Download pdf - Vasile Alecsandri

1

VASILE ALECSANDRI

POEZII CORESPONDENŢĂ

ŞI STATISTICĂ

2

Tehnoredactare computerizată: Angelica Mălăescu Coperta: Angelica Mălăescu

_____________________________

Copyright © 2011 Editura Universitară Director: Drd. Vasile Muscalu B-dul. N. Bălcescu nr. 27-33, Sector 1, Bucureşti Tel.: 021 – 315.32.47 / 319.67.27 www.editurauniversitara.ro e-mail: [email protected] _____________________________ EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S.) Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României TORSAN, ILIE George Coşbuc : consideraţii statice / Ilie Torsan. - Bucureşti : Editura Universitară, 2011 Bibliogr. ISBN 978-606-591-256-4 821.135.1.09 Coşbuc,G © Toate drepturile asupra acestei lucrări sunt rezervate autorului. ____________________________ Distribuţie: tel.: 021-315.32.47 /319.67.27 [email protected] _____________________________ ISBN 978-606-591-256-4

http://www.editurauniversitara.ro/

mailto:[email protected]

3

ILIE TORSAN

VASILE ALECSANDRI

POEZII CORESPONDENŢĂ

ŞI STATISTICĂ

Editura Universitară,

Bucureşti, 2011

4

5

Cuvânt înainte

În demersul nostru prezentăm câteva elemente statistice întâlnite în opera lui Vasile Alecsandri, poezie şi corespondenţă.

Aşa cum este firesc, pentru început, ar trebui să prezentăm câteva aprecieri referitoare la opera şi omul Alecsandri, demers dificil pentru un matematician care s-a apropiat mai intens de literatură, mai ales la o vârstă înaintată.

De aceea, voi apela la personalităţi recunoscute ale culturii noastre care s-au pronunţat, în diverse ocazii, asupra operei lui Alecsandri, acest poet, patriot şi om politic remarcabil.

B. P. Haşdeu spunea: „Alecsandri este reprezentantul cel mai puternic, cel mai complet al gândirii şi simţirii româneşti ...”, „Alecsandri este gloria nediscutabilă a literaturii româneşti în secolul acesta. La o aşa înălţime nu mai văz alta.”

În „Documente literare. V, Alecsandri,

corespondenţă”, E. S. P. L. A., 1960

Un omagiu deosebit de frumos, de sincer şi de cald l-a adus Eminescu în poemul EPIGONII:

„Ş-acel rege-al poeziei, vecinic tânăr şi ferice, Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice Ce cu basmul povesteşte – veselul Alecsandri, Ce-nşirând mărgăritare pe a stelei blondă rază,

6

Acum secolii străbate, o minune luminoasă, Acum râde printre lacrimi când o cântă pe Dridi.”

G. Ibrăileanu, referindu-se la epoca 1840 – 1890, în care a activat poetul, scria că „istoricul politic nu poate studia acel răstimp de vreme, istoricul cultural şi literar nu poate studia un curent de idei, o problemă literară, un gen poetic, fără să întâlnească, aproape întotdeauna pe primul plan, pe Vasile Alecsandri.”

Titu Maiorescu afirma că „în Alecsandri vibrează toată inima, toată mişcarea compatrioţilor săi, câtă s-a putut întrupa într-o formă poetică în starea relativă a poporului nostru de astăzi.”

Iar Nicolae Iorga vorbind despre semnificaţia şi importanţa operei lui Alecsandri pentru literatura română, sintetiza locul şi rolul acesteia astfel: „De la 1840, când Buchetiera din Florenţa apăru în Dacia literară a lui Kogălniceanu, când poetul făcu cel dintâi pas în literatură şi – lucru curios – în proză, până la 1890, operele se ţin lanţ. Sânt, nu-i vorbă, ani de aceia când nu publică nimic, dar orice eveniment capital pentru poporul românesc îl află treaz şi gata de scris. Cel ce a cântat mai energic şi mai frumos decât Mureşanu Anul 1848 a fost tot acela care, 30 de ani mai târziu, a cântat epoca nouă de entuziasm patriotic.”

În partea a doua a acestui demers ne vom referi pe scurt la câteva dintre scrisorile lui Vasile Alecsandri.

Corespondenţa sa, purtată, în general, cu mari personalităţi ale vremii; Ion Ghica, G. Sion, N. Bălcescu, Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Iacob Negruzzi, Titu Maiorescu,

7

Gr. Alexandrescu, C. Negri etc. numărând peste 2000 de scrisori, este impresionantă, fie prin bogăţia de date asupra propriei vieţi sau a evenimentelor politice la care el a luat parte, fie prin datele asupra proiectelor literare sau elaborării unora din creaţiile sale. Majoritatea scrisorilor sunt redactate în limba franceză.

Atunci când o serie de personalităţi s-au aflat în momente critice (Bălcescu, Kogălniceanu, Eminescu), după cum evidenţiază unele scrisori, Alecsandri le-a fost alături acordându-le un sprijin moral sau material. Amintim în acest sens conferinţa din 14 octombrie 1883 de la Ateneu, ţinută de Alecsandri în folosul lui Eminescu.

Lui Ion Ghica, doritor să cunoască măcar un fragment din conferinţă, îi scrie următoarele: „Îmi ceri să-ţi trimit câteva fragmente din conferinţa mea? Nu mai am nici o fârimitură, publicul înghiţind totul cu o graţie încântătoare; dar pot să-ţi spun cu oarecare mândrie că am făcut o reţetă de aproape 2000 franci pentru nefericitul Eminescu ... în ciuda lui Macedonski. Bolnavul va fi în curând transferat la Viena într-o casă de sănătate.”

* * *

Pentru evidenţierea unor caracteristici statistice ale poeziilor analizate, textele acestora a fost împărţit în trei mulţimi disjuncte, şi anume: mulţimea cuvintelor iniţiale al versurilor, notată cu M (CI), mulţimea cuvintelor

8

mediane, notată cu M (CM) şi mulţimea cuvintelor finale (rimele) notată cu M (CF). Pentru fiecare dintre ele, s-a calculat valoarea entropiei, sau informaţia corespunzătoare unei litere, adică:

H = - Σ p (i) log p (i)

logaritmii fiind calculaţi în baza doi.

Pentru a evidenţia legătura dintre cele trei mulţimi, considerate două câte două, pentru distribuţiile literelor din ele, am folosit coeficientul de corelaţie al rangurilor, sau coeficientul lui Kendall, definit prin relaţia:

R = 1 – 6 Σ d ² (i) / n (n – 1) (n + 1)

în care, n reprezintă numărul rangurilor literelor din cele două ordonări în ordinea descrescătoare a frecvenţelor, corespunzătoare celor două mulţimi care se compară, iar d (i) este diferenţa rangurilor literei „i” în cele două ordonări.

Valoarea maximă a lui R este egală cu 1 (unu) atunci când cele două ordonări coincid.

Totodată, am calculat redundanţa versurilor analizate, folosind în acest scop istoriile exhaustive ale versurilor, adică o partajare a versurilor după următoarele reguli:

Să considerăm un text S de lungime L, având deci L litere, pe care îl vom partiţiona după următoarele reguli:

- începând cu poziţia „i” vom considera secvenţele, S (1; i – 1) şi S (i; i + k) unde k = 1, 2, 3, ..., (L – i),

9

- găsim cel mai mic număr k, pentru care S (i; i + k) nu este un subşir al lui S (1; i - 1) şi atunci secvenţa S (i; i + k) este următorul segment în partiţionarea lui S, urmând să trecem la poziţia (i + k + 1) şi să reluăm procesul de mai sus.

O astfel de partiţie se numeşte istoric exhaustivă. Dacă notăm cu N numărul secvenţelor dintr-o

istorie exhaustivă a unui text de lungime L, raportul:

R = N / L

poate fi folosit ca indicator al redundanţei. Cea mai mică redundanţă o au textele în care nici o literă nu se repetă, şi în acest caz indicatorul R are valoarea maximă egală cu 1 (unu). Cu cât redundanţa textului este mai mare, valoarea lui R este mai mică.

Pentru exemplificare, să considerăm textul:

MATEMATICA ESTE ŞTIINŢA ŞTIINŢELOR

a cărui istorie exhaustivă este: M. A. T. E. MATI. C. AE. S. TEŞ. TII. N. Ţ. AŞ. TIINŢE. L. O. R conţinând 17 segmente şi 31 litere, rezultă că:

R = 17 / 31 = 0,548

deci textul are o redundanţă relativ mare, fapt evident dacă avem în vedere secvenţele repetate care apar.

Numărul maxim de segmente într-o istorie exhaustivă a unui text de 100 litere poate fi calculat.

Dacă alfabetul are 30 litere, cum este cel folosit de noi, atunci primele 30 segmente sunt chiar cele 30 litere.

10

Următoarele 70 de poziţii pot fi completate cu 35 de bigrame alese astfel încât toate cele 99 perechi de litere adiacente să fie distincte. Acest lucru este posibil deoarece cu cele 30 de litere putem forma 900 perechi, de unde putem alege perechile care îndeplinesc condiţia de mai sus. Obţinem o istorie exhaustivă cu 30 + 35 segmente şi deci:

R = 65 / 100 = 0,65

valoare notată cu R (100). Pentru ansamblul poeziilor analizate, vom studia şi

distribuţia numărului de litere distincte, pentru segmentele formate din câte 5, 10, 20 şi 30 de litere consecutive.

Vom vedea că numărul mediu al literelor distincte, notat cu d (N) este dat de funcţia:

d (N) = A (O) [1 – exp (-N / A)]

unde N este lungimea în litere a segmentului, A = 30, exp = 2,718 iar constanta A (O) urmând să o determinăm.

Referitor la corespondenţă, facem precizările: Majoritatea scrisorilor este redactată în limba

franceză, dar materialul consultat prezintă traducerea textelor respective.

Atunci vom proceda astfel: vom stabili distribuţia literelor, entropia şi raportul „consoane – vocale”, pentru fiecare text în limba franceză şi pentru traducerea lui şi vom compara rezultatele, comparaţie care se va face inclusiv prin intermediul coeficientului lui Kendall.

11

Revenind la poezii, pentru fiecare dintre ele vom pune în evidenţă şi unele „mesaje disimulate” pentru a stimula şi acest fel de analiză care face apel la consecvenţă şi spirit de observaţie. În acest caz, vom apela şi la „secvenţele fibonaciene” formate din cel puţin trei termeni consecutivi din şirul lui Fibonacci, şir în care, fiecare termen, începând cu al treilea, este egal cu suma celor doi termeni precedenţi, şir a cărui limită este celebrul „număr de aur”.

12

13

ANALIZA UNOR POEZII SEMNATE DE VASILE ALECSANDRI

Începem acest demers cu poezia:

„PENEŞ CURCANUL”

Pentru început vom evidenţia câteva „mesaje

disimulate” care exprimă, într-un anumit fel, o anumită structură a textelor din limba română, implicit a poeziei.

Din versurile strofei a noua reţinem literele care ocupă rangurile date de structura: 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1 şi rezultă secvenţa: O C A R E T E S, din care, prin anagramare, rezultă expresiile E SOCRATE sau CER O STEA.

Din versurile strofei a 15-a reţinem literele care, în aceste versuri, au rangurile date de structura 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2 şi obţinem secvenţa S U S A D A C I din care, prin anagramare rezultă expresia SUS DACIA.

Să numerotăm literele primului vers din strofa a 15-a:

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

S A R M A N I I B I N E S A

15 16 17 18 19 20 21

U L U P T A T

şi să reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21,

14

rezultă secvenţa: S A R A I S T, din care, prin anagramare, rezultă cuvântul: RASISTĂ.

Procedăm în mod similar cu al treilea vers din a opta strofă şi obţinem secvenţa: S A S I P U O, din care, prin anagramare, obţinem expresiile: O SĂ SPUI respectiv ŞI OPUSĂ.

Printr-un procedeu similar, din al patrulea vers al ultimei strofe, obţinem secvenţa: I A R A N L A din care rezultă expresia LA IARNĂ.

Din a doua strofă, primul vers, secvenţa fibonaciană 2, 2, 4, 6, 10 ne conduce la structura:

T (2) I (2) R (4) T (6) A (10) A

numerele arată câte litere separă literele structurii. Secvenţa: T I R T A A conduce la cuvântul: TĂTARI. Să vedem acum care sunt caracteristicile statistice

ale celor trei mulţimi precizate în introducere.

