UE”
GUVERNUL REPUBLICII MOLDOVA
H O T Ă R Î R E nr._______
din__________________________ 2019Chisinău
5
cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar
În temeiul prevederilor art. 21 al Legii nr. 119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, nr. 100-103, art. 510), cu modificările si completările ulterioare,
Guvernul HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Cadrul de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar (se anexează).
2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în seama Ministerului, Dezvoltării Regionale si Mediului.
Prim-ministru Pavel FILIP
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii, dezvoltării regionale si mediului
Ministrul afacerilor externe şi integrării europene
Ministrul finanţelor
Ministrul sănătătii, muncii5 '
si protectiei sociale
Nicolae Ciubuc
Tudor Ulianovschi
Ion Chicu
Silvia Radu
Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. din 2019
Cadrul de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar
Prezentul Cadru de acţiune transpune Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 309, din 24.11.2009, p. 71.
Secţiunea 1. Dispoziţii generale
1. Prezenta hotărâre stabileşte cadrul de acţiune pentru realizarea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar prin reducerea riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi mediului, inclusiv prin promovarea gestionării integrate a dăunătorilor şi a unor tehnici alternative, precum metode nechimice pentru protecţia plantelor.
2. Prezenta hotărâre se aplică produselor de uz fitosanitar, astfel cum sunt definite în art. 3 al Legii nr.119 din 22.06.2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi şi:
1) se aplică fără a aduce atingere oricăror altor prevederi ale legislaţiei naţionale, care transpun sau creează cadrul necesar aplicării directe a actelor naţionale din domeniul reglementat;
2) respectă principiul precauţiei în restricţionarea sau interzicerea utilizării produselor de uz fitosanitar în circumstanţe sau zone specifice.
3. În sensul prezentei hotărâri, definiţiile utilizate seminfică următoarele:utilizator profesionist - persoana care utilizează produse de uz fitosanitar în
cadrul activităţii sale profesionale, inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori şi liberi profesionişti, din sectorul agricol sau din alte sectoare ale economiei naţionale;
distribuitor - persoana fizică sau juridică care introduce un produs de uz fitosanitar pe piaţă, inclusiv angrosişti, detalişti, vînzători şi furnizori;
formator/consultant - orice persoană care a dobândit cunoştinţe corespunzătoare şi oferă consultanţă în ceea ce priveşte gestionarea dăunătorilor şi utilizarea în siguranţă a produselor de uz fitosanitar, în cadrul exercitării unei capacităţi profesionale sau al prestării unui serviciu comercial, inclusiv serviciile private de consultanţă independente şi serviciile publice de consultanţă, agenţii
comerciali, producătorii de produse alimentare de origine vegetală si vânzătorii cu amănuntul;
echipament de aplicare a produselor de uz fitosanitar - echipament special destinat aplicării produselor de uz fitosanitar, inclusiv accesoriile esenţiale functionării sale efective, precum duze, manometre, filtre, site si dispozitive de curătare a rezervorului, altele;5 7 7
pulverizare aeriană - aplicarea produselor de uz fitosanitar cu aeronava (avion sau elicopter);
gestionarea integrată a organismelor dăunătoare- analiza metodelor disponibile de protectie a plantelor si integrarea ulterioară a unui ansamblu de măsuri destinate să inhibe dezvoltarea populaţiilor de organisme dăunătoare si să menţină utilizarea produselor de uz fitosanitar si a altor forme de intervenţie la niveluri justificative din punct de vedere economic si ecologic, cu scopul minimizării riscurilor la care sunt expuse sănătatea umană si mediul. Gestionarea integrată a organismelor dăunătoare pune accentul pe cresterea unor culturi sănătoase prin metode care afectează cît mai puţin agrosistemele si încurajează mecanismele naturale de control al dăunătorilor;
indicator de risc - rezultatul obţinut prin metode de calcul utilizate pentru evaluarea riscurilor pe care le prezintă produsele de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane si/sau asupra mediului;
metodele nechimice - metode alternative utilizării produselor de uz fitosanitar în scopuri fitosanitare si de gestionare a organismelor dăunătoare, care se bazează pe tehnici agronomice, cum ar fi cele menţionate în anexa nr.3, punctul1, sau pe metode fizice, mecanice sau biologice de control al organismelor dăunătoare;
apă de suprafaţă si apă subterană - astfel cum sunt definite în Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011;
Secţiunea 2. Planul naţional de acţiune4. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, Ministerul
Sănătăţii, Muncii si Protecţiei Sociale, Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor şi instituţiile de cercetări în domeniu, sunt autorităţile responsabile pentru elaborarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar, (în continuare Plan naţional de acţiune), pe un termen de 5 ani. Planul dat va fi elaborat si prezentat Guvernului spre aprobare la expirarea a 18 luni de la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
5. În scopul elaborării Planului naţional de acţiune, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului instituie un grup de lucru care include
reprezentanţi ai autorităţilor desemnate conform pct. 4, asociaţiilor producătorilor agricoli, alţi subiecţi implicaţi în gestionarea produselor de uz fitosanitar.
6. Planul naţional de acţiune conţine obiective cantitative, măsuri şi termene în vederea reducerii riscurilor şi a efectelor utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi mediului şi măsuri de promovare a implementării şi dezvoltării gestionării integrate a organismelor dăunătoare şi a unor abordări sau tehnici alternative, pentru reducerea dependenţei de utilizarea produselor de uz fitosanitar.
7. Obiectivele Planului naţional de acţiune se stabilesc în funcţie de domeniile de interes, precum: protecţia lucrătorilor, protecţia mediului, reziduurile de produse de uz fitosanitar, utilizarea tehnicilor specifice si pentru culturi specifice.
8. Planul naţional de acţiune prevede indicatori de monitorizare a utilizării produselor de uz fitosanitar care conţin substanţe active cu risc sporit, în special dacă sunt disponibile metode alternative.
9. Autorităţile competente planifică în Planul naţional de acţiune, măsuri de promovare a utilizării produselor de uz fitosanitar omologate conform Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărărea Guvernului nr. 1307/2005 (Monitorul Oficial, 2005, nr. 176-181, art. 1446).
10. Pe baza indicatorilor prevăzuţi la pct. 8, autorităţile competente desemnate stabilesc în Planul naţional de acţiune, obiective si termene reale de executare întru reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar, în special dacă reducerea utilizării acestora reprezintă un mijloc de reducere a riscurilor. Obiectivele se stabilesc pe un termen intermediar sau final cu specificarea mijloacelor necesare, inclusiv financiare, pentru realizarea acestor obiective.
11. La stabilirea şi revizuirea obiectivelor Planului naţional de acţiune, grupul de lucru va ţine seama de:
1) identificarea măsurilor pentru protecţia sănătăţii şi a mediului, implicaţiile sociale şi economice;
2) situaţia naţională, zonală şi locală specifice pe domeniile vizate;3) opinia părţilor si a grupurilor interesate.12. Planul naţional de acţiune include modalităţi de punere în aplicare a
măsurilor prevăzute la pct. 16 - 50 în vederea realizării integrale a obiectivelor stabilte.
13. La întocmirea Planului naţional de acţiune se ţine cont de prevederile Legii nr.119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi, Regulamentului cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea
produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1045/2005, Regulamentului privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1307/2005, Programului naţional de protecţie integrată a plantelor pentru anii 2018-2027 şi Planului de acţiuni privind implementarea acestuia, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 123/2018 şi altor acte normative.
14. Planul naţional de acţiune se reexaminează o dată la 5 ani, întru monitorizarea eficienţei implementării şi a gradului de realizare a acţiunilor.
15. În cadrul procesului de elaborare şi modificare a Planului naţional de acţiune, autorităţile competente asigură participarea directă a cetăţenilor, a asociaţiilor, a altor părţi interesate la procesul decizional, în conformitate cu Legea nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional. În scopul asigurării accesibilităţii pentru publicul larg, acesta se plasează pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului.
Secţiunea 3. Informarea, instruirea, comercializarea produselor de uz fitosanitar
16. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor în comun cu Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, instituţiile de cercetări în domeniu şi autorităţile publice locale:
1) planifică şi organizează cursuri de instruire în 2 etape cu scopul dobândirii/actualizării cunoştinţelor utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor şi formatorilor/consultanţilor, în funcţie de specificul activităţii şi responsabilităţilor acestora, precum şi a progresului tehnico-ştiinţific în domeniu, conform tematicilor prevăzute în anexa nr. 1 la prezenta hotărîre;
2) identifică autoritatea competentă de efecuare a instruirii.17. Autoritatea competentă, responsabilă de instruire asigură evaluarea
nivelului cunoştinţelor necesare, de către subiecţii participanţi la instruire.18. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, în baza evaluărilor
prezentate de autoritatea competentă responsabilă de instruire, eliberează certificatul de instruire. Procedura de eliberare a certificatului menţionat va include
5
cerinţe specifice privind prelungurea sau retragerea acestuia.19. Distribuitorii produselor de uz fitosanitar angajează suficienţi specialişti,
posesori ai certificatului menţionat la pct. 18, care la comercializare oferă clienţilor informaţii privind utilizarea, riscurile pentru sănătatea umană şi mediu, instrucţiuni de siguranţă referitoare la gestionarea riscurilor cauzate de produsele în cauză.
Distribuitorii mici care comercializează produse de uz neprofesional sunt scutiţi de această cerinţă dacă nu comercializează produse califacte ca toxice, foarte toxice, carcinogene, mutagene sau toxice pentru reproducere.
20. Produsele de uz fitosanitar omologate pentru utilizare de către utilizatorii profesionisti se comercializează doar posesorilor cerificatului menţionat la pct. 18.
21. Ministerul Sănătăţii, Muncii si Protecţiei Sociale:5 7 5 5
1) în colaborare cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, conform competenţelor întreprind măsuri în vederea informării publicului, promovării şi facilitării programelor de informare şi sensibilizare şi pune la dispoziţia acestuia informaţii precise şi echilibrate privind produsele de uz fitosanitar, în special privind riscurile pe care acestea le prezintă, inclusiv pericolele şi efectele potenţial acute şi cronice asupra sănătăţii umane, organismelor-neţintă şi mediului, determinate de utilizarea acestora, precum şi despre utilizarea metodelor alternative, nechimice;
2) instituie sisteme de colectare a informaţiilor privind cazurile de intoxicaţii acute cu produse de uz fitosanitar, precum şi evoluţia intoxicaţiilor cronice în rândul grupurilor expuse periodic la efectele produselor de uz fitosanitar, precum: operatorii, lucrătorii din sectorul agricol sau populaţia din zonele de aplicare a acestora, monitorizează şi evaluluiază impactul utilizării produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi mediului, în scopul îmbunătăţirii comparabilităţii informaţiilor.
Secţiunea 4. Echipamente de aplicare a produselor de uz fitosanitar, inspecţia acestuia
22. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor, la expirarea a 12 luni de la data publicării prezentei hotărâri, elaborează sisteme de inspecţie, desemnează prin ordin organismul responsabil de organizarea si efectuarea inspecţiei echipamentelor de aplicare a produselor de uz fitosanitar, utilizate în scop profesional şi stabileste cerinţe faţă de verificările menţionate. Inspecţia echipamentelor de aplicare a produselor de uz fitosanitar utilizate în scop profesional se efectuează la intervale regulate de timp, cu eliberarea certificatului de inspecţie. Perioada de timp dintre inspecţii este de pînă la 5 ani până în anul 2026 şi nu depăşeşte 3 ani, după această dată.
23. Echipamentele utilizate la aplicarea produselor de uz fitosanitar, în scop profesional, se inspectează cel puţin o dată până la finele anului 2022. După această dată, se admite utilizarea în scop profesional doar a echipamentelor care corespund cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărîre. Echipamentul
nou se inspectează cel puţin o dată pe parcursul unei perioade de 5 ani după procurare.
24. Cu excepţie de la pct. 22 şi 23, urmare a evaluării riscurilor pentru sănătatea umană şi mediu, în Planul naţional de acţiune se vor stabili termene de inspecţie care nu vor depăşi 5 ani pentru echipamentele de aplicare a produselor de uz fitosanitar neutilizate la pulverizarea acestora, pentru echipamentele de aplicare manuală, pentru pulverizatoarele de spate şi pentru echipamentele suplimentare de aplicare a produselor în cauză, utilizate la scară foarte redusă.
25. Nu se consideră echipamente utilizate la scară redusă, indiferent de condiţii, tipurile de echipamente suplimentare de aplicare a produselor de uz fitosanitar precum:
1) echipamentele de pulverizare, amplasate pe trenuri sau în aeronave;2) echipamentele de pulverizare montate pe rampe, mai mari de 3 metri,
inclusiv cele amplasate pe echipamentele de semănat.26. Se scutesc de inspecţie echipamentele de aplicare manuală a produselor
de uz fitosanitar sau pulverizatoarele de spate, în cazul în care autoritatea responsabilă se asigură că operatorii sunt informaţi despre necesitatea schimbării periodice a accesoriilor, despre riscurile specifice echipamentului respectiv şi instruiţi despre utilizarea corectă a acestuia, conform tematicilor din anexa nr. 1.
27. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:1) controlează corespunderea echipamentului de aplicare a produselor de uz
fitosanitar cerinţelor prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, în vederea obţinerii unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului;
2) stabileşte sisteme de certificare care permit verificarea rezultatelor inspecţiilor şi recunoaşterea certificatelor acordate de alte state, potrivit cerinţelor prevăzute la pct. 29.
28. Utilizatorii profesionişti, la începutul perioadei de vegetaţie verifică starea tehnică a echipamentului de aplicare a produselor de uz fitosanitar, conform instruirilor de care au beneficiat, astfel cum prevede pct. 16.
29. Certificatele emise în alte state sunt recunoscute cu condiţia respectării intervalului de inspecţie menţionat la pct. 22.
30. Cerinţele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, se modifică în funcţie de evoluţiile tehnice şi ştiinţifice în domeniu.
Secţiunea 5. Practici şi utilizări specifice, informarea publicului31. Pulverizarea aeriană a produselor de uz fitosanitar este interzisă.32. Cu excepţie de la pct. 31, pulverizarea aeriană se permite în cazuri
speciale, cu condiţia respectării următoarelor cerinţe:
1) nu există metode alternative viabile sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje clare din punctul de vedere al efectelor reduse asupra sănătăţii umane şi a mediului, în raport cu aplicarea terestră a produselor de uz fitosanitar;
2) se utilizează produsele de uz fitosanitar omologate în acest scop şi incluse în Registrul de stat al produselor de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;
3) operatorul care efectuiează lucrări de pulverizare aeriană deţine certificatul de instruire prevăzut la pct. 16;
4) prestatorii serviciilor de pulverizare aeriană, aeronavele utilizate pentru efectuarea pulverizării aeriene. precum şi echipamentele instalate pe acestea sunt certificaţi/certificate în conformitate cu cerinţele specifice ale aviaţiei civile. aplicabile în Republica Moldova pentru astfel de activitate;
5) pulverizarea aeriană nu se admite în imediata apropiere a zonelor rezidenţiale. ariilor naturale protejate şi a zonelor de protecţie. situate în vecinătatea apelor.
6) din anul 2021. pentru lucrările de pulverizare aeriană a produselor de uz fitosanitar. se admit aeronavele echipate cu accesorii şi dispozitive tehnice moderne pentru reducerea devierii produselor pulverizate.
33. Lucrările de pulverizare aeriană se efecuează în condiţiile prevăzute la art. 20 al Legii nr. 119/2004.
34. Ministerul Agriculturii. Dezvoltării Regionalele şi Mediului, în Planul naţional de acţiune va planifica elaborarea unui ghid privind strabilirea condiţiilor specifice de pulverizare aeriană, culturile. zonele. circumstanţele, produsele de uz fitosanitar, inclusiv condiţiile meteorologice favorabile pentru pulverizarea aeriană cu specificarea măsurilor necesare pentru avertizarea la timp a populaţiei, cu scopul reducerii impactului asupra sănătăţii şi mediului.
35. Utilizatorii profesionişti care planifică aplicarea produselor de uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană. prezintă subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor o cererere de aprobare a planului de aplicare. Certerea va conţine informaţii despre perioada provizorie. cultura. sortimentul şi norma de consum a produsului utilizat şi a soluţiei de lucru, altele, în conformitate cu cerinţele prevăzute la pct. 32 şi 33.
36. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor examinează cererea în termen de 5 zile lucrătoare. În situaţii fitosanitare de urgenţă, pentru combaterea şi lichidarea focarelor de organisme dăunătoare. inclusiv de carantină. acestea decid asupra aplicării unei proceduri accelerate de examinare a cererii pentru pulverizarea aeriană, cu condiţia respectării cerinţelor menţionate la pct. 32 şi 33.
37. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor asigură:
1) monitorizarea aplicării produselor de uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană, pentru a se asigura că operatorul respectă condiţiile menţionate la pct. 34 şi 35;
2) informarea publicului despre zona unde are loc pulverizarea aeriană, data şi locul stabilit si tipul produsului de uz fitosanitar utilizat (denumirea comercială, substanţa activă si concentraţia acesteia);
3) informarea persoanelor care ar putea fi expuse la efectul de deviere a produselor de uz fitosanitar pulverizate.
Secţiunea 6. Măsuri specifice de protecţie a mediului acvatic şi a apei potabile38. La stabilirea măsurilor Planului naţional de acţiune se va ţine cont de
prevederile cadrului normativ naţional de protecţie a mediului acvatic şi a rezervelor de apă potabilă, privind efectele de la utilizarea produselor de uz fitosanitar.
