Download pdf - V-Masajul Terapeutic - Dr.laurentiu Naftan

8/11/2019 V-Masajul Terapeutic - Dr.laurentiu Naftan

1/87

Masajul terapeutic (dr. Laurentiu Naftan)

Cuprins:Cap.1. Aparatul locomotor

1.1. Scheletul corpului..11.2. Musculatura...5

Cap.2. Aparatul respirator2.1. Caile respiratorii...162.2. Plamanii....182.3. Fiziologia respiratiei.....2 2.3.1.!entilatia pulmonara..2 2.3.2."i#uziunea..2$ 2.3.3.%ransportul gazelor25

Cap.3. Aparatul circulator 3.1. &nima..26 3.2. Ar'orele (ascular...28

3.3. Sistemul (enos...323.$. Sistemul lim#atic33 3.5. Fiziologia aparatului car)io(ascular..3$ 3.6. *eglarea ner(oasa a circulatiei sang(ine38Cap.$. Anatomia pielii..$Cap.5. Meta'olism$2Cap.6. %ehnici )e masa+

6.1. %ehnici #un)amentale.66.2. %ehnici complementare..65

Cap.,. Aplicatii pentru )i(erse a#ectiuni,.1. -oli musculare....66,.2. -olile aparatului car)io(ascular.6,,.3. -oli ale sistemului ner(os peri#eric....68,.$. -oli reumatismale cronice ale aparatului locomotor ,.$.1.-oli in#lamatorii6 ,.$.2.-oli )egenerati(e /artroze0,,.5. -oli traumatice ale aparatului locomotor............,3,.6. Celulita................................................................,6,.,. Ce#aleea...................................................................,,

,.8. Sin)romul premenstrual..,,,.. %ul'urarile )igesti(e...,,,.1. Sarcina.,,

Cap.8. rganizarea metamerica si aspecte clinice....,8Cap.. Mane(rele se)ati()econtracturante si miorelaante.....,Cap.1. Mane(re stimulante4ecitantetoni#iante.....8Cap.11. Mane(re cu e#ect re#le.......81


2/87

Cap.12. #ectele masa+ului terapeutic.......82Cap.13. Automasa+ul terapeutic83Cap.1$. &n)icatii terapeutice..8$Cap.15. Contrain)icatii.................85


3/87

Masajul terapeutic

Cap. 1 Aparatul locomotor

1.1. Mem'rul superior este alcatuit )in mai multe regiuni /)e sus in+os0 regiunea umarului7 regiunea 'ratului7 regiunea ante'ratului7 regiuneapumnului si regiunea mainii. Scheletul umarului este reprezentat )e centura

scapulara #ormata )in scapula /omoplat0 si cla(icula. Centura scapulara searticuleaza in#erior prin interme)iul articulatiei umarului cu scheletul'ratului reprezentat )e osul humerus. Articulatia umarului este o articulatiepluriaiala7 complea ce poate eecuta miscari in toate planurile #leieetensie7 a')uctiea))uctie7 si circum)uctie /rezultata prin com'inatia celor$ miscari anterioare0. Fleia este reprezentata )e apropierea a 2 segmente/ e #leia )e cot reprezinta in)oirea cotului cu apropierea ante'ratului )e

'rat7 #leia )e genunchi reprezinta in)oirea genunchiului cu apropiereagam'ei )e coapsa7 etc.0. tensia este reprezentata )e )epartarea a )ouasegmente /in(ers #leiei0. A')uctia mem'rului superior reprezinta)epartarea mem'rului superior )e trunchi iar a))uctia reprezinta apropiereamem'rului superior )e trunchi /am'ele miscari sunt eecutate prin lateral4in

plan #rontal.


4/87

Scheletul 'ratului este reprezentat )e osul humerus si se articuleazain#erior prin interme)iul articulatiei cotului cu scheletul ante'ratuluireprezentat )e oaselera)ius/lateral0 si cu'itus4ulna/me)ial0. Articulatia cotului este o articulatiemonoaiala )eoarece poate eecuta )oar miscari )e #leieetensie /in)oireacotului0.

*a)iusul si ulna se articuleaza in#erior cu scheletul mainii /carp7metacarp si #alange0 #orman) articulatia pumnului.

asele carpiene in numar )e opt sunt niste oase mici asezate cate $ pe)oua ran)uri.&n#erior7 carpul se articuleaza cu cele cinci oase metacarpiene care la ran)ul

lor se articuleaza cu scheletul )egetelor reprezentat )e #alange. Fiecare )egetare cate 3 #alange cu eceptia policelui/)egetul mare al mainii0 care are )oar2 #alange."atorita compleitatii osoase si articulare7 mana poate eecutaurmatoarele tipuri )e miscari #leieetensie7 inclinare laterala/similaraa')uctiei0inclinare me)iala/similara a))uctiei07 pronatiesupinatie. Pronatiase poate eecuta cu mana intinsa in #ata si palma rotita spre pamant7 iarsupinatia este reprezentata )e rotatia palmei in sus/palma 77pri(este cerul0.


5/87


6/87

Mem'rul in#erior este #ormat )in mai multe regiuni /)e sus in +os0 regiunea inghinala /anterior0 regiunea #esiera /posterior07 coapsa7 genunchiulcu regiunea poplitee /posterior07 gam'a si piciorul . Superior7 mem'rul in#erior se continua cu 'azinul /pel(isul0 #orman)centura pel(iana.

Scheletul pel(isului este #ormat )in oasele coale ce se unesc intre ele

anterior #orman) sim#iza pu'iana iar spre posterior se inchi) articulan)usecu osul sacru/#ormat )in 5 (erte're sacrale unite intre ele0. Sacrul secontinua in#erior cu osul coccis /#ormat )in$5 (erte're0. Scheletul coapsei este reprezentat )e #emur care superior se articuleazacu oasele coale #orman) articulatia coo#emurala sau articulatia sol)ului/pluriaiala07 iar in#erior se articuleaza cu ti'ia si peroneul /#i'ula0 si rotula/patela0 #orman) articulatia genunuchiului. Articulatia genunchiului poateeecuta )oar miscari )e #leieetensie. asele coale /#ormate )in su)areaoaselor ilion7 ischion si pu'is0 sunt oase mari7 late7 torsionate ca o elice ce auin centru o ca(itate numita aceta'ul in care intra capul #emural. Su' piele se

poate palpa creasta iliaca /superior07 sim#iza pu'iana /anterior0 si spina iliacaanterosuperioara /anterior0. Femurul prezinta superior capul #emural ce intra in aceta'ul iarin#erior se uneste cu )ia#iza #emurala /corpul #emurului0 prin interme)iulcolului #emural. Su' piele se poate palpa relie#ul osos al marelui trohanter.&n#erior7 )ia#iza #emurala este continuata cu con)ilii #emurali me)ial silateral. Scheletul gam'ei este reprezentat )e ti'ie /me)ial0 si #i'ula4peroneu/lateral0. Capetele in#erioare ale ti'iei si peroneului se pot palpa su' piele

su' #orma maleolelor me)iala si laterala. Scheletul piciorului este #ormat )in oasele tarsiene7 oase metatarsienesi #alange. %arsienele sunt in numar )e , talus4astragal7 calcaneu7 cu'oi)7na(icular7 si trei oase cunei#orme. sul cu'oi) si cele 3 cunei#orme searticuleaza in continuare cu cele 5 oase metatarsiene7 care la ran)ul lor searticuleaza cu #alangele. Similar mainii7 )egetele piciorului au cate 3#alange7 eceptie #acan) halucele /)egetul mare )e la picior0 care are )oar 2#alange.


7/87

1.2 .Muschii zonei toracice


8/87

trapezul reprezinta o arie musculara intinsa )e la 'aza craniului7 pana inzona in#erioara a coloanei toracice. Ca supra#ete )e sustinere #oloseste osuloccipital7 apo#izele spinoase ale coloanei (erte'rale7 cla(icula si apo#izaomoplatului. ste un muschi care poate #i impartit in mai multe #ascicule

principale

trapezul superior7 care se insereaza pe osul occipital si cla(icula7 a(an)#i'rele o'lice7 co'oran) spre umar9trapezul me)ian7 care se insereaza pe apo#izele primelor $5 (erte'retoracice si )e omoplat7 #iin) )escen)ente7 pana la orizontale spre umar9trapezul in#erior7 cu puncte )e insertie pe restul (erte'relor toracice siomoplat7 la care #i'rele sunt ascen)ente spre umar. Principalul sau rol este )ea ri)ica umerii. rom'icii7 )oi muschi )e )imensiuni )i#erite situati su' trapez. *om'iculmare are originea pe (erte'rele toracice 1 $7 iar cel mic pe (erte'relecer(icale 6 ,7 inser:n)use apoi separat pe marginea me)iala a scapulei.%rag ;napoi7 ri)ica si #ieaza omoplatul9 marele )orsal are originea pe apo#izele spinoase ale (erte'relor toracice 6 127 (erte'rele lom'are7 #ascia toraco lom'ara7 ultimele 3 coaste si treimea

posterioara a crestei iliace. &nsertia se #ace printrun ten)on pe tu'ercululmic al humerusului. *ealizeaza co'or:rea7 a))uctia7 retro(ersia si rotatiainterna a 'ratului9 ri)icatorul scapulei are originea pe apo#izele trans(ersaleale (erte'relor cer(icale 1 $7 iar insertia se #ace pe unghiul superior simarginea me)iala a scapulei. *i)ica omoplatul si ;l )eplaseaza usor ;n sens)orso me)ial9

Marele pectoral are #orma triunghiulara si este #ormat )in trei segmente7 cuorigini )i#erite7 )ar cu insertie comuna segmentul cla(icular are originea pe#ata anterioara a +umatatii sternale a cla(iculei7 segmentul me)io sternal areoriginea pe #ata (entrala a sternului si a cartila+elor costale && !&7 iarsegmentul in#erior7 a')ominal pe lama anterioara a tecii a')ominalilor.&nsertia se #ace printrun ten)on7 pe creasta tu'erculului mare humeral.Functioneaza ca a))uctor si rotator intern al 'ratelor9 )intatul anterior se gaseste pe #ata laterala a toracelui7 #iin) acoperit )eomoplat. Ca loc )e origine7 #oloseste #ata laterala a coastelor & &


9/87

altern:n) cu o'licul etern. &nsertia are loc pe marginea me)iala a scapulei.%rage omoplatul (entro lateral si participa ca auiliar la inspiratie9 supraspinosul are originea pe #osa supraspinoasa a scapulei7 trece pe su'acromion si se insera pe #ata superioara a tu'erculului mare al humerusului.A')uctor al 'ratului9 in#raspinosul are originea pe #osa in#raspinoasa a scapulei si se insera pe#ata mi+locie a tu'erculului mare humeral. ste rotator etern al 'ratului9


10/87

su'cla(icularul are originea pe marginea laterala a scapulei7 iar insertia pe#ata in#erioara a cla(iculei. Co'oara si #ieaza cla(icula9 rotun)ul mic porneste )e pe marginea laterala a scapulei si se insera pe #atain#erioara a tu'erculului mare humeral. *oteste 'ratul spre eterior9 rotun)ul mare are originea pe unghiul in#erior al scapulei si se insera petu'erculul mic humeral. *oteste 'ratul spre interior si ;l a))uce9

su'scapularul este un muschi triunghiular7 cu originea pe #ata anterioara aomoplatului si insertia printrun ten)on lat pe tu'erculul mic al humerusului.*otator intern si a))uctor al 'ratului. Muschii umarului )eltoi)ul este un muschi )e #orma triunghiulara7 care )a #orma si tariaumarului. ste #ormat )in trei #ascicule )eltoi)ul cla(icular7 anterior7 cuoriginea pe #ata anterioara a cla(iculei9 )eltoi)ul acromial7 lateral7 cuoriginea pe acromion9 )eltoi)ul scapular7 spinal7 posterior7 cu originea pespina omoplatului. %oate aceste #ascicule se insera pe tu'erozitatea)eltoi)iana )e pe osul humerus. Muschiul )eltoi) roteste 'ratul pe l:ngacorp si ;l ri)ica anterior7 posterior si lateral.

Muschii 'ratului coraco'rahialul are originea pe (:r#ul coracoi) al omoplatului si insertia peterimea mi+locie a marginii humerusului. Flecteaza si a))uce 'ratul7;mpreuna cu )eltoi)ul anterior si pectoralul9 'icepsul 'rahial are originea pe tu'erculul supraglenoi)al /capatul lung0 si

pe apo#iza coracoi)a a omoplatului /capatul scurt07 iar insertia se #ace printrun ten)on lungpe tu'erozitatea ra)iusului7 prelungin)use spre #asciaante'ratului printro epansiune #i'roasa. *ealizeaza #leia 'ratului si

supinatia ante'ratului9 muschiul 'rahial anterior are originea pe #ata anterioara a humerusului/+umatatea in#erioara0 si insertia pe tu'erozitatea ulnei. Contri'uie la #leiaante'ratului pe 'rat. tricepsul 'rahial este un muschi posterior7 cel mai masi( al 'ratului. Aretrei capete )e origine capatul lung7 cu originea pe tu'erculul in#raglenoi)alal omoplatului9 capatul lateral7 care are originea pe #ata posterioara ahumerusului7 si capatul me)ial7 originar )e pe #ata posterioara ahumerusului7 mai +os )e cel lateral. &nsertia7 comuna7 se #ace printrunten)on puternic7 pe olecranon. ste principalul etensor al 'ratului9 acroneul este scurt7 triunghiular7 consi)erat a #i o portiune )etasata )incorpul lateral al tricepsului. Are originea pe epicon)ilul lateral alhumerusului si insertia pe #ata laterala a ulnei7 olecranon si su' acesta. steetensor.