Distribuţia literelor în mulţimea M (CI), a cuvintelor iniţiale

litere A I N E, R C D Ş T

frecvenţe 11,67 10,72 9,88 7,18 6,58 5,38 5,34 4,49

Î, O U M Ă, P S L Z B, V H, Ţ F, G

4,19 3,89 3,29 3 2,69 2,09 1,49 1,19 0,59 0,29

Numărul literelor distincte este:

d = 24

iar raportul „consoane – vocale” are valoarea:

15

C / V = 1,226

Entropia acestei mulţimi este:

H (I) = 4, 154

Distribuţia literelor în mulţimea, M (CF), a cuvintelor finale

litere E A R U Ă, I N C T M L

frecvenţe 12,78 9,58 8,21 7,76 6,84 6,39 6,16 5,7 5,02 4,1

S O D B Î, Z F Ţ, V G P J H, Ş

3,42 3,19 2,51 2,05 1,82 1,59 1,36 1,14 0,91 0,68 0,45


d = 25

iar raportul „consoane – vocale” este:

C / V = 1,046

Entropia are valoarea:

H (C F) = 4,067

Distribuţia literelor în mulţimea, M (CM), a cuvintelor mediane

litere E I N A U R C D O T

frecvenţe 10,1 9,71 8,26 8,13 7,21 6,43 5,38 4,59 4,46 4,19

M P Ă, L S Î, Ţ G V H B F Z J, Ş

4,06 3,93 3,67 3,54 2,09 1,96 1,44 1,31 1,18 0,78 0,65 0,52

16


d = 25

iar raportul „consoane – vocale” este:

C / V = 1,202

Entropia acestei mulţimi este:

H (C M) = 4,271

În procente, cele 1534 de litere ale poeziei sunt repartizate astfel în cele trei mulţimi:

I M F 21,77 49,67 28,55

observând că rimele sunt mai cuprinzătoare decât cuvintele iniţiale.

În ordine descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel:

H (C M), H (C I), H (C F).

Legătura dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, o punem în evidenţă cu ajutorul coeficientului de corelaţie a rangurilor al lui Kendall, R (K), cu observaţia că, în procesul de stabilire a rangurilor, în ordonarea literelor în ordinea descrescătoare a frecvenţelor, atunci când întâlnim două sau mai multe litere cu frecvenţele egale, rangul lor este valoarea medie a rangurilor.

17

Valorile obţinute sunt: perechi de mulţimi (I, F) (I, M) (M, F)

R (K) 0,712 0,88 0,78

Ţinând cont de faptul că, valoarea maximă a lui R (K) este egală cu 1, putem afirma că între cele trei mulţimi există o legătură relativ strânsă, mai ales între mulţimea cuvintelor iniţiale şi mulţimea cuvintelor medii.

Pentru redundanţă medie a versurilor s-a obţinut:

R = 0,768

deci o redundanţă relativ mică, valoarea de mai sus depăşeşte pe R (100) definit în introducere.

„SĂMĂNĂTORII”

Începem tot cu evidenţierea unor „mesaje disimulate”.

Din strofa a patra, numerotăm literele primului vers şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană 1, 2, 3, 5, 8 şi obţinem secvenţa: S A M N O din care, prin anagramare, rezultă cuvântul: MASON.

Din primul vers al primei strofe rezultă structura:

S (2) A (2) T (2) I (2) A (2) I (2) C (2) A (2) L (2) B

18

din care rezultă secvenţa: S A T I A I C A L B din care rezultă expresia ŞTII CABALA.

Pe baza secvenţei fibonaciene, 1, 2, 3, 5, 8, din al doilea vers al strofei a patra, avem structura:

D (1) A (2) R (3) I (5) A (8) A

din care rezultă secvenţa: D A R I A A şi prin anagramare, se obţine expresia A RADIA.

Începând cu al patrulea vers, strofa a patra, 71,42 % dintre substantive sunt cuprinse în structura:

Seminţa (1) câmpul (1) semănătorii (2) fund (3) brazdei

bazată pe secvenţa fibonaciană: 1, 1, 2, 3. Aproximativ 55,5 % dintre substantivele primei

strofe sunt cuprinse în structura:

Seminţa (2) sămănători (2) sacul (4) brazdei (6) vălcele

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6. Şi acum să trecem la elementele statistice.

Distribuţia literelor în mulţimea, M (C I) a cuvintelor

iniţiale

litere N I Ă, E,

O C, R A, Î

D, P, S, Ş, T

M G, L, U,

V, Z

frecvenţe 13,15 10,52 7,89 6,57 5,26 3,94 2,63 1,31


d = 20

19


C / V = 1,171

Entropia este:

H (C I) = 4,032 Distribuţia litrelor în mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale litere E Ă A N, R, T I, S

frecvenţe 10,89 9,9 8,91 7,92 6,93

O C Î, L, U, V, Z B, M, P, Ţ F

4,95 3,96 2,97 1,98 0,99


d = 20


C / V = 1,104

iar entropia este:

H (CF) = 4,063

Distribuţia literelor în mulţimea M (C M) a cuvintelor mediane

litere E A I U L N, R S

frecvenţe 11,76 9,45 8,59 7,16 6,87 6,3 5,44

C Ă, O D, P M, T B, Ş F, G, Î, V Z T H

4,58 4,29 4 2,86 1,71 1,43 1,14 0,57 0,28

20


d = 24

Raportul „consoane – vocale” este

C / V = 1,128

iar entropia are valoarea:

H (C M) = 4,215

Literele poeziei sunt distribuite în cele trei mulţimi, în procente, astfel:

I M F 14,4 66,34 19,2

şi în funcţie de valori, cele trei entropii sunt ordonate astfel:

H (C M), H (C F), H (C I).

Coeficientul lui Kendall, între distribuţiile perechilor de câte două din mulţimile de mai sus se prezintă astfel:

perechi de mulţimi (I, F) (I, M) (F, M) R (K) 0,578 0,457 0,346

După cum se observă valorile coeficientului de corelaţie sunt mici, deci între cele trei mulţimi legăturile sunt slabe.

Coeficientul care ne dă valoarea medie pe vers a redundanţei, are valoarea:

21

R = 0,653

cu numai 0,003 mai mare decât R (100).

„ADIO MOLDOVEI”

Iată câteva dintre mesajele disimulate. În al cincilea vers, din ultima strofă, apare structura:

S (3) A (3) M (3) I (3) E (3) L (3) O

secvenţa care rezultă, S A M I E L O, prin anagramare, conduce la expresia LA MOŞIE.

Numerotăm cuvintele strofei a doua şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultând secvenţa: U E S A R A din care, prin anagramare, rezultă expresia AU SERĂ, sau AU SARE.

Considerăm versurile 3 şi 4 din strofa a doua.

„Dar cu inima cernită Plâng amar, amar oftez!”

şi numerotăm literele, începând cu prima literă din versul 3, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34. Obţinem succesiunea: D A R U I R N E din care, prin anagramare, rezultă expresia UNIRE, DA!

Din cuvintele primului vers de mai sus, reţinem ultimele lor două litere, adică: A R C U M A T A, din care rezultă expresia CU ARMATA.

22

Numerotăm literele textului format din versurile 5, 6, 7, din ultima strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând secvenţa: S A M A I I L A, din care rezultă expresia SĂ AI MILĂ.

Distribuţia literelor din mulţimea M (C I), a cuvintelor iniţiale

litere E, I C A U D L, N, O

frecvenţe 14,46 7,54 6,91 6,28 5,66 5,03

R, S Ă, Ş, T P M F G, Î, Ţ, V

4,4 3,77 3,14 2,51 1,25 0,62


d = 21

Raportul „consoane – vocale” are valoarea:

C / V = 0,939

Valoarea entropiei este:

H (C I) = 3,981

Distribuţia literelor din mulţimea M (C F), a cuvintelor finale

litere E I, R Ă T A, N, S C, O

frecvenţe 13,24 9,82 7,26 6,83 5,5 4,27

U M L D, Î, P, V B, F, Ş, Ţ, Z G H, J

3,4 3 2,56 2,13 1,7 0,85 0,42

23


d = 25


C / V = 1,186

Entropia este:

H (C F) = 4,226

Distribuţia literelor din mulţimea M (C M), a cuvintelor medii

litere A, E I R C U T Ă L N

frecvenţe 10,64 8,12 7,56 7 6,44 6,16 5,8 5 4,76

D, M O S Î, P V Ţ Ş F, Z G J

4,48 3,92 3,64 2,24 1,68 1,4 1,12 0,84 0,56 0,28


d = 23

Raportul „consoane – vocale” este:

C / V = 1,08


H (C M) = 4,14

Repartizarea literelor poeziei, în procente, în cele trei mulţimi este următoarea:

24

I M F 21,2 47,6 31,2

Cele trei entropii sunt ordonate, în ordinea descrescătoare astfel:

H (C F), H (M), H (C I)

este de reţinut situarea pe primul loc al entropiei cuvintelor finale.

Valoarea medie, pe vers, a indicatorului pentru estimarea redundanţei, este:

R = 0,775

rezultând că versurile au o redundanţă relativ mică.

„POHOD NA SIBIR”

Pentru început prezentăm câteva „mesaje disimulate”.

Începând cu prima literă al primului vers, din prima strofă, avem structura:

S (3) F (3) P (6) U (9) M (15) T (24) I

având la bază secvenţa fibonaciană: 3, 3, 6, 9, 15, 24, din care avem succesiunea S E P U M T I, rezultând expresia ŞI PUTEM.

Considerăm ultimul vers din strofa a doua:

„Mort cade părăsit”

25

şi numerotăm literele sale, reţinând literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând secvenţa: M O R C E S, din care rezultă cuvântul: CREMOS.

Începând cu a treia literă din al patrulea vers din strofa a treia, apare structura:

U (2) R (3) T (5) E (8) P

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8. Secvenţa care apare conduce la cuvântul: TRUPE.

Numerotăm literele ultimului vers din strofa a cincea şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, obţinând secvenţa: S A M A P U I din care rezultă expresia PUI MASA.

În primul şi al doilea vers din strofa a opta, apare structura:

A (2) M (2) L (2) A (2) O (2) I (2) U (2) R (2) A (2) L

din secvenţa de mai sus rezultă expresia O AM LA URALI.

Să considerăm ultima strofă a poeziei,

„Au fost! acum ei unde sânt? ... Un cârd de vulturi zboară Pe sus c-un răpide avânt Şi iute se coboară, Iar dintre brazi vine urlând, Urlând lupul flămând! ...”

26

Primele două litere din fiecare vers formează secvenţa: A U U N P E S I I A U R, din care, prin anagramare, se obţine expresia RUŞII NU AU APE.

Din cuvintele ultimului vers reţinem literele care ocupă rangurile 4 şi 5, rezultând secvenţa: A N U L M A, din care rezultă cuvântul: ANULĂM.

Începând cu prima literă din versul al treilea şi conţinând cu următoarele versuri, obţinem structura:

P (2) U (3) N (5) E (8) U (13) R (21) U

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21, din secvenţa care se obţine rezultă expresia RUPE UNU.


litere I, N E C U A, D O, S R

frecvenţe 11,81 8,66 7,08 6,69 6,29 5,51 3,93

Ă Î, P M L, T Ş G, Ţ B, H V F, Z

3,54 3,14 2,75 2,36 1,96 1,57 1,18 0,78 0,39


d = 24

Raportul „consoane – vocale” este.

C / V = 1,189


H (C I) = 4,168

27


litere R I T A E Ă U N, O M

frecvenţe 10 9,51 7,96 7,71 6,42 6,16 5,91 5,14 4,62

P D, S L C Î, Ţ G F B Z V H, Ş

3,85 3,59 3,34 3,08 2,82 2,31 1,79 1,28 1,02 0,77 0,51


d = 24


C / V = 1, 288

Entropia mulţimii:

H (C F) = 4,268

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane

litere E I R A N U C T L

frecvenţe 10,07 8,66 8,5 7,87 7,71 6,61 5,98 5,35 5,19

P D O S M Ă Î G

4,72 4,4 3,93 3,77 3,14 3 2,67 1,73

Ş B Ţ, Z V F H J

1,41 1,25 0,94 0,78 0,62 0,47 0,15


d = 25

28

Raportul „consoane – vocale”:

C / V = 1,334

Entropia mulţimii are valoarea:

H (C M) = 4,231

Cele trei entropii, în ordinea descrescătoare a valorilor, sunt ordonate astfel:

H (C F), H (C M), H (C I)

reţinând valoarea mare a entropiei cuvintelor finale, adică a rimelor.