39. Măsurile de protecţie a mediului acvatic prevăd:1) folosirea de preferinţă a produselor de uz fitosanitar cu grad de pericol
scăzut pentru mediul acvatic;2) utilizarea celor mai eficiente tehnici de aplicare a produselor de uz
fitosanitar si a unui echipament de aplicare cu deviere minimă, în special în cazul culturilor verticale, precum plantaţiile pomicole, viticole, de hamei, pădurile, altele;
3) aplicarea măsurilor de reducere a riscului poluării externe cauzate de devierea pulverizării, de drenare şi de scurgere cu stabilirea zonelor-tampon pentru protejarea organismelor acvatice neţintă, a zonelor de protecţie pentru apa de suprafaţă şi apa subterană, a zonelor utilizate pentru captarea apei potabile în care, utilizarea sau depozitarea produselor de uz fitosanitar este interzisă;
4) reducerea sau eliminarea aplicării produselor de uz fitosanitar în lungul drumurilor, căilor ferate, suprafeţelor permeabile sau altor infrastructuri din apropierea apelor subterane sau de suprafaţă sau pe suprafeţe impermeabile cu risc sporit de scurgere în apele de suprafaţă sau în sistemele de canalizare.
Secţiunea 7. Reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar şi a riscurilor în anumite zone
40. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor monitorizează aplicarea redusă sau interzisă a utilizării produselor de uz fitosanitar în zonele specifice prevăzute de legislaţia în domeniu, luând în considerare cerinţele de sănătate publică, de protecţie şi conservare a speciilor de floră şi fauă sălbatică, din habitatele naturale privind regimul ariilor naturale protejate.
41. În zonele specifice menţionate la pct.40, se planifică măsuri de gestionare a riscurilor privind efectuarea tratamentelor cu produse de uz fitosanitar cu risc redus, promovarea utilizării mijloacelor biologice de protecţie a plantelor sau interzicerea aplicării tratamentelor fitosanitare.
42. Zonele specifice prevăzute la pct. 40, sunt următoarele:1) zonele utilizate de public sau de grupurile vulnerabile, precum parcurile,
grădinile publice, terenurile de sport şi de recreere, curţile şcolilor, terenurile de joacă şi terenurile aflate în imediata vecinătate a instituţiilor de sănătate publică;
2) ariile naturale protejate, stabilite conform prevederilor Legii nr. 1538/1998, în vederea instituirii măsurilor de conservare;
3) zonele tratate recent, utilizate sau accesibile lucrătorilor din agricultură.
Secţiunea 8. Gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a amabalajului acestora
43. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, monitorizează operaţiunile efectuate de utilizatorii profesionişti şi, după caz, de distribuitori dacă acestea nu au impact asupra sănătăţii umane sau a mediului:
1) depozitarea, manipularea, diluarea şi amestecarea produselor de uz fitosanitar înainte de utilizare;
2) manipularea ambalajelor şi a deşeurilor produselor de uz fitosanitar;3) eliminarea soluţiilor de lucru din rezervor rămase după aplicare;4) curăţarea echipamentului utilizat la aplicarea produselor de uz fitosanitar;5) colectarea sau eliminarea deşeurilor de produse de uz fitosanitar şi a
ambalajelor acestora, în conformitate cu legislaţia privind deşeurile;6) respectarea cerinţelor de către utilizatorii profesionişti faţă de spaţiile de
depozitare a produselor de uz fitosanitar, astfel încât acestea să prevină emisiile accidentale. Este obligatorie respectarea cerinţelor faţă de amplasament, dimensiuni şi materialele de construcţie.
5 5
44. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor cu subdiviziunile sale teritoriale informează utilizatorii profesionişti despre produsele de uz fitosanitar omologate, întru evitarea operaţiunilor de utilizare periculoasă, măsuri care prevăd aplicarea produselor cu toxicitate redusă, a soluţiilor deja preparate şi despre dimensiunile containerelor sau a ambalajelor eficiente pentru aceştea.
Secţiunea 9. Managementul integrat al organismelor dăunătoare45. Planul naţional de acţiune se axează pe măsurile de promovare a
managementului corect al organismelor dăunătoare, aplicării bunelor practici agricole (BPA) şi a sistemului integrat de protecţie a plantelor, care include
utilizarea metodelor nechimice. cu riscuri minime pentru sănătatea umană şi mediu şi promovarea producţiei ecologice.
46. Ministerul Agriculturii. Dezvoltării Regionale şi Mediului în colaborare cu instituţiile de cercetări în domeniu promovează:
1) politici, recomandări privind gestionărea corectă a organismelor dăunătoare;
2) aplicarea redusă a produselor de uz fitosanitar la o unitate de suprafaţă agricolă, acordînd prioritate metodelor nechimice de protecţie a plantelor cu riscuri minime pentru sănătatea umană şi pentru mediu;
3) informaţii şi instrumente suficiente utilizatorilor profesionişti pentru monitorizarea organismelor dăunătoare şi luarea deciziilor, precum şi de servicii de consultanţă privind gestionarea integrată a dăunătorilor şi selectarea metodelor de combatere. prietenoase mediului;
4) consum redus de produse de uz fitosanitar;5) implementarea agriculturii ecologice.47. Planul naţional de acţiune prevede modalităţi şi principii generale ale
gestionării integrate a organismelor dăunătoare. aplicate de către utilizatorii profesionişti, conform anexei nr. 3.
48. Ministerul Agriculturii. Dezvoltării Regionale şi Mediului promovează măsuri de subvenţionare a producătorilor autohtoni de mijloace biologice şi microbiologice de protecţie a plantelor şi a utilizatorilor profesionişti care utilizează aceste mijloace. întru stimularea producţiei şi utilizării mijloacelor date în sistemele de protecţie integrată a plantelor. prietenoase mediului.
Secţiunea 10. Raportarea şi schimbul de informaţii
49. Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor:1) abordează, în cadrul relaţiilor de colaborare cu tările terţe, probleme
privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, schimbul de informaţii despre cele mai bune practici în domeniul utilizării durabile a acestora şi gestionării integrate a organismelor dăunătoare;
2) prezintă anual Guvernului. pănă la data de 15 februarie al anului următor anului de gestiune. raportul privind progresul înregistrat la implementarea Planului de acţiuni.
50. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului, în Planul naţional de acţiune va include acţiuni privind elaborarea şi înaintarea Ministerului
5 5 5 1 5
Justiţiei a propunerilor de sancţionare pentru încălcarea prevederilor cadrului normativ naţional în domeniul respectiv. Sancţiunile propuse vor fi eficace. proporţionale. cu efect de descurajare.
Anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr. din 2019
Tematici de formare profesională
1. Cadrul normativ naţional care reglementează activităţile cu produse de uz fitosanitar pe segmentul ”omologare-utilizare”.
2. Impactul plasării pe piaţa internă a produselor de uz fitosanitar contrafăcute/ilegale, riscurile pentru sănătate şi mediu, reprezentate de acestea şi metodele de identificare a produselor de acest tip.
3. Pericole şi riscuri asociate produselor de uz fitosanitar, modalităţile de identificare şi control ale acestora, în special:
1) riscurile pentru operatori, rezidenţi, trecători, persoane care intră în zonele tratate şi persoane care manipulează sau consumă produse vegetale tratate, precum şi modul în care aceste riscuri sunt agravate de factori precum fumatul;
2) simptomele intoxicaţiilor cu produse de uz fitosanitar şi măsurile de prim ajutor;
3) riscurile pentru plantele-neţintă, pentru insectele folositoare, fauna sălbatică, biodiversitate şi mediu în general.
4. Noţiuni privind strategiile şi tehnicile de gestionare integrată a culturilor, principiile agriculturii ecologice, metodele biologice si microbiologice de combatere a organismelor dăunătoare, informaţii privind principiile generale, inclusiv orientări specifice pentru anumite culturi sau sectoare cu privire la gestionarea integrată a dăunătorilor.
5. Familiarizarea utilizatorilor profesionişti cu criteriile de selectare a produsului de uz fitosanitar omnologat, cu efecte secundare minime asupra sănătăţii umane, asupra organismelor-neţintă şi asupra mediului, întru remedierea problemelor ce implică organismele dăunătoare.
6. Măsuri privind reducerea la minim a riscurilor pentru oameni, organismele-neţintă şi mediu, practici de lucru sigure pentru depozitarea, manipularea produselor de uz fitosanitar, eliminarea ambalajelor goale, a altor materiale contaminate şi a surplusului de produse de uz fitosanitar, inclusiv amestecurile rămase în rezervor sub formă concentrată sau diluată, metode recomandate pentru controlul expunerii operatorului, cerinţe faţă de echipamentul de protecţie individuală.
7. Abordări bazate pe risc, care ţin seama de variabilele locale pentru bazinele hidrografice, precum clima, tipurile de sol şi de culturi, precum şi gradul de denivelare.
8. Proceduri de pregătire a echipamentului de aplicare înainte de utilizare, în special pentru etalonare, astfel încât funcţionarea acestuia să prezinte riscuri minime pentru sănătatea umană, speciile de floră şi faună-neţintă şi mediu
9. Utilizarea şi întreţinerea echipamentului de aplicare a produselor de uz fitosanitar şi tehnicile specifice de pulverizare, spre exemplu, pulverizarea volumelor mici şi duzele cu deviere minimă, obiectivele controlului tehnic al pulverizatoarelor în folosinţă şi metodele de ameliorare a calităţii pulverizării. Riscuri specifice legate de utilizarea echipamentelor de aplicare manuală a produselor de uz fitosanitar sau a pulverizatoarelor de spate şi măsurile relevante de gestionare a riscului.
10. Măsuri de urgenţă pentru protejarea sănătăţii umane, a mediului şi aresurselor de apă în caz de deversare accidentală, contaminare în condiţiimeteorologice extreme, care ar putea conduce la riscuri de percolare (infiltrare) aproduselor de uz fitosanitar în sol.
11. Interdicţii în zonele protejate stabilite în conformitate cu cadrul normativ naţional în domeniul apei.
12. Monitorizarea stării de sănătate a populaţiei şi facilităţi de acces pentru semnalarea oricărui incident sau incident bănuit.
13. Păstrarea evidenţei utilizării produselor de uz fitosanitar în conformitate cu legislaţia în domeniu.
Anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului n r .____din______2019
Cerinţe în materie de sănătate, siguranţă şi protecţia mediului, în raport cu inspecţia echipamentului
de aplicare a produselor de uz fitosanitar
1. Cerinţe generale faţă de echipament1) Inspecţia echipamentului de aplicare a produselor de uz fitosanitar
cuprinde cele mai importante aspecte în vederea atingerii unui înalt grad de siguranţă şi protecţie pentru sănătatea umană şi pentru mediu. Eficacitatea optimă a aplicării tratamentelor va fi asigurată printr-o bună operare a dispozitivelor şi a funcţiilor echipamentului pentru garantarea îndeplinirii următoarelor obiective:
a) echipamentul de aplicare a produselor de uz fitosanitar va funcţiona în mod fiabil, va fi utilizat conform cerinţelor tehnice pentru garantarea dozării şi distribuirii cu exactitate a produselor;
b) echipamentul va fi într-o stare de funcţionare care să permită cu uşurinţă umplerea şi golirea completă a acestuia în deplină siguranţă şi să prevină scurgerea produselor de uz fitosanitar. De asemenea. procesul de curăţare va fi accesibil şi complet şi va garanta siguranţa operaţiilor în vederea verificării şi stopării imediate a acestuia de la locul aflării operatorului. Lucrările de reglare vor fi simple. precise cu posibilitate de a fi reproduse.
2. Elementele de transmisie. Elementele de siguranţă ale arborelui de transmisie şi elementele de siguranţă ale conectorului la alimentarea electrică se vor afla la locul lor, într-o stare bună să nu împiedice dispozitivele de protecţie sau orice piesă de transmisie mobilă ori rotativă, să îndeplinească funcţiile, astfel încât să se asigure protecţia operatorului.
3. Pompa. Volumul pompei va fi adaptat cerinţelor echipamentului. iar pompa va funcţiona corect pentru a garanta o rată de aplicare stabilă şi fiabilă. Pompa nu trebuie să aibă scurgeri.
4. Agitarea. Dispozitivele de agitare vor asigura o recirculare adecvată, astfel încât concentraţia să fie omogenă în tot amestecul de lichid pentru pulverizare din rezervor.
5. Rezervorul. Rezervoarele, precum şi indicatoarele de nivel, dispozitivele de umplere, sitele şi filtrele, sistemele de golire şi de clătire, precum şi dispozitivele de amestecare vor funcţiona astfel. încât să reducă la minimum deversarea accidentală, distribuirea neregulată a concentraţiei, expunerea operatorului şi depunerile din rezervor.
6. Sistemele de măsură, comandă şi reglare. Dispozitivele de măsură, de pornire şi de oprire, de reglare a presiunii şi/sau a debitului vor fi calibrate şi vor funcţiona în mod corect fără să existe scurgeri. Controlul presiunii şi acţionarea dispozitivelor de reglare a presiunii necesită a fi uşor de realizat în timpul aplicării. Dispozitivele de reglare a presiunii vor menţine presiunea de lucru constantă pentru un regim de funcţionare constant al pompei, pentru a garanta aplicarea unui volum constant.
7. Ţevile şi conductele. Ţevile şi conductele se vor menţine într-o stare bună pentru evitarea perturbării debitului lichidelor sau deversării accidentale în caz de spargere. Nu se admit scurgeri la nivelul ţevilor şi conductelor în cazul utilizării echipamentului la presiunea maximă de operare.
8. Filtrele. În vederea evitării turbulenţelor şi a unei repartizări neomogene a conţinutului, filtrele vor fi în stare bună, iar ţesătura acestora va corespunde mărimii duzelor din pulverizator. Sistemul de indicare a înfundării filtrelor trebuie să funcţioneze corect atunci când există.
9. Rampa. Echipamentul de pulverizare a produselor de uz fitosanitar prin intermediul rampei orizontale aflate aproape de cultura sau materialul tratăat va fi
în stare bună şi stabilă. Sistemele de fixare şi reglare, precum şi dispozitivele care permit amortizarea mişcărilor neintenţionate şi compensarea pantei vor funcţiona în limita condiţiilor tehnice.
10. Duzele. Duzele vor funcţiona corect, astfel încât să se evite oricescurgere în momentul opririi pulverizării. Pentru asigurarea omogenităţiipulverizării, debitul fiecărei duze nu trebuie să devieze semnificativ faţă de debitulnominal indicat în informaţia furnizată de producătorul acestora.
11. Distribuirea. Distribuirea transversală şi verticală, în cazul aplicării pe culturile verticale, a amestecului de produse pentru pulverizare în zona vizată, se va efectua uniform.
12. Ventilatorul. Echipament de pulverizare a produselor de uz fitosanitar cu flux de aer, care se va menţine în stare bună pentru producerea unui curent de aer stabil şi fiabil.
Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului n r .____din______2019
Principiile generale ale managementului integrat al organismelor dăunătoare
1. Prevenirea apariţiei şi/sau eliminarea organismelor dăunătoare se va realiza prin implementarea metodelor, precum:
1) rotaţia culturilor;2) aplicarea tehnologiilor recomandate de cultivare (spre exemplu tehnici de
lucrare a solului şi însămânţarea directă, respectarea termenului de însămînţare şi a densităţii plantelor la hectar, subînsămânţarea, altele);
3) utilizarea soiurilor/hibrizilor rezistente/tolerante la organismele dăunătoare, precum şi a materialului semincer certificat;
4) fertilizarea echilibrată, irigarea, drenarea;5) prevenirea răspândirii organismelor dăunătoare prin aplicarea măsurilor
de igienizare, curăţarea permanentă a maşinilor şi a echipamentului;6) protejarea şi răspândirea faunei utile prin aplicarea măsurilor biologice de
protecţie a plantelor sau utilizarea tehnologiilor de producţie ecologică, în cîmp deschis sau terenuri protejate.
2. Monitorizarea organismelor dăunătoare se va efectua prin aplicarea metodelor şi instrumentelor specifice disponibile şi se va axa pe observaţiile efectuate în câmp, pe sisteme fiabile din punct de vedere ştiinţific pentru
avertizare, diagnoza si prognoza timpurie, inclusiv prin consultarea specialistilor instituţiilor publice de profil.
3. Pe baza rezultatelor monitorizării, utilizatorul profesionist decide asupra efectuării măsurilor de protecţie a plantelor. Procesul de luare a deciziilor se bazează pe argumentarea impactului din punct de vedere ştiinţific si economic. Aplicarea tratamentelor fitosanitare pentru organismele dăunătoare se va baza pe valorile-limită stabilite pentru zona în cauză, pentru zonele, culturile şi condiţiile climaterice specifice, factori luaţi în considerare pînă la aplicarea tratamentelor, în cazul în care este posibil.
4. Metodele de protecţie a plantelor, biologică, fizică şi nechimice vor fi prioritare metodelor chimice, dacă acestea asigură menţinea organismelor dăunătoare în limita pragului economic de dăunare (PED).
5. Produsele de uz fitosanitar permise utilizării pentru organismul dăunător ţintă vor avea impact minim asupra sănătăţii umane, mediului si organismelor- neţintă.
6. Utilizatorul profesionist va menţine aplicarea produselor de uz fitosanitar si alte forme de intervenţie la nivelurile minime, prin aplicarea unor norme de consum reduse, frecvenţă redusă sau prin aplicări parţiale, în condiţiile în care nivelul de risc pentru cultura dată este acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de dezvoltare a rezistenţei populaţiilor organismelor dăunătoare.
7. În cazul în care apare riscul rezistenţei faţă de o măsură de protecţie a plantelor, iar nivelul populaţiei organismelor dăunătoare necesită repetarea tratamentelor fitosanitare la culturi, se vor aplica măsuri antirezistenţă disponibile, pentru menţinerea eficacităţii produselor. Măsurile în cauză includ utilizarea produselor de uz fitosanitar cu spectru divers de acţiune.
8. Pe baza înregistrărilor privind utilizarea produselor de uz fitosanitar şi rezultatelor monitorizării organismelor dăunătoare, utilizatorul profesionist va evalua eficacitatea măsurilor de protecţie a plantelor aplicate.