11/87

Muschii ante'ratului rotun)ul pronator are originea pe epicon)ilul me)ial al humerusului siinsertia la 'aza metacarpianului &&. ste #leor al articulatiei ra)iocarpiene sia))uctor me)ial al carpului9 palmarul lung are originea pe epicon)ilul lateral al humerusului si insertia

prin apone(roza palmara. ste #leor al carpului9

#leorul ulnar al carpului are originea pe epicon)ilul me)ial al humerusuluisi #ata me)iala a ulnei7 )e la olecranon p:na ;n treimea mi+locie7 si insertiape oasele pisi#orm7 hamat7 'aza metacarpianului !. Fleor al articulatieira)iocarpiene7 a')uctor ulnar al carpului9 #leorul super#icial al )egetelor are originea pe epicon)ilul me)ial alhumerusului7 apo#iza coronoi)a a ulnei si pe marginea anterioara ara)iusului7 si insertia pe #alanga a &&a a )egetelor && !7 pe care le #lecteaza9 #leorul pro#un) al )egetelor se a#la su' cel super#icial7 a(:n) originea pe#ata anterioara a ulnei si pe mem'rana interosoasa a ante'ratului si insertia

pe #alanga )istala a )egetelor && !. ste #leor al ante'ratului9 #leorul lung al policelui este un muschi pro#un)7 cu originea pe #ataanterioara a ra)iusului si insertia pe #alanga a &&a a policelui7 pe care ;l#lecteaza9 patratul pronator este cel mai pro#un) muschi7 prezent:n)use su' #ormaunei 'enzi patrulatere ;ntre ulna si ra)ius. ste un pronator al ante'ratului9 'rahiora)ialul are originea pe marginea laterala a humerusului7 )easupracon)ilului lateral si insertia pe apo#iza stiloi)a a ra)iusului. Pronator alante'ratului ;n supinatie7 supinator al acestuia ;n pronatie9 etensorul ra)ial lung al carpului are originea pe marginea laterala a

humerusului7 )easupra epicon)ilului lateral si insertia pe #ata )orsala a 'azeimetacarpianului &&. tensor al carpului7 a')uctor ra)ial al m:inii9 etensorul ra)ial scurt al carpului are originea pe epicon)ilul lateral alhumerusului si insertia pe #ata )orsala a 'azei metacarpianului &&&. tensoral carpului7 a')uctor ra)ial al m:inii9 etensorul comun al )egetului mic are originea pe epicon)ilul lateral alhumerusului si insertia pe #ata )orsala a #alangei proimale a )egetului mic.*ealizeaza etensia articulatiei metacarpo #alangiene a )egetului mic9 etensorul comun al )egetelor are originea pe epicon)ilul lateral alhumerusului si #ascia ante'ratului7 )i(iz:n)use ;n patru ten)oane7 care seinsera pe #ata )orsala a 'azei #alangei mi+locii si )istale a )egetelor && !. etensor al )egetelor && !9 etensorul ulnar al carpului are originea pe epicon)ilul lateral alhumerusului7 #ascia ante'ratului si marginea posterioara a ulnei. &nsertia areloc la 'aza metacarpianului !. ste etensor al carpului si a')uctor al ulnei9


12/87

supinatorul pro#un) este situat ;n partea posterioara si laterala aante'ratului7 are originea pe epicon)ilul lateral al humerusului7 creastasupinatoare a ulnei si pe capsula articulara a cotului7 iar insertia pe #atalaterala a ra)iusului. ste supinator al ante'ratului7 a+utat )e 'icepsul 'rahialsi 'rahiora)ial9 a')uctorul lung al policelui se gaseste pe #ata posterioara a ante'ratului.

ste originar )e pe treimea mi+locie a ulnei /)orsal0 si pe mem'ranainterosoasa7 co'or:n) o'lic spre a#ara7 #orm:n) un ten)on ce se insera pe#ata laterala a 'azei primului metacarpian. ste a')uctor al policelui sisupinator al ante'ratului ;n pronatie9etensorul lung al policelui are originea pe treimea mi+locie a #etei

posterioare a ulnei si pe mem'rana interosoasa si insertia la 'aza #alangei)istale a policelui. ste etensor si a')uctor al poilcelui si supinator alante'ratului ;n pronatie #ortata9 etensorul scurt al policelui are originea pe #ata )orsala a ra)iusului simem'rana interosoasa si insertia pe 'aza #alangei proimale a policelui9

Muschii centurii pel(iene si ai piciorului muschiul iliopsoas esteun comple #ormat )in )oua ramuri ramura iliacului7 cu originea pe #osailiaca7 si ramura psoasului mare7 cu originea pe corpurile si apo#izele costaleale (erte'rei toracice


13/87

muschiul marele #esier /marele gluteu0 este un muschi super#icial7 ):n)relie#ul #esei. riginar )e pe osul iliac /)orsal )e linia gluteala posterioara07

pe #ata posterioara a sacrului si pe ligamentele sacrotu'erale7 trece o'lic lateral pe tractul ilioti'ial si pe #ata laterala a treimii superioare a #emurului7inser:n)use la 'aza marelui trohanter. tin)e coapsa7 asigur:n) pozitiaortostatica9

muschiul #esier mi+lociu este ;n #orma )e e(antai7 cu originea pe #ataeterna a ilionului7 inser:n)use pe #ata laterala a trohanterului mare.A')uctor al coapsei si rotator al piciorului. ste acoperit partial )e #esierulmare9 muschiul #esierul mic are #orma )e e(antai si se gaseste su' cel mi+lociu9originar )e pe #ata eterna a ilionului7 are insertia pe #ata anterioara atrohanterului mare. ste a')uctor si rotator intern al coapsei9


14/87

muschiul patrat #emural se gaseste su' marele #esier7 a(:n) rolul )e rotatoretern al coapsei9 muschii gemeni sunt superior7 cu originea pe spina ischia)ica si insertia petrohanterul mare7 si in#erior7 cu originea pe tu'erozitatea ischionului siinsertia pe trohanterul mare9 muschiul tensor al #asciei late are originea pe spina iliaca anterior

superioara si insertia pe ti'ie7 su' genunchi7 prin interme)iul tractului ilio ti'ial. ste rotator intern7 #leor al coapsei7 etensor al gam'ei9

Muschiul croitor /sartorius0 este cel mai lung muschi al corpului uman7situat super#icial pe partea anterioara a coapsei. riginar )e pe spina iliaca


15/87

anterior superioara7 se insera pe tu'erozitatea ti'iei7 printrun ten)on latit/la'a )e g:sca0. ste #leor7 rotator sla' etern al articulatiei coo#emurale.=n locomotie7 ser(este la #leia gam'ei pe coapsa si rotator intern algenunchiului9 muschiul c(a)riceps #emural este alcatuit )in patru ramuri muschiul )rept#emural7 componentul principal7 cu originea pe spina iliaca anterioara9

muschiul (astul lateral7 cu originea pe #ata me)iala a #emurului si 'uzame)iala a zonei aspre9 muschiul interme)iar7 care are originea pe parteasuperior anterioara a #emurului9 muschiul (astul lateral7 cel mai (oluminos7are originea pe #ata laterala a #emurului7 su' trohanterul mare7 toate a(:n)insertia pe 'aza si marginea laterala a rotulei si pe tu'erozitatea ti'iei /printen)onul rotulian09 muschiul semiten)inos se gaseste pe partea me)iala a #etei posterioare acoapsei7 pornin) )e pe tu'erozitatea ischia)ica7 inser:n)use printrunten)on lung pe partea me)iala a tu'erozitatii ti'iei /la'a )e g:sca0. ste#leor al genunchiului si rotator intern al acestuia ;n #leie9 muschiul semimem'ranos se gaseste su' prece)entul7 #iin) turtit7mem'ranos. riginar )e pe tu'erozitatea ischia)ica7 co'oara spre con)ilulme)ial al ti'iei7 inser:n)use ;n parte su' platoul ti'ial /la'a )e g:sca07 ;n

parte ra)iin) ;n ligamentul popliteu o'lic. ste #leor al genunchiului9 muschiul 'iceps #emural are )oua ramuri ramul lung7 care intersecteaza ;n)iagonala #ata posterioara a coapsei7 si ramul scurt7 care are originea petreimea in#erioara a liniei aspra7 am'ele inser:n)use pe capatul #i'ulei7

printrun ten)on unic. Fleor al genunchiului7 rotator eterior al acestuia ;n#leie9

muschiul pectineu este cel mai scurt muschi a))uctor7 pornin) )e pe liniapectinee a osului pu'ian si inser:n)use pe linia pectinee a #emurului. ste#leor si rotator etern7 sla' a))uctor al gam'ei9 muschiul a))uctor lung are originea pe #ata anterioara a pu'isului siinsertia pe treimea mi+locie a liniei aspre. *ealizeaza a))uctia7 #leia sirotatia eterna a coapsei9 muschiul a))uctor scurt se gaseste su' cel lung7 a(:n) originea pe #ataeterioara a ramurii in#erioare a pu'isului si insertia pe treimea superioare aliniei aspre. muschiul gracilis este un muschi lung si plat7 cu originea pe ramurain#erioara a osului pu'is si insertia su' con)ilul me)ial al ti'iei /la'a g:stii09 muschiul a))uctor mare este un muschi lat7 puternic7 pro#un)7 ;n #orma )ee(antai. Are originea pe tu'erozitatea ischia)ica si ramura in#erioara aischionului si insertia prin trei #ascicule superioare7 aproape orizontale7 pe

'uza me)iala a liniei aspre9 mi+locii7 o'lice7 pe linia aspra7 me)ial )istal7 si


16/87

in#erioare7 apropape (erticale7 pe epicon)ilul me)ial al #emurului. ste celmai puternic a))uctor al coapsei9 muschiul ti'ial anterior este un muschi lung7 prismatic7 cu originea pecon)ilul lateral si partea superior anterioara a #etei laterale a ti'iei7inser:n)use pe primul cunei#orm /tarsiene0 si 'aza metatarsianului &realizeaza #leia )orsala si supinatia piciorul9

muschiul etensor lung al )egetelor este situat pe #ata laterala a gam'ei7a(:n) originea pe con)ilul lateral al ti'iei7 capul si portiunea laterala aperoneului7 mem'rana interosoasa7 #ascia gam'ei7 co'or:n) pe #ataposterioara a piciorului7 ;mpartin)use ;n patru #ascii inserate pe #alangelemi+locii )istale ale )egetelor && &!. *ealizeaza #leia )orsala si pronatia

piciorului9 muschiul etensor lung al halucelui este scurt7 pornin) )e pe treimeami+locie a #i'ulei si mem'rana interosoasa7 iiser:n)use printrun ten)onlung la 'aza ultimei #alange a )egetului mare. *ealizeaza etensia )egetuluimare si #lecteaza )orsal piciorul9 muschiul lung peronier are originea pe capul #i'ulei si pe septurileintermusculare ale lo+ei peroniere7 aluneca pe talpa prin santul osului cu'oi)7trec:n) o'lic si inser:n)use pe #ata in#erioara a cunei#ormului me)ial si

'aza primului metatarsian. ste #leor plantar si pronator al piciorului9 muschiul scurt peronier porneste )e pe #ata in#erioara laterala a #i'ulei sise insera la 'aza metatarsianului !. ste #leor plantar si pronator al

piciorului9 muschiul gastrocnemian are )oua capete )e origine7 pe supra#etelerugoase etraarticulare ale con)ililor #emurali si capsula articulara )e

)e)esupt7 inser:n)use pe calcaneu /prin ten)onul lui Achile0. ste etensoral talpii9 muschiul solear7 anterior )e gastrocnemian7 are originea pe capul #i'ulei siinsertia pe calcaneu7 prin ten)onul lui Achile9 muschiul popliteu7 scurt7 lat7 este situat posterior )e articulatiagenunchiului. Are originea pe con)ilul lateral al #emurului7 co'or:n) o'lic7spre supra#ata posterioara a ti'iei7 un)e se insera. ste #leor algenunchiului9 muschiul #leor lung al )egetelor este un muschi pro#un) me)ial7 cuoriginea pe treimea superioara si mi+locie a #etei posterioare a ti'iei7 siinsertia prin patru #ascicule7 pe #alangele terminale ale )egetelor && &!. ste#leorul acestora9 muschiul ti'ial posterior este un muschi pro#un)7 lateral )e #leorul lung al)egetelor7 cu originea pe partea superioara posteroara a ti'iei si peroneuluisi pe mem'rana interosoasa. Se insera pe osul na(icular7 ira)iin) sitarsienele ;n(ecinate. ste supinator si a))uctor al piciorului9


17/87

muschiul #leor lung al halucelui are originea pe partea in#erioara a #etei)orsale a #i'ulei si pe mem'rana interosoasa si insertia la 'aza #alangeiterminale a halucelui. ste #leor al halucelui7 #leor plantar al piciorului7toto)ata sustin:n) astragalul si calcaneul.