În procente, cele 1278 de litere ale poeziei, sunt repartizate astfel în cele trei mulţimi:

I M F 20,26 49,68 30,43

Coeficientul lui Kendall, dând corelaţia dintre distribuţiile literelor între perechile formate cu cele trei mulţimi, are valorile:

perechi de mulţimi (I, F) (I, M) (M, F) R (K) 0,729 0,879 0,859

Valorile mari ale coeficientului R (K), arată că între cele trei mulţimi există o corelaţie strânsă, cea mai puternică legătură existând între mulţimea literelor cuvintelor iniţiale şi mulţimea cuvintelor mediane.

29

Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor este:

R = 0,775

deci mult mai mare ca R (100).

„PĂSTORII ŞI PLUGARII”

Din structura textului, printre altele, rezultă următoarele:

Două constatări privitoare la distribuţia substantivelor.

În primele patru versuri din strofa întâi avem structura:

dealuri (4) poiene (1) flori (5) păstori (6) turme

bazată pe secvenţa fibonaciană: 4, 1, 5, 6, rezultând că 62,5 % din substantive sunt distribuite fibonacian.

În ultimele patru versuri avem structura:

natură (1) buciumul (1) mână (1) fluiere (1) gură

care cuprinde tot 62,5 % din substantivele acestei părţi a strofei.

Numerotăm cuvintele din versurile 5 şi 6 din strofa a doua, apoi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21 şi obţinem secvenţa: B A R A L I A din care, prin anagramare, rezultă cuvântul: ARABILĂ.

30

Din versurile primei strofe reţinem literele ale căror ranguri în versuri formează structura: 2 2 1 1 2 2 1 1, obţinând secvenţa: R E P A R U C A, din care rezultă expresia AUR PE CAP.

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor iniţiale

litere I E A P, R O

frecvenţe 16,83 9,9 8,91 7,92 5,94

N, U, V C, L, S Ţ Ă, D, Î, J, T B, G, Ş

4,95 3,96 2,97 1,98 0,99


d = 21


C / V = 0,98

Entropia mulţimii este:

H (C I) = 4,004

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F), a cuvintelor finale

litere R I O E A, U N

frecvenţe 13,47 11,34 7,8 7,09 6,38 5,67

L T Ă, C, M , V Î, Ţ D, G, P, S, Z B, F, J

4,96 4,25 3,54 2,83 2,12 0,7

31


d = 23


C / V = 1,203


H (C F) = 4,176

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M), a cuvintelor medii

litere E, I A L, R C, O, V N T Ă D, Î

frecvenţe 10,9 6,78 6,26 5,56 7,13 5 4,17 3,82

S P M F, Ţ Z B, Ş X G, V H J

3,3 2,78 2,43 1,73 1,39 1,21 0,69 0,52 0,34 0,17


d = 26


C / V = 1,09

Entropia este:

H (C M) = 4,254

Cele 817 litere ale poeziei sunt partajate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel:

32

I M F 12,36 70,37 17,25

Cele trei entropii sunt ordonate astfel:

H (C M), H (C F), H (C I).

Coeficientul lui Kendall, R (K), pentru măsurarea corelaţiei între perechile de distribuţii ale literelor din cele trei mulţimi, are valorile:

perechi de mulţ. (I, F) (I, M) (F, M) R (K) 0,677 0,589 0,791

cea mai puternică corelaţie semnalându-se între mulţimile cuvintelor finale şi cuvintele medii.

Valoarea medie, pe vers, a coeficientului pentru compararea redundanţelor este:

R = 0,65

egală cu valoarea R (100).

„CUZA –VODĂ” (3/15 mai 1873)

Numerotăm literele celui de-al patrulea vers din a

doua strofă şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 obţinând cuvântul: PRIMII. Omitem următoarele şase litere, iar cele care urmează le numerotăm şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa

33

fibonaciană: 1, 2, 3, 5, obţinând cuvântul: CRAI. Deci am obţinut expresia PRIMII CRAI.

Reţinem primele două litere din versurile ultimei strofe S I S A S I P E, din care rezultă expresia ŞI PE SAŞI.


litere N I A, Ă, Ş S, T, U D, Î

frecvenţe 10,6 9,33 8 6,6 5,33

C, M, O E, L, P R, Ţ, V, Z

4 2,66 1,33


d = 20


C / V = 1,272


H (C I) = 4,082


litere E R I A, N T O

frecvenţe 17,61 13,63 10,8 6,81 5,11 4,54

Ă, C, M Î, S V D, L G, P, Ş B, H F, U

3,97 3,4 2,84 2,27 1,7 1,13 0,56

34

Numărul literelor distincte:

d = 22


C / V = 1,095


H (C F) = 3,948


litere E A I C, U N R T L S

frecvenţe 11,95 10,68 10,5 6,34 6,15 5,97 5,79 4,89 4,71

D Ă M, P O Î Ş F, G B, V, Z Ţ H

4,34 3,98 3,8 2,71 2 1,08 0,9 0,72 0,54 0,36


d = 24


C / V = 1,075


H (C M) = 4,122

Cele 803 litere ale poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:

35

I M F 9,33 68,74 21,91

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei

entropii sunt ordonate astfel:

H (C M), H (C I), H (C F)

Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru compararea redundanţelor are valoarea:

R = 0,651

egală cu valoarea R (100). Valorile coeficientului lui Kendall pentru perechile

de distribuţii sunt:

perechi de mulţimi (I, F) (I, M) (F, M) R (K) - 0,046 0,387 0,401

Valorile mici ale lui R (K) arată că, între perechile de mulţimi, corelaţiile sunt slabe.

„N. BĂLCESCU MURIND”

În versul al treilea din ultima strofă, avem structura:

S (2) E (2) R (2) E (2) U (2) T (2) I

din secvenţa rezultată se obţine cuvântul: REUŞITE. Se numerotează literele versul cinci din strofa a

patra şi reţinem literele ale căror numere de ordine

36

formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 rezultând succesiunea: S A M L I A, din care rezultă expresia MILA SA.

Din al cincilea vers din strofa a doua, avem structura:

S (2) U (2) L (4) A (6) T (10) O (16) I

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, 10, 16, iar din succesiunea de mai sus rezultă expresia O SALUŢI.

Din al patrulea vers din strofa a doua, începând cu a 3-a literă, avem structura:

A (3) N (5) M (8) U (13) E (21) S

bazată pe secvenţa fibonaciană: 3, 5, 8, 13, 21, iar din succesiunea de mai sus, rezultă cuvântul: SUMANE.


litere E I D U A, Ă N

frecvenţe 11,64 10,9 8,9 8,21 7,53 6,84

R Ş C, M L O, P, S F, Î, T, Ţ G, J, V, Z

5,47 4,79 4,1 3,42 2,73 1,36 0,68


d = 23


C / V = 1

37


H (C I) = 4,097


litere E R I Ă, O U A S

frecvenţe 13,97 11,1 9,67 7,16 6,81 6,09 5,37

M, N, T L D Î, P C, Z V B, J, Ş F

5,37 3,22 2,86 1,79

1,43 1,07 0,71 0,35


d = 22


C / V = 0,897

Entropia acestei mulţimi are valoarea:

H (C F) = 3,991


litere E A, U L R S I Ă, C D, N

frecvenţe 9,5 8,8 8,45 7,74 7,39 7,04 4,92 4,57

M, O T P Î F, G Z Ţ V Ş

3,87 3,16 2,81 2,46 1,76 1,4 1,05 0,7 0,35

38


d = 22


C / V = 1,201


H (C M) = 4,15

Cele 709 litere ale poeziei sunt repartizate în cele trei mulţimi, în procente, astfel:

I M F 20,59 40 39,35

În ordinea descrescătoare a valorilor, cele trei entropii sunt ordonate astfel:

H (C M), H (C I), H (C F)

Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între perechile de distribuţii are valorile:


se observă că, cea mai strânsă legătură se găseşte între mulţimea cuvintelor mediane şi mulţimea cuvintelor finale.

Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor are valoarea:

R = 0,782

39

„CÂNTIC HAIDUCESC”

În primul rând, reţinem câteva date privitoare la distribuţia substantivelor.

Astfel: dacă „s-au” respectiv „noapte-i” se numără fiecare ca două cuvinte, în prima strofă apare structura:

iarna (1) vara (2) pădurea (3) ziua (5) vieţii

în care numerele reprezintă numărul de cuvinte din text, care separă cuvintele din structură. Aceste numere formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5. Structura conţine 71,42 % din substantivele strofei, deci în acest procent substantivele au o distribuţie fibonaciană.

Mai mult, în primul vers avem 2 substantive, în al doilea 1 substantiv şi în al treilea 3 substantive, aceste numere formează secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3.

În strofa a patra, începând cu ultimul vers, şi parcurgând strofa circular, avem structura:

bani (2) călător (1) punga (3) şal

care are la bază secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3 şi conţine 80 % din substantivele strofei.

Începând cu ultimul vers din strofa a şasea şi parcurgând-o circular, în ipoteza că „te-ai” se numără ca două cuvinte, apare structura:

florile (2) vara (1) iarna (3) codru (4) vara

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3, 4 , care cuprinde toate substantivele strofei.

40

În ultima strofă, pe baza secvenţei fibonaciene 1, 1, 2 apare structura:

codrii (1) valea (1) vitejii (2) neferi

care conţine 66,6 % din substantivele strofei. În al treilea vers din a doua strofă, secvenţa

fibonaciană: 2, 3, 5, 8 conduce la structura:

F (2) A (3) R (5) S (8) E

din care rezultă cuvântul: FARSE. În primul vers din prima strofă, secvenţa

fibonaciană: 1, 1, 2, 3, 5, 8 conduce la structura:

I (1) R (1) A (2) N (3) R (5) E (8) A

din care rezultă expresia ARE RĂNI.


litere I Ă E A S C, Ş, U

frecvenţe 15,51 9,77 9,2 8 6,32 5,74

R D, L, N M F, O, T G V, Z Î, Ţ

5,17 4,59 2,87 2,29 1,72 1,14 0,57


d = 21


C / V = 0,955

41


H (C I) = 4,011


litere E R A C I Ă N, T U

frecvenţe 10,03 9 8,65 8,3 7,26 6,92 6,22 5,88

O S L D Î, V, M P F, G, H B, Ţ, Z Ş

5,53 4,49 3,8 2,76 2,42 2,07 1,03 0,69 0,34


d = 24


C / V = 1,14


H (C F) = 4,176


litere A I E R C N U D S M

frecvenţe 13,34 11,03 9,6 6,76 6,4 6,22 5,33 4,98 4,09 3,91

Ă L P O, T, V F G Ş Î, Z B H, J, Ţ

3,73 3,55 3,38 3,02 1,77 1,42 1,24 1,06 0,88 0,35

42


d = 25


C / V = 1,12


H (C, M) = 4,174

Cele 1025 litere sunt repartizate între cele trei mulţimi, în procente, astfel:

I M F 16,97 54,82 28,19

Cele trei mulţimi sunt ordonate astfel:

H (C F), H (C M), H (C I)

Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între perechile de distribuţii anterioare, are valorile:


Reţinem relaţia strânsă dintre mulţimile finale şi mediane.

Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţei versurilor are valoarea:

R = 0,723

43

„BALTA”

Câteva constatări legate de structura textului. În strofa a treia apare următoarea structură

conţinând substantive şi având la bază secvenţa fibonaciană: 4, 1, 5.

Stuhul (4) luntre (1) şerpii (5) floare

Având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, 10, în al doilea vers din a doua strofă apare structura:

C (2) I (2) S (4) E (6) P (10) R

din care rezultă cuvântul: PRECIS. În al doilea vers din strofa a doua apare structura:

C (2) U (3) R (5) S (8) E (13) A

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, iar din succesiunea obţinută, rezultă cuvântul: SURCEA.

Numerotăm cuvintele din al patrulea vers din a treia strofă, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultă secvenţa: I E S A N E, din care rezultă expresia E SANIE.

Din al treilea vers din strofa a patra avem structura:

C (4) A (5) S (6) T (7) R (8) I (9) I (10) E

din care se obţine succesiunea: C A S T R I I E şi apoi rezultă expresia EI STRICĂ.