Nota informativăla proiectul hotărârii Guvernului
cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar
1. Denumirea autorului şi, după caz, a participanţilor la elaborarea proiectului________
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului
2. Condiţiile ce au impus elaborarea proiectului de act normativ şi finalităţile urmăriteExecutarea măsurii prevăzute la secţiunea 6- Domeniul fitosanitar a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016 (termen de realizare- 2019).________________________________________________________________________________3. Descrierea gradului de compatibilitate pentru proiectele care au ca scoparmonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia Uniunii Europene
Proiectul dat transpune Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 309, din 24.11.2009, p. 71.______4. Principalele prevederi ale proiectului şi evidenţierea elementelor noiProiectul propus creează cadrul normativ naţional, armonizat la acquis-ul comunitar în vederea stabilirii cadrului de acţiune cu scopul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar.
Prin urmare, proiectul dat, atribuie responsabilităţi autorităţilor publice centrale privind elaborarea Planului naţional de acţiune întru diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar.Totodată, cu scopul reducerii riscurilor şi a efectelor negative a produselor de uz fitosanitar asupra sănătăţii umane şi mediului, proiectul propus stabileşte cerinţe obligatorii faţă de conţinutul Planului de acţiuni, care va include obiective, măsuri, tematici de instruire a utilizatorilor profesionişti (anexa nr. 1), cerinţe faţă de echipamentul utilizat la aplicarea produselor de uz fitosanitar (anexa nr. 2), principiile generale ale managementului integrat al organismelor dăunătoare, prin aplicarea metodelor nechimice de protecţie a plantelor (anexa nr. 3), termene concrete de realizare, indicatori de progres şi raportare.
Proiectul dat are impact asupra întreprinzătorilor, prin urmare este elaborată Analiza Impactului de Reglementare pe marginea proiectului propus.___________________________________________5. Fundamentarea economico-financiarăImplementarea proiectului dat nu implică mijloace financiare, dat fiind faptul că acesta stabileşte cadrul normativ pentru iniţierea elaborării ulterioare a Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar, plan care va include măsuri concrete pentru realizare, va nominaliza autorităţile responsabile, termenele de realizare şi indicatorii de progres cu scopul executării obiectivului enunţat.
6. Modul de încorporare a actului în cadrul normativ în vigoareAprobarea proiectului de hotărâre a Guvernului nu implică modificarea altor acte normative.7. Avizarea şi consultarea publică a proiectuluiAnunţul privind iniţierea elaborării proiectului, Nota informativă şi proiectul de hotărâre a Guvernului sunt plasate pe pagina web oficială a Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Rşgion^le şi Mediului, la adresa www.madrm.gov.md la rubricaQTrânspafgnîăijdercif^orftală -„Prdocumente” şi portalul guvernamental - particip.gov.md.Date: 2019.02.22 15:54:10e e t
---------------------------2------------------------------------------------------------------------------------ Reason: MoldSign Signaiure----------------Location: Moldova
Pentru consultarea publică proiectul va fi avizat de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei şi Infrastructurii, Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător, Ministerul Justiţiei, Centrul Naţional Anticorupţie, Centrul de Armonizare a Legislaţiei, Asociaţia fermierilor din Moldova, Consiliul concurenţei.__________________________________________________________________
Secretar general de Stat Iurie UŞURELU
Ex. Veronica Tertea Olga Savencov
022 204 523; 022 204 545
Anexăla Metodologia de analiză
a impactului de reglementare
Formularul tipizat al actului de analiză a impactului de reglementare
Titlul analizei impactului (poate conţine titlul propunerii de act normativ)
Analiza impactului de reglementare (AIR) efectuată pe marginea proiectului de hotărâre a Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar.
Data: 06.02.2019Autoritatea administraţiei publice autor:
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului
Subdiviziunea: Direcţia politici în domeniul protecţiei plantelor şi siguranţa alimentelor de origine vegetală
Persoana responsabilă şi informaţia de contact:
Tertea Veronica (tel. 022 204523) Savencov Olga (tel. 022 204545)
Componentele analizei impactului de reglementare
1. Stabilirea complexităţii analizei impactului de reglementare
Criteriul Punctajul (de la 1 la 3)
Nivelul de interes public faţă de intervenţia propusă 2Gradul de inovaţie al intervenţiei propuse 1Mărimea potenţialelor impacturi ale iniţiativei propuse
2
TOTAL 5
Argumentare/descifrarea succintă a punctajului atribuit:
Nivelul de interes public al proiectului propus este apreciat cu cifra 2, ca fiind unul mediu, argumentând prin faptul că proiectul propus are ca scop crearea cadrului normativ de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar în sectorul agricol, prin reducerea riscurilor şi a efectelor negative a produselor menţionate asupra sănătăţii umane şi ̂ componentelor mediului. ■
__________________ I______________ ___________ ____________yr)ate- ?.n w n? ?? i w - n n f .f .t__________ !Reason: MoldSign Signature Location: Moldova
Gradul de inovaţie este apreciat cu cifra 1, dat fiind că normele privind gestionarea produselor de uz fitosanitar sunt reglementate de un şir de acte normative în domeniu. Însă, proiectul propus, suplimentar normelor aprobate de Guvern, stabileşte cerinţe fată de elaborarea unui Plan de acţiune cu scopul7 5 5 5 5 1
reducerii riscurilor de la utilizarea pesticidelor.Mărimea potenţialului impact al iniţiativei propuse este apreciat cu cifra
2, ca fiind unul de importanţă medie, deoarece normele propuse în proiect sunt atribuite pentru realizare autorităţilor publice centrale cu tangenţă la domeniul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar.
2. Definirea problemei1) Acţiuni nefaste (intoxicaţii, decese, produse alimentare contaminate cu
reziduuri de pesticide, poluarea componentelor mediului), asupra sănătăţii umane şi componentelor mediului, urmare a utilizării în agricultură a produselor de uz fitosanitar.
2) Necesitatea implementării prevederii art.21, alin (1) din Legea nr. 119/2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi.
Produsele de uz fitosanitar utilizate în sistemele de protecţie a plantelor, pentru combaterea organismelor dăunătoare, concomitent cu beneficiile înregistrare, în cazul utilizării neconforme a acestora pot provoca impact negativ asupra sănătăţii umane şi mediului.
Anual, pentru sectorul agrar al Republicii Moldova se utilizează cca 3,5 mii tone produse de uz fitosanitar, care, în cazul gestionării incorecte provoacă risc de intoxicaţii în rândul operatorilor, grupurilor vulnerabile ale populaţiei, asupra faunei şi contaminarea componentelor mediului (apă, sol).
Cauzele apariţiei problemei:- populaţie neinformată despre efectele nocive ale pesticidelor;- operatori, distribuitori neinstruiţi privind gestionarea în siguranţă a
produselor de uz fitosanitar,- echipamente de aplicare a tratamentelor fitosanitare utilizate fără testarea
stării tehnice a acestora;- nerespectarea cerinţelor faţă de pulverizarea aeriană a produselor de uz
fitosanitar;- aplicarea redusă a sistemului de protecţie integrată a plantelor şi a
mijloacelor biologice şi microbiologice de combatere a organismelor dăunătoare;- depozitarea produselor de uz fitosanitar şi a ambalajului în locuri ce
contravin cadrului normativ;- contaminarea solului şi a apei de suprafaţă.Politica de stat privind managementul în sfera activităţii cu produse de uz
fitosanitar, reglementarea condiţiilor de omologare, fabricare, import,
transportare, depozitare, comercializare şi utilizare inofensivă pentru om, animale şi mediu, controlul de stat asupra respectării legislaţiei, drepturile şi obligaţiile întreprinderilor, instituţiilor sunt reglementate de Legea nr.119-XV din 22 iunie 2004 cu privire la produsele de uz fitosanitar şi la fertilizanţi. Activităţile cu produsele de uz fitosanitar sunt prevăzute într-un şir de acte normative, precum Regulamentul cu privire la importul, stocarea, comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1045 din 5 octombrie 2005, Regulamentul privind atestarea şi omologarea de stat a produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru utilizare în agricultură şi silvicultură, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1307 din 12 decembrie 2005, Regulamentul privind gestionarea produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor în economia naţională, aprobat prin ordinul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare nr.231 din 28 noiembrie 2003.
Un factor important pentru minimizarea efectelor nocive de la utilizarea în agricultură a produselor de uz fitosanitar îl constituie instituirea şi punerea în aplicare a unui sistem de instruire a specialiştilor din domeniile fitosanitar, protecţia plantelor, managementul produselor de uz fitosanitar, în baza programelor de instruire axate pe tematicile specificate în anexă la proiectul dat.
Totodată, se impune organizarea campaniilor de informare şi conştientizare a populaţiei despre pericolele produse de pesticide la utilizarea incorectă a acestora, în special utilizarea în gospodăriile casnice.
3. Stabilirea obiectivelorPrincipalele obiective ale intervenţiei statului:1) Protejarea sănătăţii populaţiei şi crearea unui mediu sănătos de viaţă,
în raport cu utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar;2) Populaţie informată şi operatori instruiţi privind efectele negative de
la depozitarea, utilizarea neconformă a produselor date.4. Identificarea opţiunilor
Opţiunile propuse sunt următoarele:I - a nu face nimic, a lăsa lucrurile aşa cum sunt.Actualmente, activităţile cu produse de uz fitosanitar pe
segmentul ”omologare-utilizare” sunt reglementate de Legea nr. 119/2004 şi un şir de acte normative de implementare a acesteia. Însă, în condiţiile cadrului normativ existent se constată deseori cazuri de intoxicaţii, decese în rândul populaţiei, ca urmare a utilizării produselor de uz fitosanitar, cauza fiind lipsa cunoştinţelor privind pericolele pe care acestea le prezintă.
II - act normativ naţional elaborat şi armonizat cu legislaţia comunitară.
Întru prevenirea unor astfel de situaţii şi minimizarea posibililor riscuri
asupra sănătăţii omului şi mediului, propunem intervenţia statului prin elaborarea şi promovarea proiectului de act normativ, armonizat cu cerinţele actului Uniunii Europene referitor la utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar care are ca scop complementarea cadrului normativ existent (varianta preliminară a proiectului propus se anexează).
Proiectul propus reglementează următoarele norme:- cerinţe privind elaborarea ulterioară a Planului naţional de acţiune
privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar şi nominalizarea autorităţilor responsabile de elaborare;
- responsabilităţi privind planificarea şi organizarea campaniilor de informare şi a cursurilor de instruire pentru subiecţii implicaţi;
- cerinţe privind inspecţia echipamentelor de aplicare a produselor de uz fitosanitar;
- practici şi utilizări specifice, cu informarea publicului privind pulverizarea aeriană;
- măsuri specifice de protecţie a mediului acvatic şi a apei potabile;- reducerea utilizării produselor de uz fitosanitar în anumite zone specifice
şi gestionarea ambalajului acestora;- aplicarea managementului integrat al organismelor dăunătoare, cerinţe de
raportare.Proiectul propus transpune Directiva 2009/128/CE a Parlamentului
European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor si este elaborat întru executarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016.
Proiectul stabileşte cadrul instituţional pentru realizarea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar, reducerea dependenţei de utilizare a acestora, minimizarea riscurilor şi a efectelor negative asupra sănătăţii umane şi a mediului prin promovarea gestionării integrate a organismelor dăunătoare şi promovarea unor tehnici alternative (metode nechimice pentru combaterea organismelor dăunătoare).
5. Analiza şi compararea opţiunilorOpţiunea I. „A nu face nimic”,- nu prevede costuri şi nici beneficii adiţionale, dat fiind faptul că în lipsa
intervenţiei statului, activităţile în domeniul managementului produselor de uz fitosanitar se realizează în baza cadrului normativ existent;
- cadrul normativ existent insuficient reglementează normele privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar;
- se constată cazuri de intoxicaţii, decese în rândul populaţiei de la utilizarea incorectă a pesticidelor;
- depozitare necontrolată a produselor în gospodăriile casnice.
Opţiunea II. Act normativ naţional elaborat şi armonizat cu legislaţia comunitară.
Proiectul propus are ca scop crearea cadrului de acţiune privind utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, care impune unificarea cerinţelor pe acest segment, atât la nivel regional cât şi mondial, cu scopul protejării sănătăţii umane, componentelor mediului şi garantării siguranţei produselor alimentare de origine vegetală.
Proiectul propus nu va implica mijloace financiare, dat fiind faptul că elaborarea şi promovarea se efectuează în limita competenţelor funcţionale şi în limita mijloacelor financiare alocate anual Ministerului.
Implementarea proiectului nu implică costuri directe, dat fiind, că Guvernul atribuie Ministerului şi altor autorităţi publice centrale responsabilităţi de elaborare, în termen 18 luni, a Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar (pe o perioadă de 5 ani).
Totodată, proiectul propus specifică nemijlocit cerinţe faţă de:- cuprinsul Planului naţional, implementarea căruia va produce impact
pozitiv asupra protejării sănătăţii umane şi mediului,- instituirea şi organizarea sistemului de instruire a operatorilor;- informarea publicului (în special a grupurilor ţintă), a operatorilor
despre pericolul posibil de la gestionarea produselor de uz fitosanitar;- organizarea şi efectuarea inspecţiei echipamentelor de aplicare a
produselor de uz fitosanitar, sistemei de inspecţie;- tematici de formare profesională;- siguranţa şi protecţia mediului, în raport cu inspecţia echipamentului de
aplicare a produselor de uz fitosanitar;- principiile generale ale managementului integrat al organismelor
dăunătoare.Autorii proiectului optează pentru opţiunea II, întrucât aceasta
nominalizează autorităţile competente responsabile pentru elaborarea Planului naţional de acţiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de uz fitosanitar, axat pe protecţia sănătăţii publice şi a mediului, practicile agricole durabile, protecţia zonelor specifice, plasarea pe piaţă a produselor de uz fitosanitar, cerinţelor de precauţie, respectiv stabilirea condiţiilor pentru pulverizarea aeriană.
Responsabilităţile atribuite Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa
Alimentelor, vor fi executate în limitele competenţei funcţionale şi nu vor implica majorarea semnificativă a mijloacelor financiare bugetare şi a resurselor umane antrenate în aceste activităţi.
Impact pozitiv.Implementarea cadrului normativ propus va avea următoarele efecte
pozitive prin:1) elaborarea Planului naţional de acţiune care va conţine obiective
cantitative, acţiuni şi termene în vederea reducerii riscurilor şi a impactului asupra sănătăţii umane şi mediului, promovarea gestionării integrate a dăunătorilor şi aplicarea unor abordări sau tehnici alternative, pentru reducerea dependenţei de utilizarea produselor de uz fitosanitar;
2) protecţia sănătăţii umane prin minimizarea numărului de intoxicaţii în rândul populaţiei.
Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică, atestă că în Republica Moldova se înregistrează frecvent intoxicaţii accidentale cu pesticide, îndeosebi în instituţiile de învăţământ preuniversitar. Centrele de Sănătate Publică teritoriale în anii 2011-2015 au înregistrat 707 cazuri de intoxicaţii. Din anul 2013, se înregistrează o tendinţă de creştere a numărului de intoxicaţii, astfel, în anul 2014 s-au înregistrat - 199 persoane afectate. Situaţia dată impune întreprinderea unor măsuri viabile de prevenire a unor astfel de cazuri.
3) instruirea operatorilor antrenaţi la lucrări cu produse de uz fitosanitar;4) reducerea utilizării pesticidelor ca mijloc de minimizare a riscurilor
asupra sănătăţii umane şi mediului, dar şi obţinerea unor beneficii economice.Datele Oficiului Viei şi Vinului relevă că în ultimii 3 ani, costurile aplicării
tratamentelor fitosanitare la cultura viţei de vie variază anual de la 360 Euro/ha în zona de sud, la 486 Euro/ha în zona de centru sau, 7200-9720 lei. Utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar, inclusiv aplicarea gestionării integrate a dăunătorilor şi a tehnicilor alternative nechimice reduc costul tratamentelor fitosanitare cu 25 - 65% în funcţie de condiţiile climatice, fapt ce permite obţinerea producţii vegetale sigure.
6. ConsultareaDeterminarea grupurilor de interese.
Anunţul privind iniţierea elaborării proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar, poate fi accesat la: http://madrm.gov.md/ro/content/anun%C8%9B-privind-im%C8%9Bierea-elabor%C4%83rii-proiectului-hot%C4%83r%C3%A2rii-guvemului-cu-privire-la-aprobarea
Proiectul propus va fi consultat de următoarele părţi interesate.
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale;5 ~ 5 5 ~
Ministerul Finanţelor;5 ~
Ministerul Economiei şi Infrastructurii;5 ~
Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător;
Ministerul Justiţiei;5 ~
Centrul Naţional AnticorupţieCentrul de Armonizare a Legislaţiei,Asociaţia fermierilor din Moldova, şi Consiliul concurenţei.
5 ~ 5 5
Concomitent, pentru consultare publică, proiectul de hotărâre a Guvernului, Analiza Impactului de Reglementare şi Nota de argumentare, sunt plasate pe pagina web a Ministerului Agriculturii Dezvoltării Regionale şi Mediului (www.madrm.gov.md), la rubrica "Transparenţă decizională” - Proiecte de documente.
Comentariile, obiecţiile şi propunerile părţilor consultate, inclusiv ale operatorilor cu activităţi în domeniile reglementate, mediului academic, fermierilor, vor fi examinate şi luate în consideraţie la îmbunătăţirea AIR şi a proiectului dat.
Secretar general de Stat Iurie USURELU9
TABEL DE CONCORDANȚĂ
al proiectului de hotărâre a Guvernului
cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar
1 Titlul actului Uniunii Europene, inclusiv cele mai recente amendamente incluse
Directiva 2009/128/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unui cadru de acţiune
comunitară în vederea utilizării durabile a pesticidelor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L 309, din 24.11.2009, p. 71.
Subiectul: Stabilirea Cadrului instituţional de acţiune în scopul utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar pe teritoriul Republicii
Moldova
Scopul: Utilizarea durabilă a produselor de uz fitosanitar prin reducerea riscurilor şi a efectelor acestora asupra sănătăţii umane şi mediului,
inclusiv prin promovarea gestionării integrate a dăunătorilor utilizând abordări şi tehnici alternative, precum metode nechimice pentru
protecţia plantelor.