18/87

Cap.2. Aparatul respirator

Sistemul respirator *espiratia este #unctia prin care se asigura continuu si a)ec(at7 atataportul )e oigen )in aerul atmos#eric pana la ni(elul celulelor care ilutilizeaza7 cat si circulatia in sens in(ers a )ioi)ului )e car'on7 pro)us al

meta'olismului celular. %otalitatea organelor care contri'uie la realizarea schim'urilorgazoase7 )in aerul atmos#eric si organism7 constituie aparatul respirator. Componentele aparatului respirator sunt ca(itatea nazala7#aringele7 laringele7 traheea7 'ronhiile principale7 caile pulmonare si

plamanii. &n alcatuirea plamanului7 se )isting )oua componente structurale si#unctionale ar'orele 'ronsic si tesutul pulmonar propriuzis.

2.1. C>ile respiratorii Ca(itatea nazal> Ca(itatea nazal> este #ormat> )in )ou> spa?ii simetrice numite #osenazale7 situate su' 'aza craniului @i )easupra ca(it>?ii 'ucale. Fosele nazalesunt )esp>r?ite )e septul nazal @i comunic> cu eteriorul prin ori#iciilenarinare7 iar cu #aringele7 prin coane. Anterior7 #osele nazale prezint>

pirami)a nazal>7 cu rolul )e a le prote+a7 )ar @i cu rol estetic. =n +urul ori#iciilor narinare sunt mu@chi ai mimicii. =n interior7#osele sunt acoperite )e mucoasa nazal>7 care are o structur> )eose'it> ;n

partea superioar>7 la acest ni(el a#l:n)use mucoasa ol#acti(>7 care con?ineneuronii 'ipolari. "e la aceste celule pleac> ner(ii ol#acti(i. Partea

in#erioar>7 numit> mucoasa respiratorie7 este mai ;ntins> @i are o(asculariza?ie 'ogat>. Are ;n structura sa un epiteliu cilin)ric ciliat. "in ca(it>?ile nazale7 aerul trece prin #aringe7 care reprezint> or>sp:ntie ;ntre calea respiratorie @i cea )igesti(>.

aringele

ste un organ cu )u'l> #unc?ie respiratorie @i #onatorie.aringeleare #orm> )e trunchi )e pirami)> triunghiular cu 'aza in sus. -aza comunic>cu #aringele printrun ori#iciu7 )elimitat anterior )e epiglot> @i posterior )ecartila+ele aritenoi)e. !:r#ul laringelui se continu> ;n +os cu traheea. aringele este #ormat )in cartila+e legate ;ntre ele prin ligamente @iarticula?ii. Pe cartila+e se prin) mu@chii laringelui7 care sunt stria?i.


19/87

Aspectul interior al laringelui. Pe pere?ii laterali ai laringelui sea#l> )ou> perechi )e pliuri cu )irec?ie anteroposterioar> )ou> superioare B(esti'ulare @i )ou> in#erioare7 corzile (ocale7 care )elimiteaz> ori#iciulglotic. Func?ia #onatorie a laringelui. aringele este organul (or'irii7gra?ie corzilor (ocale. Pro)ucerea sunetelor este )eterminat> )e apropierea

corzilor (ocale7 care ast#el ;ngreuneaz> glota. Cu c:t corzile (ocale sunt maiapropiate una )e cealalt> sunetele emise sunt mai ;nalte. Sunetele suntpro)use prin (i'ra?ia corzilor (ocale la ie@irea aerului )in pl>m:ni. le (or #i;nt>rite at:t )e ca(it>?ile toracic>7 nazale7 'ucal>7 c:t @i )e sinusurile

paranazale7 care au rol )e cutie )e rezonan?>. a pro)ucerea sunetelorarticulate mai particip> lim'a7 'uzele7 )in?ii @i (>lul palatin. "in com'inareasunetelor articulate rezult> (or'irea.

%raheea %raheea este un organ ;n #orm> )e tu' care continu> laringele p:n>la (erte'ra toracal> %$7 un)e se ;mparte ;n cele )ou> 'ronhii. Are o lungime)e 112 cm. =n structura traheei se ;nt:lne@te schelet #i'rocartilaginos7#ormat )in inele cartilaginoase incomplete posterior7 la acest ni(el eist:n)mu@chiul traheal cu #i're musculare nete)e.

-ronhiile a ni(elul (erte'rei %$7 traheea se ;mparte ;n cele )ou> 'ronhii

principale )reapt> @i st:ng>. Aceste 'ronhii p>trun) in pl>m:n prin hil7un)e se rami#ic> intrapulmonar7 #orm:n) ar'orele 'ron@ic. Structura

'ronhiilor principale este asem>n>toare traheei7 'ronhiile principale #iin)#ormate )in inele cartilaginoase incomplete posterior.


20/87

2.2.Pl>m:nii Pl>m:nii sunt principalele organe ale respira?iei. Sunt situa?i ;nca(itatea toracic>7 a(:n) o capacitatea total> )e 5 8 cm3 )e aer7 cu (aria?iiin)i(i)uale. Consisten?a pl>m:nilor este elastic>7 'uretoas>. Fa?a etern> a pl>m:nilor este con(e> @i (ine ;n raport cucoastele. Pe aceast> #a?> se g>sesc @an?uri a):nci7 numite scizuri7 care ;mpart

pl>m:nii ;n lo'i. Pl>m:nul )rept prezint> )ou> scizuri7 care ;l ;mpart ;n trei lo'isuperior7 mi+lociu @i in#erior. Pl>m:nul st:ng are o singur> scizur>7 care ;l;mparte ;n )oi lo'i superior @i in#erior.

Fa?a intern> este plan> @i (ine ;n raport cu organele )in me)iastin.Pe aceast> #a?> se a#l> hilul pulmonar7 pe un)e intr> sau ies )in pl>m:ni(asele7 ner(ii @i 'ronhia principal>. -aza pl>m:nilor este conca(> @i (ine ;n raport cu )ia#ragma. !:r#ul

pl>m:nului )ep>@e@te ;n sus prima coast> @i (ine ;n raport cu organele )e la'aza g:tului. Structura pl>m:nilor. Pl>m:nii sunt constitui?i )in ar'orele

'ron@ic7 lo'uli /#orma?iuni pirami)ale situate la ni(elul ultimelor rami#ica?iiale ar'orelui 'ron@ic07 rami#ica?iile (aselor pulmonare @i 'ron@ice7 ner(i @i

(ase lim#atice7 toate cuprinse ;n ?esut con+uncti(. Ar'orele 'ron@ic. -ronhia principal>7 p>trunz:n) ;n pl>m:n prin hil7se ;mparte ;n 'ronhii lo'are7 iar acestea7 la r:n)ul lor7 se ;mpart ;n 'ronhiisegmentare7 care asigur> aera?ia segmentelor. Acestea reprezint> unit>?ianatomice @i patologice ale pl>m:nilor. le au limite7 aera?ie7 (asculariza?ie@i patologie proprii. Pl>m:nul )rept are 1 segmente7 iar cel st:ng7 .-ronhiile segmentare se )i(i) in 'ronhiole lo'ulare7 care )eser(esc lo'ulii


21/87

pulmonari7 unit>?i mor#ologice ale pl>m:nului )e #orm> pirami)al>7 cu 'azaspre peri#eria pl>m:nului @i (:r#ul spre hil. -ronhiolele lo'ulare7 la r:n)ullor7 se rami#ic> ;n 'ronhiole terminale7 care se continu> cu 'ronhiolelerespiratorii7 )e la care pleac> )uctele al(eolare7 terminate prin s>cule?ial(eolar Pere?ii s>cule?ilor al(eolari sunt compartimenta?i in al(eole

pulmonare.

-ronhiolele respiratorii7 ;mpreun> cu #orma?iunile )eri(ate )in ele )ucte al(eolare7 s>cule?i al(eolari @i al(eole pulmonare #ormeaz> aciniipulmonar. Acinul este unitatea mor#o#unc?ional> a pl>m:nului. Al(eolele pulmonare au #orma unui s>cule? mic7 cu perete etrem )esu'?ire7 a)aptat schim'urilor gazoase. =n +urul al(eolelor se g>se@te o 'ogat>re?ea )e capilare7 care7 ;mpreun> cu pere?ii al(eolelor7 #ormeaz> mem'ranaal(eolocapilar> /mem'rana respiratorie07 la ni(elul c>reia au locschim'urile )e gaze )intre al(eole @i s:nge. !asculariza?ia pl>m:nilor. Pl>m:nii au o )u'l> (asculariza?ienutriti(> @i #unc?ional>. !asculariza?ia nutriti(> este asigurat> )e arterele

'ron@ice7 )in aorta toracal>7 care a)uc la pl>m:n s:nge cu oigen. le intr>;n pl>m:n prin hil @i ;nso?esc ar'orele 'ron@ic. S:ngele (enos a+unge ;nsistemul azDgos7 care se termin> ;n (ena ca(> superioar>. !asculariza?ianutriti(> a pl>m:nului #ace parte )in marea circula?ie. !asculariza?ia#unc?ional> apar?ine micii circula?ii. a ;ncepe prin trunchiul arterei

pulmonare care ;@i are originea ;n (entriculul )rept. %runchiul artereipulmonare a)uce la pl>m:n s:nge ;nc>rcat cu C2. l se ;mparte ;n arterelepulmonare )reapt> @i st:ng> care7 prin ramurile terminale7 a+ung ;n +urulal(eolelor7 ce):n) C2. S:ngele oigenat este preluat )e (enele pulmonare

@i transportat ;n atriul st:ng.

Pleura Fiecare pl>m:n este ;n(elit )e o seroas> numit> pleur> care prezint>o #oi?> parietal>7 ce c>ptu@e@te pere?ii toracelui7 @i o #oi?> (isceral>7 careacoper> pl>m:nul. =ntre cele )ou> #oi?e eist> o ca(itate (irtual>7 ca(itatea

pleural>7 ;n care se a#l> o lam> #in> )e lichi) pleural.

Me)iastinul ste spa?iul cuprins ;ntre cei )oi pl>m:ni. Anterior a+unge p:n> lastern7 posterior p:n> la coloana (erte'ral>7 in#erior p:n> la )ia#ragm>7 iarsuperior comunic> larg cu 'aza g:tului.


22/87

2.3.Fiziologia respiratiei

*espira?ia reprezint> schim'ul )e oigen @i )ioi) )e car'on )intre organism@i me)iu. "in punct )e (e)ere #unc?ional7 respira?ia prezint>

E (entila?ia pulmonar> B )eplasarea aerului ;n am'ele sensuri ;ntreal(eolele pulmonare @i atmos#er>

E )i#uziunea 2 @i C2 ;ntre al(eolele pulmonare @i s:nge

E transportul 2 @i C2 prin s:nge @i lichi)ele organismului c>tre @i )ela celule

2.3.1.!entila?ia pulmonar>

Circula?ia alternati(> a aerului se realizeaz> ca urmare a (aria?iilor ciclice ale(olumului cutiei toracice7 urmate )e mi@c>rile ;n acela@i sens ale pl>m:nilor7soli)ariza?i cu aceasta prin interme)iul pleurei. !aria?iile ciclice ale(olumului aparatului toracopulmonar se realizeaz> ;n cursul a )ou> mi@c>ri)e sens opus7 )e#inite ca mi@carea inspiratorie @i mi@carea epiratorie.

Mecanica (entila?iei pulmonare

"imensiunile pl>m:nilor pot (aria prin )istensie @i retrac?ie ;n )ou> mo)uri

1. prin mi@c>rile )e ri)icare @i co'or:re ale )ia#ragmului care alungesc @iscurteaz> ca(itatea toracic>

2. prin ri)icarea @i co'or:rea coastelor7 care )etermin> cre@terea @i)escre@terea )iametrului anteroposterior al ca(it>?ii toracice.


23/87

*espira?ia normal>7 )e repaus7 se realizeaz> aproape ;n ;ntregime prin

mi@c>rile )in prima categorie. ;n timpul inspira?iei7 contrac?ia )ia#ragmeitrage ;n +os #a?a 'azal> a pl>m:nilor. Apoi7 ;n timpul epira?iei lini@tite7)ia#ragma se relaeaz>7 iar retrac?ia elastic> a pl>m:nilor7 a peretelui toracic@i a structurilor a')ominale comprim> pl>m:nii.

A )oua cale )e epansionare a pl>m:nilor o reprezint> ri)icarea grila+uluicostal. =n pozi?ia )e repaus7 acesta este co'or:t7 permi?:n) sternului s> seapropie )e coloana (erte'ral>9 c:n) grila+ul costal se ri)ic>7 acesta

proiecteaz> ;nainte sternul7 care se ;n)ep>rteaz> )e coloana (erte'ral>7 ceea

ce m>re@te )iametrul anteroposterior cu aproimati( 2 ;n inspira?iamaim> #a?> )e epira?ie. Mu@chii care )etermin> ri)icarea grila+ului costalse numesc mu@chi inspiratori @i sunt7 ;n special7 mu@chii g:tului. Mu@chiicare )etermin> co'or:rea grila+ului costal sunt mu@chi epiratori9 )eeemplu7 mu@chii )rep?i a')ominali.

