ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
ROLUL INVESTIŢIILOR STRĂINE ÎN
CREŞTEREA ŢĂRILOR CU ECONOMII ÎN
TRANZIŢIE
Cehia, Ungaria, Polonia şi România
Doctorand Conducător ştiinţific Gabriela Baicu Sterian Dumitrescu
Bucureşti
CUPRINS
Introducere
1. Consideraţii generale despre Investiţiile Străine Directe
1.1 ISD - Vector principal al economiei contemporane
1.2 ISD în lumea ţărilor dezvoltate
1.3 Structura ISD
1.4 Societăţile Transnaţionale şi ISD
1.5 Agenţiile de Promovare şi Stimulentele pentru ISD
2. Evoluţia ISD şi a indicatorilor macroeconomici determinanţi pentru ISD în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România
2.1 Evoluţia Investiţiilor Străine Directe în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România
2.2 Evoluţia principalilor indicatori macroeconomici determinaţi pentru ISD
2.3 Indicatori selectivi ai Societăţii Informaţionale
3. Rolul Investiţiilor Străine Directe în creşterea ţărilor cu economie în tranziţie
3.1 Ungaria
3.2 Republica Cehă
3.3 Polonia
3.4 România
3.5 Cadrul legal pentru ISD în România 1990 – 2004
4. Analiza Comparativă a rolului ISD în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România
4.1 Determinanţii şi impactul ISD asupra ţărilor în tranziţie din EC
4.2 Indexul Încrederii Investitorilor
4.3 Indexul Libertăţii Economice
4.4 Indexul Perfomanţei şi al Potenţialului ISD
4.5 Indexul Competitivităţii Globale
4.6 Structura ISD în ţările EC
4.7 Indexul Atractivităţii pentru ISD
5. Concluzii şi Recomandări
Anexa 1 Tabele
Anexa 2 Bibliografie
Cuvinte cheie:
• Investiţii străine directe, capital social, profit reinvestit, împrumuturi, flux, stoc
• Creştere economică, export, import, deficit comercial, produs intern brut, datorie externă
• Structură investiţii, structură export, sectoare de activitate, mediu de afaceri
• Agenţii de dezvoltare, Europa Centrală şi de Est, integrare europeană
• Index Libertate economică, Competitivitate economică, Potenţial ISD, Performanţă ISD,
atractivitate pentru ISD
• Investiţii Greenfield, Societăţi transnaţionale, Privatizare
• Stimulente, determinanţi, ajutor de stat
Lucrarea de faţă este scrisă într-o manieră pragmatică, trecând dincolo de barierele impuse de
cifrele agregate prezentate de publicaţiile internaţionale şi de diversele analize teoretice ce s-au
întocmit pe parcursul ultimilor 15 ani în. Una din contribuţiile originale ale lucrării se referă la
evidenţierea importanţei pe care o deţine calitatea investiţiilor străine directe în procesul de
creştere a ţărilor cu economii în tranziţie reflectată prin structura investiţiilor şi aportul acestora la
exporturile ţărilor respective.
O altă contribuţie originală este reprezentată de realizarea în premieră a unui Index al
Atractivităţii Mediului de Afaceri alcătuit din 14 parametri cantitativi şi calitativi ce sunt analizaţi
pe parcursul lucrării şi aplicaţi pe baza unei matrici de evaluare comparativă pentru cazul
Republicii Cehe, Ungaria, Polonia şi România.
Capitolul 1 Consideraţii Generale despre Investiţiile Străine Directe oferă o imagine de
ansamblu despre Investiţiile Străine Directe (ISD) incluzând definiţia acestora potrivit Instituţiilor
Financiare Internaţionale (IFI) în special Fondul Monetar Internaţional (FMI) care şi-a asumat şi
sarcina raportării fluxurilor nete de ISD pentru fiecare ţară membră. Practica a arătat totuşi că
există o ralativitate semnificativă a datelor despre ISD publicate de diferite organizaţii cele mai
reprezentative fiind FMI, OECD şi UNCTAD precum şi băncile centrale şi institutele naţionale
de statistică. În plus, distribuţia pe ţări de origine a capitalului străin poate conduce la concluzii
eronate ţări ca Olanda şi Cipru figurând spre exemplu pe primele locuri din clasamente situaţie
datorată în primul rând fiscalităţii atractive pentru firmele care nu desfăşoară acte de comerţ pe
teritoriul lor “off shore”. Concluzia este că datele despre ISD disponibile atât la nivel
internaţional dar şi naţional trebuie analizate cu prudenţă mai ales în stare agregată iar utilizarea
lor în modele econometrice este necesar a fi însoţită de o evaluare calitativă care să testeze gradul
de suprapunere cu realitatea ţării/ţărilor respective.