Directive 2009/128/EC of the European Parliament and of the Council of 21 October 2009 establishing a framework for Community
action to achieve the sustainable use of pesticides (OJ L 309, 24.11.2009, p. 71)
2 Titlul actului normativ național
Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar
3 Gradul general de compatibilitate
Compatibil
Actul Uniunii Europene Actul normativ național Gradul de
compatibilit
ate
Observațiile
Republicii Moldova
Observațiile
Uniunii Europene
4 5 6 7 8
Decizia Comisiei 2012/270/UE din 16 mai
2012
Proiectul Hotărîrii Guvernului cu privire
la aprobarea cadrului de acţiune în
vederea utilizării durabile a produselor de
uz fitosanitar
Compatibil
Articolul 1
Obiectul
Prezenta directivă stabilește un cadru pentru
realizarea unei utilizări durabile a
pesticidelor prin reducerea riscurilor și a
efectelor acestora asupra sănătății umane și
asupra mediului și prin promovarea utilizării
gestionării integrate a dăunătorilor și a unor
tehnici sau abordări alternative, cum ar fi
alternativele nechimice la pesticide.
Secţiunea 1.
Dispoziţii generale
1. Prezenta hotărâre stabileşte cadrul de
acțiune pentru realizarea utilizării
durabile a produselor de uz fitosanitar
prin reducerea riscurilor şi a efectelor
acestora asupra sănătăţii umane şi
mediului, inclusiv prin promovarea
gestionării integrate a dăunătorilor și a
unor tehnici alternative, precum metode
nechimice pentru protecţia plantelor.
Compatibil
Articolul 2
Domeniul de aplicare
(1) Prezenta directivă se aplică pesticidelor
care constituie produse fitosanitare, astfel
cum sunt definite la articolul 3 punctul 10
litera (a).
(2) Prezenta directivă se aplică fără a aduce
atingere oricăror alte dispoziții ale legislației
comunitare relevante.
(3) Dispozițiile prezentei directive nu
împiedică statele membre să aplice
principiul precauției în restricționarea sau
interzicerea utilizării pesticidelor în
circumstanțe sau zone specifice.
2. Prezenta hotărâre se aplică produselor
de uz fitosanitar, astfel cum sunt definite
în art. 3 al Legii nr.119 din 22.06.2004 cu
privire la produsele de uz fitosanitar şi la
fertilizanţi şi:
1) se aplică fără a aduce atingere
oricăror altor prevederi ale legislaţiei
naţionale, care transpun sau creează
cadrul necesar aplicării directe a actelor
naţionale din domeniul reglementat;
2) respectă principiul precauţiei în
restricţionarea sau interzicerea utilizării
produselor de uz fitosanitar în
circumstanţe sau zone specifice.
Compatibil
Articolul 3
Definiții
În sensul prezentei directive, se aplică
următoarele definiții:
3. În sensul prezentei hotărâri, definițiile
utilizate seminfică următoarele:
Compatibil
1. „utilizator profesionist” înseamnă orice
persoană care utilizează pesticide în cadrul
activității sale profesionale, inclusiv
operatori, tehnicieni, angajatori și liber-
profesioniști, atât din sectorul agricol, cât și
din alte sectoare;
2. „distribuitor” înseamnă orice persoană
fizică sau juridică care introduce un pesticid
pe piață, inclusiv angrosiști, detailiști,
vânzători și furnizori; 3. „consilier”
înseamnă orice persoană care a dobândit
cunoștințele corespunzătoare și oferă
consultanță în ceea ce privește gestionarea
dăunătorilor și utilizarea în siguranță a
pesticidelor, în cadrul exercitării unei
capacități profesionale sau al prestării unui
serviciu comercial, inclusiv serviciile
private de consultanță independente și
serviciile publice de consultanță, agenții
comerciali, producătorii de produse
alimentare și vânzătorii cu amănuntul, dacă
este cazul;
4. „echipament de aplicare a pesticidelor”
înseamnă orice echipament special conceput
pentru aplicarea pesticidelor, inclusiv
accesoriile esențiale funcționării sale
efective, precum duze, manometre, filtre,
site și dispozitive de curățare a rezervorului;
5. „pulverizare aeriană” înseamnă aplicarea
utilizator profesionist - persoana
care utilizează produse de uz fitosanitar
în cadrul activității sale profesionale,
inclusiv operatori, tehnicieni, angajatori
și liberi profesioniști, din sectorul agricol
sau din alte sectoare ale economiei
naționale;
distribuitor – persoana fizică sau
juridică care introduce un produs de uz
fitosanitar pe piață, inclusiv angrosiști,
detaliști, vînzători și furnizori;
formator/consultant - orice
persoană care a dobândit cunoștințe
corespunzătoare și oferă consultanță în
ceea ce privește gestionarea dăunătorilor
și utilizarea în siguranță a produselor de
uz fitosanitar, în cadrul exercitării unei
capacități profesionale sau al prestării
unui serviciu comercial, inclusiv
serviciile private de consultanță
independente și serviciile publice de
consultanță, agenții comerciali,
producătorii de produse alimentare de
origine vegetală și vânzătorii cu
amănuntul;
echipament de aplicare a
produselor de uz fitosanitar - echipament
special destinat aplicării produselor de uz
fitosanitar, inclusiv accesoriile esențiale
funcționării sale efective, precum duze,
manometre, filtre, site și dispozitive de
curățare a rezervorului, altele;
pulverizare aeriană - aplicarea
pesticidelor dintr-o aeronavă (avion sau
elicopter);
6. „gestionarea integrată a dăunătorilor”
înseamnă analizarea atentă a tuturor
metodelor disponibile de protecție a
plantelor și integrarea ulterioară a unui
ansamblu de măsuri adecvate destinate să
inhibe dezvoltarea populațiilor de
organisme nocive și să păstreze utilizarea
produselor fitosanitare și a altor forme de
intervenție la niveluri care să se justifice din
punct de vedere economic și ecologic și să
reducă sau să minimizeze riscurile la care
sunt expuse sănătatea umană și mediul.
Gestionarea integrată a dăunătorilor pune
accentul pe creșterea unor culturi sănătoase
prin metode care afectează cât mai puțin
agrosistemele și încurajează mecanismele
naturale de control al dăunătorilor;
7. „indicator de risc” înseamnă rezultatul
unei metode de calcul care este utilizată în
evaluarea riscurilor pe care le prezintă
pesticidele asupra sănătății umane și/sau
asupra mediului;
8. „metodele nechimice” sunt metode
alternative utilizării pesticidelor chimice în
scopuri fitosanitare și de gestionare a
organismelor dăunătoare, care se bazează pe
tehnici agronomice, cum ar fi cele
produselor de uz fitosanitar cu aeronava
(avion sau elicopter);
gestionarea integrată a
organismelor dăunătoare - analiza
metodelor disponibile de protecție a
plantelor și integrarea ulterioară a unui
ansamblu de măsuri destinate să inhibe
dezvoltarea populațiilor de organisme
dăunătoare și să mențină utilizarea
produselor de uz fitosanitar și a altor
forme de intervenție la niveluri
justificative din punct de vedere
economic și ecologic, cu scopul
minimizării riscurilor la care sunt expuse
sănătatea umană și mediul. Gestionarea
integrată a organismelor dăunătoare pune
accentul pe creșterea unor culturi
sănătoase prin metode care afectează cît
mai puțin agrosistemele și încurajează
mecanismele naturale de control al
dăunătorilor;
indicator de risc - rezultatul
obținut prin metode de calcul utilizate
pentru evaluarea riscurilor pe care le
prezintă produsele de uz fitosanitar
asupra sănătății umane și/sau asupra
mediului;
metodele nechimice - metode
alternative utilizării produselor de uz
fitosanitar în scopuri fitosanitare și de
gestionare a organismelor dăunătoare,
care se bazează pe tehnici agronomice,
cum ar fi cele menționate în anexa nr.3,
menționate în anexa III punctul 1, sau pe
metode fizice, mecanice sau biologice de
control al organismelor dăunătoare; 9.
termenii „apă de suprafață” și „apă
subterană” au același înțeles din Directiva
2000/60/CE; 10. „pesticide” înseamnă:
(a) produse fitosanitare astfel cum sunt
definite în Regulamentul (CE) nr.
1107/2009;
(b) produse biocide, astfel cum sunt definite
în Directiva 98/8/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 16 februarie
1998 privind comercializarea produselor
biodestructive (1).
punctul 1, sau pe metode fizice, mecanice
sau biologice de control al organismelor
dăunătoare;
apă de suprafață și apă
subterană - astfel cum sunt definite în
Legea apelor nr. 272 din 23 decembrie
2011;
Articolul 4
Planurile naționale de acțiune
(1) Statele membre adoptă planuri naționale
de acțiune pentru a stabili obiectivele lor
cantitative, măsuri și calendare în vederea
reducerii riscurilor și a efectelor utilizării
pesticidelor asupra sănătății umane și asupra
mediului și în vederea încurajării dezvoltării
și introducerii gestionării integrate a
dăunătorilor și a unor abordări sau tehnici
alternative, pentru a reduce dependența de
utilizarea pesticidelor. Aceste obiective pot
reglementa diferite domenii de interes, cum
ar fi protecția lucrătorilor, protecția
mediului, reziduurile, utilizarea unor tehnici
Secţiunea 2.
Planul național de acțiune
4. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului, Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,
Agenţia Naţională pentru Siguranţa
Alimentelor şi instituțiile de cercetări în
domeniu, sunt autorităţile responsabile
pentru elaborarea Planului naţional de
acţiune privind diminuarea riscurilor
asociate utilizării produselor de uz
fitosanitar, (în continuare Plan naţional
de acţiune), pe un termen de 5 ani. Planul
dat va fi elaborat și prezentat Guvernului
spre aprobare la expirarea a 18 luni de la
data publicării prezentei hotărâri în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Compatibil
specifice sau utilizarea pentru culturi
specifice. Planurile naționale de acțiune
includ, de asemenea, indicatori de
monitorizare a utilizării produselor
fitosanitare care conțin substanțe active care
prezintă interes deosebit, în special dacă
sunt disponibile alternative. Statele membre
trebuie să acorde o atenție deosebită
produselor fitosanitare care conțin substanțe
active aprobate în conformitate cu Directiva
91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991
privind introducerea pe piață a produselor
fitosanitare (1) care, atunci când sunt supuse
reînnoirii aprobării în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 1107/2009, nu vor
îndeplini criteriile relevante pentru
aprobare, prevăzute la punctele 3.6-3.8 din
anexa II la regulamentul respectiv. Pe baza
unor astfel de indicatori și luându-se în
considerare, dacă este cazul, obiectivele de
reducere a riscurilor realizate deja înainte de
aplicarea prezentei directive, se stabilesc, de
asemenea, calendare și obiective de
reducere a utilizării, în special dacă
reducerea utilizării reprezintă un mijloc
adecvat de realizare a reducerii riscurilor
legate de chestiunile prioritare identificate la
articolul 15 alineatul (2) litera (c).
Aceste obiective pot fi intermediare sau
5. În scopul elaborării Planului naţional
de acţiune, Ministerul Agriculturii,
Dezvoltării Regionale şi Mediului
instituie un grup de lucru care include
reprezentanți ai autorităţilor desemnate
conform pct. 4, asociaţiilor producătorilor
agricoli, alți subiecți implicați în
gestionarea produselor de uz fitosanitar.
6. Planul naţional de acţiune conţine
obiective cantitative, măsuri şi termene în
vederea reducerii riscurilor şi a efectelor
utilizării produselor de uz fitosanitar
asupra sănătăţii umane şi mediului şi
măsuri de promovare a implementării şi
dezvoltării gestionării integrate a
organismelor dăunătoare şi a unor
abordări sau tehnici alternative, pentru
reducerea dependenţei de utilizarea
produselor de uz fitosanitar.
7. Obiectivele Planului naţional de
acţiune se stabilesc în funcție de
domeniile de interes, precum: protecţia
lucrătorilor, protecţia mediului,
reziduurile de produse de uz fitosanitar,
utilizarea tehnicilor specifice și pentru
culturi specifice.
8. Planul naţional de acţiune prevede
indicatori de monitorizare a utilizării
produselor de uz fitosanitar care conţin
substanţe active cu risc sporit, în special
dacă sunt disponibile metode alternative.
9. Autorităţile competente planifică în
finale. Statele membre utilizează toate
mijloacele necesare elaborate pentru
realizarea acestor obiective. La întocmirea
și revizuirea planurilor naționale de acțiune,
statele membre țin seama de implicațiile
asupra sănătății și de implicațiile sociale,
economice și de mediu ale măsurilor
prevăzute, precum și de situația națională,
regională și locală specifică și de toate
grupurile relevante de părți interesate.
Statele membre prezintă în planurile
naționale de acțiune modalitățile prin care
vor pune în aplicare măsuri care se
întemeiază pe dispozițiile articolelor 5-15,
pentru a atinge obiectivele menționate la
primul paragraf din prezentul alineat.
Planurile naționale de acțiune iau în
considerare planurile prevăzute în alte acte
comunitare referitoare la utilizarea
pesticidelor, cum ar fi măsurile planificate
în conformitate cu Directiva 2000/60/CE.
(2) Până la 26 noiembrie 2012, statele
membre comunică ◄ planurile lor naționale
de acțiune Comisiei și celorlalte state
membre.
Planurile naționale de acțiune sunt
reexaminate cel puțin o dată la cinci ani și
orice modificare semnificativă a acestora
este semnalată Comisiei în termenul cel mai
Planul naţional de acţiune, măsuri de
promovare a utilizării produselor de uz
fitosanitar omologate conform
Regulamentului privind atestarea şi
omologarea de stat a produselor de uz
fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru
utilizare în agricultură şi silvicultură,
aprobat prin Hotărărea Guvernului nr.
1307/2005 (Monitorul Oficial, 2005, nr.
176-181, art. 1446).
10. Pe baza indicatorilor prevăzuţi la pct.
8, autorităţile competente desemnate
stabilesc în Planul naţional de acţiune,
obiective și termene reale de executare
întru reducerea utilizării produselor de uz
fitosanitar, în special dacă reducerea
utilizării acestora reprezintă un mijloc de
reducere a riscurilor. Obiectivele se
stabilesc pe un termen intermediar sau
final cu specificarea mijloacelor necesare,
inclusiv financiare, pentru realizarea
acestor obiective.
11. La stabilirea şi revizuirea obiectivelor
Planului naţional de acţiune, grupul de
lucru va ţine seama de:
1) identificarea măsurilor pentru
protecţia sănătăţii şi a mediului,
implicaţiile sociale şi economice;
2) situaţia naţională, zonală şi locală
specifice pe domeniile vizate;
3) opinia părţilor și a grupurilor
interesate.
12. Planul naţional de acţiune include
scurt.
(3) Până la 26 noiembrie 2014, Comisia
prezintă ◄ Parlamentului European și
Consiliului un raport privind informațiile
comunicate de statele membre cu privire la
planurile naționale de acțiune. Raportul
cuprinde metodele folosite și impactul
determinat de stabilirea diferitelor tipuri de
obiective de reducere a riscurilor și a
utilizării pesticidelor.
Până la 26 noiembrie 2018, Comisia
prezintă ◄ Parlamentului European și
Consiliului un raport privind experiența
dobândită de statele membre în domeniul
implementării obiectivelor naționale
stabilite în conformitate cu alineatul (1)
pentru a îndeplini obiectivele prezentei
directive. Raportul poate fi însoțit, dacă este
necesar, de propuneri legislative adecvate.
(4) Comisia pune la dispoziția publicului, pe
o pagină de Internet, informațiile
comunicate în conformitate cu alineatul (2).
(5) În cadrul procesului de elaborare și de
modificare a planurilor naționale de acțiune,
se aplică dispozițiile privind participarea
publică prevăzute la articolul 2 din
Directiva 2003/35/CE.
modalităţi de punere în aplicare a
măsurilor prevăzute la pct. 16 - 50 în
vederea realizării integrale a obiectivelor
stabilte.
13. La întocmirea Planului naţional de
acţiune se ține cont de prevederile Legii
nr.119/2004 cu privire la produsele de uz
fitosanitar şi la fertilizanţi,
Regulamentului cu privire la importul,
stocarea, comercializarea şi utilizarea
produselor de uz fitosanitar şi a
fertilizanţilor, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1045/2005,
Regulamentului privind atestarea şi
omologarea de stat a produselor de uz
fitosanitar şi a fertilizanţilor pentru
utilizare în agricultură şi silvicultură,
aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.
1307/2005, Programului naţional de
protecţie integrată a plantelor pentru anii
2018-2027 şi Planului de acţiuni privind
implementarea acestuia, aprobate prin
Hotărîrea Guvernului nr. 123/2018 și
altor acte normative.
14. Planul naţional de acţiune se
reexaminează o dată la 5 ani, întru
monitorizarea eficienței implementării și
a gradului de realizare a acțiunilor.
15. În cadrul procesului de elaborare și
modificare a Planului naţional de acţiune,
autorităţile competente asigură
participarea directă a cetăţenilor, a
asociaţiilor, a altor părţi interesate la
procesul decizional, în conformitate cu
Legea nr. 239/2008 privind transparenţa
în procesul decizional. În scopul
asigurării accesibilității pentru publicul
larg, acesta se plasează pe pagina web
oficială a Ministerului Agriculturii,
Dezvoltării Regionale și Mediului.
CAPITOLUL II
FORMAREA, VÂNZAREA DE
PESTICIDE, INFORMAREA ȘI
PROGRAMELE DE SENSIBILIZARE
Articolul 5
Formarea
(1) Statele membre asigură că toți
utilizatorii profesioniști, distribuitorii și
consilierii au acces la o formare
corespunzătoare realizată de organisme
desemnate de autoritățile competente.
Aceasta include formarea inițială și
formarea suplimentară în vederea dobândirii
și actualizării cunoștințelor, după caz.