Presiunea pleural> este presiunea )in spa?iul cuprins ;ntre pleura (isceral> @icea parietal>. =n mo) normal7 eist> o suc?iune permanent> a lichi)ului )inacest spa?iu7 ceea ce )uce la o presiune negati(> la acest ni(el /mai mic>)ec:t (aloarea celei atmos#erice0. Presiunea pleural> (ariaz> cu #azele

respira?iei.

Presiunea al(eolar> este presiunea )in interiorul al(eolelor pulmonare. =nrepaus7 c:n) glota este )eschis>7 aerul nu circul> ;ntre pl>m:ni @i atmos#er>9;n acest moment7 presiunea ;n orice parte a ar'orelui respirator este egal> cu

presiunea atmos#eric>7 consi)erat> cm G2. Pentru a permite p>trun)ereaaerului ;n pl>m:ni ;n timpul inspira?iei7 presiunea ;n al(eole tre'uie s> sca)>


24/87

su' presiunea atmos#eric>9 ;n timpul unei inspira?ii normale ea )e(inenegati(>. Aceast> presiune negati(> u@oar> este su#icient> pentru ca7 ;n cele)ou> secun)e necesare inspira?iei7 ;n pl>m:ni sa p>trun)> aproimati( 5ml )e aer. !aria?ii opuse apar ;n timpul epira?iei presiunea al(eolar> cre@teceea ce #or?eaz> 5 ml )e aer s> ias> )in pl>m:ni ;n cele 23 secun)e7 c:t)ureaz> epira?ia.

For?ele elastice pulmonare /)e recul0 care stau la 'aza realiz>rii epira?ieisunt )e )ou> tipuri 1. #or?ele elastice ale ?esutului pulmonar ;nsu@i @i 2.#or?ele elastice pro)use )e tensiunea super#icial> a lichi)ului care c>ptu@e@tela interior pere?ii al(eolari /sur#actant0 @i alte spa?ii aeriene pulmonare."eoarece supra#a?a intern> a al(eolelor este acoperit> )e acest strat su'?ire)e lichi)7 iar ;n al(eole eist> aer7 aici apar #orte )e tensiune super#icial>.;ntruc:t acest #enomen este prezent ;n toate spa?iile aeriene pulmonare7e#ectul este o #or?> rezultant> a ;ntregului pl>m:n7 numit> #or?a )e tensiunesuper#icial> @i care se a)aug> elasticit>?ii ?esutului pulmonar7 #a(oriz:n)epira?ia.

!olume @i capacit>?i pulmonare. meto)> simpl> pentru stu)iul (entila?ieipulmonare este ;nregistrarea (olumului aerului )eplasat spre interiorul @i7respecti(7 eteriorul pl>m:nilor7 proce)eu numit spirometrie /)atorit>

)enumirii aparatului utilizat spirometru .

ist> patru (olume pulmonare )i#erite care7 a)unate7 reprezint> (olumulmaim pe care ;l poate atinge epansiunea pulmonar>. Semni#ica?ia acestor(olume este urm>toarea

!olumul curent este (olumul )e aer inspirat @i epirat ;n timpul respira?ieinormale9 ;n me)ie 5 ml.!olumul inspirator )e rezer(> este un (olum suplimentar )e aer care poate #iinspirat peste (olumulcurent3ml.!olumul epirator )e rezer(> reprezint> cantitatea suplimentar> )e aer care

poate #i epirat> ;n urma unei epira?ii #or?ate7 )up> epirarea unui (olumcurent 11 ml.!olumul rezi)ual este (olumul )e aer care r>m:ne ;n pl>m:ni @i )up> oepira?ie #or?at> B 12 ml. Capacit>?ile pulmonare sunt sume )e )ou> saumai multe (olume pulmonare


25/87

Capacitatea inspiratorie7 egal> cu suma )intre (olumul curent @i (olumulinspirator )e rezer(>7 reprezint> cantitatea )e aer pe care o persoan> o poaterespira7 pornin) )e la ni(elul epirator normal p:n> la )istensia maim> a

pl>m:nilor /35ml0.

Capacitatea rezi)ual> #unc?ional>7 egal> cu suma )intre (olumulepirator )e rezer(> @i (olumul rezi)ual7 reprezint> cantitatea )e aer carer>m:ne ;n pl>m:ni la s#:r@itul unei epira?ii normale.

Capacitatea (ital>7 egal> cu suma )intre (olumul inspirator )e rezer(>7(olumul curent @i (olumul epirator )e rezer(>7 reprezint> (olumul maim)e aer pe care o persoan> ;l poate scoate )in pl>m:ni )up> o inspira?iemaim> /$6 ml0.

Capacitatea pulmonara total>7 egal> cu capacitatea (ital> plus (olumulrezi)ual7 reprezint> (olumul maim p:n> la care pot #i epansiona?i pl>m:nii

prin e#ort inspirator maim /58 ml0.

%oate (olumele @i capacit>?ile pulmonare sunt cu 225 mai mici la #emei)ec:t la '>r'a?i.

Cu ecep?ia (olumului rezi)ual7 celelalte (olume pulmonare se m>soar>spirometric. Pentru m>surarea (olumului rezi)ual7 ca @i a capacit>?ilor care ;l

inclu)7 se utilizeaz> meto)e )e m>surare speciale. Minut (olumul respiratorsau )e'itul respirator este cantitatea total> )e aer )eplasat> ;n ar'orelerespirator ;n #iecare minut @i este egal cu pro)usul )intre (olumul curent @i#rec(en?a respiratorie.

!entila?ia al(eolar> este (olumul )e aer care a+unge ;n zona al(eolar> atractului respirator ;n #iecare minut @i particip> la schim'urile )e gazerespiratorii. !entila?ia al(eolar> este unul )intre #actorii ma+ori care)etermin> presiunile par?iale ale oigenului @i )ioi)ului )e car'on ;nal(eole.

2.3.2."i#uziunea


26/87

"up> (entila?ia al(eolar>7 urmeaz> o nou> etap> a procesului respirator9aceasta este )i#uziunea oigenului )in al(eole ;n s:ngele capilar @i)i#uziunea ;n sens in(ers a )ioi)ului )e car'on.

Procesul are loc )oar ;n con)i?iile ;n care eist> o )i#eren?> )e presiune7 iarsensul procesului (a #i tot)eauna orientat )inspre zona cu presiune mare

c:tre zona cu presiune mic>.

Concentra?ia gazelor ;n aerul al(eolar este #oarte )i#erit> )e cea )in aerulatmos#eric. ist> c:te(a cauze ale acestor )i#eren?e. Mai ;nt:i7 cu #iecarerespira?ie7 aerul al(eolar este ;nlocuit )oar par?ial cu aer atmos#eric. ;n al)oilea r:n)7 )in aerul al(eolar este etras oigenul7 @i acesta prime@te

permanent )ioi) )e car'on )in s:ngele pulmonar. =n al treilea r:n)7 aerulatmos#eric uscat care p>trun)e ;n c>ile respiratorii este umezit ;nainte )e aa+unge la al(eole.

Aerisirea lent> la ni(el al(eolar este #oarte important> pentru pre(enireaschim'>rilor 'ru@te ale concentra?iei sang(ine a gazelor.

Mem'rana al(eolocapilar> /respiratorie0 este alc>tuit> )in 1. en)oteliulcapilar9 2. intersti?iul pulmonar9 3. epiteliul al(eolar9 $. sur#actant. Hrosimeasa me)ie este )e 76 microni7 put:n) atinge ;n anumite locuri 72 microni.Supra#a?a sa total> este )e 51 m2.

"i#uziunea oigenului se #ace )in aerul al(eolar spre s:ngele )in capilarelepulmonare7 )eoarece presiunea par?ial> a 2 ;n aerul al(eolar este )e 1mm Gg7 iar ;n s:ngele care intr> ;n capilarele pulmonare este )e $mmGg."up> ce tra(erseaz> mem'rana respiratorie7 moleculele )e 2 se )izol(> ;n

plasm>7 ceea ce )uce la cre@terea presiunii par?iale a 2 ;n plasm>9consecuti(7 2 )i#uzeaz> ;n hematii7 un)e se com'in> cu hemoglo'ina. =nmo) normal7 egalarea presiunilor par?iale7 al(eolar> @i sang(in>7 ale 2 se#ace ;n 725 secun)e. Gematia petrece7 ;n me)ie7 7,5 secun)e ;n capilarul

pulmonar9 )ac> echili'rarea apare ;n 725 secun)e7 r>m:ne un inter(al )e75 secun)e7 numit margine )e siguran?> @i care asigur> o preluare a)ec(at>a 2 ;n timpul unor perioa)e )e stress /e#ort #izic7 epunere la altitu)ini marietc.0.

"i#uziunea C2 se #ace )inspre s:ngele )in capilarele pulmonare spreal(eole7 )eoarece presiunea par?ial> a C2 ;n s:ngele )in capilarele


27/87

pulmonare este )e $6 mm Gg7 iar ;n aerul al(eolar7 )e $ mm Gg. "e@igra)ientul )e )i#uziune al C2 este )e )oar o zecime )in cel al 27 C2)i#uzeaz> )e 2 )e ori mai repe)e )ec:t 27 )eoarece este )e 25 )e ori maisolu'il ;n lichi)ele organismului )ec:t 2. =n mo) normal7 egalarea

presiunilor par?iale7 al(eolar> @i sang(in>7 ale C2 se #ace ;n 725 secun)e.

2.3.3.%ransportul gazelor

%ransportul sanguin al oigenului se #ace ;n propor?ie )e 1 su'#orm> )izol(at> ;n plasm> @i restul su' #orma unei com'ina?ii la'ile cuhemoglo'ina /G'07 )enumit> oihemoglo'in>.

"atorit> #ierului 'i(alent pe care ;l con?ine7 G' se com'in> #oarterapi) cu oigenul7 #iecare )in cei )oi atomi )e #ier ai grup>rilor hem put:n)#ia o molecul> )e oigen. =n repaus7 s:ngele arterial transport>7 su' #orm>)e oihemoglo'in>7 ,75 )in cantitatea total> )e oigen. Forma )izol(at>7)e@i minim> comparati( cu cea com'inat> cu G'7 )in punct )e (e)ere#unc?ional este cea mai important>7 )eoarece se a#l> ;n schim'uri )irecte culichi)ele intersti?iale @i7 prin acestea7 cu celulele.

%ransportul sanguin al )ioi)ului )e car'on se #ace ;n mic> m>sur>/aproimati( 80 su' #orm> )izol(at> ;n plasm> @i ;n cea mai mare parte su'#orma unor com'ina?ii chimice la'ile /'icar'ona?i7 car'ohemoglo'in>0.

"ioi)ul )e car'on rezultat )in oi)>rile celulare a+unge prin )i#uziune ;nlichi)ul intersti?ial. =n s:nge7 se )izol(> ;n lichi)ele plasmatice @i p>trun)ecu u@urin?> ;n eritrocite7 )atorit> )i#uzi'ilit>?ii sale ri)icate.

At:t ;n plasm>7 c:t @i ;n eritrocite7 su' in#luen?a anhi)razei car'onice7)ioi)ul )e car'on se hi)rateaz>7 rezult:n) aci) car'onic care se )isociaz>rapi)7 eli'er:n) anionul 'icar'onic7 care se com'in> cu ionul )e potasiu ;neritrocit @i cu cel )e so)iu ;n plasm>. Su' #orm> )e 'icar'ona?i se transport>;n s:nge aproimati( 8 )in )ioi)ul )e car'on7 )in care 1 ;n eritrocite@i , ;n plasm>.

Cap.3.Aparatul cardiovascular


28/87

3.1.&nima

&nima7 organul central al aparatului car)io(ascular7 este situat> ;nme)iastin ;ntre cei )oi pl>m:ni. Are #orma unei pirami)e triunghiulare7 cuaul ;n)reptat o'lic ;n +os7 la st:nga @i ;nainte. Ast#el7 143 )in inim> estesituat> la )reapta @i 243 la st:nga planului me)iosagital al corpului. Hreutatea

inimii este )e 253 g. Prezint> o #a?> con(e>7 sternocostal>7 @i o #a?>plan>7 )ia#ragmatic>. Cele )ou> #e?e se unesc printro margine mai ascu?it>7 marginea)reapt>. Marginea st:ng>7 rotun+it>7 (ine ;n raport cu pl>m:nul st:ng. -azainimii este situat> posterior @i la )reapta7 aici g>sin)use (asele mari aleinimii. a 'aza inimii se a#l> atriile7 iar spre (:r#7 (entriculele. Pe supra#a?a inimii se g>sesc o serie )e san?uri )ou> inter(entriculare@i )ou> atrio(entriculare7 numite @i @an?uri coronare7 ;ntre atrii @i (entricule.