Având în vedere că, principalii investitori străini din ţările în tranziţie provin din statele
dezvoltate, este analizată structura investiţiilor efectuate de către firmele din UE în terţe ţări
pentru a evalua care sunt tendinţele mondiale. Se constată astfel o evoluţie a preferinţelor
investiţionale de la manufactură la servicii, care prezintă multiple avantaje din perspective ţărilor
ţintă (statele în care se efectuează investiţia). Astfel, prin natura lor serviciile sunt mult mai
localizate gradul lor de internaţionalizare fiind redus. Pe de altă parte, gradul de integrare poate fi
foarte mare dacă ţinem cont de stabilitatea pieţelor cărora li se adresează. Însă servicii de calitate
şi o puternică integrare a acestora în economia locală prin utlizarea de furnizori autohtoni
presupune o colaborare permanentă şi constructivă cu autorităţile locale.
În continuare, Capitolul 1 includeo secţiune specială dedicată societăţilor transnaţionale, actorii
principali ai procesului de globalizare prin investiţii străine directe. Sunt prezentate argumente
pro şi contra acestor entităţi, concluzia fiind că societăţile transnaţionale exercită o influenţă
benefică asupra economiei şi mediului de afaceri în general, dacă există reglementări compatibile
cu cele din ţara de origine a investitorului şi autorităţi de reglementare capabile să vegheze la
aplicarea acestora
Capitolul 1 se încheie cu o prezentare a rolului agenţiilor de dezvoltare precum şi a stimulentelor
oferite de guvernele ţărilor dezvoltate investiţiilor străine. Din balanţa fluxurilor de investiţii
rezultă că ţările dezvoltate sunt şi cei mai mari recipienţi de investiţii străine. Cu toate acestea nici
statele dezvoltate nu ezită, pentru a deveni mai atractive pentru investitorii străini, să ofere
acestora, stimulente fiscale şi de altă natură.
Capitolul 2 “Evoluţia ISD şi a indicatorilor macroeconomici determinanţi pentru ISD în
Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România” debutează prin a prezenta evoluţia ISD în patru
ţări selectate din ECE: Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi România din care rezultă că Ungaria
este campioană în materie de ISD în anii ’90, în timp ce Cehia s-a distins net la acest capitol la
începutul anilor 2000. Contribuţia originală a acestui capitol constă printre altele în identificare
unitară a fluxurilor de investiţii străine către cele 4 ţări pe parcursul perioadei 1990 – 2004 în
paralel cu evoluţia de-a lungul aceleiaşi perioade de timp a altor indicatori economici
determinanţi pentru ISD sau care reflectă rolul ISD în economiile respective precum Produsul
Intern Brut, Creşterea Economică, Volumul exporturilor şi importurilor, datoria externă,
societatea informaţională, salariul mediu şi minim pe economie. Concluziile se impun de la sine.
România a demarat procesul de tranziţie teoretic în acelaşi timp cu alte ţări din ECE dar a pornit
la drum cu un set inferior de indicatori economici. Mai mult, faptul că dispunea de o forţă de
muncă mai ieftină nu s-a dovedit a fi un avantaj deoarece realitatea a demonstrat că aceasta era
mai puţin calificată, nepregătită să facă faţă cerinţelor impuse de economia de piaţă.