44


litere I E A, R N, P T

frecvenţe 12,64 11,49 9,19 8,04 6,89

C, L D, Ş U B, Î, S Ă, Ţ, Z

5,77 4,59 3,44 2,29 1,14


d = 18


C / V = 1,485

Entropia acestei mulţimii este:

H (C I) = 3,871

Distribuţia literelor din mulţimea M (C F) a cuvintelor finale

litere E N, T I R A, O

frecvenţe 12,74 9,8 8,82 7,84 6,86

S, U D, L Ă, Î, M, P C F V Ş, Z

4,9 3,92 2,94 1,96 0,98


d = 20


C / V = 1,1702

45


H (C F) = 4,021


litere E I A, R U N L S O

frecvenţe 12,98 11,05 6,97 6,73 6,49 5,76 5,52 4,32

T C Ă Ş D P M Î B, V Ţ

4,8 4,08 3,6 3,36 3,12 2,88 2,4 1,68 1,44 1,2


d = 24


C / V = 1,11

Entropia mulţimii are valoarea

H (C M) = 4,192

Cele 605 litere ale poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel:

I M F 14,38 68,76 16,85


H (C M), H (C F), H (C I)

46

Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, are valorile:


Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor are valoarea:

R = 0,627

mai mică decât R (100).

„SFÂRŞIT DE TOAMNĂ”

În prima strofă avem următoarea succesiune a substantivelor:

caselor (3) rândunele (3) cuiburi (3) zile (3) cucoane

În strofa a treia, începând cu ultimul vers şi parcurgând strofa circular, pe baza secvenţei fibonaciene, 1, 1, 2, 3, 5, 8, apare următoarea succesiune de substantive:

nori (1) cârd (1) corbi (2) văzduh (3) părţi (5) ceruri (8) geruri

care conţine 53,84 % din substantivele strofei. Din primele două versuri ale strofei a patra, pe

baza secvenţei fibonaciene, 1, 3, 4, avem structura:

ziua (1) iarna (3) crivăţ (4) hornuri

47

care cuprinde 80 % din substantivele acestor versuri. Din al doilea vers din strofa a doua, folosind

secvenţa fibonaciană: 3, 5, 8, 13, 21, 34 se obţine succesiunea:

L (3) A (5) A (8) C (13) A (21) S (34) U

iar din secvenţa: L A A C A S U rezultă expresia AU CLASĂ. Din al patrulea vers, strofa a treia, apare structura:

T (3) E (3) I (3) E (3) B (3) R (3) I (3) R

din care rezultă expresia TREI BERI.


litere E, I A, U L, R C, N O, S, T Î, P Ă, B, D,

V, Z F, G, M, Ţ

frecvenţe 11,45 9,37 7,29 5,2 4,16 3,12 2,08 1,04


d = 22


C / V = 0,959


H (C I) = 4,096

48


litere R E I O C, N

frecvenţe 14,7 13,7 9,8 8,82 7,84

L Ă, T, U Z, D A, F, G, Î, S B, M, P, Ş, V

4,9 3,92 2,94 1,96 0,98


d = 22


C / V = 1,266


H (C F) = 3,961


litere I R E A U N C D T

frecvenţe 12,38 10,28 9,57 7,28 7 6,54 5,6 5,14 4,67

S L, O,

P Ă Î B G M, Ş, V, Z F, H Ţ J

4,43 3,5 3,03 2,33 1,86 1,63 1,4 0,7 0,46 0,23


d = 25

49


C / V = 1,217


H (C M) = 4,19

Literele poeziei, în procente, sunt repartizate astfel în cele trei mulţimi:

I M F 15,33 68,37 16,29


H (C M), H (C I), H (C F)

Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) pentru perechile de distribuţii din cele trei mulţimi are valorile:


de reţinut corelaţia strânsă între mulţimile, M (I C) şi M (C M).

Coeficientul mediu pentru compararea redundanţelor versurilor are valoarea:

R = 0,648


50

„CÂNTIC OSTĂŞESC”

Toate substantivele din prima strofă sunt cuprinse în următoarea structură:

român (2) stejarul (2) duşmani (2) moarte (2) armăsarul (2) glonţi

În strofa a cincea, 83,3 % dintre substantive sunt cuprinse în structura:

suflet (2) pală (2) şoim (4) duşmani (6) vestea

bazată pe secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6. Numerotăm cuvintele primei strofe începând cu

primul vers, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând secvenţa N E A D I L, din care rezultă expresia ÎN DEAL.

Numerotăm literele primului vers din a treia strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, obţinând succesiunea C I T I T A E S, din care rezultă expresia ÎS CITATE.

Numerotăm literele strofei a cincea, începând cu primul vers, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, obţinând succesiunea C U A M S T A M, din care rezultă expresia ACUM STĂM.

51


litere A, I C R Ă, E Î, S, Ş G, N D, L, M, U

B, O, P, Ţ

frecvenţe 15,18 11,39 7,59 6,32 5,06 3,79 2,53 1,26


d = 19


C / V = 0,92


H (C I) = 3,842


litere E A, Ă U M, Z N C, I, T

frecvenţe 15,52 9,31 8,07 7,45 6,21 4,34

R, S L, O, V D, H, P Î, Ş

3,72 3,1 1,86 0,62


d = 20


C / V = 0,987

52


H (C I) = 3,982


litere I A N E M C Ă, D

frecvenţe 13,24 11,1 10,25 9,4 7,69 7,26 5,12

U L, O, R, Ş, T S, V F, Ţ G, P B, Î, J

4,27 2,99 2,56 1,7 0,85 0,42


d = 23


C / V = 1,146


H (C M) = 4,04

Repartizarea literelor, în procente, în cele trei mulţimi este următoarea:

I M F 16,6 49,36 33,96

Cele trei entropii, în ordinea descrescătoare a valorilor sunt ordonate astfel:

H (C M), H (C F), H (C I)

53

Valorile coeficientului de corelaţie al rangurilor (Kendall) între distribuţiile literelor dintre perechile de mulţimi, sunt următoarele:


Valoarea maximă a coeficientului R (K) este egală cu 1 (unu) şi deci, din valorile de mai sus, rezultă că există o corelaţie foarte slabă între cele trei distribuţii.

Valoarea coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor este:

R = 0,725

deci redundanţa medie a versurilor este relativ mică.

„UNOR CRITICI”

Reproducem ultima strofă a poeziei, din care rezultă modestia autorului, realismul cu care accepta talentul altor poeţi, spre binele ţării, chiar dacă aceştia urmau să-l depăşească, lipsa lui de invidie:

„E unul care cântă mai dulce decât mine? Cu-atât mai bine ţării, şi lui cu-atât mai bine. Apuce înainte s-ajungă cât mai sus, La răsăritu-i falnic se-nchină-al meu apus, Iar voi, care asupra-mi săgeţi tocite trageţi, Cântaţi, dacă se poate, fiţi buni şi nu mai rageţi!”

54

Primele litere din versurile de mai sus formează expresia E CALIC.

Din primul vers apare structura:

E (3) L (3) E (3) T (3) I

din care rezultă cuvântul: ELITE. Numerotăm literele ultimului vers din această

strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea: C I N A D E T R, din care rezultă expresia DIN CARTE.

Începând cu a 24-a literă din primul vers al acestei strofe, şi continuând cu al doilea vers, avem structura:

E (3) M I N E C U (3) T

Dacă din rangul din alfabet al literei T, adică 20 scădem o unitate obţinem numărul 19 care este rangul din alfabet al literei S. Atunci secvenţa de mai sus o descifrăm cu cheia, (0, 0, 0, 0, 0, 0, 0, -1) şi obţinem:

E M I N E C U T 0 0 0 0 0 0 0 -1 E M I N E C U S

secvenţa finală este o anagramă a numelui EMINESCU. Numerotăm literele versului al doilea din a treia

strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, acestea formează succesiunea: C E N R C A I A, din care, prin anagramare, rezultă expresia AI CANCER sau cuvântul: ÎNCEARCĂ.

55

Distribuţia literelor din mulţime, M (C I), a cuvintelor iniţiale

litere I A E C N, R, T

frecvenţe 11,9 10,3 8,73 7,14 6,34

L, O, D Î, U Ş P, Ţ, V G, M, S Ă, H

5,5 4,76 3,17 2,38 1,58 0,79


d = 21


C / V = 1,135


H (C I) = 4,093


litere I E R A, T, U N L, M, S

frecvenţe 15,5 13,2 9,8 6,9 5,74 5,17

P C Ă O G, Î, Ş Ţ B, D, F, H, V, Z

4,6 2,87 2,3 1,7 1,4 0,57


d = 24


C / V = 1,096

56


H (C F) = 3,961

Distribuţia literelor din mulţimea M (C M) a cuvintelor mediane

litere E A, I N R T C U Ă M

frecvenţe 11,37 10,81 7,16 7,02 6,74 6,46 5,89 4 3,8

L, S D, Î O P Ş F, Ţ, V G B H J

3,65 2,66 2,38 1,82 1,68 1,54 1,12 0,84 0,56 0,14


d = 24


C / V = 1,081


H (C F) = 4,147

Cele 1012 litere ale poeziei sunt repartizate astfel: în procente, între cele trei mulţimi:

I M F 12,45 70,35 17,19

În ordinea descrescătoare a valorilor cele trei entropii sunt ordonate astfel:

H (C M), H (C I), H (C F)

57

Valorile coeficientului lui Kendall între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi sunt:


Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţei versurilor este:

R = 0,624


„LACRIMIOARE”

Câteva „mesaje disimulate”. Numerotăm literele primului vers din prima strofă,

şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55. În final, obţinem secvenţa: M U L E O C M I I.

Din rangul din alfabet al celei de-a opta litere, deci I scădem 8, rezultând numărul 1, care este rangul din alfabet al literei A, şi secvenţa de mai sus devine M U L E O C M A I, din care rezultă expresia O LUME MICĂ.

Din al doilea vers al strofei a doua, avem structura:

P (2) A (2) N (2) I (2) E

din care rezultă cuvântul: PÂINE. În al treilea vers din prima strofă avem structura:

D (3) A (3) M (3) L (3) I (3) A (3) A

din care rezultă cuvântul: MALADIA.

58

Din al doilea vers din strofa a treia, avem structura:

C (2) U (2) T (2) I (2) I

rezultând cuvântul: CUTII. Reţinem literele finale ale cuvintelor din al doilea

vers, şi următorul, din strofa a doua, obţinând secvenţa: E T N R E D N E E A din care rezultă expresia TEREN DE NEA.

Cele patru substantive din versurile, 3, 4, 5 din prima strofă, formează structura:

lăcrămioare (1) lume (2) floare (3) nume

având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3. Cele patru substantive din primele două versuri din

strofa a doua formează structura:

lacrimi (1) îngeri (1) pământ (1) cer

Din versurile primei strofe reţinem literele ale căror ranguri formează schema, 2, 1, 2, 1, 2, rezultă cuvântul: UMANI.

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I), a cuvintelor

iniţiale

litere A E, R I, T L, O M, N Ă, C, D, F, S, U

B, P, V

Î, Ş, Ţ, Z

frecvenţe 14,86 10,81 8,1 6,75 5,4 4,05 2,7 1,35


d = 22

59


C / V = 1


H (C I) = 3,631


litere

E R L, T A, I M Ă, C G, O,

U N, S

B, Î, P, Ş

frecvenţe 21,16 11,67 7,29 5,83 5,1 4,37 3,64 2,91 2,18


d = 20


C / V = 1,14


H (C F) = 3,889


litere E I C L, R A, N, U D, O, T

frecvenţe 13,15 11,05 6,84 6,31 5,78 4,73

S, V M F, Î Ă, P Ţ B, G, Ş

4,21 3,68 2,63 2,1 1,57 0,52

60


d = 22


C / V = 1,209


H (C M) = 4,131

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel:

I M F 17,96 46,11 33,25


H (C M), H (C F), H (C I)

Valorile coeficientului lui Kendall, pentru perechile de distribuţii sunt:


Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor versurilor este:

R = 0,644


61

„HORA UNIREI – 1857”

În al doilea vers din strofa a şaptea, avem următorul ciclu format din substantive:

sorbire (3) drumul (4) hotare (7) sorbire

având la bază secvenţa fibonaciană. Din al treilea vers al acestei strofe, avem structura:

C (5) R (8) U (13) A (21) D

pe baza secvenţei fibonaciene, 5, 8, 13, 21, din care rezultă cuvântul: CRUDĂ.

