamna capentru a valabil, trebuie sa intruneasca cerintele de validitate ale actelor juridice, in general,si cerintele cerute numai pentru testament privitoare la vointa, capacitate, obiect si scop.ezulta asadar, ca pentru validitatea testamentului este necesar, intre altele, ca dispunatorulsa aiba discernamantul in momentul in care il intocmeste, in sensul de a nu existaincapacitatile legale si nici cele naturale, adica lipsa unei vointe constiente, indiferent dacaaceasta se datoreaza unei cauze trecatoare sau uneia permanente. e aceea, daca sedovedeste ca in momentul intocmirii testamentului dispunatorul era lipsit de discernamant,instanta are indatorirea sa anuleze actul. entru a se pronunta insa anularea unui testament,este necesar sa se dovedeasca, in mod neechivoc, lipsa de discernamant a dispunatorului,deoarece, orice persoana este capabila sa dispuna prin testament daca nu este oprita de lege,capacitatea ind regula in materie, iar capacitatea exceptia. Trib. #uprem, #ectia civila,decizia nr. !!4 din 4+ mai !+, in &evista romana de drept nr. 3=!, p. +!-+4.
&?aliditatea unui testament este in@uentata nu numai de incapacitatile legale, ci si deincapacitatea naturala, adica de lipsa unei vointe constiente in momentul intocmirii actului,indiferent daca se datoreaza unei cauze vremelnice sau este nascuta dintr-o cauzapermanenta. 5u alte cuvinte, liberalitatea ind un act juridic, trebuie sa izvorasca dintr-ovointa libera si rationala.
e aceea, daca se face dovada ca in momentul declaratiei de vointa, dispunatorul nu eraconstient, testamentul este nul. "ceasta imprejurare, trebuie sa e insa stabilita in modneechivoc, intrucat in principiu, potrivit caruia orice persoana este capabila de a dispune printestament daca legea nu o opreste, capacitatea este regula si incapacitatea, exceptia. 5.".8uzau, decizia civila nr. 3!> din !+ aprilie ! in &9urisprudenta 5urtii de "pel 8acau din!, p. +!-+4.
&5apacitatea de a contracta cat si consimtamantul valabil al partii care se obliga sunt conditiiesentiale pentru valabilitatea actelor juridice, lipsa oricareia dintre ele ind sanctionata cunulitatea. "sa ind, in prezenta dovedirii fara echivoc a lipsei discernamantului partii la datafacerii actului din cauze de boala, nu se poate concepe existenta consimtamantului valabil caexpresie a libertatii de vointa. 7.5.5.9., #ectia civila, decizia nr. ! din ! ianuarie 4>>/, in&andectele romane nr. 2, din 4>>3, p. /-/2.
! entru valabilitatea testamentului, care este un act de dispozitie cu titlu gratuit, cei caredispune de bunurile sale trebuie sa aiba discernamantul necesar pentru intocmirea oricarui act juridic.
esi : conform art. 2 5.civ. : orice persoana este capabila de a face testament, daca nu esteoprita de lege, validitatea testamentului este in@uentata atat de incapacitatile legale speciceliberalitatilor, cat si de incapacitatea naturala, constand in lipsa unei vointe constiente lamomentul intocmirii actului. rin urmare, daca dispunatorul era lipsit de discernamant lamomentul intocmirii actului, testamentul este anulabil, iar mostenitorii legali justica intereslegitim pentru formularea actiunii in anulare, deoarece prin anularea legatului urmarescintregirea masei succesorale, transmisa acestora prin succesiune.
reptul la actiune al mostenitorilor este supus termenului general de prescriptie, dar termenulnu curge de la data intocmirii actului, cum gresit s-a retinut prin hotararea recurata, ci dinmomentul cand acestia au cunoscut de existenta legatului. 5.". 7asi, decizia civila nr. 24 din+ mai 4>>4, in &9urisprudenta 5urtii de "pel, 7asi in materie civila pe anul 4>>4, 1dituraAumina Aex, 8ucuresti, 4>>/, p. 2-+>.