Formarea este concepută pentru a asigura că
astfel de utilizatori, distribuitori și consilieri
dobândesc suficiente cunoștințe cu privire la
temele enumerate la anexa I, ținându-se
seama de diferitele roluri și responsabilități
ale acestora.
(2) Până la 26 noiembrie 2013, statele
membre instituie ◄ sisteme de certificare și
desemnează autoritățile competente
Secţiunea 3.
Informarea, instruirea,
comercializarea produselor de uz
fitosanitar
16. Agenţia Naţională pentru Siguranţa
Alimentelor în comun cu Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale,
Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului, instituțiile de
cercetări în domeniu și autoritățile
publice locale:
1) planifică și organizează cursuri de
instruire în 2 etape cu scopul
dobândirii/actualizării cunoștințelor
utilizatorilor profesionişti, distribuitorilor
şi formatorilor/consultanților, în funcție
de specificul activității și
responsabilităților acestora, precum și a
progresului tehnico-științific în domeniu,
conform tematicilor prevăzute în anexa
nr. 1 la prezenta hotărîre;
2) identifică autoritatea competentă de
efecuare a instruirii.
Compatibil
responsabile cu punerea în aplicare a
acestora. Aceste certificate atestă cel puțin
dobândirea de către utilizatorii profesioniști,
distribuitori și consilieri, fie prin formare,
fie prin alte mijloace, a unor cunoștințe
suficiente privind temele enumerate la
anexa I.
Sistemele de certificare includ cerințe și
proceduri privind acordarea, reînnoirea și
retragerea de certificate.
(3) Măsurile destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive
referitoare la modificarea anexei I, pentru a
ține seama de evoluțiile tehnice și științifice,
se adoptă în conformitate cu procedura de
reglementare cu control menționată la
articolul 21 alineatul (2).
17. Autoritatea competentă, responsabilă
de instruire asigură evaluarea nivelului
cunoștințelor necesare, de către subiecții
participanți la instruire.
Articolul 6
Cerințe aplicabile vânzării de pesticide
(1) Statele membre asigură că distribuitorii
au suficienți angajați posesori ai unui
certificat de tipul celui menționat la articolul
5 alineatul
(2). Aceste persoane se află la dispoziția
clienților la momentul vânzării pentru a le
oferi informații privind utilizarea
18. Agenţia Naţională pentru Siguranţa
Alimentelor, în baza evaluărilor
prezentate de autoritatea competentă
responsabilă de instruire, eliberează
certificatul de instruire. Procedura de
eliberare a certificatului menționat va
include cerinţe specifice privind
prelungirea sau retragerea acestuia.
19. Distribuitorii produselor de uz
fitosanitar angajează suficienţi specialiști,
posesori ai certificatului menţionat la pct.
18, care la comercializare oferă clienților
Compatibil
pesticidelor, riscurile pentru sănătatea
umană și mediu și instrucțiuni de siguranță
referitoare la gestionarea acestor riscuri
pentru produsele în cauză.
Micii distribuitori care vând numai produse
de uz neprofesional pot fi scutiți de această
cerință dacă nu pun în vânzare preparatele
pesticide, considerate toxice, foarte toxice,
carcinogene, mutagene sau toxice pentru
reproducere în temeiul Directivei
1999/45/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 31 mai 1999 privind
apropierea actelor cu putere de lege și a
actelor administrative ale statelor membre
referitoare la clasificarea, ambalarea și
etichetarea preparatelor periculoase (1).
(2) Statele membre iau măsurile necesare
pentru ca vânzările de pesticide care sunt
autorizate în vederea unei utilizări
profesionale să fie rezervate posesorilor
unui certificat de tipul celui menționat la
articolul 5 alineatul (2).
(3) Statele membre le solicită distribuitorilor
care vând pesticide utilizatorilor
neprofesioniști să furnizeze informații
generale cu privire la riscurile pentru
sănătatea umană și mediu asociate utilizării
de pesticide, în special în ceea ce privește
pericolele, expunerea, condițiile adecvate de
depozitare, manipularea, aplicarea și
eliminarea în siguranță, în conformitate cu
legislația comunitară privind deșeurile,
informații privind utilizarea, riscurile
pentru sănătatea umană şi mediu,
instrucţiuni de siguranţă referitoare la
gestionarea riscurilor cauzate de
produsele în cauză.
Distribuitorii mici care comercializează
produse de uz neprofesional sunt scutiți
de această cerință dacă nu
comercializează produse calificate ca
toxice, foarte toxice, carcinogene,
mutagene sau toxice pentru reproducere.
20. Produsele de uz fitosanitar omologate
pentru utilizare de către utilizatorii
profesioniști se comercializează doar
posesorilor cerificatului menționat la pct.
18.
precum și cu privire la soluțiile alternative
cu risc minim. Statele membre le pot
solicita producătorilor de pesticide să
furnizeze astfel de informații.
(4) Măsurile prevăzute la alineatele (1) și
(2) se instituie până la 26 noiembrie 2015.
Articolul 7
Informarea și programele de sensibilizare
(1) Statele membre iau măsuri în vederea
informării publicului și a promovării și
facilitării programelor de informare și
sensibilizare și a punerii la dispoziția
publicului de informații precise privind
pesticidele, în special privind riscurile pe
care le prezintă acestea, incluzând pericolele
și potențialele efecte acute și cronice în ceea
ce privește sănătatea umană, organismele
nevizate în mod direct și mediul,
determinate de utilizarea pesticidelor,
precum și privind utilizarea de metode
alternative nechimice.
(2) Statele membre instituie sisteme de
colectare a informațiilor privind cazurile de
intoxicații acute cu pesticide, precum și
evoluția unei intoxicații cronice, dacă este
necesar, în rândul grupurilor care ar putea fi
expuse periodic la pesticide, cum ar fi
operatorii, lucrătorii din sectorul agricol sau
populația din zonele de aplicare a
21. Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale:
1) în colaborare cu Agenţia Naţională
pentru Siguranţa Alimentelor, conform
competențelor întreprind măsuri în
vederea informării publicului, promovării
şi facilitării programelor de informare şi
sensibilizare şi pune la dispoziţia acestuia
informaţii precise şi echilibrate privind
produsele de uz fitosanitar, în special
privind riscurile pe care acestea le
prezintă, inclusiv pericolele şi efectele
potenţial acute şi cronice asupra sănătăţii
umane, organismelor-neţintă şi mediului,
determinate de utilizarea acestora,
precum şi despre utilizarea metodelor
alternative, nechimice;
2) instituie sisteme de colectare a
informaţiilor privind cazurile de
intoxicaţii acute cu produse de uz
fitosanitar, precum şi evoluţia
intoxicaţiilor cronice în rândul grupurilor
expuse periodic la efectele produselor de
uz fitosanitar, precum: operatorii,
lucrătorii din sectorul agricol sau
populaţia din zonele de aplicare a
Compatibil
pesticidelor. (3) Pentru a îmbunătăți
comparabilitatea informațiilor, Comisia
elaborează până la 26 noiembrie 2012, în
cooperare cu statele membre, ◄ un
document strategic de îndrumare privind
monitorizarea și controlul impactului
utilizării pesticidelor asupra sănătății umane
și asupra mediului.
acestora, monitorizează şi evaluluiază
impactul utilizării produselor de uz
fitosanitar asupra sănătăţii umane şi
mediului, în scopul îmbunătăţirii
comparabilităţii informaţiilor.
CAPITOLUL III
ECHIPAMENTUL DE APLICARE A
PESTICIDELOR
Articolul 8
Inspecția echipamentului aflat în
folosință
(1) Statele membre se asigură că
echipamentul de aplicare a pesticidelor de
uz profesional face obiectul unor inspecții la
intervale de timp regulate. Perioada dintre
inspecții nu depășește cinci ani până în 2020
și nu depășește trei ani după această dată.
(2) Până la 26 noiembrie 2016, statele
membre se asigură ◄ că echipamentul de
aplicare a pesticidelor a fost inspectat cel
puțin o dată. După această dată, numai acele
echipamente de aplicare a pesticidelor care
au trecut cu succes de inspecție pot fi
utilizate în scop profesional. Orice
echipament nou este inspectat cel puțin o
dată pe parcursul unei perioade de cinci ani
după cumpărare.
(3) Prin derogare de la alineatele (1) și (2) și
ca urmare a unei evaluări a riscurilor pentru
Secţiunea 4.
Echipamente de aplicare a produselor
de uz fitosanitar, inspecția acestuia
22. Agenţia Naţională pentru Siguranţa
Alimentelor, la expirarea a 12 luni de la
data publicării prezentei hotărâri,
elaborează sisteme de inspecţie,
desemnează prin ordin organismul
responsabil de organizarea și efectuarea
inspecției echipamentelor de aplicare a
produselor de uz fitosanitar, utilizate în
scop profesional şi stabilește cerințe față
de verificările menționate. Inspecția
echipamentelor de aplicare a produselor
de uz fitosanitar utilizate în scop
profesional se efectuează la intervale
regulate de timp, cu eliberarea
certificatului de inspecție. Perioada de
timp dintre inspecții este de pînă la 5 ani
până în anul 2026 şi nu depăşeşte 3 ani,
după această dată.
Compatibil
sănătatea umană și mediu, inclusiv a unei
evaluări privind scara la care se utilizează
echipamentul, statele membre pot:
(a) stabili diferite calendare și perioade de
inspecție pentru echipamentele de aplicare a
pesticidelor care nu sunt utilizate pentru
pulverizarea pesticidelor, pentru
echipamentele de aplicare manuală a
pesticidelor sau pulverizatoarele de spate și
pentru echipamentele suplimentare de
aplicare a pesticidelor, utilizate la scară
foarte redusă, care sunt enumerate în
planurile de acțiune naționale prevăzute la
articolul 4.
Următoarele tipuri de echipamente
suplimentare de aplicare a pesticidelor nu
pot fi considerate, indiferent de condiții,
echipamente utilizate la scară foarte redusă:
(i) echipamente de pulverizare amplasate
în trenuri sau în aeronave;
(ii) echipamente de pulverizare cu ajutorul
unei rampe mai mari de 3 m, inclusiv cele
amplasate pe echipamentele de semănat;
23. Echipamentele utilizate la aplicarea
produselor de uz fitosanitar, în scop
profesional, se inspectează cel puţin o
dată până la finele anului 2022. După
această dată, se admite utilizarea în scop
profesional doar a echipamentelor care
corespund cerințelor prevăzute în anexa
nr. 2 la prezenta hotărîre. Echipamentul
nou se inspectează cel puţin o dată pe
parcursul unei perioade de 5 ani după
procurare.
24. Cu excepţie de la pct. 22 şi 23,
urmare a evaluării riscurilor pentru
sănătatea umană şi mediu, în Planul
național de acțiune se vor stabili termene
de inspecţie care nu vor depăși 5 ani
pentru echipamentele de aplicare a
produselor de uz fitosanitar neutilizate la
pulverizarea acestora, pentru
echipamentele de aplicare manuală,
pentru pulverizatoarele de spate şi pentru
echipamentele suplimentare de aplicare a
produselor în cauză, utilizate la scară
foarte redusă.
25. Nu se consideră echipamente utilizate
la scară redusă, indiferent de condiţii,
tipurile de echipamente suplimentare de
aplicare a produselor de uz fitosanitar
precum:
1) echipamentele de pulverizare,
amplasate pe trenuri sau în aeronave;
2) echipamentele de pulverizare montate
pe rampe, mai mari de 3 metri, inclusiv
(b) scuti de la inspecție echipamentele de
aplicare manuală a pesticidelor sau
pulverizatoarele de spate. În acest caz,
statele membre se asigură că operatorii au
fost informați cu privire la necesitatea de a
schimba periodic accesoriile, la riscurile
specifice legate de echipamentul respectiv,
precum și că operatorii au fost formați în
vederea utilizării corecte a echipamentului
de aplicare în conformitate cu articolul 5.
(4) Inspecțiile verifică dacă echipamentul de
aplicare a pesticidelor îndeplinește cerințele
relevante prevăzute în anexa II, în vederea
obținerii unui grad ridicat de protecție a
sănătății umane și a mediului.
Se presupune că echipamentul de aplicare a
pesticidelor care respectă standardele
armonizate elaborate în conformitate cu
articolul 20 alineatul (1) respectă cerințele
esențiale de sănătate, de siguranță și de
mediu.
(5) Utilizatorii profesioniști efectuează
periodic etalonări și controale tehnice ale
echipamentului de aplicare a pesticidelor,
conform formării corespunzătoare de care
au beneficiat în conformitate cu articolul 5.
(6) Statele membre desemnează
organismele responsabile cu punerea în
aplicare a sistemelor de inspecție și
cele amplasate pe echipamentele de
semănat.
26. Se scutesc de inspecție echipamentele
de aplicare manuală a produselor de uz
fitosanitar sau pulverizatoarele de spate,
în cazul în care autoritatea responsabilă
se asigură că operatorii sunt informaţi
despre necesitatea schimbării periodice a
accesoriilor, despre riscurile specifice
echipamentului respectiv şi instruiți
despre utilizarea corectă a acestuia,
conform tematicilor din anexa nr. 1.
27. Agenţia Naţională pentru Siguranţa
Alimentelor:
1) controlează corespunderea
echipamentului de aplicare a produselor
de uz fitosanitar cerinţelor prevăzute în
anexa nr. 2 la prezenta hotărîre, în
vederea obţinerii unui nivel ridicat de
protecţie a sănătăţii umane şi a mediului;
2) stabilește sisteme de certificare care
permit verificarea rezultatelor inspecțiilor
și recunoașterea certificatelor acordate de
alte state, potrivit cerinţelor prevăzute la
pct. 29.
28. Utilizatorii profesionişti, la începutul
perioadei de vegetație verifică starea
tehnică a echipamentului de aplicare a
produselor de uz fitosanitar, conform
instruirilor de care au beneficiat, astfel
cum prevede pct. 16.
informează Comisia în acest sens.
Fiecare stat membru stabilește sisteme de
certificare astfel concepute încât să permită
verificarea inspecțiilor și să recunoască
certificatele acordate în alte state membre,
în conformitate cu cerințele menționate la
alineatul (4) și în cazul în care perioada care
a trecut de la efectuarea ultimei inspecții în
alt stat membru este mai mică sau egală cu
perioada cuprinsă în intervalul dintre
inspecții aplicabil pe propriul său teritoriu.
Statele membre depun eforturi pentru a
recunoaște certificatele emise în alte state
membre, cu condiția respectării intervalelor
de inspecție menționate la alineatul (1).
(7) Măsurile destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive
referitoare la modificarea anexei II, pentru a
ține seama de evoluțiile tehnice și științifice,
se adoptă în conformitate cu procedura de
reglementare cu control menționată la
articolul 21 alineatul (2)
29. Certificatele emise în alte state sunt
recunoscute cu condiția respectării
intervalului de inspecție menționat la pct.
22.
30. Cerințele prevăzute în anexa nr. 2 la
prezenta hotărîre, se modifică în funcție
de evoluţiile tehnice şi ştiinţifice în
domeniu.
CAPITOLUL IV
PRACTICI ȘI UTILIZĂRI SPECIFICE
Articolul 9
Pulverizarea aeriană
(1) Statele membre se asigură că
pulverizarea aeriană este interzisă.
(2) Prin derogare de la alineatul (1),
pulverizarea aeriană poate fi permisă numai
în cazuri speciale, cu condiția respectării
următoarelor cerințe:
Secţiunea 5.
Practici şi utilizări specifice,
informarea publicului
31. Pulverizarea aeriană a produselor de
uz fitosanitar este interzisă.
32. Cu excepţie de la pct. 31,
pulverizarea aeriană se permite în cazuri
speciale, cu condiţia respectării
următoarelor cerinţe:
Compatibil
(a) nu trebuie să existe alternative viabile
sau pulverizarea aeriană trebuie să prezinte
avantaje clare din punct de vedere al
efectelor reduse asupra sănătății umane și
asupra mediului, în raport cu aplicarea
terestră a pesticidelor;
(b) pesticidele utilizate trebuie să fie
aprobate în mod explicit de statele membre
în vederea pulverizării aeriene, ca urmare a
unei evaluări specifice a riscurilor care
decurg din pulverizarea aeriană;
(c) operatorul care efectuează pulverizarea
aeriană trebuie să fie titularul unui certificat
de tipul celui menționat la articolul 5
alineatul (2). Pe parcursul perioadei de
tranziție, în care sistemele de certificare nu
sunt încă operaționale, statele membre pot
accepta o altă formă de atestare a
cunoștințelor;
(d) întreprinderea responsabilă cu aplicarea
pesticidelor prin pulverizare aeriană este
atestată de o autoritate competentă să
autorizeze echipamentele și aeronavele
pentru pulverizarea aeriană a pesticidelor;
(e) în cazul în care zona unde se va face
pulverizarea este situată în imediata
apropiere a zonelor accesibile publicului, în
autorizație sunt incluse măsuri specifice de
gestionare a riscurilor pentru a se asigura că
nu există efecte nocive asupra trecătorilor.
Zona unde se face pulverizarea nu poate fi
situată în imediata apropiere a zonelor
rezidențiale;
1) nu există metode alternative viabile
sau pulverizarea aeriană prezintă avantaje
clare din punctul de vedere al efectelor
reduse asupra sănătăţii umane şi a
mediului, în raport cu aplicarea terestră a
produselor de uz fitosanitar;
2) se utilizează produsele de uz
fitosanitar omologate în acest scop și
incluse în Registrul de stat al produselor
de uz fitosanitar şi al fertilizanţilor;
3) operatorul care efectuiează lucrări de
pulverizare aeriană deține certificatul de
instruire prevăzut la pct. 16;
4) prestatorii serviciilor de pulverizare
aeriană, aeronavele utilizate pentru
efectuarea pulverizării aeriene, precum şi
echipamentele instalate pe acestea sunt
certificaţi/certificate în conformitate cu
cerințele specifice ale aviaţiei civile,
aplicabile în Republica Moldova pentru
astfel de activitate;
5) pulverizarea aeriană nu se admite în
imediata apropiere a zonelor rezidenţiale,
ariilor naturale protejate și a zonelor de
protecţie, situate în vecinătatea apelor.