În ultima strofă, dacă cratima se numără ca două cuvinte, pe baza secvenţei fibonaciene, 2, 2, 4, substantivele sunt cuprinse în următoarea structură:

soare (2) zi (2) hora (4) câmpie

Din al doilea vers al strofei a doua, începând cu a cincea literă, avem structura:

A (3) M (3) A (3) R (3) T (3) O (3) N

din care rezultă cuvântul: MARATON.


litere I A, E N Î D

frecvenţe 12,5 10 9,16 6,6 5,83

O, R A, C, M, T P, S, Ş U, V H, L B

5 4,16 3,3 2,5 1,6 0,83

62


d = 20


C / V = 1,264


H (C I) = 4,066


litere E R Ă I M A, N

frecvenţe 16,31 13,15 8,42 7,36 6,84 6,31

O T, U S C, F B, Î, P, Ţ L Ş D, G, H, V

4,73 4,21 3,68 2,63 2,1 1,57 1,05 0,52


d = 23


C / V = 1,021


H (C F) = 3,998


litere I N U A, E, O T Ă M, R D

frecvenţe 10 8,7 7,74 7,09 6,12 5,8 5,48 4,83

63

S C, L Î Ş, V F, P H Z Ţ B

4,19 3,87 2,25 1,93 1,61 1,29 0,96 0,64 0,32


d = 23


C / V = 1,23


H (C M) = 4,206

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi astfel:

I M F 23,52 60,78 37,25


H (C M), H (C I), H (C F)

Valorile coeficientului lui Kendall, pentru perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, sunt,


Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţei versurilor este:

R = 0,740

mai mare decât R (100).

64

„MOLDOVA ÎN 1857”

Poezie este un rechizitoriu, dur, la adresa duşmanilor UNIRII.

„În zadar cearcă ei să ridice Un zid pe Milcov, despărţitor. Cădea-va zidul, şi tu, ferice Vei fi unită cu a ta sor’.”

Supărarea sa la adresa celor care s-au opus Unirii, se accentuează pe parcursul poeziei, culminând cu blestemul la adresa lor:

„Blăstemul ţării tunând să cadă Pe capul vostru nelegiuit! Blăstem şi ură! ... Lumea să vadă Cât rău în lume aţi făptuit!”

Câteva „mesaje disimulate” În al treilea vers din a 17-a strofă, pe baza secvenţei

fibonaciene, 1, 2, 3, 5, 8, 13, avem structura:

V (1) I (2) U (3) A (5) S (8) T (13) I

din care rezultă expresia ŞTIU VIA. Numerotăm cuvintele din a 19-a strofă, apoi

reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, şi obţinem, în final, succesiunea: L I D A U A T din care rezultă cuvântul: DILUATĂ sau expresia DATA LUI.

Din al treilea vers din prima strofă, pe baza secvenţei fibonaciene 2, 3, 5, 8, avem structura:

65

L (2) A (3) P (5) R (8) E

din care rezultă cuvântul: PERLA.


litere I U C, N A, D Î, P

frecvenţe 11,1 10,4 9,8 5,8 5,22

Ă, M, R E L, Ş, T O, S H F, G, Ţ, V

4,57 3,92 3,26 2,61 1,3 0,65


d = 22


C / V = 1,283


H (C I) = 4,101

Distribuţia literelor în mulţimea M (C F), a cuvintelor finale

litere I E, R, T Ă N U A

frecvenţe 13,15 11,57 11,05 8,94 7,89 6,31

P M, O, S D C, L, Ş Î, V B, F, G J, Z H, Ţ

5,26 4,73 3,15 2,63 2,1 1,57 1,05 0,52

66


d = 25


C / V = 0,759


H (C F) = 2,955

Distribuţia literelor în mulţimea, M (C M), a cuvintelor mediane

litere E I A U T C, L, N R Ă, O M

frecvenţe 10,68 10,34 9,13 7,58 6,89 6,03 5,63 3,96 3,44

D S Î P,V F Ş G B H Z J

3,1 2,75 2,06 1,89 1,72 1,37 1,2 1,03 0,68 0,51 0,17


d = 25


C / V = 1,093


H (C M) = 4,223

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi, astfel:

I M F 16,57 62,83 20,58

67


H (C M), H (C I), H (C F)

Valorile coeficientului de corelaţie (Kendall) între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi sunt:



R = 0,723

„ZBURĂTORUL”

Câteva curiozităţi. Substantivele din versurile, 1, 2, 3, din strofa a

doua, în proporţie de 80 %, sunt cuprinse în structura:

fragii (2) poală (4) mână (6) gură

Substantivele din versurile, 3, 4, 5, 6 sunt cuprinse în totalitate în structura:

mărgică (2) sărutare (1) sân (3) salbă (4) dor (7) salbă (11) mărgică

dacă cratimele se numără ca două cuvinte, structura are la bază secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3, 4, 7, 11.

68

Din versurile strofei a patra reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2, rezultând secvenţa: A C I L E S P, din care rezultă cuvântul: SPECIAL.

Din versul 5, strofa a patra avem structura:

P (2) I (2) R (2) A (2) T

din care rezultă cuvântul: PIRAT sau RĂPIT. Numerotăm literele versului şase din strofa a patra,

şi reţinem pe acelea ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, se obţine cuvântul SALATĂ.

Din versurile strofei a cincea reţinem literele ale căror ranguri formează secvenţa: 1, 2, 2, 1, 2, 2, 1, 2 şi se obţine cuvântul: ALADINUL.

Numerotăm cuvintele strofei a cincea şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13 şi obţinem secvenţa: L L O U R E din care rezultă expresia E ROLUL.


litere A N, U Ă I L E, R

frecvenţe 10,25 9,23 8,7 7,7 7,17 5,12

C, S D, T O Î, P G, Ş B, F M, Z

4,61 4,1 3,58 3,07 2,56 1,53 1,02


d = 21

69


C / V = 1,096


H (C I) = 4,139


litere Ă R E U A T N

frecvenţe 12,2 10,62 10,23 7,87 6,69 6,29 5,9

I, L C S, O D, G M, P B, V, Z F, Î, Ş, Ţ H

5,51 5,11 3,54 2,36 1,96 1,57 0,78 0,39


d = 24


C / V = 1,134


H (C F) = 4,128


litere E I C A L N U Ă D, P, S

frecvenţe 11 8,86 8,25 7,64 7,33 7,03 6,11 4,58 4,28

R, Î O G Ş, T F, M B, Z Ţ V H

3,97 3,66 2,44 2,14 1,83 1,22 0,91 0,61 0,3

70


d = 24


C / V = 1,18


H (C M) = 4,237

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, în cele trei mulţimi astfel:

I M F 25,12 42,13 32,73

Cele trei entropii sunt ordonate, în ordinea descrescătoare a valorilor astfel:

H (C M), H (C I), H (C F).

Coeficientul lui Kendall între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile:


Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţelor versurilor, are valoarea:

R = 0,725


71

„BUCOVINA”

Din versurile strofei a doua, reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 1, 2, 1, 2, 1, 2, 1, 2 şi obţinem secvenţa T A C T E R S U, din care rezultă expresia TREC SATU.

Din versurile strofei a treia, reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 1, 2, 1, 2, 2, 1, 2, 1 şi obţinem secvenţa: D I C A A S E M, din care rezultă expresia AŞA MEDIC.

În al patrulea vers din strofa a patra apare structura:

D (2) A (2) N (2) L (2) U (2) C (2) E

din care obţinem cuvântul: DECANUL. Numerotăm literele celui de-al cincilea vers din a

treia strofă şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 De aici obţinem succesiunea: N A S E I T A T, din care rezultă cuvântul: ÎNSETAT.

Numerotăm cuvintele din a patra strofă, începând cu al patrulea vers, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând succesiunea: A L U E R I, din care rezultă expresia LEI – AUR.

Din versurile strofei a treia, reţinem literele ale căror ranguri formează structura: 2, 2, 2, 2, 1, 1, 1, 1 şi rezultă secvenţa U I U A N S D M, din care obţinem expresia DU-I SUMAN.

72


litere E C, U A, I L, R, T

frecvenţe 13,1 11,47 9 4,91

N Ă, D, P B, S, Ş, V F, H, Î, M Z

4,09 3,27 2,45 1,63 0,81


d = 21


C / V = 1,103


H (C I) = 4,017


litere I, R E, O Ă T, U N, S L

frecvenţe 11,8 9,9 5,94 5,44 4,95 4,45

C M, P A, D, F V B, Î, Ş G Z

3,96 2,97 2,47 1,98 1,48 0,99 0,49


d = 22


C / V = 1,126

73


H (C F) = 4,09


litere I E T C R N

frecvenţe 13,3 12,5 9,16 8,33 7,5 6,6

A, Î, L, U D, O, P M Ă, G, Ş B, F, H, S, V, Z

5 3,3 2,5 1,66 0,83


d = 23


C / V = 1,181


H (C M) = 4,05

Literele poeziei, în procente, sunt repartizate între cele trei mulţimi astfel:

I M F 27,45 27,02 45,49


H (C F), H (C M), H (C I)

74

Coeficientul de corelaţie (Kendall) între perechile de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile:



R = 0,846

deci versurile au o redundanţă mică.

„HORA DOBROGEANĂ”

Literele iniţiale ale versurilor din strofa a doua, formează secvenţa: D A T A C E V I, este vorba de primele două litere, din care rezultă expresiile: VITA CADE sau CA DEVIAT.

În prima strofă, 66,6 % dintre substantive sunt cuprinse în structura:

Dobrogea (2) soare (2) marea (4) jalea (6) Dobrogea

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6. În strofa a patra, 71,4 % dintre substantive sunt

cuprinse în structura:

carpaţii (2) câmpii (1) bogăţii (3) mână (4) bădiţă

bazată pe secvenţa fibonaciană: 2, 1, 3, 4.

75

Începând cu primul vers din ultima strofă, avem structura:

S (2) A (2) R (2) O (2) I (2) T (2) R (2) A (2) M

din care rezultă expresiile: ŞATRĂ – ROMI sau ORAŞ MĂRIT.

Numerotăm literele din al doilea vers din a treia strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, obţinând succesiunea S A L U I M T E A, din care rezultă expresia UMILĂ STEA.

Din versurile strofei a doua reţinem literele ale căror ranguri formează secvenţa: 1, 2, 1, 2 obţinând cuvântul: DACI.

Numerotăm literele celui de-al doilea vers din a treia strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 şi obţinem succesiunea: S A L U I M T E, din care rezultă expresia E SAT UMIL.

Distribuţia literelor din mulţimea M (C I) a cuvintelor iniţiale

litere A E I R M N

frecvenţe 13,95 10 9,3 8,52 6,97 5,42

A, C D, O, U L, P, T Ş, Ţ, V Î, G, S B, F, H

4,65 3,87 3,1 2,32 1,55 0,77


d = 23

76


C / V = 1,114


H (C I) = 4,204


litere A E I N Ă, R L M

frecvenţe 12,28 10,52 8,7 8,2 7 6,43 5,26

O S T B, C, Î, Ţ G Ş D, P, U, V F, H, Z

4,67 4 3,5 2,92 2,33 1,75 1,16 0,58


d = 24


C / V = 1,11


H (C F) = 4,155


litere A E I R Ă, N D, M

frecvenţe 11,15 10,7 10,3 7,85 6,19 5,78

C, U L, P Î, O, S F T, Ţ, V B, H, J, Ş

4,13 3,75 3,3 2,47 2,06 0,41

77


d = 23


C / V = 1,033


H (C M) = 4,131

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel

I M F 23,8 44,64 31,54

Cele trei entropii sunt ordonate astfel: în ordinea descrescătoare a valorilor:

H (C I), H (C F), H (C M)

Coeficientul lui Kendall, de corelaţie al rangurilor între distribuţiile corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile:


De reţinut corelaţia strânsă între mulţimile I şi M. Valoarea medie pe vers a indicatorului pentru

compararea redundanţelor versurilor este:

R = 0,730

mai mare ca R (100).

78

„CONCERTUL ÎN LUNCĂ”

În al treilea vers din prima strofă avem structura:

C (2) A (3) L (5) N (8) E (13) A (21) R

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21 din care rezultă succesiunea: C A L N E A R din care, prin anagramare, rezultă expresiile: LA CERNA sau CER LÂNĂ.