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 27/28
! &olul poate atrage anularea testamentului chiar daca manoperele dolosive nu au fostsavarsite de beneciarul dispozitiilor testamentare si nici nu au fost cunoscute de catreacesta (art. !>> (4) 5.civ.).
"ctele de dispozitie cu titlu gratuit sunt supuse regulilor de drept comun in ceea ce privesteviciile consimtamantului. olul este o cauza de nulitate a actului juridic atunci cand mijloaceleviclene intrebuintate de catre una dintre parti sunt de asa natura incat este evident ca fara
aceste manopere, cealalta parte nu ar contractat. 7n materie de liberalitati, dolul semanifesta sub forma captatiei si sugestiei. 5aptatia consta in manopere dolosive si mijloacefrauduloase folosite in scopul de a castiga increderea dispunatorului si a insela buna luicredinta pentru a-l determina sa-i doneze un bun ori sa e graticat prin testament, iarsugestia se exercita prin mijloace ascunse si tendentioase, in scopul de a sadi in minteadispunatorului ideea de a face liberalitatea pe care nu ar facut-o din proprie initiativa.5aptatia si sugestia constituie cauza de nulitate a liberalitatii numai daca mijloacele folosite aufost dolosive, frauduloase si au avut ca rezultat alterarea vointei dispunatorului, in sensul ca,fara exercitarea lor, acesta nu ar facut actul de liberalitate. 5.#.9., #ectia civila, decizia nr.!!2> din !2 iunie !4, in &reptul nr. din !/, p. 4.
&5a modalitate de viciere a vointei, dolul se infatiseaza in materia legatelor prin captatie sausugestie, daca faptele sunt exercitate prin manopere viclene sau dolosive, in scopul de adetermina pe dispunator sa faca o liberalitate, pe care altfel nu ar face-o si nici nu ar avea
motive sa o faca. 5orespund, in principiu, intelesul notiunii de manopere viclene sau dolosive,atat izolarea cat si indepartarea testatorului de rude sau prieteni, sechestrarea sa, insinuareaunor calomnii la adresa rudelor, abuzul de in@uenta sau de autoritate si alte fapteasemanatoare. #e poate retine, ca urmare, ca fara astfel de manevre, simpla simulare de grijasi afectiune, ca si prestarea interesata a unor servicii si ingrijiri, nu sunt suciente pentruanularea unei liberalitati testamentare. 5.#.9., #ectia civila, decizia nr. 433+ din noiembrie!!, in &reptul nr. +, din !4, p. +-+.
! &Testamentul intocmit de catre defuncta in favoarea paratului, pentru a-l determina sacontinue raporturile de concubinaj este nul, avand o cauza imorala. 7n fapt, din probeleadministrate, s-a retinut ca testamentul a fost intocmit de defuncta la !> ianuarie !/,intrucat paratul (concubinul ei), mai tanar decat cu ea cu /> ani, o parasise in decembrie !4,acesta din urma armand ca si-a gasit o alta femeie, mult mai tanara si cu o situatie materialafoarte buna. 5u cateva zile inainte de intocmirea testamentului, defuncta l-a vizitat pe parat la
domiciliul sau si l-a determinat sa reia relatiile de concubinaj, promitandu-i ca ii va lasa avereaei prin testament, ceea ce a si facut la data amintita, iar la !/ martie !/ a decedat. Trib.5luj, decizia civila nr. !4! din ! decembrie !/ in &evista romana de drept nr. =!3, p..
! &Testamentul olograf nu este valabil decat daca este scris in intregime, datat si semnat demana testatorului, iar neindeplinirea oricareia dintre aceste formalitati este sanctionata cunulitatea.