Datele prezentate în acest capitol evidenţiază că, la momentul 1990, România se clasa din punct
de vedere al indicatorilor macroeconomici pe o poziţie inferioară comparativ cu Republica Cehă,
Ungaria şi Polonia. Absenţa datoriei externe indica practic lipsa investiţiilor necesare
modernizării economiei resinţită mai ales în anii ’80. Cu toate acestea, autorităţile nu au depus
eforturi suplimentare pentru atragerea de ISD şi, în general, pentru restructurarea economiei şi
finalizarea procesului de tranziţie către o economie de piaţă ceea ce a determinat ca, la sfârşitul
anilor ’90, România să se situeze în continuare pe ultimul loc în clasamentele referitoare la ISD
cu perspective modeste de îmbunătăţire a situaţiei fără o reformare structurală a economiei. Abia
după anul 2000, prin deschiderea negocierilor de aderare la UE şi relansarea procesului de
privatizare, România a început să înregistreze fluxul de ISD consemnat de Ungaria pe parcursul
anilor ’90. Nu numai că a plecat în cursă cu un deficit de dezvoltare dar, prin reformele ezitante,
România a reuşit să înregistreze şi un decalaj de 6-8 ani în ceea ce priveşte volumul atras de
investiţii străine cu precădere în investiţiile noi, care sunt prin excelenţă un barometru al
atractivităţii mediului de afaceri.
Capitolul 3 “Rolul Investiţiilor Străine Directe în creşterea ţărilor cu economie în tranziţie”
cuprinde secţiuni speciale pentru fiecare din cele patru ţări analizate în detaliu Republica Cehă,
Ungaria, Polonia şi România precum şi una dedicată cadrului legal pentru ISD din România.
Astfel, se evidenţiază că, în cazul ţărilor care au aderat la UE în 2004, datoită politicilor
consecvente de reformă economică traduse în practică printr-un process susţinut de privatizare, în
paralel cu liberalizarea pieţelor, s-a înregistrat o evoluţie ascendentă continuă a indicatorilor ISD.
Distribuţia ISD pe sectoare de activitate se suprapune peste structura globală a acestora,
preponderente fiind, în cazul primelor trei ţări, sectoare precum construcţia de mijloace de
transport şi producţia de echipamente electrice şi electronice. Aceste două domenii, nu numai că
au atras cel mai mare volum de ISD, dar se situează şi pe primele locuri la export, balanţa
comercială pe aceste categorii de produse fiind majoritar favorabilă ţărilor gazdă.
Nu aceleaşi concluzii sunt valabile şi pentru România, unde distribuţia ISD pe sectoare de
activitate la cele două momente de timp considerate în analiză (1999/2004), nu reflectă decât în
mică măsură, concentrarea investiţiilor la nivel global. Mai mult, structura exporturilor româneşti
nu este conectată în mod direct la cea a ISD, având în vedere, că pe primul loc se situează
industria textilă unde investiţiile străine nu sunt semnificative. Aceeaşi industrie este aproape
inexistentă în clasamentele privind exporturile Cehiei, Ungariei şi Poloniei. Această
preponderenţă a industriei uşoare în exporturile româneşti reflectă lipsa de competitivitate a altor
industrii, unde absenţa capitalului străin nu a fost compensată de investiţiilor locale. Având în
vedere şi plasarea României în Indexul Capitalului Uman pe o poziţie net inferioară altor ţări în
tranziţie, rezultă un tablou cenuşiu al atractivităţii ţării noastre pentru investiţii în domenii înalt
tehnologice şi integratoare. Mai mult, industria textilă îşi va reduce substanţial anvergura datorită
măririi nivelului salariului minim, urmată apoi de creşterea salariului mediu. În aceste condiţii cu
ce înlocuim această industrie? Si cum îi depăşim în atractivitate faţă de investitorii străini pe
vecinii noştri? La această întrebare încearcă să răspundă Capitolul 4.