Numerotăm cuvintele din strofa a şaptea, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea E G N E E R R A din care rezultă cuvântul: REGENERA sau expresia GENE RARE.

În al doilea vers din strofa a II-a, apare structura

T (2) I (2) M (2) I (2) S (2) P (2) R (2) I (2) A (2) I

din care rezultă expresia PRIMII PAŞI. Din versurile ultimei strofe reţinem primele lor

două litere, adică: P E T A L U M A, din care rezultă expresia LUPTA MEA.

Reţinem literele finale ale cuvintelor din ultimul vers al ultimei strofe, obţinând secvenţa: L R S A A E S E A E, din care se obţine expresia ALESE SEARA.


litere I E A L, R N T O, U Ă

frecvenţe 13,58 10 7,66 6,96 6,62 6,27 4,87 4,52

C D Î P, Ş Ţ M, S B, F, G V J, Z

3,83 3,48 3,13 2,78 2,09 1,74 1,39 1,04 0,34

79


d = 24


C / V = 1,05


H (C I) = 4,182

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C F) a cuvintelor finale

litere E R I A Ă U L N M

frecvenţe 15,22 11,02 9,18 8,39 6,29 5,77 5,51 5,24 4,72

O T P, S D C F, B Î G, V Z Ş, Ţ

4,46 4,19 2,8 2,62 2,36 1,83 1,57 1,04 0,78 0,52


d = 23


C / V = 0,963


H (C F) = 4,065

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C M) a cuvintelor mediane

80

litere E I R N A U L

frecvenţe 12,2 9,38 8,3 7,96 7,69 6,75 5,13

C T Ă, D O S P Î M

5,06

4,86 4,11 4,05 3,3 3,17 2,63 1,95

G Ş F B V Ţ Z H J

1,75 1,48 1,41 1,21 1 0,94 0,67 0,6 0,06


d = 25


C / V = 1,134


H (C M) = 4,207

Cele 2149 litere ale poeziei, sunt repartizate în cele trei mulţimi, în procente, astfel:

I M F 13,35 68,91 17,72

Cele trei entropii, în ordinea valorilor, sunt ordonate astfel:

H (C M ), H (C I), H (C F)

Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall) între perechile de distribuţii din cele trei mulţimi este:


81

Ţinând cont că valoarea maximă a lui R (K) este egală cu 1 (unu), rezultă că, între cele trei distribuţii corelaţiile sunt foarte strânse, cu deosebire între mulţimile, I şi M.

Valoarea medie a coeficientului pentru compararea redundanţei versurilor, este:

R = 0,653

„MEZUL IERNEI”

Primele două litere din versurile strofei a patra, formează secvenţa: T O N I D A E U din care rezultă expresia TUNDEA OI.

Din al doilea vers al strofei a doua, avem structura:

C (1) I (2) L (3) E (5) N (8) P (13) E

având la bază secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, din care rezultă expresia CE E PLIN sau CE PELIN.

Numerotăm literele versului al doilea din strofa a patra, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, rezultând succesiunea: N I C U B A, din care rezultă cuvântul BUNICA sau expresia CU BANI.

Distribuţia literelor din mulţimea, M (C I) a cuvintelor iniţiale

litere E, I, N, U A, R D, L, T C, Î, M, O F, P, S, Ş, Ţ

frecvenţe 12,06 6,89 5,17 3,44 1,72

82


d = 18


C / V = 1


H (C I) = 3,844


litere I T A O, S E, N R

frecvenţe 13,11 9,83 9 8,19 7,35 6,55

Ă L C M, P G, U Î F, Ţ, Z

5,73 4,91 4,09 3,27 2,45 1,63 0,81


d = 19


C / V = 1,103


H (C F) = 3,927


litere E A I N R U L Ă

frecvenţe 10,92 9,73 8,78 7,83 7,12 6,65 5,93 5,46

83

C, T D P, S Î, M, O F, Ţ, Z B, G V H, Ş J

4,98 4,03 3,8 2,37 1,42 1,18 0,95 0,47 0,23


d = 25


C / V = 1,158


H (C M) = 4,206

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între cele trei mulţimi, astfel:

I M F 9,65 70,04 20,29


H (C M), H (C F), H (C I)

Coeficientul lui Kendall pentru perechile de distribuţii, corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile:



R = 0,628


84

„DORUL DE MARE„

Câteva mesaje disimulate. Literele iniţiale ale versurilor din strofa a treia

formează secvenţa: D C I A din care rezultă cuvântul: DACI.

Numerotăm literele versului 3 şi 4 din strofa a treia, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34 şi obţinem succesiunea: I N P E C A U R, din care rezultă expresiile: URNE PICĂ sau ÎN PERUCĂ.

În strofa a şasea apare următorul ciclu format din substantive:

Veneţia (2) rai (3) gondola (5) Veneţia

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5. Numerotăm literele versului al doilea din strofa a

şasea şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea: R A I E C T O, din care rezultă cuvântul: ACTORIE.

Din al treilea vers din strofa a opta avem structura:

S (2) U (2) I (4) R (6) A

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 2, 4, 6, din care rezultă cuvântul: RUSIA.

Numerotăm literele versului al treilea, din strofa a 12-a şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, obţinând

85

succesiunea C A O L R I, din care rezultă cuvântul: CORALI.


litere E A, N D U R I, S

frecvenţe 9,84 9,32 8,29 6,73 6,21 5,69

C, Î Ă, L Ş M, O, P T Z B, F, H, V

5,18 4,66 4,14 3,1 2,59 1,03 0,51


d = 22


C / V = 1,244


H (C I) = 4,124


litere R E A T Ă I N, O L C

frecvenţe 12,02 9,97 9,38 8,21 7,91 7 6,45 5,27 4,1

U P, S D F, M V, Î B Ş G, H, Z J

3,81 3,22 2,34 1,75 1,46 1,17 0,87 0,58 0,29


d = 24

86


C / V = 1,171


H (C F) = 4,101


litere E A L I N R U C D, O

frecvenţe 14,6 9,24 8,75 7,78 7,54 6,81 6,08 4,86 4,62

T Ă M, S F, P V G, Î B, Z Ţ H, Ş

3,4 3,16 2,67 2,43 1,7 1,45 0,97 0,72 0,48

Literele poeziei sunt repartizate, în procente, între

cele trei mulţimi, astfel:

I M F 20,42 43,49 36,08


H (C M), H (C I), H (C F)

Coeficientul de corelaţie al rangurilor (Kendall), pentru perechile de distribuţii, are valorile:


Coeficientul pentru compararea redundanţei versurilor are valoarea medie:

87

R = 0,752

mai mare ca valoarea R (100).

„CÂNTICUL MARGARITEI”

Literele finale ale cuvintelor din ultimul vers al poeziei formează secvenţa: A E A R L U din care rezultă expresia A RELUA.

Primele două litere ale versurilor din a treia strofă, formează secvenţa: A U C E C A T A A C P E, din care rezultă expresia CE AU CA PĂCATE.

Numerotăm literele celui de-al doilea vers din a patra strofă, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, obţinând succesiunea: D O A M L A E din care rezultă expresia A MODELA.

În cinci din cele şase strofe ale poeziei, versurile cinci şi şase, se repetă:

„Acolo-m e dorul, acolo mă vreu; Pe-ale tale braţe du-mă, dragul meu!”

Numerotăm literele celui de-al doilea vers de mai sus, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, rezultând succesiunea: P E A E L T A din care rezultă expresia APE LATE sau ALTE APE.

Din primul dintre versurile de mai sus, reţinem primele litere ale cuvintelor şi obţinem secvenţa: A E D A M V, din care rezultă expresia DA, AVEM sau DE VAMĂ.

88

Distribuţia literelor din mulţimea M (C I) a cuvintelor iniţiale

litere A E I L C, O N, U

frecvenţe 14,13 13,58 9,23 8,15 7 6,52

D M P, T Ă, R Z Î F, G, S, Ş, V

5,43 4,89 3,26 2,71 1,63 1,08 0,54


d = 21


C / V = 0,84


H (C I) = 3,939


litere E U R I M N A

frecvenţe 15,89 13,3 12,3 10,25 6,1 5,64 4,61

C, S, V L, T O B, F G, Î, P Ă, D, Ş Z

3,58 3,07 2,56 2,05 1,53 1,02 0,51


d = 22


C / V = 1,031

89


H (C F) = 3,92


litere E A L R U D I O N

frecvenţe 12,96 9,93 9 8,92 6,73 6,39 5,89 4,88 4,71

Ă, C T M, S B G, V F, Î, P Ţ Z Ş H

4,37 3,53 3,36 1,85 1,51 1,34 1,17 0,67 0,5 0,16


d = 24


C / V = 1,167


H (C M) = 4,131


I M F 18,91 61,04 20,06


H (C M), H (C I), H (C F)

90

Coeficientul lui Kendall, pentru perechile de distribuţii, corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile:


Valoarea medie a indicatorului pentru compararea redundanţelor este:

R = 0,679


„SECERIŞUL”

Primele două litere de la începutul versurilor primei strofe formează secvenţa: C I P E A E P R din care, prin anagramare,, rezultă expresiile: PARE EPIC, respectiv A PRICEPE.

Primele două litere ale versurilor din a treia strofă, formează secvenţa: S E P R I A S E, din care rezultă expresia SE SPERIA.

Numerotăm cuvintele strofei a doua, şi reţinem literele finale ale cuvintelor ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, obţinând secvenţa: N L N I T A E U din care rezultă expresia E UN LATIN sau NU LA TINE.

În strofa a treia, începând cu primul vers, apare structura:

S (2) E (3) C (5) U (8) M (13) L (21) I (34) I

91

având la bază secvenţa fibonaciană: 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34. Din literele structurii rezultă expresia ŞI CE UMIL.

Distribuţia literelor din mulţimea M (C I) a cuvintelor

iniţiale

litere E I A P, R C, L Î, Ţ D ,N,

O, S, T F, M, U, Z

frecvenţe 21,91 10,9 9,58 8,21 6,84 4,1 2,73 1,36


d = 18


C / V = 0,972


H (C I) = 3,708


litere R O A E, I U

frecvenţe 17,9 10,5 9,47 8,42 7,36

Ă T S C, M D, Î, N, Ţ B, H, J, L, P, Ş, Z

6,31 5,26 4,2 3,15 2,1 1,05


d = 22

92


C / V = 0,9


H = 3,929


litere E I U N R A Ă D, L frecvenţe 10,18 9,04 8,59 8,37 7,91 7 6,1 5,42

C, T P, S Î, O F Ş M G B V H

4,97 3,39 3,16 2,26 2,03 1,8 1,35 0,67 0,45 0,22


d = 22


C / V = 1,114


H (C M) = 4,14


I M F 11,96 72,45 15,57


H (C M), H (C F), H (C I)

93

Coeficientul de corelaţie (Kendall) al perechilor de distribuţii corespunzătoare celor trei mulţimi, are valorile:


Valoarea medie a coeficientului de comparare a redundanţelor versurilor este:

R = 0,591

valoarea medie mai mică decât R (100).

„URSIŢII”

În prima strofă, 83,3 % dintre substantive sunt cuprinse în următoarea structură simetrică:

vale (1) fântână (1) fete (1) lână (1) lână

În strofa a doua, 80 % dintre substantive sunt cuprinse în structura simetrică:

vânt (1) seară (1) ogorul (1) săcară

Din versurile strofei a 13-a, reţinem primele două litere şi obţinem secvenţa: A C I N S A C E din care, prin anagramare, rezultă expresiile: CE ŞICANĂ, sau ÎN CE CASĂ.

Din strofa a patra, primele două litere ale versurilor formează secvenţa: C U P R D E I N din care rezultă cuvântul: CUPRINDE.