Ca(it>?ile inimii Atriile au #orm> cu'ic>7 o capacitate mai mic> )ec:t a (entriculelor7

pere?ii mai su'?iri @i prezint> c:te o prelungire7 numite urechiu@e. a ni(elulatriului )rept se g>sesc ori#iciul (enei ca(e superioare7 ori#iciul (enei ca(ein#erioare7 ori#iciul sinusului coronar7 ori#iciul urechiu@ei )repte @i ori#iciulatrio(entricular )rept7 pre(>zut cu (al(a tricuspi)>.a ni(elul atriului st:ngsunt patru ori#icii )e )eschi)ere ale (enelor pulmonare7 ori#iciul )e)eschi)ere al urechiu@ei st:ngi @i ori#iciul atrio(entricular pre(>zut cu (al(a

'icuspi)> /mitral>0. Cele )ou> atrii sunt separate prin septul interatrial. !entriculele au o #orm> pirami)al> triunghiular>7 cu 'aza spre ori#iciul

atrio(entricular. Pere?ii lor nu sunt netezi7 ci prezint>7 pe #a?a intern>7tra'ecule. a 'aza (entriculilor se a#l> ori#iciile atrio(entriculare B )rept @ist:ng B7 #iecare pre(>zut cu (al(a atrio(entricular> @i ori#iciile arteriale princare (entriculul st:ng comunic> cu aorta7 iar cel )rept7 cu trunchiul

pulmonar. Fiecare ori#iciu arterial este pre(>zut cu trei (al(ule semilunaresau sigmoi)e7 care au aspect )e cui' )e r:n)unic>. Cele )ou> (entricule suntseparate prin septul inter(entricular.

Structura inimii "in punct )e (e)ere structural7 inima este alc>tuit> )in trei tunicicare7 )e la eterior spre interior7 sunt epicar)ul7 miocar)ul @i en)ocar)ul. picar)ul este #oi?a (isceral> a pericar)ului seros @i acoper> completeteriorul inimii. Cealalt> #oi?> a pericar)ului seros este parietal> @i acoper>#a?a pro#un)> a pericar)ului #i'ros7 care are #orma unui sac rezistent7 cu#un)ul a@ezat pe )ia#ragm. Pericar)ul #i'ros prote+eaz> inima. l este legat

prin ligamente )e organele )in +ur stern7 coloan> (erte'ral> @i )ia#ragm>.


29/87

Miocar)ul7 stratul cel mai gros )in structura inimii7 cuprin)e miocar)ulcontractil7 )e eecu?ie7 @i miocar)ul em'rionar7 )e coman)> B ?esutul no)al.Fi'rele miocar)ului contractil sunt )ispuse circular ;n atrii @i o'lic ;n(entricule. Musculatura atriilor este complet separat> )e musculatura (entriculelor7leg>tura anatomic> @i #unc?ional> #iin) realizat> )e ?esutul no)al7 alc>tuit

)intro musculatur> speci#ic>7 ce p>streaz> caracterele em'rionare.Mor#ologic7 ?esutul no)al se )eose'e@te )e cel )e eecu?ie prin aran+amentulneregulat al rnio#i'rilelor care trec )e la o celul> la alta7 #orm:n) re?ele7 @i

prin a'un)en?a sarcoplasmei7 'ogat> ;n glicogen.

Iesutul no)al cuprin)e no)ulul sinoatrial7 ;n atriul )rept7 ;n (ecin>tatea (>rs>rii (enei ca(esuperioare9

no)ulul atrio(entricular7 situat )easupra ori#iciului atrio(entricular)rept9#asciculul atrio(entricular /Gis07 care pleac> )in no)ulul atrio(entricular @i se;mparte ;n )ou> ramuri7 una st:ng> @i alta )reapt>7 care co'oar> ;n (entricule.Cele )ou> ramuri se )i(i)7 #orm:n) ;n pere?ii (entriculari re?eauasu'en)ocar)ic> PurJin+e. n)ocar)ul c>ptu@e@te ;nc>perile inimii7 trec:n)#>r> ;ntrerupere )e la atrii spre (entricule. n)ocar)ul )e la ni(elul atriilor secontinu> cu intima (enelor7 iar la ni(elul (entriculilor7 cu intima arterelor.n)ocar)ul inimii )repte este in)epen)ent )e en)ocar)ul inimii st:ngi.

!asculariza?ia @i iner(a?ia inimii

&nima este irigat> )e cele )ou> artere coronare /st:ng> @i )reapt>07cu originea ;n aorta ascen)ent>. "in arterele coronare se )esprin) ramuricolaterale7 care sunt )e tip terminal7 irig:n) anumite teritorii )in miocar)7#>r> a se uni cu ramurile colaterale (ecine. "ac> una )in aceste colaterale seo'strueaz>7 teritoriul respecti( nu mai este (ascularizat7 se necrozeaz> @i se

pro)uce in#arctul. S:ngele (enos al inimii este colectat )e sinusul coronar7situat ;n @an?ul atrio(entricular st:ng @i care se )eschi)e ;n atriul )rept. &ner(a?ia etrinsec> a inimii este asigurat> )e ner(ii car)iaci7 pro(eni?i)in (ag @i )e simpaticul cer(ical.

3.2.Ar'orele (ascular


30/87


31/87

Marea @i mica circula?ie =n alc>tuirea ar'orelui (ascular se )isting )ou> teritorii )e circula?iecircula?ia mare B sistemic>7 @i circula?ia mic> B pulmonar>.

Circula?ia mic>

Circula?ia pulmonar> ;ncepe ;n (entriculul )rept7 prin trunchiul artereipulmonare7 care transport> spre pl>m:n s:nge cu C2. %runchiul pulmonar se ;mparte ;n cele )ou> artere pulmonare7 care )ucs:ngele cu C2 spre re?eaua capilar> )in +urul al(eolelor7 un)e ;l ce)eaz>al(eolelor carel elimin> prin epira?ie. S:ngele cu 2 este colectat )e(enele pulmonare7 c:te )ou> pentru #iecare pl>m:n. Cele patru (ene

pulmonare s#:r@esc ;n atriul st:ng.

Circula?ia mare Circula?ia sistemic> ;ncepe ;n (entriculul st:ng7 prin artera aort> caretransport> s:ngele cu 2 @i su'stan?e nutriti(e spre ?esuturi @i organe. "e lani(elul acestora7 s:ngele ;nc>rcat cu C2 ete preluat )e cele )ou> (ene ca(ecare ;l )uc ;n atriul )rept.

Sistemul aortic ste #ormat )in artera aort> @i )in ramurile ei7 care irig> toate ?esuturile@i organele corpului omenesc.

Sistemul aortic ;ncepe )in (entriculul st:ng cu aorta ascen)ent>7 )in

care se )esprin) cele )ou> artere coronare. "up> ce urc> 56 cm7 se cur'eaz>@i #ormeaz> arcul aortic7 care se continu> cu aorta )escen)ent>7 su';mp>r?it>;n toracal> @i a')ominal>. %erminal7 aorta a')ominal> se 'i#urc> ;n artereleiliace comune7 st:ng> @i )reapt>.

*amurile arcului aortic "inspre )reapta spre st:nga7 )in arc se )esprin) trunchiul

'rahioce#alic7 artera caroti)> comun> st:ng> @i artera su'cla(icular> st:ng>.%runchiul 'rahioce#alic se ;mparte apoi ;n artera caroti)> comun> )reapt> @iartera su'cla(icular> )reapt>. Am'ele artere caroti)e comune7 st:ng> @i)reapt>7 urc> la ni(elul g:tului p:n> ;n )reptul marginii superioare acartila+ului tiroi)7 un)e se 'i#urc> ;n artera caroti)> etern> @i intern>. aacest ni(el eist> o mic> )ilata?ie7 sinusul carotic /caroti)ian07 'ogat> ;nreceptori.Artera caroti)> etern> irig> g:tul7 regiunile occipital> @i temporal>@i (iscerele #e?ei. Artera caroti)> intern> p>trun)e ;n craniu7 irig:n) creierul@i ochiul. Arterele su'cla(iculare a+ung )e la originea lor p:n> ;n ail>7 un)e


32/87

iau numele )e artere ailare. "in arterele su'cla(iculare se )esprin) artera(erte'ral>7 care intr> ;n craniu prin gaura occipital>7 un)e se une@te cu opusa7

particip:n) la (asculariza?ia ence#alului7 @i artera toracic> intern>7 )in careiau na@tere arterele intercostale anterioare. Artera ailar> (ascularizeaz> at:t pere?ii ailei7 c:t @i pereteleanterolateral al toracelui @i se continu> cu artera 'rahial> care (ascularizeaz>

'ra?ul. a plica cotului7 artera 'rahial> )> na@tere la arterele ra)ial> @i ulnar>7care (ascularizeaz> ante'ra?ul. a m>n> se #ormeaz> arca)ele palmare7 )incare se )esprin) arterele )igitale.

*amurile aortei )escen)ente Aorta )escen)ent> toracic> )> ramuri parietale @i (iscerale. *amurile(iscerale sunt arterele 'ron@ice7 pericar)ice @i eso#agiene.Aorta )escen)ent>a')ominal> )> @i ea ramuri parietale @i (iscerale. *amurile (iscerale sunt
http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/7/74/Grafik_blutkreislauf.jpg


33/87


34/87

Sistemul (enos al marii circula?ii este reprezentat )e )ou> (enemari (ena ca(> superioar> @i (ena ca(> in#erioar>. !ena ca(> superioar>. Str:nge s:ngele (enos )e la creier7 cap7 g:t7

prin (enele +ugulare interne7 )e la mem'rele superioare7 prin (enelesu'cla(iculare7 @i )e la torace /spa?iile intercostale7 eso#ag7 'ronhii7 pericar)@i )ia#ragm07 prin sistemul azDgos.

"e #iecare parte7 prin unirea (enei +ugulare interne cu (enasu'cla(icular>7 iau na@tere (enele 'rahioce#alice st:ng> @i )reapt>7 iar prin#uzionarea acestora se #ormeaz> (ena ca(> superioar>. !ena su'cla(icular> continu> (ena ailar> care str:nge s:ngele(enos )e la ni(elul mem'relor superioare. S:ngele (enos al mem'relorsuperioare este colectat )e )ou> sisteme (enoase7 unul pro#un) @i unulsuper#icial. !enele pro#un)e poart> aceea@i )enumire cu arterele care le;nso?esc. !enele super#iciale7 su'cutanate7 se g>sesc ime)iat su' piele @i se

pot (e)ea cu ochiul li'er prin transparen?>7 )atorit> colora?iei al'astre. lenu ;nso?esc arterele @i se (ars> ;n (enele pro#un)e. a ni(elul lor se #acin+ec?ii (enoase. !ena ca(a in#erioar>. A)un> s:ngele (enos )e la mem'relein#erioare7 )e la pere?ii @i (iscerele )in 'azin7 )e la rinichi7 suprarenale7testicule7 respecti( o(are7 )e la peretele posterior al a')omenului /(enelelom'are07 c:t @i )e la #icat /(enele hepatice0. !ena ca(> in#erioar> se#ormeaz> prin unirea (enei iliace comune st:ngi cu cea )reapt>. a r:n)ul ei7#iecare (en> iliac> comun> este #ormat> prin unirea (enei iliace eterne cu

(ena iliac> intern>. !ena iliac> intern> colecteaz> s:ngele )e la pere?ii @i(iscerele )in 'azin. !ena iliac> etern> continu> (ena #emural> care str:nge s:ngele(enos )e la ni(elul mem'rului in#erior. Ca @i la mem'rul superior7 se )isting(ene super#iciale @i (ene pro#un)e /cu acelea@i caracteristici0. !ena ca(> in#erioar> urc> la )reapta coloanei (erte'rale7 str>'ate)ia#ragma @i se termin> ;n atriul )rept. (en> aparte a marii circula?ii este (ena port>7 care transport> spre #icats:nge ;nc>rcat cu su'stan?e nutriti(e rezultate ;n urma a'sor'?iei intestinale.a se #ormeaz> )in unirea a trei (ene mezenteric> superioar>7 mezenteric>in#erioar> @i splenic>.

3.$.Sistemul lim#atic


35/87

Prin sistemul lim#atic circul> lim#a7 care #ace parte )in me)iulintern al organismului @i care7 ;n #inal7 a+unge ;n circula?ia (enoas>. Sistemul lim#atic se )eose'e@te )e sistemul circulator sang(in prin)ou> caracteristicieste a)aptat la #unc?ia )e )renare a ?esuturilor7 )in carecauz> capilarele sale #ormeaz> re?ele terminale7 spre )eose'ire )e capilarelesang(ine care ocup> o pozi?ie interme)iar> intre sistemul arterial @i cel

(enos9 pere?ii (aselor lim#atice sunt mai su'?iri )ec:t cei ai (aselor sang(ine.Sistemul lim#atic ;ncepe cu capilarele lim#atice7 care au aceea@i structur> ca@i capilarele sang(ine. Capilarele lim#atice sunt #oarte r>sp:n)ite7 ele g>sin)use ;n toateorganele @i ?esuturile. Prin con#luen?a capilarelor lim#atice se #ormeaz> (aselim#atice7 care sunt pre(>zute la interior cu (al(e semilunare ce ;nlesnesccircula?ia lim#ei. Pere?ii (aselor lim#atice au o structur> asem>n>toare (enelor. Pe traseul (aselor lim#atice se g>sesc o serie )e #orma?iunicaracteristice7 numite ganglioni lim#atici7 prin care lim#a trece ;n mo)o'ligatoriu. Hanglionii lim#atici realizeaz> mai multe #unc?ii pro)uc lim#ocite@i monocite7 #ormeaz> anticorpi7 au rol ;n circula?ia lim#ei7 opresc

p>trun)erea unor su'stan?e str>ine7 au rol )e 'arier> ;n r>sp:n)ireain#ec?iilor. im#a colectat> )in )i#eritele ?esuturi @i organe7 )up> ce a str>'>tutganglionii regionali7 circul> spre trunchiurile lim#atice mari. Aceste trunchiuri a+ung7 ;n #inal7 ;n cele )ou> colectoare lim#aticemari canalul toracic @i (ena lim#atic> )reapt>.