6) din anul 2021, pentru lucrările de
pulverizare aeriană a produselor de uz
fitosanitar, se admit aeronavele echipate
cu accesorii și dispozitive tehnice
moderne pentru reducerea devierii
produselor pulverizate.
33. Lucrările de pulverizare aeriană se
efecuează în condițiile prevăzute la art.
(f) începând cu 2013, aeronavele vor fi
echipate cu accesorii care constituie cele
mai bune dispozitive tehnice disponibile
pentru reducerea devierii produselor
pulverizate.
(3) Statele membre desemnează autoritățile
competente pentru stabilirea condițiilor
specifice în care poate fi efectuată
pulverizarea aeriană, pentru a examina
solicitările în temeiul alineatului (4) și
pentru informarea publicului cu privire la
culturile, zonele, circumstanțele și cerințele
specifice de aplicare, inclusiv condițiile
meteorologice, pentru care pulverizarea
aeriană poate fi permisă. În aprobare,
autoritățile competente specifică măsurile
necesare pentru avertizarea în timp util a
rezidenților și a trecătorilor și pentru
protejarea mediului din vecinătatea zonei
pulverizate.
(4) Orice utilizator profesionist care dorește
să aplice pesticide prin pulverizare aeriană
prezintă autorității competente o cerere de
aprobare a planului său de a aplica
pesticide, însoțită de documente care să
demonstreze că sunt întrunite condițiile
menționate la alineatele (2) și (3). Cererea
de aplicare prin pulverizare aeriană în
conformitate cu planul de aplicare aprobat
este prezentată în timp util autorității
competente. Cererea conține informații cu
privire la perioada provizorie în care se va
efectua pulverizarea aeriană, precum și cu
20 al Legii nr. 119/2004.
34. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionalele şi Mediului, în Planul
național de acțiune va planifica
elaborarea unui ghid privind strabilirea
condițiilor specifice de pulverizare
aeriană, culturile, zonele, circumstanţele,
produsele de uz fitosanitar, inclusiv
condiţiile meteorologice favorabile
pentru pulverizarea aeriană cu
specificarea măsurilor necesare pentru
avertizarea la timp a populației, cu scopul
reducerii impactului asupra sănătății și
mediului.
35. Utilizatorii profesioniști care
planifică aplicarea produselor de uz
fitosanitar prin pulverizarea aeriană,
prezintă subdiviziunilor teritoriale ale
Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa
Alimentelor o cererere de aprobare a
planului de aplicare. Certerea va conține
informaţii despre perioada provizorie,
cultura, sortimentul și norma de consum a
produsului utilizat și a soluției de lucru,
altele, în conformitate cu cerințele
prevăzute la pct. 32 și 33.
36. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei
Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor
examinează cererea în termen de 5 zile
lucrătoare. În situaţii fitosanitare de
urgenţă, pentru combaterea şi lichidarea
focarelor de organisme dăunătoare,
inclusiv de carantină, acestea decid
privire la cantitățile și tipul de pesticide
utilizate. Statele membre pot prevedea ca
cererile de aplicare prin pulverizare aeriană
în conformitate cu planul de aplicare
aprobat pentru care nu s-a primit un răspuns
cu privire la decizia luată, în termenul
stabilit de autoritățile competente, să se
considere aprobate. În circumstanțe
deosebite care țin de urgență sau de situații
specifice dificile, cererile izolate de aplicare
prin pulverizare aeriană pot fi, de asemenea,
prezentate spre aprobare. În cazul în care
este necesar, autoritățile competente au
posibilitatea să aplice o procedură accelerată
pentru a verifica, înainte de aplicarea prin
pulverizare aeriană, dacă sunt îndeplinite
condițiile menționate la alineatele (2) și (3).
(5) Statele membre se asigură că sunt
întrunite condițiile menționate la alineatele
(2) și (3), prin efectuarea unei monitorizări
corespunzătoare.
(6) Autoritățile competente înregistrează
cererile și aprobările menționate la alineatul
(4) și pun la dispoziția publicului
informațiile relevante conținute în acestea,
cum ar fi zona unde are loc pulverizarea,
data și locul stabilite pentru pulverizare și
tipul de pesticide, în conformitate cu
legislația națională sau comunitară
aplicabilă.
asupra aplicării unei proceduri accelerate
de examinare a cererii pentru
pulverizarea aeriană, cu condiţia
respectării cerințelor menţionate la pct.
32 şi 33.
37. Inspectorii subdiviziunilor teritoriale
ale Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa
Alimentelor asigură:
1) monitorizarea aplicării produselor de
uz fitosanitar prin pulverizarea aeriană,
pentru a se asigura că operatorul respectă
condiţiile menţionate la pct. 34 şi 35;
2) informarea publicului despre zona
unde are loc pulverizarea aeriană, data şi
locul stabilit și tipul produsului de uz
fitosanitar utilizat (denumirea comercială,
substanța activă și concentrația acesteia);
Articolul 10
Informarea publicului
Compatibil
Statele membre pot include în planurile lor
naționale de acțiune dispoziții privind
informarea persoanelor care ar putea fi
expuse devierii produselor pulverizate
3) informarea persoanelor care ar putea fi
expuse la efectul de deviere a produselor
de uz fitosanitar pulverizate.
Articolul 11
Măsuri specifice de protecție a mediului
acvatic și a apei potabile
(1) Statele membre se asigură că se adoptă
măsuri corespunzătoare de protecție a
mediului acvatic și a rezervelor de apă
potabilă de efectele pesticidelor. Aceste
măsuri sprijină și sunt compatibile cu
dispozițiile relevante ale Directivei
2000/60/CE și se conformează dispozițiilor
Regulamentului (CE) nr. 1107/2009.
(2) Măsurile prevăzute la alineatul (1)
includ:
(a) folosirea de preferință a pesticidelor care
nu sunt clasificate ca periculoase pentru
mediul acvatic, în temeiul Directivei
1999/45/CE, și care nu conțin substanțe
periculoase prioritare, astfel cum sunt
prevăzute la articolul 16 alineatul (3) din
Directiva 2000/60/CE;
(b) utilizarea de preferință a celor mai
eficiente tehnici de aplicare, precum
utilizarea unui echipament de aplicare a
pesticidelor cu deviere mică, în special în
cazul culturilor verticale precum plantațiile
de hamei și în cazul livezilor și podgoriilor;
(c) utilizarea unor măsuri de atenuare care
să reducă riscul poluării externe cauzate de
devierea pulverizării, de drenare și de
Secțiunea 6.
Măsuri specifice de protecție a
mediului acvatic și a apei potabile
38. La stabilirea măsurilor Planului
naţional de acţiune se va ține cont de
prevederile cadrului normativ național de
protecţie a mediului acvatic şi a
rezervelor de apă potabilă, privind
efectele de la utilizarea produselor de uz
fitosanitar.
39. Măsurile de protecţie a mediului
acvatic prevăd:
1) folosirea de preferinţă a produselor de
uz fitosanitar cu grad de pericol scăzut
pentru mediul acvatic;
2) utilizarea celor mai eficiente tehnici de
aplicare a produselor de uz fitosanitar și a
unui echipament de aplicare cu deviere
minimă, în special în cazul culturilor
verticale, precum plantaţiile pomicole,
viticole, de hamei, pădurile, altele;
3) aplicarea măsurilor de reducere a
riscului poluării externe cauzate de
devierea pulverizării, de drenare şi de
Compatibil
scurgere. Acestea includ stabilirea unor
zone-tampon de dimensiuni corespunzătoare
pentru protejarea organismelor acvatice care
nu sunt vizate și a unor zone de protecție
pentru sursele de apă subterane sau de
suprafață utilizate pentru captarea apei
potabile, zone în care pesticidele nu trebuie
să fie utilizate sau depozitate;
(d) reducerea pe cât posibil sau suprimarea
aplicării pe sau de-a lungul drumurilor, al
căilor ferate, al suprafețelor foarte
permeabile sau al altor infrastructuri din
apropierea apelor subterane sau de suprafață
sau pe suprafețe impermeabile cu risc mare
de scurgere în apele de suprafață sau în
sistemele de canalizare.
scurgere cu stabilirea zonelor-tampon
pentru protejarea organismelor acvatice
neţintă, a zonelor de protecţie pentru apa
de suprafaţă şi apa subterană, a zonelor
utilizate pentru captarea apei potabile în
care, utilizarea sau depozitarea
produselor de uz fitosanitar este interzisă;
4) reducerea sau eliminarea aplicării
produselor de uz fitosanitar în lungul
drumurilor, căilor ferate, suprafeţelor
permeabile sau altor infrastructuri din
apropierea apelor subterane sau de
suprafaţă sau pe suprafeţe impermeabile
cu risc sporit de scurgere în apele de
suprafaţă sau în sistemele de canalizare.
Articolul 12
Reducerea utilizării pesticidelor sau a
riscurilor în anumite zone
Ținând seama de igiena necesară, de
cerințele de sănătate publică și de
biodiversitate sau de rezultatele evaluării
riscurilor relevante, statele membre se
asigură că utilizarea pesticidelor este redusă
la minimum sau interzisă în anumite zone
specifice. Sunt adoptate măsuri adecvate de
gestionare a riscurilor, iar utilizarea
produselor fitosanitare cu risc redus, astfel
cum sunt definite în Regulamentul (CE) nr.
1107/2009, precum și măsurile de control
biologic sunt preconizate cu prioritate.
Secțiunea 7.
Reducerea utilizării produselor
de uz fitosanitar și a riscurilor în
anumite zone
40. Agenția Națională pentru Siguranța
Alimentelor monitorizează aplicarea
redusă sau interzisă a utilizării produselor
de uz fitosanitar în zonele specifice
prevăzute de legislația în domeniu, luând
în considerare cerinţele de sănătate
publică, de protecţie şi conservare a
speciilor de floră şi faună sălbatică, din
habitatele naturale privind regimul ariilor
naturale protejate.
41. În zonele specifice menționate la
pct.40, se planifică măsuri de gestionare a
Compatibil
Zonele specifice respective sunt:
(a) zonele utilizate de public sau de
grupurile vulnerabile, astfel cum sunt
definite la articolul 3 din Regulamentul
(CE) nr. 1107/2009, precum parcurile și
grădinile publice, terenurile de sport și de
recreere, curțile școlilor și terenurile de
joacă, și aflate în imediata vecinătate a
instituțiilor de sănătate publică;
(b) zonele protejate, astfel cum sunt definite
în Directiva 2000/60/CE, sau alte zone
identificate în vederea instituirii măsurilor
de conservare necesare în conformitate cu
dispozițiile Directivei 79/409/CEE și cele
ale Directivei 92/43/CEE;
(c) zonele tratate recent, utilizate sau
accesibile lucrătorilor din agricultură.
riscurilor privind efectuarea tratamentelor
cu produse de uz fitosanitar cu risc redus,
promovarea utilizării mijloacelor
biologice de protecție a plantelor sau
interzicerea aplicării tratamentelor
fitosanitare.
42. Zonele specifice prevăzute la pct. 40,
sunt următoarele:
1) zonele utilizate de public sau de
grupurile vulnerabile, precum parcurile,
grădinile publice, terenurile de sport şi de
recreere, curţile şcolilor, terenurile de
joacă şi terenurile aflate în imediata
vecinătate a instituţiilor de sănătate
publică;
2) ariile naturale protejate, stabilite
conform prevederilor Legii nr.
1538/1998, în vederea instituirii
măsurilor de conservare;
3) zonele tratate recent, utilizate sau
accesibile lucrătorilor din agricultură.
Articolul 13
Manipularea și depozitarea pesticidelor și
tratarea ambalajelor și a resturilor de
pesticide (1) Statele membre adoptă măsurile
necesare pentru a se asigura că următoarele
operațiuni efectuate de utilizatori
profesioniști și, după caz, de distribuitori nu
pun în pericol sănătatea umană sau mediul:
(a) depozitarea, manipularea, diluarea și
amestecul pesticidelor înainte de utilizare;
Secțiunea 8.
Gestionarea produselor de uz
fitosanitar și a amabalajului acestora
43. Subdiviziunile teritoriale ale Agenţiei
Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor,
monitorizează operaţiunile efectuate de
utilizatorii profesionişti şi, după caz, de
distribuitori dacă acestea nu au impact
asupra sănătății umane sau a mediului:
1) depozitarea, manipularea, diluarea şi
amestecarea produselor de uz fitosanitar
Compatibil
(b) manipularea ambalajelor și a resturilor
de pesticide;
(c) eliminarea amestecurilor din rezervoare
rămase după aplicare;
(d) curățarea echipamentului utilizat după
aplicare; (e) recuperarea sau eliminarea
resturilor de pesticide și a ambalajelor
acestora în conformitate cu legislația
comunitară privind deșeurile.
(2) Statele membre iau toate măsurile
necesare cu privire la pesticidele autorizate
pentru utilizatorii neprofesioniști, pentru a
evita operațiunile de manipulare
periculoase. Aceste măsuri pot prevedea
utilizarea pesticidelor cu toxicitate redusă, a
soluțiilor deja preparate și limite privind
dimensiunea containerelor sau ambalajelor.
(3) Statele membre se asigură că spațiile de
depozitare a pesticidelor pentru uz
profesional sunt construite astfel încât să
împiedice emisiile accidentale. O atenție
deosebită trebuie să fie acordată
amplasamentului, dimensiunilor și
materialelor de construcție.
înainte de utilizare;
2) manipularea ambalajelor şi a
deşeurilor produselor de uz fitosanitar;
3) eliminarea soluțiilor de lucru din
rezervor rămase după aplicare;
4) curăţarea echipamentului utilizat la
aplicarea produselor de uz fitosanitar;
5) colectarea sau eliminarea deşeurilor de
produse de uz fitosanitar şi a ambalajelor
acestora, în conformitate cu legislaţia
privind deşeurile;
6) respectarea cerințelor de către
utilizatorii profesioniști față de spațiile de
depozitare a produselor de uz fitosanitar,
astfel încât acestea să prevină emisiile
accidentale. Este obligatorie respectarea
cerințelor față de amplasament,
dimensiuni și materialele de construcție.
44. Agenţia Naţională pentru Siguranţa
Alimentelor cu subdiviziunile sale
teritoriale informează utilizatorii
profesioniști despre produsele de uz
fitosanitar omologate, întru evitarea
operaţiunilor de utilizare periculoasă,
măsuri care prevăd aplicarea produselor
cu toxicitate redusă, a soluţiilor deja
preparate și despre dimensiunile
containerelor sau a ambalajelor eficiente
pentru aceștea.
Articolul 14
Gestionarea integrată a dăunătorilor
(1) Statele membre iau toate măsurile
Secțiunea 9.
Managementul integrat a
organismelor dăunătoare
Compatibil
necesare pentru promovarea gestionării
dăunătorilor cu un consum redus de
pesticide, acordând prioritate, oricând este
posibil, metodelor nechimice, astfel încât
utilizatorii profesioniști de pesticide să
treacă la utilizarea practicilor și produselor
disponibile pentru remedierea aceleiași
probleme a dăunătorilor, care prezintă cele
mai mici riscuri pentru sănătatea umană și
pentru mediu. Gestionarea dăunătorilor cu
un consum redus de pesticide include
gestionarea integrată a dăunătorilor, precum
și agricultura ecologică, în conformitate cu
Regulamentul (CE) nr. 834/2007 al
Consiliului din 28 iunie 2007 privind
producția ecologică și etichetarea
produselor ecologice (1).
(2) Statele membre instituie sau susțin
crearea condițiilor necesare punerii în
aplicare a gestionării integrate a
dăunătorilor. În special, statele membre se
asigură că utilizatorii profesioniști au la
dispoziție informații și instrumente pentru
monitorizarea dăunătorilor și pentru luarea
deciziilor, precum și servicii de consultanță
privind gestionarea integrată a dăunătorilor.
(3) Până la 30 iunie 2013, statele membre
prezintă Comisiei un raport privind punerea
în aplicare a alineatelor (1) și (2) și, în
special, privind prezența condițiilor
necesare pentru punerea în aplicare a
gestionării integrate a dăunătorilor.
(4) Statele membre prezintă, în cadrul
45. Planul național de acțiune se axează
pe măsurile de promovare a
managementului corect al organismelor
dăunătoare, aplicării bunelor practici
agricole (BPA) și a sistemului integrat de
protecţie a plantelor, care include
utilizarea metodelor nechimice, cu riscuri
minime pentru sănătatea umană şi mediu
și promovarea producției ecologice.
46. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului în colaborare cu
instituțiile de cercetări în domeniu
promovează:
1) politici, recomandări privind
gestionărea corectă a organismelor
dăunătoare;
2) aplicarea redusă a produselor de uz
fitosanitar la o unitate de suprafață
agricolă, acordînd prioritate metodelor
nechimice de protecție a plantelor cu
riscuri minime pentru sănătatea umană și
pentru mediu;
3) informaţii şi instrumente suficiente
utilizatorilor profesionişti pentru
monitorizarea organismelor dăunătoare și
luarea deciziilor, precum şi de servicii de
consultanţă privind gestionarea integrată
a dăunătorilor și selectarea metodelor de
combatere, prietenoase mediului;
4) consum redus de produse de uz
fitosanitar;
5) implementarea agriculturii ecologice.
47. Planul naţional de acţiune prevede
planurilor naționale de acțiune, modalitățile
prin care se asigură că principiile generale
ale gestionării integrate a dăunătorilor,
astfel cum sunt prevăzute la anexa III, sunt
puse în aplicare de către toți utilizatorii
profesioniști de pesticide până la 1 ianuarie
2014. Măsurile destinate să modifice
elemente neesențiale ale prezentei directive
referitoare la modificarea anexei III, pentru
a ține seama de evoluțiile tehnice și
științifice, se adoptă în conformitate cu
procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 21 alineatul (2).