7n speta locuinta defunctei se a@a in zona Televiziunii unde la sfarsitul lunii decembrie ! auavut loc evenimente care faceau imposibila prezentarea notarului la domiciliul ei, dar cumdecesul s-a produs in luna ianuarie !>, aceasta impiedicare disparuse. 7ntrucat pretinsiimostenitori testamentari nu au putut depune un testament valabil, iar cererea adresatanotarului de a se prezenta la domiciliul defunctei nu a fost semnata de ea, succesiunea a fost
deferita statului ca succesiune vacanta, cu obligatia de a suporta pasivul in limita activuluisuccesoral. Trib.0un. 8ucuresti, #ectia a 7?-a civila, decizia nr. !!/>=!4 in 5ulegere depractica judiciara civila pe anul !4, p. !22-!2+.
! &Testamentul olograf trebuie sa e scris in intregime de mana testatorului; : sa e datat deacesta, : sa e semnat personal de testator. 7ndeplinirea acestor conditii, constituie o garantieimpotriva oricarei interventii din partea unei alte persoane dar si a sinceritatii testamentului.rin semnatura pusa pe testamentul olograf, testatorul arata ca si-a insusit cuprinsul acestuia.<u este necesar ca semnatura sa cuprinda numele si prenumele testatorului, ind sucient sase foloseasca semnatura obisnuita, care sa permita identicarea acestuia, ind valabila si o
7/25/2019 Testament Ul
http://slidepdf.com/reader/full/testament-ul 28/28
simpla semnatura din initiale, daca testatorul obisnuia sa semneze astfel, si daca se permite inacest mod identicarea lui. "daugirile sau stersaturile scrise de titular, care reprezintaindreptari sau interpretari ale testamentului nu mai trebuie datate si semnate special. acaacestea reprezinta insa, dispozitii noi, care adauga la testament sau inlatura unele dispozitiiale acestuia, spre a valabile trebuie sa e datate si semnate de testator. 5.". 5raiova,decizia civila nr. !>3=!3, in &evista juridica a Blteniei : 5urtea de "pel si archetul de pelanga 5urtea de "pel 5raiova, nr. !-4=!, p. ->.
! &otrivit legii, consimtamantul nu este valabil cand este dat din eroare, smuls prin violentasau surprins prin dol. entru a se dispune anularea unui testament este deci necesar sa sedovedeasca in mod neechivoc lipsa de consimtamant al dispunatorului in momentul in care afost intocmit testamentul deoarece este de principiu ca orice persoana are capacitatea de aface un testament daca nu este oprita de lege. "tunci cand, ca in speta, probele administrateconstand in declaratii de martori reprezinta aprecieri subiective, ele nu pot considerate cadovezi a lipsei de consimtamant a testatorului in momentul in care s-a intocmit actul de ultimavointa, mai ales in cazul unui testament redactat in forma autentica intrucat notarul a fost inmasura sa constate posibilitatea testatorului de a dispune, facand mentiunea respectiva inincheierea de autenticare, chiar daca nu l-a putut semna. Trib. 0un. 8ucuresti, #ecti a 7?-acivila, decizia nr. +2=!!, in &5ulegere de practica judiciara civila pe anul !!, p. !/4.
&7mprejurarea ca testatorul nu avea discernamantul necesar pentru a putea dispune in mod
valabil de averea sa, se poate dovedi prin orice mijloc de proba, chiar daca declaratia de vointaa fost consemnata intr-un testament autentic. "ceasta deoarece notarul de stat intrumentatornu atesta : si nu are calitatea de a atesta : existenta discernamantului testatorului, ci numaiconsemneaza declaratia de ultima vointa a acestuia. 7n ce priveste rigurozitatea consemnariideclaratiei de vointa : si deci continutul insusi al acestei declaratii : a testatorului de catrenotarul de stat, aceasta poate combatuta numai prin inscrierea in fals. Trib. 8istrita-<asaud,decizia civila nr. !> din !2 aprilie !+3 in &evista romana de drept nr. 2=!+, p. 2.