Canalul toracic. ste cel mai mare colector lim#atic @i ;ncepeprintro )ilata?ie numit> cistern> chDli7 situat> ;n #a?a (erte'rei 2. Krc>anterior )e coloana (erte'ral>7 ;napoia aortei7 str>'ate )ia#ragma @i p>trun)e;n torace7 )eschiz:n)use ;n unghiul (enos #ormat prin unirea (enei +ugulareinterne )in st:nga cu (ena su'cla(icular> st:ng>9 are o lungime )e 253 cm7#iin) pre(>zut cu (al(e ;n interior. l str:nge lim#a )in +um>tatea in#erioar>@i )in p>trimea superioar> st:ng> ale corpului. !ena lim#atic> )reapt>. Are o lungime )e 12 cm @i colecteaz>lim#a )in p>trimea superioar> )reapt> a corpului. Se )eschi)e la con#luen?a)intre (ena +ugular> intern> )in )reapta @i (ena su'cla(icular> )reapt>.=n #iecare minut se #iltreaz>7 la ni(elul capilarelor arteriale7 16 ml ap>. "inacest (olum7 15 ml se resor' ;n s:nge7 la ni(elul cap>tului (enos alcapilarelor. !olumul )e ap> restant ;n ?esuturi nu stagneaz>7 ci ia caleacapilarelor lim#atice. "e'itul lim#atic me)iu este ;n +ur )e 1 5ml4zi7 ;ns>

poate (aria mult ;n #unc?ie )e #actorii hemo)inamici locali.


36/87

a ;nceput7 lim#a are o compozi?ie asem>n>toare cu a lichi)uluiintersti?ial @i cu a plasmei7 )e care se )eose'e@te prin con?inutul mai s>rac in

proteine. "up> trecerea prin ganglionii lim#atici7 lim#a se ;m'og>?e@te cuelemente celulare @i cu proteine. Compozi?ia lim#ei (ariaz> ;n #unc?ie )e teritoriul )renat lim#a

pro(enit> )in intestinul su'?ire este mai 'ogat> in lipi)e7 ceea ce ;i con#er>

un aspect l>ptos9 lim#a pro(enit> )in #icat este 'ogat> ;n proteine @i enzime7iar cea )in glan)ele en)ocrine con?ine hormoni.

3.5.Fiziologia aparatului car)io(ascular

Aparatul car)io(ascular asigur> circula?ia s:ngelui @i a lim#ei ;norganism. Prin aceasta se ;n)eplinesc )ou> #unc?ii ma+ore 1. )istri'uireasu'stan?elor nutriti(e @i a oigenului tuturor celulelor )in organism9 2.colectarea pro)u@ilor tisulari )e cata'olism pentru a #i ecreta?i. For?amotrice a acestui sistem este inima7 ;n timp ce arterele reprezint> con)uctele)e )istri'u?ie7 (enele7 rezer(oarele )e s:nge7 asigur:n) ;ntoarcerea acestuiala inim>7 iar microcircula?ia /arteriole7 metarteriole7 capilare7 (enule07teritoriul (ascular la ni(elul c>ruia au loc schim'urile )e su'stan?e @i gaze.

Fiziologia circula?iei s:ngelui

Cu stu)iul circula?iei s:ngelui se ocup> hemo)inamica. S:ngele se)eplaseaz> ;n circuit ;nchis @i ;ntrun singur sens. "eoarece mica @i mareacircula?ie sunt )ispuse ;n serie7 (olumul )e s:nge pompat )e (entriculul

st:ng7 ;ntrun minut7 ;n marea circula?ie7 este egal cu cel pompat )e(entriculul )rept ;n mica circula?ie.

Circula?ia arterial>

Arterele sunt (ase prin care s:ngele iese )in inim> @i au urm>toarelepropriet>?i #unc?ionalelasticitatea este proprietatea arterelor mari )e a sel>sa )estinse c:n) cre@te presiunea s:ngelui @i )e a re(eni la cali'rul ini?ialc:n) presiunea a sc>zut la (alori mai mici. ;n timpul sistolei (entriculare7 ;nartere este pompat un (olum )e ,5 ml )e s:nge peste cel con?inut in aceste(ase. "atorit> elasticit>?ii7 un)a )e @oc sistolic> este amortizat>. Are loc;nmagazinarea unei p>r?i a energiei sistolice su' #orm> )e energie elastic> a

pere?ilor arteriali. Aceast> energie este retroce)at> coloanei )e s:nge7 ;ntimpul )iastolei. Prin aceste (aria?ii pasi(e ale cali'rului (aselor mari7 se

pro)uce trans#ormarea e+ec?iei saca)ate a s:ngelui )in inim> ;n curgerecontinu> a acestuia prin artere.


37/87

Contractilitatea este proprietatea (aselor )e a@i mo)i#ica marcat )iametrullumenului prin contractarea 4 relaarea mu@chilor netezi )in peretele lor.Acest #apt permite un control #in al )istri'u?iei )e'itului car)iac c>tre)i#erite organe @i ?esuturi. %onusul musculaturii nete)e )epin)e )e acti(itateaner(ilor simpatici7 )e presiunea arterial>7 )e concentra?ia local> a unor

meta'oli?i @i )e acti(itatea unor me)iatori.

Supra#a?a total> )e sec?iune a ar'orelui circulator cre@te semni#icati( pem>sur> ce a(ans>m spre peri#erie. !iteza )e curgere (a #i in(ers

propor?ional> cu supra#a?a )e sec?iune.

Circula?ia s:ngelui prin artere se apreciaz> m>sur:n) presiunea arterial>7)e'itul sang(in @i rezisten?a la curgere a s:ngelui /rezisten?a peri#eric>0.

Presiunea arterial>

S:ngele circul> ;n (ase su' o anumit> presiune7 care )ep>@e@te presiuneaatmos#eric> cu 12 mm Gg ;n timpul sistolei (entriculare st:ngi /presiunearterial> maim> sau sistolic>0 @i cu 8 mmGg ;n timpul )iastolei /presiunearterial> minim> sau )iastolic>0. =n practica me)ical> curent>7 la om7

presiunea s:ngelui se apreciaz> in)irect7 prin m>surarea tensiunii arteriale.Aceasta se )etermin> m>sur:n) contrapresiunea necesar> a #i aplicat> la

eteriorul arterei7 pentru a egala presiunea s:ngelui )in interior.

Factorii )eterminan?i ai presiunii arteriale sunt

"e'itul car)iac. Presiunea arterial> (ariaz> propor?ional cu acesta.*ezistenta peri#eric> reprezint> totalitatea #actorilor care se opun curgeriis:ngelui prin (ase. ste in(ers propor?ional> cu puterea a $a a razei (asului@i )irect propor?ional> cu (:scozitatea s:ngelui @i lungimea (asului. Cea maimare rezisten?> se ;nt:lne@te la ni(elul arteriolelor. Cu c:t (asul este mai;ngust @i mai lung7 cu at:t rezisten?a pe care o opune curgerii s:ngelui estemai mare.!olumul sanguin /(olemia0 (ariaz> concor)ant cu (aria?ia lichi)eloretracelulare /C0. ;n sc>)eri ale (olumului C7 sca)e @i (olemia @i se

pro)uce o )iminuare a presiunii arteriale /hipotensiune09 ;n cre@teri ale C7cre@te (olemia @i se pro)uce o cre@tere a presiunii arteriale /hipertensiune0.


38/87

lasticitatea contri'uie la amortizarea tensiunii arteriale ;n sistol> @i lamen?inerea ei ;n )iastol>. Sca)e cu (:rsta.=ntre )e'itul circulant7 presiunea s:ngelui @i rezisten?a la curgere eist>

rela?ii matematice. "e'itul este )irect propor?ional cu presiunea @i in(erspropor?ional cu rezisten?a " L P4*.!iteza s:ngelui ;n artere7 ca @i presiunea7sca)e pe m>sur> ce ne )ep>rt>m )e inim>. ;n aort> (iteza este )e 5 mm4s7

iar ;n capilare7 )e 75 mm4s7 )eci )e o mie )e ori mai re)us>. Aceasta se)atoreaz> cre@terii supra#e?ei )e sec?iune a teritoriului capilar )e o mie )e ori#a?> )e cea a aortei.

Microcircula?ia

Cuprin)e toate (asele cu )iametrul su' 1 )e microni @i inclu)emetarteriolele7 arteriolele7 capilarele @i (enulele postcapilare. Capilarele se #ormeaz> )irect )in arteriole sau )in metarteriole.a locul )e origine al capilarelor eist> s#incterul precapilar7 constituit )in#i're musculare nete)e. u toate capilarele unui ?esut sunt #unc?ionale ;nacela@i timp. &n con)i?ii 'azale7 11 )in capilare sunt #unc?ionale. ;ntimpul unor acti(it>?i meta'olice intense7 mult mai multe capilare )e(in#unc?ionale7 ceea ce cre@te aportul )e oigen @i su'stan?e nutriti(e la ?esuturi."eschi)erea @i ;nchi)erea acestor (ase @i mo)i#ic>rile consecuti(e ;n )e'itulsang(in constituie (asomotricitatea capilarelor. Microcircula?ia este locul un)e se realizeaz> schim'urile ;ntres:nge @i lichi)ele intersti?iale care7 la r:n)ul lor7 se echili'reaz> cu con?inutulcelulelor. a acest ni(el7 supra#a?a total> )e sec?iune este )e 7$75 m27 ceea

ce )etermin> o (itez> )e circula?ie a s:ngelui )e 737$ mm4s ;n capilare7)ar aceasta poate (aria mult mai mult ?in:n) cont )e (asomotricitatea acestuisector. Microcircula?ia asigur> o supra#a?> )e schim' total> )eaproimati( , m2 ;ntre sistemul circulator @i compartimentul intersti?ial.Schim'urile care se realizeaz> la acest ni(el sunt posi'ile )atorit>

permea'ilit>?ii capilare7 aceasta #iin) cea )ea )oua proprietate a capilarelor7al>turi )e (asomotricitate. Permea'ilitatea este proprietatea capilarelor )e a permite trans#erul)e ap> @i su'stan?e )izol(ate prin en)oteliul lor. Aceast> proprietate se)atoreaz> structurii particulare a peretelui capilar ai c>rui pori pot #istr>'>tu?i )e to?i componen?ii plasmei7 cu ecep?ia proteinelor. Schim'urilecapilar?esut7 )i#uziunea @i osmoza se #ac prin #iltrare @i7 par?ial7 prin

pinocitoz>. "i#uziunea este principalul mecanism )e schim' la ni(elulmicrocircula?iei @i este caracterizat> )e rata )e )i#uziune care )epin)e )e


39/87

concentra?ia @i )e solu'ilitatea su'stan?ei respecti(e ;n ?esuturi7 )etemperatur> @i )e supra#a?a )e schim' )isponi'il>7 )ar @i )e m>rimeamoleculelor @i )e )istan?a la care se realizeaz>. "eplasarea gazelorrespiratorii se #ace ;n sensul )ictat )e )i#eren?ele )e presiuni par?iale.igenul )i#uzeaz> )in s:ngele capilar7 un)e presiunea sa par?ial> este )e1 mmGg7 spre ?esuturi7 un)e aceasta este )e $ mmGg. "ioi)ul )e

car'on )i#uzeaz> )e la presiunea tisular> )e $6 mmGg spre capilar7 un)epresiunea sa par?ial> este )e $ mmGg.Filtrarea. isten?a unei )i#eren?e )e presiune hi)rostatic> )e o parte @i )ealta a en)oteliului capilar )etermin> #iltrarea apei @i a sol(i?ilor )in capilare;n ?esuturi7 la cap>tul arterial al acestora. a cap>tul (enos7 #enomenele se

pro)uc ;n sens in(ers apa intr> ;n capilar7 @i7 o )at> cu ea7 @i pro)u@ii )ecata'olism celular. =ntreaga acti(itate meta'olic> celular> )epin)e )e 'una)es#>@urare a acestui schim' necontenit.