(5) Statele membre instituie măsurile
necesare de stimulare a utilizatorilor
profesioniști în vederea punerii în aplicare a
unor orientări specifice pentru anumite
culturi sau sectoare cu privire la gestionarea
integrată a dăunătorilor, pe bază de
voluntariat. Autoritățile publice și/sau
organizațiile care îi reprezintă pe anumiți
utilizatori profesioniști pot elabora astfel de
orientări. Statele membre fac trimiteri la
acele orientări pe care le consideră relevante
și potrivite în cadrul planurilor naționale de
acțiune.
modalităţi și principii generale ale
gestionării integrate a organismelor
dăunătoare, aplicate de către utilizatorii
profesionişti, conform anexei nr. 3.
48. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului promovează
măsuri de subvenționare a producătorilor
autohtoni de mijloace biologice și
microbiologice de protecție a plantelor și
a utilizatorilor profesioniști care
utilizează aceste mijloace, întru
stimularea producției și utilizării
mijloacelor date în sistemele de protecție
integrată a plantelor, prietenoase
mediului.
CAPITOLUL V
INDICATORI, RAPOARTE ȘI
SCHIMBURI DE INFORMAȚII
Articolul 15
Indicatori
(1) Se stabilesc indicatori de risc armonizați,
menționați în anexa IV. Cu toate acestea,
Secţiunea 10.
Raportarea şi schimbul de informaţii
49. Agenția Națională pentru Siguranța
Alimentelor:
1) abordează, în cadrul relațiilor de
colaborare cu tările terțe, probleme
Compatibil
statele membre pot continua să folosească
indicatorii naționali existenți sau pot adopta
alți indicatori adecvați, pe lângă cei
armonizați.
Măsurile destinate să modifice elemente
neesențiale ale prezentei directive
referitoare la modificarea anexei IV, pentru
a ține seama de evoluțiile tehnice și
științifice, se adoptă în conformitate cu
procedura de reglementare cu control
menționată la articolul 21 alineatul (2).
(2) Statele membre:
(a) calculează indicatorii de risc armonizați
prevăzuți la alineatul (1), folosind datele
statistice culese în conformitate cu legislația
comunitară privind statisticile referitoare la
produsele fitosanitare și alte date relevante;
(b) identifică tendințele în ceea ce privește
utilizarea anumitor substanțe active;
(c) identifică elementele prioritare, precum
substanțele active, culturile, regiunile sau
practicile care necesită o atenție deosebită
sau bunele practici care pot constitui
exemple în vederea realizării obiectivelor
prezentei directive de reducere a riscurilor și
efectelor utilizării pesticidelor asupra
sănătății umane și asupra mediului și de
încurajare a dezvoltării și introducerii
procesului de gestionare integrată a
dăunătorilor și a unor tehnici sau abordări
alternative pentru a reduce dependența de
utilizarea pesticidelor.
(3) Statele membre comunică Comisiei și
privind utilizarea durabilă a produselor de
uz fitosanitar, schimbul de informații
despre cele mai bune practici în domeniul
utilizării durabile a acestora și gestionării
integrate a organismelor dăunătoare;
2) prezintă anual Guvernului, pănă la
data de 15 februarie al anului următor
anului de gestiune, raportul privind
progresul înregistrat la implementarea
Planului de acțiuni.
50. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării
Regionale şi Mediului, în Planul național
de acțiune va include acțiuni privind
elaborarea și înaintarea Ministerului
Justiției a propunerilor de sancţionare
pentru încălcarea prevederilor cadrului
normativ național în domeniul respectiv.
Sancţiunile propuse vor fi eficace,
proporţionale, cu efect de descurajare.
celorlalte state membre rezultatele
evaluărilor desfășurate în conformitate cu
alineatul (2) și pun aceste informații la
dispoziția publicului.
(4) Comisia calculează indicatorii de risc la
nivel comunitar folosind datele statistice
culese în conformitate cu legislația
comunitară privind statisticile referitoare la
produsele fitosanitare și alte date relevante,
în vederea estimării tendințelor în materie
de riscuri asociate utilizării pesticidelor.
Comisia folosește aceste date și informații și
în scopul de a evalua progresul înregistrat în
realizarea obiectivelor altor politici
comunitare care vizează reducerea efectelor
pesticidelor asupra sănătății umane și asupra
mediului. Rezultatele sunt puse la dispoziția
publicului pe pagina de Internet menționată
la articolul 4 alineatul (4).
Articolul 16
Raportarea
Comisia prezintă periodic Parlamentului
European și Consiliului un raport privind
progresul înregistrat în ceea ce privește
punerea în aplicare a prezentei directive,
însoțit, după caz, de propuneri de
amendamen
CAPITOLUL VI
DISPOZIȚII FINALE
Articolul 17
Sancțiuni
Statele membre stabilesc sancțiunile
aplicabile în cazul încălcării dispozițiilor
naționale adoptate în temeiul prezentei
directive și iau toate măsurile necesare în
vederea asigurării punerii lor în aplicare.
Sancțiunile prevăzute trebuie să fie eficace,
proporționale și cu efect de descurajare.
Statele membre comunică aceste dispoziții
Comisiei până la 26 noiembrie 2012, și ◄
informează fără întârziere Comisia în
legătură cu orice modificare ulterioară
Articolul 18
Schimb de informații și bune practici
Comisia prezintă ca temă de dezbatere
prioritară în cadrul grupului de experți
privind strategia tematică privind utilizarea
durabilă a pesticidelor schimbul de
informații și de cele mai bune practici în
domeniul utilizării durabile a pesticidelor și
al gestionării integrate a dăunătorilor.
Articolul 19
Taxe și tarife
(1) Statele membre își pot recupera costurile
asociate activităților desfășurate în baza
obligațiilor care decurg din prezenta
directivă prin intermediul unor taxe sau
tarife.
(2) Statele membre se asigură că taxele sau
tarifele menționate la alineatul (1) sunt
stabilite într-o manieră transparentă și că
acestea corespund costului real al
activităților desfășurate.
Articolul 20
Standardizarea
(1) Standardele menționate la articolul 8
alineatul (4) din prezenta directivă se
stabilesc în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 6 alineatul (3) din
Directiva 98/34/CE a Parlamentului
European și a Consiliului din 22 iunie 1998
de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informații în domeniul
standardelor și reglementărilor tehnice și al
normelor privind serviciile societății
informaționale (1).
Solicitarea de elaborare a acestor standarde
poate fi realizată în consultare cu comitetul
menționat la articolul 21 alineatul (1).
(2) Comisia publică referințele standardelor
în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
(3) În cazul în care un stat membru sau
Comisia consideră că un standard armonizat
nu satisface în întregime cerințele pe care le
acoperă și care sunt prevăzute în anexa II,
Comisia sau statul membru în cauză
înaintează problema comitetului instituit
prin articolul 5 din Directiva 98/34/CE,
prezentând argumentele. După consultarea
organismelor de standardizare europene
relevante, comitetul pronunță avizul său fără
întârziere.
În lumina avizului comitetului, Comisia
decide să publice sau să nu publice, să
publice cu restricție, să mențină, să mențină
fără restricție sau să retragă referințele la
standardul armonizat în cauză în sau din
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Comisia informează organismul de
standardizare european în cauză și, în cazul
în care este necesar, solicită revizuirea
standardelor armonizate în cauză.
Articolul 21
Procedura comitetului
(1) Comisia este asistată de către Comitetul
permanent pentru lanțul alimentar și
sănătatea animalelor înființat în temeiul
articolului 58 din Regulamentul (CE) nr.
178/2002 al Parlamentului European și al
Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire
a principiilor și a cerințelor generale ale
legislației alimentare, de instituire a
Autorității Europene pentru Siguranța
Alimentară și de stabilire a procedurilor în
domeniul siguranței produselor alimentare
(2). (2) Atunci când se face trimitere la
prezentul alineat, se aplică articolul 5a
alineatele (1)-(4) și articolul 7 din Decizia
1999/468/CE, având în vedere dispozițiile
articolului 8 din respectiva decizie.
Irelevant
Articolul 23
Transpunerea
(1) Statele membre asigură intrarea în
vigoare a actelor cu putere de lege și a
actelor administrative necesare pentru a se
conforma prezentei directive până la 26
noiembrie 2011. Atunci când statele
membre adoptă măsurile respective, acestea
conțin o trimitere la prezenta directivă sau
sunt însoțite de o asemenea trimitere la data
publicării lor oficiale. Statele membre
stabilesc modalitatea de efectuare a acestei
trimiteri.
(2) Statele membre comunică Comisiei
textele principalelor dispoziții de drept
intern pe care le adoptă în domeniul
reglementat de prezenta directivă
Irelevant
Articolul 24
Intrarea în vigoare
Prezenta directivă intră în vigoare în ziua
următoare datei publicării în Jurnalul Oficial
al Uniunii Europene.
Articolul 25
Destinatari
Prezenta directivă se adresează statelor
membre.
ANEXA I
Anexa nr.1
la Hotărârea Guvernului
nr. ____ din _____2019
Compatibil
Temele de formare menționate la
articolul 5
1. Toată legislația relevantă referitoare la
pesticide și la utilizarea acestora.
2. Existența produselor fitosanitare ilegale
(contrafăcute), riscurile legate de acestea și
metodele de identificare a acestui tip de
produse.
3. Pericole și riscuri asociate pesticidelor și
modalitățile de identificare și control ale
acestora, în special:
(a) riscurile pentru oameni (operatori,
rezidenți, trecători, persoane care intră în
zonele tratate și persoane care manipulează
sau consumă produse tratate), precum și
modul în care aceste riscuri sunt agravate de
factori precum fumatul;
(b) simptomele otrăvirii cu pesticide și
măsurile de prim ajutor;
(c) riscurile pentru plantele care nu sunt
vizate, pentru insectele folositoare, fauna
sălbatică, biodiversitate și mediu în general.
4. Noțiuni privind strategiile și tehnicile de
gestionare integrată a culturilor, principiile
agriculturii biologice, metodele biologice de
luptă împotriva dăunătorilor; informații
privind principiile generale, precum și
Tematici de formare profesională
1. Cadrul normativ național care
reglementează activitățile cu produse de
uz fitosanitar pe segmentul ”omologare-
utilizare”.
2. Impactul plasării pe piaţa internă a
produselor de uz fitosanitar
contrafăcute/ilegale, riscurile pentru
sănătate şi mediu, reprezentate de acestea
şi metodele de identificare a produselor
de acest tip.
3. Pericole şi riscuri asociate produselor
de uz fitosanitar, modalităţile de
identificare şi control ale acestora, în
special:
1) riscurile pentru operatori, rezidenţi,
trecători, persoane care intră în zonele
tratate şi persoane care manipulează sau
consumă produse vegetale tratate, precum
şi modul în care aceste riscuri sunt
agravate de factori precum fumatul;
2) simptomele intoxicaţiilor cu produse
de uz fitosanitar şi măsurile de prim
ajutor;
3) riscurile pentru plantele-neţintă, pentru
insectele folositoare, fauna sălbatică,
biodiversitate şi mediu în general.
4. Noţiuni privind strategiile şi tehnicile
de gestionare integrată a culturilor,
principiile agriculturii ecologice,
metodele biologice și microbiologice de
combatere a organismelor dăunătoare,
orientări specifice pentru anumite culturi
sau sectoare cu privire la gestionarea
integrată a dăunătorilor.
5. Inițiere în evaluarea comparativă la nivel
de utilizator, pentru a ajuta utilizatorii
profesioniști să aleagă, într-o situație dată,
produsul cu cele mai puține efecte
secundare asupra sănătății umane, asupra
organismelor care nu sunt vizate și asupra
mediului, dintre toate produsele autorizate,
pentru a remedia o anumită problemă cu
dăunătorii.
6. Măsuri menite să reducă la minimum
riscurile pentru oameni, pentru organismele
care nu sunt vizate și pentru mediu: practici
de lucru sigure pentru depozitarea,
manipularea și amestecul pesticidelor,
precum și eliminarea ambalajelor goale, a
altor materiale contaminate și a surplusului
de pesticide (inclusiv amestecurile rămase
în rezervor) sub formă concentrată sau
diluată; metode recomandate pentru a
controla expunerea operatorului
(echipament de protecție individuală).
7. Abordări bazate pe risc, care țin seama de
variabilele locale pentru bazinele
hidrografice, precum clima, tipurile de sol și
de culturi, precum și gradul de denivelare.
8. Proceduri de pregătire a echipamentului
de aplicare înainte de utilizare, mai ales
informaţii privind principiile generale,
inclusiv orientări specifice pentru
anumite culturi sau sectoare cu privire la
gestionarea integrată a dăunătorilor.
5. Familiarizarea utilizatorilor
profesionişti cu criteriile de selectare a
produsului de uz fitosanitar omnologat,
cu efecte secundare minime asupra
sănătăţii umane, asupra organismelor-
neţintă şi asupra mediului, întru
remedierea problemelor ce implică
organismele dăunătoare.
6. Măsuri privind reducerea la minim a
riscurilor pentru oameni, organismele-
neţintă şi mediu, practici de lucru sigure
pentru depozitarea, manipularea
produselor de uz fitosanitar, eliminarea
ambalajelor goale, a altor materiale
contaminate şi a surplusului de produse
de uz fitosanitar, inclusiv amestecurile
rămase în rezervor sub formă concentrată
sau diluată, metode recomandate pentru
controlul expunerii operatorului, cerințe
față de echipamentul de protecţie
individuală.
7. Abordări bazate pe risc, care ţin seama
de variabilele locale pentru bazinele
hidrografice, precum clima, tipurile de
sol şi de culturi, precum şi gradul de
denivelare.
8. Proceduri de pregătire a
echipamentului de aplicare înainte de
pentru etalonare, și pentru a face astfel încât
funcționarea acestuia să prezinte riscuri
minime pentru utilizator, celelalte persoane
și speciile animale și vegetale neluate în
considerare, precum și pentru biodiversitate
și mediu, inclusiv resursele de apă;
9. Utilizarea și întreținerea echipamentului
de aplicare a pesticidelor și tehnicile
specifice de pulverizare (de exemplu,
pulverizarea volumelor mici și duzele cu
deviere mică), precum și obiectivele
controlului tehnic al pulverizatorilor în
folosință și metodele de ameliorare a
calității pulverizării. Riscuri specifice legate
de utilizarea echipamentelor de aplicare
manuală a pesticidelor sau a
pulverizatoarelor de spate și măsurile
relevante de gestionare a riscului.
10. Măsuri de urgență pentru protejarea
sănătății umane, a mediului și a resurselor
de apă în caz de deversare accidentală,
contaminare și condiții meteorologice
extreme care ar putea conduce la riscuri de
percolare a pesticidelor.
11. Atenție deosebită în zonele protejate
stabilite în conformitate cu articolele 6 și 7
din Directiva 2000/60/CE.
12. Structuri de monitorizare a sănătății și
facilități de acces la dotările publice pentru
a semnala orice incident sau incident bănuit.
13. Păstrarea evidenței utilizării
utilizare, în special pentru etalonare,
astfel încât funcţionarea acestuia să
prezinte riscuri minime pentru sănătatea
umană, speciile de floră şi faună-neţintă
şi mediu
9. Utilizarea şi întreţinerea
echipamentului de aplicare a produselor
de uz fitosanitar şi tehnicile specifice de
pulverizare, spre exemplu, pulverizarea
volumelor mici şi duzele cu deviere
minimă, obiectivele controlului tehnic al
pulverizatoarelor în folosinţă şi metodele
de ameliorare a calităţii pulverizării.
Riscuri specifice legate de utilizarea
echipamentelor de aplicare manuală a
produselor de uz fitosanitar sau a
pulverizatoarelor de spate şi măsurile
relevante de gestionare a riscului.
10. Măsuri de urgenţă pentru protejarea
sănătăţii umane, a mediului şi a resurselor
de apă în caz de deversare accidentală,
contaminare în condiţii meteorologice
extreme, care ar putea conduce la riscuri
de percolare (infiltrare) a produselor de
uz fitosanitar în sol.
11. Interdicţii în zonele protejate stabilite
în conformitate cu cadrul normativ
național în domeniul apei. 12. Monitorizarea stării de sănătate a
populației şi facilităţi de acces pentru
semnalarea oricărui incident sau incident
bănuit.
pesticidelor, în conformitate cu legislația
relevantă.
13. Păstrarea evidenţei utilizării
produselor de uz fitosanitar în
conformitate cu legislaţia în domeniu.
ANEXA II
Cerințe în materie de sănătate, siguranță
și protecția mediului legate de inspecția
echipamentului de aplicare a pesticidelor
Inspecția echipamentului de aplicare a
pesticidelor acoperă toate aspectele
importante în vederea atingerii unui înalt
grad de siguranță și protecție pentru
sănătatea umană și pentru mediu.
Eficacitatea optimă a aplicării ar trebui
asigurată printr-o bună operare a
dispozitivelor și a funcțiilor echipamentului
pentru a garanta îndeplinirea următoarelor
obiective. Echipamentul de aplicare a
pesticidelor trebuie să funcționeze în mod
fiabil și să fie folosit în mod corespunzător,
în scopul pentru care a fost conceput, pentru
a garanta că pesticidele pot fi dozate și
distribuite cu exactitate. Echipamentul
trebuie să fie într-o stare de funcționare care
să permită cu ușurință umplerea și golirea
completă a acestuia în deplină siguranță și
să prevină scurgerea pesticidelor. De
asemenea, trebuie să permită curățarea
completă cu ușurință. În plus, trebuie să
Anexa nr.2
la Hotărârea Guvernului
nr. ____ din _____2019
Cerinţe în materie de sănătate,
siguranţă şi protecţia mediului, în
raport cu inspecţia echipamentului
de aplicare a produselor de uz
fitosanitar
1. Cerințe generale față de echipament
1) Inspecţia echipamentului de aplicare a
produselor de uz fitosanitar cuprinde cele
mai importante aspecte în vederea
atingerii unui înalt grad de siguranţă şi
protecţie pentru sănătatea umană şi
pentru mediu. Eficacitatea optimă a
aplicării tratamentelor va fi asigurată
printr-o bună operare a dispozitivelor şi a
funcţiilor echipamentului pentru
garantarea îndeplinirii următoarelor
obiective:
a) echipamentul de aplicare a produselor
de uz fitosanitar va funcţiona în mod
fiabil, va fi utilizat conform cerințelor
tehnice pentru garantarea dozării şi
distribuirii cu exactitate a produselor;
b) echipamentul va fi într-o stare de
funcţionare care să permită cu uşurinţă
umplerea şi golirea completă a acestuia în
deplină siguranţă şi să prevină scurgerea
Compatibil
garanteze siguranța operațiilor și să poată fi
controlat și oprit imediat din locul
operatorului. Atunci când sunt necesare,
reglările trebuie să fie simple, precise și să
poată fi reproduse.