Capitolul 4 “Analiza Comparativă a rolului ISD în Republica Cehă, Ungaria, Polonia şi
România” debutează cu o trecere în revistă a studiilor recente realizate pe tema determinanţilor şi
rolului ISD în ţărileîn tranziţie. În esenţă, acestea utilizează datele publicate de UNCTAD şi/sau
FMI pentru ţările din regiune (în funcţie de perioadă, componenţa regiunii întitulate generic ECE
se schimbă) şi de multe ori nu aparţin aceluiaşi an. În plus reclasificările, schimbările de
metodologie ce afectează permanent statisticile ţărilor ECE nu sunt luate în consideraţie. Oricare
ar fi însă studiul, concluzia este aceeaşi: ISD înfluenţează pozitiv creşterea economică. În privinţa
determinanţilor, rezultatele sunt mai nuanţate. Riscul de ţară, costul şi pregătirea forţei de muncă,
capacitatea autorităţilor de a gestiona economia şi mediul de afaceri, funcţionarea statului de
drept (de multe ori parte din riscul de ţară), structura economiei, gradul de deschidere a
economiei măsurat prin prisma volumului comerţului exterior, competitivitatea firmelor locale
reprezintă locul comun al determinanţilor pentru ISD întâlniţi în majoritatea studiilor dedicate
ISD din ţările în tranziţie.
Contribuţia originală a autorului este reprezentată tocmai de construirea unui Index întitulat “
Indexul Atractivităţii Mediului de Afaceri” care combină cu ponderi egale 15 indicatori calitativi
şi cantitativi pe care autorul îi consideră reprezentativi pentru a determina decizia de investiţie.
Importantă este cuantificarea ecartului existent între România şi ceilalţi competitori principali în
atragerea de ISD. Prin alocarea fiecărui indicator a unui scor cuprins între 1 şi 4 (4 indică un scor
foarte bun, 1 indică un scor slab) rezultă o matrice de analiză comparativă a atractivităţii mediilor
de afaceri pentru ISD în cele patru ţări. Prin aplicarea acestei metodologii la două momente de
timp 1999 şi 2004 având ca punct de pornire faptul că, în anul 2000, România a demarat
negocierile de aderare fiind şi primul an de creştere economică după aplicarea măsurilor de
reformă din perioada 1997 – 1999, se obţine radarul atractivităţii mediului de afaceri pentru
fiecare ţară la cele două momente de timp dar şi combinat pentru toate cele patru ţări.
Figura următoare prezintă sintetic situaţia înregistrată pe radar la momentul 2004 pentru fiecare
din cei 15 indicatori a căror importanţă este evidenţiată pe parcursul lucrării. Valoarea fiecărui
indicator este relativă, raportându-se la ţara care a înregistrat cea mai bună perfomanţă pe
domeniul respectiv.
Evaluarea comparativă a capacităţii Cehiei, Ungariei, Poloniei şi Romaniei de a atrage investiţii străine directe în 2004
0
1
2
3
4
Risc de ţară/Indicatorimacroeconomici/Tendinţe
Index libertate economică
Index competitivitate economică
Suport autorităţi pentru investiţii străine
Stimulente speciale pentru investiţiisemnif icative
Armonizare legislaţie cu UE
Disponibilitate forţă demuncă/Cost/Educaţie
Dimensiune piaţăStoc de investiţii străine per capita
Infrastructură comunicaţii, telecom. şiutilităţi
Structură investiţii străine
Structură comerţ exterior
Comerţ exterior per capita
Oportunităţi de afaceri din privatizare
Oportunităţi de afaceri greenfield
Cehia 2004Ungaria 2004Polonia 2004Romania 2004
Concluzia este evidentă. În pofida progreselor relative înregistrate în perioada 2000 – 2004
atractivitatea mediului de afaceri românesc pentru ISD rămâne mult în urma Cehiei şi Ungariei.
Deşi Polonia nu este la fel de bine situată faţă de aceste două state, totuşi calitatea excepţională a
capitalului uman şi salariul mediu mai redus decât în Cehia, combinat cu o populaţie de patru ori
mai mare, de resurse naturale exploatabile economic dar şi de o structură a investiţiilor străine şi a
exporturilor axate in principal pe echipamente electrice şi electronice şi mijloace de transport,
transformă Polonia în principala destinaţie pentru ISD a anilor 2000.
Capitolul 5 “Concluzii” cuprinde viziunea autorului în legătură cu măsurile care ar trebui
întreprinse pentru ca pe termen scurt să se resimtă o îmbunătăţire palpabilă a mediului de afaceri
autohton pentru ISD. Aceste măsuri rezultă de fapt, prin cuantificarea efortului necesar
îmbunătăţirii poziţiei pe radar a României la momentul de timp în care este surprinsă imaginea.