94

Numerotăm literele din strofa a şasea, începând cu primul vers, şi reţinem literele ale căror numere de ordine formează secvenţa fibonaciană: 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, rezultând succesiunea: C E L U R A G A, din care rezultă expresia CA REGULĂ.


litere A C, I, U E N L D

frecvenţe 10,71 10,26 8,92 7,14 5,8 5,35

Ă, Î, O, R P, Ş, T M S Z B, V H

3,57 3,12 2,23 1,78 1,33 0,89 0,44


d = 21


C / V = 0,96


H (C I) = 4,027


litere E, I Ă N, T A U R

frecvenţe 8,77 8,52 8,27 7,26 6 5,51

C, L, M Î, S D O P F, Ţ B, G, Ş, V, Z

4 3,5 3,25 2,5 2,25 2 1

95


d = 23


C / V = 1,204


H (C F) = 4,036


litere E I U R A, N C L T D

frecvenţe 15,12 9,45 7,9 7 6,35 5,67 5,49 4,81 4,46

S O P Ă Î V M

3,78 3,6 3,09 2,92 2,57 2,4 2,23

Ş Ţ B, G H F Z

1,54 1,37 1,2 1,03 0,68 0,51


d = 24


C / V = 1,086


H (C M) = 4,128

Cele 1205 litere ale poeziei sunt repartizate între cele trei mulţimi, în procente, astfel:

96

I M F 18,58 48,29 33,11

Coeficientul lui Kendall de corelaţie între perechile de distribuţii, are valorile:


Pentru calcularea numărului mediu de litere distincte ale versurilor poeziilor analizate, am selectat aleator 330 segmente de câte 10, 20 şi 30 de litere consecutive, pentru fiecare lot am calculat (mai precis, măsurat) numărul mediu al literelor distincte, după care am ajustat aceste valori cu ajutorul funcţiei d (N) prezentată în cuvântul introductiv, găsind pentru constanta multiplicativă A (0) valoarea A (0) = 25,8. Rezultatele sunt următoarele:

lungimi 10 20 30 val mas. 8,17 12,51 16,21 d (N) 7,32 12,56 16,33 diferenţe 0,85 0,05 0,12

Diferenţele mici dintre valorile măsurate şi cele calculate, arată că funcţia d (N) este potrivită pentru ajustare.

97

CÂTEVA CONCLUZII

O parte dintre rezultatele anterioare, le vom compara cu indicatorii corespondenţi obţinuţi pentru poeziile eminesciene.

Astfel: am comparat procentele literelor cuprinse în cuvintele iniţiale ale versurilor şi în cele finale, deci în rime, entropiile rimelor şi valorile medii ale indicatorului R, pentru compararea redundanţelor versurilor.

Rezultatele comparative sunt următoarele:

indicatori I F H (CF) R

Alecsandri 17,87 24,65 4,025 0,699

Eminescu 20,43 26,8 3,876 0,728

Rezultă, printre altele, că redundanţa medie a

versurilor eminesciene este mai mică decât redundanţa medie a versurilor lui Alecsandri, precum şi faptul că, rimele eminesciene sunt mai „bogate” decât acelea ale poeziilor lui Alecsandri.

Referitor la ordonarea valorilor entropiilor corespunzătoare celor trei mulţimi, după primul, al doilea, sau al treilea loc ocupat, în procente, rezultatele sunt următoarele:

locul ocup. 1 2 3

H (C M) 79,16 16,6 4,16

H (C I) 4,16 45,83 50

H (C F) 16,6 37,5 45,83

98

Rezultă că, în 79,16 % dintre poezii, entropia cuvintelor mediane se situează pe primul loc, iar entropia cuvintelor iniţiale, ocupă ultimul loc în 50 % din cazuri.

Referitor la valorile medii ale coeficientului lui Kendall, privind nivelul de corelaţie dintre distribuţiile literelor din cele trei mulţimi, rezultatele, în procente, sunt:

poziţia 1 2 3

(I, F) 13,04 8,69 78,26

(I, M) 39,13 56,52 4,34

(F, M) 47,82 34,78 17,39

Se constată că, cea mai strânsă corelaţie se semnalează între rime şi mulţimea cuvintelor mediane, şi cea mai slabă legătură apare între mulţimea cuvintelor iniţiale şi cele finale, adică mulţimea rimelor.

99

SCURTE CONSIDERAŢII PRIVIND CORESPONDENŢA

Consideraţiile noastre vor fi tot de natură statistică

dar, pentru început, unele date generale privind corespondenţa poetului sunt absolut necesare. Subiectul fiind departe de specializarea autorului acestui demers, vom apela la unele consideraţii aflate în minunata lucrare: „Documente inedite literare. V. Alecsandri, corespondenţă”, ediţie îngrijită şi note de Marta Anineanu. Prefaţă de G. C. Nicolescu. ESPLA, 1960.

Referitor la tematica acestei corespondenţe, în prefaţa la această lucrare deosebită, se arată că: „Pot fi culese de aici informaţii preţioase cu caracter istoric sau despre viaţa politică a epocii, date noi cu privire la unele figuri din viaţa publică românească sau interesante caracterizări ale lor făcute de cineva care le cunoscuse de aproape, cu luminile şi umbrele inerente existenţei oricărei fiinţe umane”.

Vasile Alecsandri a corespondat cu peste 100 de persoane, dar cea mai interesantă, prin cantitate, prin continuitate sau prin conţinut este cea cu: Iancu Alecsandri (fratele mai mic al poetului), Paulina Alecsandri (soţia sa), Iancu Brănişteanu (vărul lui primar), Ion Ghica, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Bălcescu, Iacob Negruzzi etc.

Sunt prezentate date interesante din perioada Unirii, din călătoriile sale în Apus ca Ministru de Externe şi Ambasador a lui Cuza pentru recunoaşterea actului de la 5 – 24 ianuarie 1859.

100

Scrisorile, în marea lor majoritate, sunt redactate în limba franceză, iar lucrarea sus – citată ne prezintă varianta franceză şi traducerea ei în limba română. Acest lucru ne permite să calculăm unele caracteristici statistice pentru ambele variante şi să le comparăm, urmând să prezentăm, pentru fiecare caz în parte, unele fragmente pentru variantele în limba română.

Pentru calcularea caracteristicilor statistice, vom folosi alfabetul clasic, format din 26 de litere, asimilând, de exemplu, toate literele „E” cu accente din limba franceză cu obişnuitul „E”, iar pentru limba română, Ă şi Â sunt asimilate cu A, Î, cu I, Ş cu S şi Ţ cu T.

În acest fel, avem o bază unică de comparaţie între cele două texte.

Numărul scrisorilor analizate de noi este mic, dar cei interesaţi pot continua uşor o astfel de investigaţie.

Începem analiza cu scrisoarea adresată lui Mihail Kogălniceanu, datată, Mirceşti, iunie 1864, din care redăm un fragment din varianta în limba română:

„Scumpul meu ministru, Lovitura de stat1 a fost încununată de un succes

deplin nu numai în ţară, dar chiar în afara graniţelor. Trebuie să fii mulţumit, de aceea viu să-ţi reamintesc făgăduiala pe care mi-ai făcut-o cu privire la direcţia teatrului românesc.

1 Lovitura de stat din 2 mai 1864, prin care Cuza şi Kogălniceanu, înfrângând temporar opoziţia „monstruoasei coaliţii” au pregătit realizarea reformei agrare şi a altor reforme cu caracter democratic.

101

Cunosc prea bine această dugheană ca să-mi fac vreo iluzie asupra rezultatelor ce s-ar obţine încercând noi combinaţii, care ar cere sacrificii de bani peste măsură de mari din partea guvernului. Singura măsură bună pe care statul ar putea-o lua ar fi de a trimite la Paris trei băieţi şi trei fete în aceleaşi condiţii ca şi pe ceilalţi bursieri, destinându-i studiului artei scenice. ...........................................................................................

Până atunci, este mai înţelept ca Teatrul Naţional să fie lăsat să meargă ca şi în trecut, sub direcţia absolută a unui om inteligent, a unui artist încercat. Or, pe acest om îl cunoşti de multă vreme, este unul din vechii noştrii colegi de şcoală, este Millo, singurul artist de mare talent pe care îl avem. ...........................................................................................

Al dumitale

V. Alecsandri”

Pentru textul în limba franceză:

Distribuţia globală a literelor

litere E S T N, R A U O I

frecvenţe 17,75 8,87 8,04 7,62 6,93 6,79 6,38 6,24

L D C M P Q, V

4,16 4,02 2,77 2,49 1,94 1,66

B F J G, H X, Y Z

1,1 0,97 0,69 0,55 0,41 0,27

102

Entropia acestei distribuţii este:

H (F) = 3,966 Raportul „consoane – vocale” are valoarea:

C / V = 1,246

Pentru textul în limba română (traducerea):

Distribuţia globală a literelor litere I A E R T U N C S

frecvenţe 13,6 13,31 11,68 9,02 7,69 7,24 6,06 5,76 5,32

L D M, O P F B V G, Z H J

3,25 2,95 2,81 2,21 1,62 1,47 1,18 0,73 0,29 0,14


H (R) = 3,850


C / V = 1,064

Diferenţa, relativ mică, dintre entropiile, H (F) şi H (R) vine să confirme, într-un anumit fel, legătura care există între cele două texte.

Calculând coeficientul de corelaţie al rangurilor, sau coeficientul lui Kendall, între cele două distribuţii, obţinem:

R = 0,846

ţinând cont că valoarea maximă a lui R este 1 (unu) rezultă că între cele două distribuţii există o corelaţie strânsă.

103

Aceste două caracteristici globale, mai precis valorile lor, pot să exprime existenţa unei anumite apropieri între cele două limbi, dar şi o corectă traducere a textului din limba franceză,

Trecând la evidenţierea şi a altor caracteristici statistice, deosebirea dintre cele două texte devine evidentă.

Astfel: să considerăm distribuţia literelor iniţiale de cuvinte din cele două texte. Obţinem:

Pentru textul în limba franceză:

litere D L C A, E, P S T

frecvenţe 17,24 11,72 7,58 6,89 6,2 5,51

Q M F B, J, R, V N, O G H, I, U

4,82 4,13 3,44 2,75 2,06 1,37 0,68


C / V = 4,8


H (F) = 3,967

Pentru textul în limba română:

litere S C A D T I

frecvenţe 12,68 11,94 11,19 10,4 8,95 7,46

F, P B, M L, N, V R G, O, U J

6,71 3,73 2,98 2,23 1,49 0,74


104

C / V = 3,62


H (R) = 3,81

Se observă că ambii indicatori pentru limba română se abat semnificativ de cei calculaţi pentru limba franceză.

Deosebirea este şi mai evidentă dacă vom calcula coeficientul lui Kendall pentru distribuţiile literelor iniţiale de cuvinte din cele două texte.

Valoarea găsită pentru acest indicator este:

R (K) = 0,507

de unde rezultă că, între cele două distribuţii există o slabă corelaţie.

Vom urmări să vedem dacă, constatările de mai sus se repetă şi în alte scrisori.

SCRISOAREA ADRESATĂ LUCIEI DUCA

Mirceşti, 10 nov. 1877

Este redactată tot în limba franceză, din textul în limba română prezentăm următorul fragment:

Draga mea Lucia,

Mă reîntorc dintr-un turneu făcut în ţară, cu toată vremea rea şi cu toată repulsia mea faţă de frig, de vânt şi de umezeală.

105

Primind invitaţii din partea oraşelor: Iaşi, Piatra, Bacău, Bârlad şi Galaţi pentru a merge acolo să ţin conferinţe în folosul răniţilor, am îmbrăcat cu curaj cele trei paltoane legendare şi m-am dus peste tot să răspândesc valurile elocvenţei mele peste capetele populaţiei uluite.

Tot ce-am risipit ca elogii pentru tânăra noastră armată, tot ceea ce am improvizat mai răsunător la adresa valoroşilor noştrii curcani ar umple volume; în acest fel am avut mulţumirea să vărs în casele de bani ale comitetelor de provincie mai mult de şapte mii de franci.” ........................................................................................... Al dumitale,

V. Alecsandri

Distribuţia globală a literelor pentru textul în limba franceză

litere E S A I T R L D, U

frecvenţe 17,4 9,38 8,87 6,99 6,82 6,31 5,63 5,46

O N P C M V J

5,29 5,11 3,24 2,9 2,55 1,87 1,36

F B Q G, Y H X, Z

1,19 1,02 0,85 0,68 0,51 0,17


C / V = 1,236

106


H (F) = 3,999

Distribuţia globală pentru textul în limba română

litere A E I T R L O U N

frecvenţe 14,61 11,58 10,3 8,73 8 5,7 5,34 5,16 4,81

C, M, S P D V F G B Z J

4,63 3,2 2,85 2,13 1,24 1,06 0,71 0,35 0,17


C / V = 1,149


H (R) = 3,883

Coeficientul lui Kendall are valoarea:

R (K) = 0,839

deci o valoare apropiată de 1, semn că între cele două distribuţii există o corelaţie strânsă.