Circula?ia (enoas>

!enele sunt (ase prin care s:ngele se ;ntoarce la imun>.!olumul(enos este )e trei ori mai mare )ec:t cel arterial7 a@a)ar7 ;n teritoriul (enos sea#l> circa ,5 )in (olumul sang(in. Presiunea s:ngelui ;n (ene este #oarte

+oas>."atorit> structurii pere?ilor lor7 care con?in cantit>?i mici )e ?esut

elastic @i ?esut muscular nete)7 (enele prezint> )istensi'ilitate @icontractilitate. Cauza principal> a ;ntoarcerii s:ngelui la inim> este ;ns>@i

acti(itatea )e pomp> car)iac>. &nima creeaz> @i men?ine permanent o)i#eren?> )e presiune ;ntre aort> /1 mmGg0 @i atriul )rept / mmGg0. "e@ipresiunea s:ngelui sca)e mult la trecerea prin arteriole @i capilare7 mair>m:ne o #or?> )e ;mpingere )e 1 mmGg7 care se mani#est> la ;nceputulsistemului (enos. &nima #unc?ioneaz> simultan ca o pomp> aspiroresping>toare. a trimite s:nge spre aort>7 ;n timpul sistolei (entriculare7 @i7concomitent7 aspir> s:ngele )in (enele ca(e ;n atriul )rept. Aspira?ia toracica reprezint> un #actor a+ut>tor care contri'uie lamen?inerea unor (alori sc>zute ale presiunii in (enele mari )in ca(itateatoracic>. a se mani#est> mai ales in inspira?ie. Presa a')ominal> reprezint> presiunea poziti(> )in ca(itateaa')ominal> care impinge s:ngele spre inim>. ;n inspira?ie7 )atorit> co'or:rii)ia#ragmului7 e#ectul )e pres> este accentuat. Pompa muscular>. =n timpul contrac?iilor musculare7 (enele

pro#un)e sunt golite )e s:nge7 iar ;n perioa)ele )e relaare )intre )ou>


40/87

contrac?ii7 ele aspir> s:ngele )in (enele super#iciale. *e#luul sang(in este;mpie)icat )e prezen?a (al(elor /la ni(elul (enelor mem'relor in#erioare0. Hra(ita?ia #a(orizeaz> curgerea s:ngelui )in (enele situate)easupra atriului )rept9 are e#ect negati( asupra ;ntoarcerii s:ngelui )in(enele mem'relor in#erioare. Masa+ul pulsatil e#ectuat )e artere asupra (enelor omonime7 a#late

;mpreun> ;n acela@i pachet (ascular7 are e#ect #a(ora'il asupra ;ntoarcerii(enoase.=ntoarcerea s:ngelui la inim> are o mare importan?> pentru

reglarea )e'itului car)iac7 )eoarece o inim> s>n>toas> pompeaz>7 con#ormlegii inimii7 at:t s:nge c:t prime@te prin a#lu (enos.

3.6.*eglarea ner(oasa a circulatiei sang(ine

Sistemul ner(os a#ecteaz> ;n special #unc?iile glo'ale7 ca7 )e eemplu7re)istri'u?ia sang(in> ;n )i(erse teritorii ale organismului7 cre@tereaacti(it>?ii pompei car)iace7 @i asigur> ;n special controlul rapi) al presiuniiarteriale. Sistemul ner(os controleaz> circula?ia eclusi( prin interme)iulsistemului ner(os (egetati(7 mai ales prin sistemul ner(os simpatic9 sistemulner(os parasimpatic este important ;n reglarea #unc?iilor cor)ului.

er(ii simpatici con?in un num>r #oarte mare )e #i're (asoconstrictoare @i)oar pu?ine #i're (aso)ilatatoare. Fi'rele (asoconstrictoare sunt )istri'uitetuturor segmentelor aparatului circulator7 g>sin)use ;n num>r mai mare ;nunele ?esuturi /rinichi7 intestin7 splin> @i piele0.

=n su'stan?a reticulat> 'ul'ar> @i ;n treimea in#erioar> a pun?ii7 'ilateral7 sea#l> centrul (asomotor. Acest centru transmite impulsuri e#erente prinm>)u(a spin>rii @i7 )e aici7 prin #i're simpatice (asoconstrictoare7 la aproapetoate (asele sang(ine7 care prezint> o zon> (asoconstrictoare @i o zon>(aso)ilatatoare.

Controlul e#ectuat )e c>tre centrul (asomotor asupra acti(it>?ii car)iace.Centrul (asomotor controleaz>7 ;n acela@i timp7 )iametrul (ascular @iacti(itatea cor)ului. Por?iunile laterale ale centrului (asomotor transmit7

prin interme)iul #i'relor ner(oase simpatice7 impulsuri ecitatorii cor)ului7cresc:n) #rec(en?a @i contractilitatea car)iac>. Por?iunile me)iale7 situate ;napropierea nucleului )orsal al (agului7 transmit cor)ului7 prin ner(ii (agi7impulsuri care )etermin> sc>)erea #rec(en?ei car)iace. ;n acest mo)7 centrul(asomotor poate #ie s> creasc>7 #ie s> )escreasc> acti(itatea cor)ului7


41/87

aceasta intensi#ic:n)use )e o'icei concomitent cu (asoconstric?ia peri#eric>@i sc>z:n) concomitent cu inhi'i?ia (asoconstric?iei.

Kn num>r mare )e arii )in su'stan?a reticulat> pontin>7 mezence#alic> @i)ience#alic> pot s> stimuleze sau s> inhi'e centrul (asomotor. Gipotalamusul

+oac> un rol special ;n controlul sistemului (asoconstrictor7 )eoarece poate

eercita e#ecte stimulatorii sau inhi'itorii puternice asupra lui. *egiunileposterolaterale ale hipotalamusului )etermin> ;n special ecita?ie7 ;n timp ceregiunile anterioare pot )etermin> #ie o u@oar> ecita?ie7 #ie inhi'i?ie7 ;n#unc?ie )e zona stimulat> a hipotalamusului anterior. Gipotalamusul asigur>integrarea acti(it>?ii car)io(asculare cu alte acti(it>?i (egetati(e catermoreglarea7 )igestia7 #unc?iile seuale. Stressul emo?ional in#luen?eaz>7)e asemenea7 #rec(en?a car)iac> @i presiunea arterial>.

Cap.4. Anatomia pielii


42/87

!erita'il ;n(elis impermea'il7 pielea este un organ comple. a constituie o'ariera care se opune actiunii agensilor eterni )e natura #izica/lo(ire7 taiere7zg:riere7 epunere la soare07 chimica/pro)use toice0 sau 'acteriologica/patrun)erea 'acteriilor0.a pastreaza )e asemenea apa ;n organism. Hrosimea sa (ariaza )e la 1.5 la5 mm7 ;n #unctie )e regiunile pe care le acopera. ste #ina pe pleoape si#oarte groasa pe talpa picioarelor."in piele se #ormeaza mai multe structuri )eri(ate ca parul7 unghiile7 caresunt aneele sale. Acest ansam'lu poarta numele )e tegument.Culoare pielii (ariaza ;n #unctie )e mai multi #actori ea )epin)e )e genele

#iecarui7 )e sanatate7 )e starea emotionala7 )e con)itiile meteorologice ;ncare traim... Cantitatea )e melanina prezenta ;n piele )etermina culoarea sa7iar acest pigment7 ;nchis la culoare7 o apara )e agresiunea razelor solare. "inaceasta cauza7 o persoana care se epune la soare intens are o piele ;nchisa laculoare.-ronzarea se accentueaza progresi( prin epunerea la lumina. Culoare pielii)i#era ;n #unctie )e zona pe care o acopera si )e )ensitatea (aselor capilarecare o parcurg.Pielea este compusa )in trei straturi epi)erm7 )erm si hipo)erm. pi)ermul

e ;n contact )irect cu me)iul etern. ste structura permia'ila si rezistenta.ste strat suplu si #oarte elastic.pi)ermul contine numar mare )e proteine7 ca Jeratina7 care ;i con#eraro'ustete si elasticitate. Supra#ata epi)ermului nu este uni#orma7 prezent:n)santuri super#iciale si ori#icii pe un)e ies #i'rele )e par si transpiratia.pi)ermul este #ormat )in mai multe su'straturi. a supra#ata este un stratcu aglomerare )e celule moarte )e #orma plata7 care izoleaza pielea )e apa)in eterior. Acest ;n(elis este re;nnoit regulat celulele mai (echi ca) se)escuameaza si sunt ;nlocuite la r:n)ul lor.Stratul granulos este stratul interme)iar ;n care celulele se ;m'ogatesc cu

Jeratina ;nainte )e asi continua ascensiunea spre startul corni#icat. oilecelule ale epi)ermului se nasc ;n stratul spinos si ;n cel 'azal.pi)ermul este situat pe )erm. Mai gros )ec:t epi)ermul7 acesta esteconstituit )intrun tesut con+uncti( )ens si elastic7 'ogat ;n (ase ti ;n ner(i."atorita teturii )ense a #i'relor )e elastina si a colagenului pe care lecontine7 pielea are capacitatea )e a se ;ntin)e si )e a rezista la tractiune."otat cu terminatii ner(oase7 )ermul culege in#ormatii care se a#la la
http://start%28%27content_img/pilele2.jpg',%20442,%20450)http://start%28%27content_img/piele.jpg',%20500,%20375)


43/87

originea senzatiilor tactile. Contine glan)ele su)oripare7 se'acee si #oliculiipilosi.Hlan)ele se'acee secreta se'umul7 la ni(elul #olicullilor pilosi. Acest lichi)gras urca )ea lungul ti+ei #irului )e par pentru a impregna apoi supra#ata

pielii. Hlan)ele su)oripare7 ;n numar )e 3 milioane7 sunt repartizate pe totcorpul. le secreta su)oarea care7 e(apor:n)use7 racoreste organismul si

contri'uie ast#el la mentinerea temperaturii interne7 ;mpie)ic:n) ;ncalzireacorpului."ermul si epi)ermul se spri+ina pe un tesut su'cutanat )enumit hipo)erm tesut con+uncti( la7 care ;nmagazineaza o mare parte )in grasimile corpului.Acest strat grasos asigura protectia ;mpotri(a socurilor si a pier)erilor )ecal)ura.Pielea suporta ac?iunea (:ntului7a soarelui si a (remii. =m'atr:nirea sa semani#esta la supra#ata prin aparitia )e ri)uri si printro pier)ere )e tonicitatesi )e elasticitate )in cauza )iminuarii numarului )e #i're )e elastina si)egra)arii colagenului prezent ;n )erm. =m'atr:nirea cutanata )epin)e )estarea )e sanatate7 mo)ul )e (iata si )e patrimoniul genetic al #iecaruia7 )eaceasta ;m'atr:nirea )i#era )e la in)i(i) la altul.

Cap.5. Metabolism


44/87

Pentru e#ectuarea #unctiilor (itale7 organismul are ne(oie )eenergie si elemente nutriti(e. Acestea ii sunt #urnizate )e alimente. "ar

principiile nutriti(e /#actorii nutriti(i0 se gasesc su' #orma unor com'inatiicomplee7 care nu pot #i utilizate ca atare. ste )eci ne(oie )e trans#ormari

pana la elemente simple7 pe care organismul le #oloseste ca sursa energetica

si plastica. Proteinele sunt principalele su'stante plastice7 iar gluci)ele sigrasimile7 su'stante energetice. "igestia reprezinta prima etapa a trans#ormarilor. Faramitatemecanic prin masticatie si im'i'ate cu sali(a /'olul 'ucal0 sunt propulsate

prin eso#ag in stomac si intestinul su'tire7 un)e se continua )igestia inceputain ca(itatea 'ucala. a ni(elul intestinului are loc a'sor'tia principiilornutriti(e7 resturile ne)igerate trec in intestinul gros /colon0 un)e se)e#initi(eaza )igestia si a'sor'tia. in #inal7 prin rect /anus0 se eliminaintermitent alimentele ne)igerate /)e#ecatia0. "igestia incepe chiar inca(itatea 'ucala. a intereseaza aici numai gluci)ele. Fermentul )enumit

ptialina sau amilaza sali(ara7 )egra)eaza ami)onul in componenti mai simpli/)etrina si maltoza0. in stomac7 'olul alimentar este #ramantat si im'i'at cusuc gastric7 prin miscarile peristaltice ale acestuia. Sucul gastric contine )oi#ermenti importanti pepsina si la'#ermentul. Pepsina trans#orma proteinelein compusi mai simpli7 )enumite al'umoze si peptone. Pepsina )e(ine acti(anumai su' in#luenta aci)ului clorhi)ric7 secretat la ni(elul mucoasei gastrice7care trans#orma pepsinogenul inacti( in pepsina acti(a. a'#ermentul/presura0 actioneaza asupra cazeinei /proteina )in lapte0 pe care ocoaguleaza7 operatie in)ispensa'ila pentru )igestia cazeinei )e catre pepsina.