Poziţionarea este relativă vis-à-vis de competitorii momentului în cazul nostru Republica Cehă,
Ungaria şi Polonia. Reţinem pe termen scurt următoarele măsuri:
• Recunoaşterea de către autorităţi a rolului ISD în modernizarea şi retehnologizarea
economiei, în creşterea competitivităţii producătorilor locali şi a exporturilor;
• Conştientizarea autorităţilor centrale şi locale în legătură cu rolul determinant pe care
acestea îl au în procesul de atragere a ISD în special a investiţiilor noi;
• Alocarea de resurse financiare consistente pentru susţinerea activităţii de promovare şi
deschiderea de birouri de reprezentare în străinătate în ţările principale exportatoare
capital străin pentru trecerea la o strategie ofensivă şi activă în locul uneia pasive;
• Modificarea cadrului legal în scopul alinierii atât la legislaţia europeană în materie de
stimulente posibile pentru investiţii dar şi la cea a altor ţări din ECE în special Cehia,
Ungaria şi Polonia;
• Alocarea de resurse financiare la nivelul bugetelor centrale şi locale pentru sustinerea
legislaţiei în domeniul investiţiilor prin posbilitatea alocării de finanţări directe şi mai
puţin prin renunţarea la venituri viitoare;
• Stabilirea construcţiei de mijloace de transport şi a producţiei de echipamente electrice şi
electronice ca domenii prioritare în domeniul manufacturier pentru atragerea de investiţii
străine.
Curriculum Vitae Nume şi Prenume: Baicu Gabriela
Locul şi Data naşterii: Bucureşti, 9 martie 1964
Studii (Selecţie):
• 2000 - prezent Doctorand Relaţii Economice Internaţionale
ASE, Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale
• 2000 General Electric & Harvard, Management Strategic (New York)
• 2001 Corporate and Transaction Advisory (Arthur Andersen , Chicago)
• 1999 Pieţe de capital (Bursă Marshal Fund, New York, Washington, Chicago)
• 1999 Investiţii Străine Directe în OECD (Istanbul)
• 1999 Management strategic (Frankfurt, OWZ şi GTZ)
• 1995 – 1997 Marketing şi promovare pentru investiţii (Germania, Marea Britanie etc.)
• 2000, 1994 ANEVAR – Evaluator autorizat
Publicaţii şi Lucrări susţinute la evenimente interne şi internaţionale:
2006 Revista Piata Financiara despre reformă şi investiţii pe piaţa de energie electrică din România;
2005 Revista Capital:
Aşii investiţiilor în România;
Statul joacă ultima carte a privatizării.
2001 - 2005 Colaborator Adevărul Economic cu articole având ca temă investiţiile străine:
România va urca în clasamentul ţărilor atractive pentru investiţii;
Ce şanse de reuşită au parcurile industriale;
Se reînfiinţează Agenţia Română de Investiţii Străine;
Dacă s-ar implica, autorităţile locale ar putea aduce mai mulţi investitori străini;
Funcţionari din minister veghează....mediul de afaceri din ministere;
Schimbări majore pentru investitori;
România - mult în urma celorlalte candidate UE la atragerea de investiţii străine;
Regimul investiţiilor străine România, Cehia, Ungaria şi Polonia.
2000 Coordonator broşura: Doing Business in Romania;
2000 - 2005 Colaborator Romanian Business Digest, autor secţiune Romanian Banking Sector, Key Regulatory Framework and Sectorial Characteristics;
Iunie 2003 Seminar Mamaia organizat de Ziarul Financiar. Tema susţinută: Finanţarea proiectelor de investiţii
Iunie 2003 Seminar Bacău organizat de Ziarul Financiar. Tema susţinută:Evaluarea oportunităţilor de investiţii.
Iunie 01 Seminar organizat de Arthur Andersen. Tema susţinută: Noua Economie, o şansă pentru România?
Oct. 2005 Conferinţa anuală ANEVAR. Tema susţinută:IFRS and Valuation.