Aceste date sunt în concordanţă cu acelea obţinute în cazul scrisorii anterioare.Mai mult, reţinem faptul că, textul din limba franceză are numai cu o vocală mai mult decât traducerea lui în limba română.

Dar să vedem şi în acest caz ce informaţii ne aduce distribuţia literelor iniţiale de cuvinte.

Pentru textul în limba franceză avem:

litere D L A, P E C, J, T

frecvenţe 18,85 9 8,19 6,55 5,73

107

R M, V B, F, S I, N, Q G, Y

4,91 4,09 3,27 2,45 0,81


C / V = 4,8


H (F) = 3,194

Pentru textul în limba română:

litere C A D, M, P, T I, S R

frecvenţe 12,17 9,56 8,69 6,95 6

F, V U B E, L, N G, O

5,21 3,47 2,6 1,73 0,86


C / V = 3,423


H (R) = 3,879

Diferenţa dintre cele două entropii este: 0,035. Coeficientul lui Kendall are valoarea:

R (K) = 0,304

deci între aceste două distribuţii corelaţia este foarte slabă, rezultat în concordanţă cu cel anterior.

108

SCRISOAREA ADRESATĂ LUI ION GHICA

Mirceşti, 1 iulie 1865

Prezentăm un fragment din această scrisoare, şi în acest caz scrisoarea este redactată în limba franceză.

Dragul meu, „Am primit broşura ta, Convorbiri economice, am

citit-o şi mă gândesc să-ţi fac sincerul meu compliment. Ai adoptat adevăratul fel de a populariza cunoştinţe folositoare şi de a face să găseşti plăcere în citirea lucrurilor abstracte.

Continuă cum ai început şi vei aduce un foarte mare serviciu generaţiei actuale a României, generaţie inteligentă, dar foarte ignorantă şi încrezută. Am visat totdeauna pentru ţara mea o bibliotecă populară, scrisă într-un stil simplu şi desluşit şi cuprinzând comorile ştiinţei omeneşti, pusă la îndemâna tuturor inteligenţelor.” ...........................................................................................

Al tău

V. Alecsandri Distribuţia globală a literelor din textul în limba franceză

litere E A R I, S T U

frecvenţe 19,11 7,87 7,41 7,3 6,95 6,14

N O L C M D P

5,67 5,4 4,86 3,93 3,7 3,36 2,66

V B H J F, G, Q X Y

1,73 1,27 1,04 0,92 0,81 0,46 0,34

109


C / V = 1,162


H (F) = 3,976

Distribuţia globală a literelor din textul românesc

litere I A E T R S N U C

frecvenţe 13,2 12,5 12 8,6 6,72 6,36 5,7 5,6 5,3

L O M D F P B, G, V, Z H X

5,07 4,24 3,3 3,18 1,53 1,41 1,17 0,23 0,11


C / V = 1,099


H (R) = 3,891

Diferenţa dintre cele două entropii este 0,085, deci au valori foarte apropiate.


R (K) = 0,927

deci între cele două distribuţii există o corelaţie foarte strânsă.

Dar să analizăm şi în acest caz distribuţia literelor iniţiale de cuvinte.

Pentru textul în limba franceză avem:

litere D A, T E, L P S C

frecvenţe 11,35 9,72 8,1 7,56 7 6,48

110

M V R F, J B, H, I, Q, U G N, O

5,94 3,78 3,24 2,7 2,16 1,62 0,54


C / V = 3,4


H (F) = 4,046

Pentru textul în limba română avem:

litere S A C, D I F, P T

frecvenţe 17,05 11,76 10 8,82 7,05 6,47

L, M G V O, U B E, N, R, Z

4,7 2,94 2,35 1,76 1,17 0,58


C / V = 3,04


H (R) = 3,718

mult mai mică decât H (F). Coeficientul lui Kendall are valoarea:

R (K) = 0,361

deci, între aceste distribuţii legătura este foarte slabă.

111

SCRISOAREA ADRESATĂ LUI BONIFACIU FLORESCU

Bonifaciu Florescu (1848 – 1899), profesor, publicist.

A fost profesor la „Sf. Sava” şi la Facultatea de litere din Bucureşti, a condus gazeta Portofoliul român.

Dragă domnule Florescu

Mirceşti, 8/20 iulie 1882

„Printre piesele curioase care datează din 1858, găsesc una care a fost distribuită în acea epocă în foi volante sub titlul: „Plângerea conservatorilor fanarioţi”. Ea merită să fie păstrată ca o armă regăsită pe un câmp de luptă, căci, după cât îmi amintesc, ea a dat lovituri de moarte inamicilor reformelor care preparau renaşterea ţării noastre.

Înainte de 1859 din orişice se făcea o armă pentru a lupta împotriva influenţei fatale a bondarilor din Fanar, care întrevedeau cu groază şi combăteau cu înverşunare deşteptarea naţiunii române.

Se căuta deci a-i discredita prin toate mijloacele şi se foloseau chiar limbile străine pentru a ajunge la acest rezultat. Aceasta vă explică plângerea alăturată, pe care vă rog să o publicaţi în Portofoliul.”

Al dumneavoastră

V. Alecsandri

Distribuţia globală a literelor din textul în limba franceză

litere E R A, T N, S I O, U L C

frecvenţe 18,5 8,65 7,91 6,41 6,11 5,97 5,2 4

112

D, M, P V F Q H B J, Y G, X

2,98 2,23 1,34 1,19 1,04 0,59 0,44 0,29

Raportul „consoane – vocale” este: C / V = 1,225

Entropia are valoarea: H (F) = 3,956

Distribuţia globală a literelor în textul în limba română

litere A E I R T N, O C L, S, U

frecvenţe 15,76 11,94 10,5 8,75 7,64 5,6 5 4,61

P D M F G, V B Z J H, X

3,5 2,86 2,38 1,91 1,27 0,95 0,47 0,31 0,15


C / V = 1,065


H (R) = 3,889

Se observă că diferenţa dintre cele două entropii este 0,067, deci foarte mică.

Valoarea coeficientului de corelaţie al rangurilor pentru cele două distribuţii este:

R (K) = 0,925

deci între ele există o strânsă corelaţie.

CĂTRE AGLAE ALLAUX

Aglae Allaux, fiica lui Grigore Ghica, domn al Moldovei, căsătorită Răducanu Rosetti, apoi cu Anton Allaux.

113

Scumpă prinţesă,

Sânteţi din numărul persoanelor care trebuiau să fie cel mai puternic lovite de moartea lui Negri, căci vai! sufletele înalte au tristul privilegiu de a fi cel mai crud încercate de pierderea prietenilor cu inimă nobilă, a oamenilor care exercită o influenţă salutară asupra unei întregi generaţii şi care mor lăsând după ei un gol nemărginit.

Da dumneavoastră exprimaţi bine efectul produs de această moarte neaşteptată, lipseşte o notă dominantă, o coardă puternică acordului Moldovei! Negri era ultimul reprezentant al marilor noştrii străbuni, model al tuturor frumoaselor însuşiri care fac cinste omenirii. ...........................................................................................

Amicul dumneavoastră cu totul devotat

V. Alecsandri

Distribuţia literelor din textul în limba franceză litere E N, T S, R U A I L O

frecvenţe 20,97 7,76 6,9 6,4 6,21 6 5,63 4,66

D M P C V F, Q G B, H X Z

4,46 3,49 3,1 2,33 1,5 1,16 0,97 0,77 0,58 0,19


C / V = 1,258


H (F) = 3,912

114

Distribuţia globală a literelor din textul în limba română

litere E A I R T N U O L

frecvenţe 12,3 12,1 11,7 9,52 7,53 7,14 6,15 5,75 5,5

C, S D M P F, G V B X Z

4,16 3,3 2,7 2,57 1,38 0,9 0,79 0,39 0,19


C / V = 1,082

Entropia este egală cu:

H (R) = 3,868

diferenţa dintre cele două entropii este egală cu 0,044. Coeficientul lui Kendall are valoarea:

R (K) = 0,89

dovadă că, între cele două distribuţii există o corelaţie strânsă.

Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte, textul francez

litere D, L P A E I, M, N, S C, T, V

frecvenţe 11,64 10 8,9 7,4 5,29 3,7

V B, Q, R F, G H, J O

3,17 2,64 2,11 1,05 0,52


C / V = 2,85


H (F) = 3,994

115

Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte, textul românesc

litere S C M A, D, N, P I F

frecvenţe 10,28 9,71 9,14 8,57 6,85 5,71

T O E, L R, U G, V B

5,14 4,57 4 1,71 1,14 0,57


C / V = 2,88


H (R) = 3,883

Diferenţa între valorile raportului C / V este 0,03, iar diferenţele dintre entropii sunt 0,11.


R (K) = 0,455

deci corelaţia dintre aceste distribuţii este slabă.

SCRISOAREA ADRESATĂ ZULNIEI STURDZA

Zulnia Sturdza, sora Elenei şi a lui Costache Negri. Scrisoarea se referă la Revoluţia de la 1848 din

Moldova, mişcare care nu a reuşit, fiind înăbușită în faşă, deoarece conducătorii ei nu s-au sprijinit pe mase, neavând nici măcar un program revoluţionar bine precizat; în plus, unii dintre organizatorii ei au fugit.

Draga mea Zulnia

Ai aflat desigur deja despre dezastrul ridicol şi de plâns în acelaşi timp care a avut loc la Iaşi, datorită neprevederii

116

şi slăbiciunii unor oameni care nu au ştiut să se ţină la înălţimea rolului la care aspirau. Cauza noastră a fost nedemn compromisă de doi sau trei oameni care au ridicat ţinuturile Vaslui, Bârlad şi Huşi, sub pretextul unei revoluţii, şi care nu aveau totuşi în cap decât o conspiraţie. ...........................................................................................

Eu însumi am fost silit să fug pentru a scăpa din ghearele agenţilor guvernului, şi în acest moment mă găsesc la Hangu, la Cantacuzineşti, unde am venit să cer ospitalitate. Sânt destul de suferind, inima mea sângerează de furie şi sunt atât de nefericit cât poate fi un om care îşi iubeşte patria şi care o vede compromisă.” Distribuţia globală a literelor în textul în limba franceză

litere E A I S T U N L R

frecvenţe 17,09 8,7 7,58 7,41 7,25 6,77 6,61 5,64 5,48

O D C, V P M Q B, H Z F, G, Y J, X

5 4,35 3,06 2,9 2,58 1,77 0,96 0,64 0,48 0,32


C / V = 1,19 Entropia are valoarea:

H (F) = 4,017

Distribuţia globală a literelor în textul în limba română litere A I E T S U R L C, N

frecvenţe 13,91 13,73 9,52 8 7,32 7,14 6,7 6 4,94

117

O D P M V F B, G, Z J H, X

4,57 3,84 2,56 2,19 1,28 0,73 0,54 0,36 0,18


C / V = 1,044


H (R) = 4,02

Diferenţa dintre aceste două entropii este 0,003. Coeficientul lui Kendall are valoarea:

R (K) = 0,943

valoare mare a acestui coeficient arată că, între aceste două distribuţii, există o corelaţie strânsă.

Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte în textul francez litere D A C E, L, S M, Q P, T

frecvenţe 14,93 9,5 8,59 6,78 6,33 4,52

R V N F, J I H, O B, G, U Z

4 3,61 3,16 2,71 2,26 1,8 0,9 0,45


C / V = 3,702


H (F) = 4,08

118

Distribuţia literelor iniţiale de cuvinte în textul în limba română

litere S A C I D T M, P

frecvenţe 14,63 13,93 12,54 10,4 7,6 5,6 4,87

L, N F, O, R V U E B, G, Z H, J

4,18 2,78 2,43 2,09 1,39 0,69 0,34


C / V = 2,26


H (R) = 3,816


R (K) = 0,693

deci între aceste două distribuţii, corelaţia este moderată.

119

Bibliografie

1. „V. Alecsandri. Corespondenţă”, Marta Anineanu, E. S. P. L. A., 1960

2. „V. Alecsandri. Dan, căpitan de plai”, Editura

Minerva, 1974 3. „V. Alecsandri. Poezii”, Editura pentru literatură,

1961 4. Torsan Ilie, „M. Eminescu, G. Coşbuc, V.

Alecsandri, T. Arghezi, I. Barbu, A. Păunescu, G. Bacovia, R. Gyr”, Editura Universitară, 2009

120