%ot la ni(elul stomacului continua )igestia ami)onului su' actiunea ptialineisali(are. Prin pilor7 alimentele ast#el )egra)ate trec in )uo)en7 un)e se)esa(arseste )igestia su' in#luenta celor trei sucuri )igesti(e prezente aiciintestinal7 pancreatic si 'iliar. Hluci)ele sunt )egra)ate su' actiunea amilazei

pancreatice in compusi mai simpli numiti )izahari)e /maltoza7 lactoza0.Acestia sunt )escompusi )e catre unele enzime )in sucul intestinal /maltaza7lactaza etc.0 in monozahari)e /glucoza si #ructoza0 #orma su' care pot #ia'sor'iti prin mucoasa intestinala.Proteinele sunt )egra)ate in intestin su' actiunea tripsinei7 pana la sta)iul )e

polipepti)e si chiar aminoacizi. %ripsina este trans#ormata )in #orma inacti(a)enumita tripsinogen7 in #orma acti(a7 )e catre o enzima intestinala7enteroJinaza. a ni(elul intestinului se pro)uce si )escompunerea lipi)elor.in preala'il lipi)ele sunt emulsionate )e catre sarurile 'iliare secretate )e#icat si )epozitate in 'ila. mulsionarea consta in trans#ormarea lipi)elor in

particule #oarte #ine cu supra#ata mare7 care permit enzimelor )enumitelipaze7 sa le )escompuna in glicerina /glicerol0 si acizi grasi. Ast#el laptele7


45/87

carnea7 'ranza7 ouale7 painea7 legumele7 #ructele si grasimile sunttrans#ormate in compusi simpli7 monozahari)e /glucoza si #ructoza0 pentrugluci)e7 aminoacizi pentru proteine si acizi grasi si glicerol pentru grasimi."upa a'sor'tia la ni(elul peretelui intestinal #actorii nutriti(i mentionati sunttransportati pe calea circulatiei sanguine si lim#atice7 in la'oratorul central #icatul. "e aici7 )upa ne(oie7 sunt )iri+ati in )i#erite sectoare ale

organismului7 #ie pentru pro)ucerea )e energie7 #ie pentru reparareatesuturilor7 #ie )epozitate ca su'stante )e rezer(a. Pentru a #i incorporate intesuturi si celule si pentru eliminarea resturilor neutiliza'ile rezultate )inar)ere7 are loc procesul cunoscut su' numele )e metabolism. Acestacuprin)e )oua componente unul )e sinteza /re#acerea tesuturilor )insu'stante simple0 numit ana'olism si altul )e )escompunere7 )e )egra)areenergetica7 numit cata'olism. Hlucozareprezinta principalul #urnizor )e energie pentruorganism. in sange se gaseste intro concentratie constanta /,11mg0.Aceasta se numeste glicemie. !ariatiile mari sunt periculoase7 )e aceeaactioneaza un sistem )e reglare #oarte e#icace pe )oua cai Autoreglare #izicochimica.Hlicogenul )in #icat nu este o masaamor#a. Pentru a #i consumata la peri#erie7 glucoza tre'uie sa #ie in preala'il#iata su' #orma )e glicogen. "eci glucoza utilizata )e organism reprezinta#ractiunea )esprinsa )in molecula )e glicogen. &ata cum glicogenul este in

permanenta sintetizat si utilizat7 ritmul #iin) )ictat )e intensitatea ar)erilor)in organism. Acest #enomen este (ala'il numai pentru glicogenul hepaticnu si pentru cel )epozitat in muschi. Sintetic glicogenul ia nastere )in patrusurse glucoza alimentara7 pro)usii meta'olismului gluci)ic7 proteine si

lipi)e. in ce pri(este autoreglarea7 )aca apare un supliment )igesti( )eglucoza7 se (a pro)uce o sinteza crescuta )e glicogen care (a a'sor'i acestsupliment. &n(ers7 o utilizare crescuta a glucozei7 (a #i compensata prinaccelerarea )epolimerizarii glicogenului. Ast#el se mentine glicemia inlimitele #iziologice. Reglarea hormonala a glicemiei. Aici inter(innumerosi hormoni. "intre acestia numai insulina are e#ect hipoglicemiant7ceilalti#iin) hiperglicemianti /hormonul somatotrop hipo#izar7 A.C.%.G7hormonii glucocorticosteroizi7 tiroi)ieni si catecolaminele presoare/a)renalina si nora)renalina0.Schematic insulina este secretata )e celulele 'eta )in insulele angerhans)in pancreas. Stimulul )e secretie este hiperglicemia. ste transportata )esange7 #iata )e unele glo'uline si este inacti(ata la ni(elul #icatului.Actioneaza acceleran) transportul glucozei prin mem'ranele celulare siacti(eaza unele procese meta'olice /sinteza )e glicogen7 )e proteine7 )elipi)e etc0. in concluzie can) glucoza sanguina tin)e sa creasca7 surplusuleste trans#ormat in glicogen. Procesul se numesteglicogenogeneza. in lipsa


46/87

insulinei7 glucoza nu se mai trans#orma in glicogen7 creste ni(elul in sange/hiperglicemie0 iar ecesul este eliminat prin urina /glicozurie0 aparan)ast#el 'oala )enumita )ia'et zaharat. Can) glicemia tin)e sa sca)a7glicogenul este )escompus si echili'rul glicemiei resta'ilit. Ar)erea glucozeila ni(elul celulelor7 cu eli'erare )e energie7 se #ace atat in prezentaoigenului /aero'ioza0 cat si in a'senta acestuia /anaero'ioza0. in caz )e

aero'ioza7 actioneaza reactii complee7 )i#erite enzime7 iar ciclul )e)es#asurare este cunoscut su' numele )e ciclul Nre's. a ni(elul acestuiciclu se intalnesc nu numai compusi )in )escompunerea gluci)elor7 )ar si ceirezultati )in )egra)area proteinelor si a lipi)elor. Aici are locintercon(ersiunea )intre meta'olisme. Acesta este un mecanism 'iochimica)aptati(7 prin care un principiu alimentar poate sa se trans#orme in altul7 pecalea unor reactii re(ersi'ile7 cu pro)usi interme)iari comuni. Ast#el potaparea sau )isparea cantitati aprecia'ile )e gluci)e7 lipi)e sau proteine. "eo'icei eista o pre)ominanta a proceselor )e trans#ormare a proteinelor simai ales a lipi)elor in gluci)e (gluconeogeneza). Procesul )e eli'erare aglucozei )in glicogen se numesteglicogenoliza. Ciclul Nre's este cheia )e

'olta a meta'olismului interme)iar. a acest ni(el inter(ine in principalaci)ul piru(ic )in )egra)area zaharurilor7 care este un aci) cetonic simplu sicare este )egra)at in pro)usi #initi C2si G2. in )i#erite reactii inter(ineinsa si coenzima A7 care )a nastere acetil coenzimei A7 #orma acti(a care

participa la intercon(ersiunea meta'olismelor. Acesta este procesulaero'iotic. in con)itii )e anaero'ioza7 )egra)area gluci)elor )uce la uncompus numit aci) lactic7 care poate #i si el oi)at mai )eparte7 cu eliminare)e energie7 apa si )ioi) )e car'on.

"in )egra)area proteinelor rezulta aminoacizi cu rol plastic7 asa numitepietre )e constructie pentru sinteza proteinelor proprii organismelor. Spre)eose'ire )e lipi)e si gluci)e7 aminoacizii nu se )epoziteaza in organism.Celulele #olosesc numai atat cat este necesar7 restul sunt )ezaminati7 oi)atisi trans#ormati in glucoza /neoglucogeneza0 sau sunt arsi cu eli'erare )eenergie. "in )egra)area proteinelor rezulta pe langa )ioi) )e car'on si apasi amoniac7 un pro)us toic. Acesta este trans#ormat la ni(elul #icatului inuree7 pro)us mai putin toic7 care se elimina prin urina. "in meta'olizareanucleoproteinelor rezulta aci)ul uric7 care in cazuri patologice pro)ucehiperuricemiile7 )intre care guta este cea mai cunoscuta. Proteinele suntsingurele principii nutriti(e care contin azot. intre cantitatea )e azot ingeratsi eliminat eista un echili'ru /echili'ru azotat7 'ilant sau 'alanta azotata0.Cresterea azotului in sange /hiperazotemia0 apare in 'oli gra(e renale sauetrarenale. in ceea ce pri(este grasimile a'sor'ite )e peretele intestinalsu' #orma )e glicerol si acizi grasi7 sunt ulterior transportate la tesuturi siresintetizate in grasimile proprii organismului. a tesuturi7 #ie intra in


47/87

constitutia componentelor celulare7 #ie se )epun ca grasimi )e rezer(a intesutul a)ipos su'cutanat sau in +urul unor organe. "in rezer(e suntmo'ilizate7 ori )e cate ori organismul are ne(oie )e energie. Sa (azut ca silipi)ele iau parte la ciclul Nre's7 prin intercon(ersiunea meta'olismelor. Prinar)erea grasimilor rezulta )ioi) )e car'on si o importanta cantitate )eenergie. Pentru ar)erea lipi)elor7 organismul are ne(oie )e o anumita

cantitate )e gluci)e7 in cursul tul'urarilor meta'olismului gluci)elor/)ia'etul zaharat0 apar si tul'urari ale meta'olismului lipi)ic cu #ormarea )ecompusi interme)iari toici pentru organism7 cum sunt corpii cetonici/aci)ul 'etahi)roi'utiric si aci)ul acetilacetic0. "e #apt acesti acizi apar si#iziologic ca sta)ii interme)iare. Pentru ar)erea lor7 in con)itii normale7 estene(oie )e energie #urnizata )e ar)erea glucozei. in )ia'etul zaharat7 glucozanu mai poate #i arsa in totalitate pana la )ioi) )e car'on si apa. Ast#el cei)oi acizi pomeniti7 nu mai pot #i )egra)ati pana la sta)iul )e pro)usi #inali/aci) acetic7 )ioi) )e car'on si apa07 aparan) un pro)us interme)iar7acetona. %oti acesti pro)usi se numesc corpi cetonici. Cresterea lor in sangese numeste cetonemie7 iar in urinacetonurie. Acumularea acestor acizi)etermina aparitia aci)ozei7 o complicatie #oarte gra(a in )ia'etul zaharat.%oate aceste tul'urari7 apar in cea mai se(era complicatie a )ia'etuluizaharat7 coma )ia'etica. alta consecinta a )ereglarii aportului )e lipi)e sigluci)e este o'ezitatea7 in care ecesul )e lipi)e si gluci)e se acumuleaza in)epozite. &mportant este si meta'olismul lipoproteinelor. ipoproteinelesunt complee )e lipi)e si proteine7 cuplate7 in care proportia )e lipi)e(ariaza intre 58. le . sunt reprezentate )e #os#olipi)e7 colesterol si

trigliceri)e. in general lipi)ele sunt )ispuse #ie in tesuturi /lipi)e tisulare07 #iecircula in sange su' #orma )e macromolecule )e lipoproteine. Sau separatpatru #orme ma+ore )e lipoproteine chilomicronii7 lipoproteine cu )ensitate +oasa /."..07 lipoproteine cu )ensitatea #oarte +oasa /!.."..0 si lipoproteine cu )ensitate inalta /G."..0.*olul ma+or al lipoproteinelor este transportul lipi)elor in sange. Atat aciziigrasi cat si colesterolul sunt transportati su' #orma esteri#icata /trigliceri)e siesteri )e colesterol0. a ni(elul tesuturilor7 trigliceri)ele si esterii )ecolesterol sunt hi)rolizati rezultan) acizi grasi7 )epozitati su' #orma )etrigliceri)e7 in tesutul a)ipos si colesterolul li'er utilizat )e celule in scopstructural. Cresterea concentratiei plasmatice a colesterolului sau atrigliceri)elor sau cresterea asociata7 )eci hiperlipoproteinemia sauhiperlipi)emia reprezinta o anomalie 'iochimica in care +oaca rol #actorigenetici si #actori castigati /stres7 alimentatie7 se)entarism7 me)icatie etc0.


48/87

Astazi rolul hiperlipoproteinemiilor in geneza aterosclerozei este 'inecunoscut. &n concluzie,rezulta ca prin )igestie si meta'olism7 pro)usii #initisunt )ioi)ul )e car'on si apa. Procesul in(ers )e #ormare a #actorilornutriti(i7 pornin) )e la )ioi) )e car'on si apa nu este posi'il. Plantele potsintetiza compusii organici )in apa si )ioi) )e car'on cu a+utorul energiei

solare. Acesti compusi pot #i preluati )e organismul uman #ie )irect princonsum )e (egetale7 #ie in)irect prin consumul alimentelor animale care sauhranit cu pro)use (egetale. M%A-&SMK *H%&C.Prin meta'olism energetic seintelege schim'ul )e energie care are loc intre organism si me)iulincon+urator7precum si trans#ormarile energetice care au loc in interiorulorganismului. Materialele energogenetice #olosite )e organism pro(in )in 2surse. parte este reprezentata )e materialele energogenetice eogene/alimente07 iar cealalta parte este reprezentata )e materialele energogeneticeen)ogene /gluci)e7 lipi)e7 proti)e sintetizate in organism0. &n organism o

parte )in energia eli'erata prin )egra)area acestor su'stante este #olosita in)i#eritele procese )e sinteza sau )e e#ectuarea a unor #unctii /energia calorica7mecanica7#otonica 7electrica0 7 iar o alta parte este acumulata su' #orma )erezer(a in a