Ar trebui să se acorde o atenție deosebită
următoarelor elemente:
1. Elementele de transmisie
Elementele de siguranță ale arborelui de
transmisie și elementele de siguranță ale
conectorului la alimentarea electrică trebuie
să se afle la locul lor și în stare bună și
nimic nu trebuie să împiedice dispozitivele
de protecție sau orice piesă de transmisie
mobilă sau rotativă să își îndeplinească
funcțiile, astfel încât să se asigure protecția
operatorului.
2. Pompa
Volumul pompei trebuie adaptat nevoilor
echipamentului, iar pompa trebuie să
funcționeze corect pentru a garanta o rată de
aplicare stabilă și fiabilă. Pompa nu trebuie
să aibă scurgeri.
3. Agitarea
Dispozitivele de agitare trebuie să asigure o
recirculare adecvată, astfel încât
concentrația să fie omogenă în tot amestecul
de lichid pentru pulverizare din rezervor.
4. Rezervorul
Rezervoarele, precum și indicatoarele de
nivel, dispozitivele de umplere, sitele și
filtrele, sistemele de golire și de clătire,
produselor de uz fitosanitar. De
asemenea, procesul de curăţare va fi
accesibil și complet și va garanta
siguranţa operaţiilor în vederea verificării
și stopării imediate a acestuia de la locul
aflării operatorului. Lucrările de reglare
vor fi simple, precise cu posibilitate de a
fi reproduse.
2. Elementele de transmisie. Elementele
de siguranţă ale arborelui de transmisie şi
elementele de siguranţă ale conectorului
la alimentarea electrică se vor afla la
locul lor, într-o stare bună să nu
împiedice dispozitivele de protecţie sau
orice piesă de transmisie mobilă ori
rotativă, să îndeplinească funcţiile, astfel
încât să se asigure protecţia operatorului.
3. Pompa. Volumul pompei va fi adaptat
cerințelor echipamentului, iar pompa va
funcţiona corect pentru a garanta o rată
de aplicare stabilă şi fiabilă. Pompa nu
trebuie să aibă scurgeri.
4. Agitarea. Dispozitivele de agitare vor
asigura o recirculare adecvată, astfel încât
concentraţia să fie omogenă în tot
amestecul de lichid pentru pulverizare din
rezervor.
5. Rezervorul. Rezervoarele, precum şi
indicatoarele de nivel, dispozitivele de
umplere, sitele şi filtrele, sistemele de
golire şi de clătire, precum şi
precum și dispozitivele de amestecare
trebuie să funcționeze astfel încât să reducă
la minimum deversarea accidentală,
distribuirea neregulată a concentrației,
expunerea operatorului și depunerile din
rezervor.
5. Sistemele de măsură, comandă și
reglare Toate dispozitivele de măsură, de
pornire și de oprire, de reglare a presiunii
și/sau a debitului trebuie să fie calibrate
corespunzător și să funcționeze în mod
corect și nu trebuie să existe scurgeri.
Controlul presiunii și acționarea
dispozitivelor de reglare a presiunii trebuie
să fie ușor de realizat în timpul aplicării.
Dispozitivele de reglare a presiunii trebuie
să își mențină o presiune de lucru constantă
pentru un regim de funcționare constantă a
pompei, pentru a garanta aplicarea unui
volum constant.
6. Țevile și conductele
Țevile și conductele trebuie să fie într-o
stare bună pentru a evita perturbări ale
debitului lichidelor sau deversări
accidentale în caz de spargere. Nu trebuie să
existe scurgeri la nivelul țevilor și
conductelor atunci când echipamentul este
utilizat la presiunea maximă de operare.
7. Filtrele
În vederea evitării turbulențelor și a unei
repartizări neomogene a conținutului,
filtrele trebuie să fie în stare bună, iar
țesătura acestora trebuie să corespundă
dispozitivele de amestecare vor funcţiona
astfel, încât să reducă la minimum
deversarea accidentală, distribuirea
neregulată a concentraţiei, expunerea
operatorului şi depunerile din rezervor.
6. Sistemele de măsură, comandă şi
reglare. Dispozitivele de măsură, de
pornire şi de oprire, de reglare a presiunii
şi/sau a debitului vor fi calibrate şi vor
funcţiona în mod corect fără să existe
scurgeri. Controlul presiunii şi acţionarea
dispozitivelor de reglare a presiunii
necesită a fi uşor de realizat în timpul
aplicării. Dispozitivele de reglare a
presiunii vor menţine presiunea de lucru
constantă pentru un regim de funcţionare
constant al pompei, pentru a garanta
aplicarea unui volum constant.
7. Ţevile şi conductele. Ţevile şi
conductele se vor menține într-o stare
bună pentru evitarea perturbării debitului
lichidelor sau deversării accidentale în
caz de spargere. Nu se admit scurgeri la
nivelul ţevilor şi conductelor în cazul
utilizării echipamentului la presiunea
maximă de operare.
8. Filtrele. În vederea evitării
turbulenţelor şi a unei repartizări
neomogene a conţinutului, filtrele vor fi
în stare bună, iar ţesătura acestora va
corespunde mărimii duzelor din
mărimii duzelor din pulverizator. Atunci
când există, sistemul de indicare a înfundării
filtrelor trebuie să funcționeze corect.
8. Rampa (pentru echipamentul de
pulverizare a pesticidelor prin
intermediul unei rampe orizontale aflate
aproape de cultura sau materialul care
este tratat)
Rampa trebuie să fie în stare bună și stabilă
în toate direcțiile. Sistemele de fixare și
reglare, precum și dispozitivele care permit
amortizarea mișcărilor neintenționate și
compensarea pantei trebuie să funcționeze
în mod corespunzător.
9. Duzele
Duzele trebuie să funcționeze corect, astfel
încât să se evite orice scurgere în momentul
opririi pulverizării. Pentru a asigura
omogenitatea pulverizării, debitul fiecărei
duze nu trebuie să devieze semnificativ față
de debitul nominal indicat în tabelele
furnizate de fabricant.
10. Distribuirea
Distribuirea transversală și verticală (în
cazul aplicării pe culturile verticale) a
amestecului de produse pentru pulverizare
în zona vizată trebuie să se facă uniform,
dacă este cazul.
11. Ventilatorul (pentru echipamentul de
pulverizare a pesticidelor cu flux de aer)
Ventilatorul trebuie să fie în stare bună și să
producă un curent de aer stabil și fiabil.
pulverizator. Sistemul de indicare a
înfundării filtrelor trebuie să funcţioneze
corect atunci când există.
9. Rampa. Echipamentul de pulverizare
a produselor de uz fitosanitar prin
intermediul rampei orizontale aflate
aproape de cultura sau materialul tratăat
va fi în stare bună şi stabilă. Sistemele de
fixare şi reglare, precum şi dispozitivele
care permit amortizarea mişcărilor
neintenţionate şi compensarea pantei vor
funcţiona în limita condițiilor tehnice.
10. Duzele. Duzele vor funcţiona corect,
astfel încât să se evite orice scurgere în
momentul opririi pulverizării. Pentru
asigurarea omogenității pulverizării,
debitul fiecărei duze nu trebuie să devieze
semnificativ faţă de debitul nominal
indicat în informația furnizată de
producătorul acestora.
11. Distribuirea. Distribuirea
transversală şi verticală, în cazul aplicării
pe culturile verticale, a amestecului de
produse pentru pulverizare în zona vizată,
se va efectua uniform.
12. Ventilatorul. Echipament de
pulverizare a produselor de uz fitosanitar
cu flux de aer, care se va menține în stare
bună pentru producerea unui curent de
aer stabil şi fiabil.
ANEXA III
Principiile generale ale gestionării
integrate a dăunătorilor
1. Prevenirea apariției și/sau eliminarea
organismelor dăunătoare ar trebui să se
realizeze sau să fie sprijinită prin
intermediul mai multor metode și, în
special, prin:
— rotația culturilor;
— utilizarea unor tehnici de cultivare
adecvate (de exemplu tehnica semănatului
tardiv, datele și densitățile semănatului,
subînsămânțarea, aratul de conservare,
curățarea și însămânțarea directă);
— utilizarea, după caz, a varietăților
rezistente/tolerante, precum și a semințelor
și a materialului săditor standard/certificat;
— utilizarea fertilizării echilibrate, a
unor practici de stropire cu var și de
irigare/drenare;
— prevenirea răspândirii organismelor
dăunătoare prin măsuri de igienă (de
exemplu prin curățarea permanentă a
mașinilor și a echipamentului);
Anexa nr.3
la Hotărârea Guvernului
nr. ____ din _____2019
Principiile generale
ale managementului integrat al
organismelor dăunătoare
1. Prevenirea apariţiei şi/sau eliminarea
organismelor dăunătoare se va realiza
prin implementarea metodelor, precum:
1) rotaţia culturilor;
2) aplicarea tehnologiilor recomandate de
cultivare (spre exemplu tehnici de lucrare
a solului și însămânţarea directă,
respectarea termenului de însîmînțare și a
densității plantelor la hectar,
subînsămânţarea, altele);
3) utilizarea soiurilor/hibrizilor
rezistente/tolerante la organismele
dăunătoare, precum şi a materialului
semincer certificat;
4) fertilizarea echilibrată, irigarea,
drenarea;
5) prevenirea răspândirii organismelor
dăunătoare prin aplicarea măsurilor de
igienizare, curăţarea permanentă a
maşinilor şi a echipamentului;
6) protejarea şi răspândirea faunei utile
prin aplicarea măsurilor biologice de
protecție a plantelor sau utilizarea
tehnologiilor de producție ecologică, în
Compatibil
— protejarea și răspândirea organismelor
benefice importante, de exemplu prin
măsuri adecvate de protejare a plantelor sau
prin utilizarea infrastructurilor ecologice
înăuntrul și în afara locurilor de producție.
2. Organismele dăunătoare trebuie să fie
monitorizate cu ajutorul unor metode și
instrumente adecvate, atunci când acestea
sunt disponibile. Printre instrumentele
adecvate ar trebui să se numere observațiile
efectuate în câmp, precum și sistemele
fiabile din punct de vedere științific pentru
avertizare sonoră, prognoză și diagnoză
timpurie, atunci când este posibil, precum și
apelarea la consultanță din partea unor
profesioniști calificați.
3. Pe baza rezultatelor monitorizării,
utilizatorul profesionist trebuie să decidă
dacă și când să aplice măsurile de protecția
plantelor. Valorile-limită solide și fiabile
din punct de vedere științific sunt
componente esențiale în procesul de luare a
deciziilor. Pentru organismele dăunătoare,
valorile-limită stabilite pentru regiunea în
cauză, zonele specifice, culturile și
condițiile climaterice speciale trebuie luate
în considerare înainte de aplicarea
tratamentelor, atunci când acest lucru este
posibil.
cîmp deschis sau terenuri protejate.
2. Monitorizarea organismelor dăunătoare
se va efectua prin aplicarea metodelor şi
instrumentelor specifice disponibile și se
va axa pe observaţiile efectuate în câmp,
pe sisteme fiabile din punct de vedere
ştiinţific pentru avertizare, diagnoza și
prognoza timpurie, inclusiv prin
consultarea specialiștilor instituțiilor
publice de profil.
3. Pe baza rezultatelor monitorizării,
utilizatorul profesionist decide asupra
efectuării măsurilor de protecţie a
plantelor. Procesul de luare a deciziilor se
bazează argumentarea impactului din
punct de vedere ştiinţific și economic.
Aplicarea tratamentelor fitosanitare
pentru organismele dăunătoare se va baza
pe valorile-limită stabilite pentru zona în
cauză, pentru zonele, culturile şi
condiţiile climaterice specifice, factori
luați în considerare pînă la aplicarea
tratamentelor, în cazul în care este
posibil.
4. Metodele durabile biologice, fizice și alte
metode nechimice trebuie preferate
metodelor chimice, dacă acestea asigură un
control corespunzător al dăunătorilor.
5. Pesticidele aplicate trebuie să fie cât se
poate de specifice pentru ținta vizată și
trebuie să aibă efecte secundare minime
asupra sănătății umane, asupra organismelor
care nu sunt vizate și asupra mediului.
6. Utilizatorul profesionist ar trebui să
mențină utilizarea pesticidelor și alte forme
de intervenție la nivelurile minime necesare,
de exemplu prin aplicarea unor doze reduse,
prin frecvența redusă a aplicării sau prin
aplicări parțiale, în condițiile în care nivelul
de risc pentru vegetație este acceptabil, iar
acestea nu măresc riscul de dezvoltare a
rezistenței în cadrul populațiilor de
organisme dăunătoare.
7. Atunci când se cunoaște riscul rezistenței
față de o măsură de protecție a plantelor și
când nivelul organismelor dăunătoare
necesită aplicări repetate de pesticide pe
culturi, ar trebui aplicate strategiile
antirezistență disponibile, pentru menținerea
eficacității produselor. Aceasta ar putea
include utilizarea pesticidelor multiple cu
modalități diferite de acțiune.
4. Metodele de protecție a plantelor,
biologică, fizică şi nechimice vor fi
prioritare metodelor chimice, dacă
acestea asigură menținea organismelor
dăunătoare în limita pragului economic
de dăunare (PED).
5. Produsele de uz fitosanitar permise
utilizării pentru organismul dăunător țintă
vor avea impact minim asupra sănătăţii
umane, mediului și organismelor-neţintă.
6. Utilizatorul profesionist va menţine
aplicarea produselor de uz fitosanitar și
alte forme de intervenţie la nivelurile
minime, prin aplicarea unor norme de
consum reduse, frecvenţă redusă sau prin
aplicări parţiale, în condiţiile în care
nivelul de risc pentru cultura dată este
acceptabil, iar acestea nu măresc riscul de
dezvoltare a rezistenţei populaţiilor
organismelor dăunătoare.
7. În cazul în care apare riscul rezistenţei
faţă de o măsură de protecţie a plantelor,
iar nivelul populaţiei organismelor
dăunătoare necesită repetarea
tratamentelor fitosanitare la culturi, se vor
aplica măsuri antirezistenţă disponibile,
pentru menţinerea eficacităţii produselor.
Măsurile în cauză includ utilizarea
produselor de uz fitosanitar cu spectru
divers de acţiune.
8. Pe baza înregistrărilor referitoare la
utilizarea pesticidelor și a monitorizării
organismelor dăunătoare, utilizatorul
profesionist ar trebui să verifice reușita
măsurilor de protecție a plantelor aplicate.
8. Pe baza înregistrărilor privind
utilizarea produselor de uz fitosanitar şi
rezultatelor monitorizării organismelor
dăunătoare, utilizatorul profesionist va
evalua eficacitatea măsurilor de protecţie
a plantelor aplicate.
ANEXA IV
Indicatori de risc armonizați
Secretar general de Stat Iurie UȘURELU
Ex. Olga Savencov Tel.:022 204 545
MINISTERUL AGRICULTURII,
DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI MEDIULUI
AL REPUBLICII MOLDOVA
MINISTRY OF AGRICULTURE,
REGIONAL DEVELOPMENT AND ENVIRONMENT
OF THE REPUBLIC OF MOLDOVA
MD-2005, Chişinău, 9 Constantin Tănase Str Tel. 20 45 81; Fax 22 07 48, E-mail: [email protected]. WEB: www.madrm.gov.md
Nr.23-05/756 din 22.02.2019
Cancelaria de Stat
CEREREprivind înregistrarea de către Cancelaria de Stat a proiectelor de acte
care urmează a fi anunţate în cadrul şedinţei secretarilor generali de stat
Nr.crt.
Criterii de înregistrare Nota autorului
1. Tipul şi denumirea proiectului Proiectul hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea cadrului de acţiune în vederea utilizării durabile a produselor de uz fitosanitar
2. Autoritatea care a elaborat proiectul Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale şi Mediului
3. Justificarea depunerii cererii (indicaţia corespunzătoare sau remarca precum că proiectul este elaborat din iniţiativa autorului)
Executarea măsurii prevăzute la secţiunea 6- Domeniul fitosanitar a Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană în perioada 2017-2019, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1472/2016 (termen de realizare- 2019).
4. Lista autorităţilor şi instituţiilor a căror avizare este necesară
Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ministerul Finanţelor;Ministerul Economiei şi Infrastructurii;Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător; Ministerul Justiţiei;Centrul Naţional Anticorupţie Centrul de Armonizare a Legislaţiei,Asociaţia fermierilor din Moldova.Consiliul concurenţei.
5. Termenul-limită pentru depunerea avizelor/expertizelor
10 zile lucrătoare
6. Numele, prenumele, funcţia şi datele de contact ale persoanei responsabile de promovarea proiectului
Veronica Tertea, şef Direcţie,Tel. 022 204523. ’e-mail: [email protected];
Olga Save^ f Ş S05su j « p5in§sp91 ] s§Tel. 022 204 5A5jVl ol d S i gn S i gn atu re ^ .,4 ,
Location: Moldova
e-mail: [email protected];7. Anexe (proiectul actului care se solicită a
fi înregistrat, nota informativă cu documentele de însoţire)
1) Proiectul hotărârii Guvernului2) Nota informativă3) Analiza Impactului de Reglementare (AIR).
8. Data şi ora depunerii cererii (semnat electronic)9. Semnătura (semnat electronic)