Boli Infectioase ale Animalelor de Companie

Note de Cursanul 5

Dr. Dragos CobzariuSef Lucrari, FMV Bucureşti

e-mail: dragoscobzariu@gmail.com2014

Boli Infectioase ale CainilorBoala Carre-Distemper 1.2 Istoric, răspandire şi importanţă

Boala este cunoscută de foarte mult timp datorită evoluţiei grave care cuprinde efectivele de caini de vanatoare. Inca din 1769 exista o descriere completă a tuturor fenomenelor clinice sub care se poate prezenta aceasta afecţiune.[4] Jenner (1809) a descris această boală, însa în 1906 Henri Carré precizează natura virală a bolii. Laidlau şi Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei. Robin şi Vechiu (1926), au dovedit că lichidul cefalo-rahidian este virulent atunci cand animalele prezintă simptome de encefalimielita acută. Ei au reuşit in mod experimental, prin inocularea lichidului cefalo-rahidian în spaţiul atlanto-ocipital şi intravenos, să reproducă simptome nervoase grave, contractii, paralizii, epilepsii. Ulterior, în România, boala a fost studiată epidemiologic şi clinic (Perianu şi col., 1994), imunologic şi al prepararii unor produse biologice necesare prevenirii bolii (Edu şi col., 1971; Pătraşcu şi col., 1983).[5]Boala este raspândită pe tot globul, fiind întânlită cu o incidentă variabilă de la ţinuturile tropicale la cele polare, în ţara noastră este mai frecventă în centrele urbane mari.[3]La ora acuală, datorită măsurilor de imunoprofilaxie aplicate sistematic, incidenta bolii s-a redus foarte mult în unele tari europene dar nu şi în România. [2]Boala determină pierderi importante atât în crescatoriile de caîni şi vulpi cât şi în crescătorii de canide ce nu sunt destinate comerţului, pierderi prin mortalitate, şi prin deprecierea biologică a animalelor afectate ce supravieţuiesc. Este considerată ca cea mai periculoasă dintre bolile carnasierelor, datorită evoluţiei insidioase cu morbiditate şi mortalitate mare 80-90%, animalele care supravieţuiesc rămân tarate uneori incompatibile cu supravieţuirea.[2]

1.3 Taxonomia, nomenclatura si epidemiologia virusului

Taxonomia virusului: virusul bolii Carré este încadrat în familia Paramyxoviridare, subfamilia Paramyxovirinae, genul Morbilivirus. [2]Agentul etiologic: Canine distemper virus (CDV) [5]

Nomenclatura bolii Carré: mai este cunoscută şi sub numele de Jigodie, Febra canină, Distemper (in engleza)[2] şi pesta canină [5].

Epidemiologia virusului: În condiţii naturale este afectat mai ales cainele dar şi celelalte canide ( dingo, vulpea, lupul, şacalul, coiotul, câinele sălbatic african ),

Mustelidele ( dihorul, vidra, nurca, nevăstuica, hermina, jderul ), Procyonide (ratonul), Hyaenidae (hienele) şi felinele mari ( leul, leopardul, jaguarul, tigrul; pisica nu este afectată de acest virus). Boala evolueaza endemic rar epidemic, apare în orice sezon cu incidenţa mai mare la sfârşitul primăverii şi vara, când circulaţia şi contactele între animale sunt mai intense şi exista un numar mai mare de indivizi tineri, foarte receptivi. Formele cele mai grave se întanlesc toamna şi primăvara. Se raportează existenta unor perioade, cu o durata de 2-3 ani, în care incidenta îmbonlăvirilor este mare, urmată de o perioadă de calm de 1-2 ani.

Feed-Back-student

Cerere-Oferta

• Model de intrebari-Examen grila:

Oferta suportului de curs

Bibliografia-Etalonul de studiu

2. http://www.cyf-medical-distribution.ro/library/Biblioteca%20digitala%20veterinara/Boli%20virotice%20si%20prionice

%20ale%20animalelor.pdf

Prof.Dr.Radu Moga Mânzat

1. http://www.scribd.com/doc/131328088/VirusologieProf.Dr.Univ.Tudor PERIANU

3. http://www.virology.net/

4. Boli Infectioase ale Animalelor de

Companie Note de Curs anul 5 //www.scribd.com

• Boala Carre• Parvoviroza • Tusea de Canisa• Hepatita contagioasa• Encefalopatia transmisibila a nurcilor

Boli infectioase ale Cainilor cu Etiologie Virala

Descrisa in urma cu cca.200 de ani – Edward Jenner(1809);

Introdusa din Asia; VIRUSUL descoperit dupa un secol (1906 Henri Carré)

Laidlau şi Dunkin (1926-1931) au stabilit bazele imunoprofilaxiei.

Fam. Paramyxoviridae, gen Morbilivirus; Virusul bolii Carre (VBC) inrudit cu virusul Pojarului Uman si al Pestei Bovine;

Virus relativ mare (150-250 nm), ARN monocatenar, simetrie helicoidala, anvelopa lipoproteica derivata din membrana celulara;Codifica proteine de integrare in membrana celulara → celulele infectate susceptibile la citoliza imunomediata → poate induce fuziunea celulara;Diferente de patogenitate: exista tulpini deosebit de virulente (Snyder Hill, R252) neurotropism accentuat;Sensibilitate: foarte mare la UV, la temperatura si uscaciune, rezista la umiditate crescuta asociata cu temperaturi scazute; stabil la pH cuprins intre 4,5 si 9,0.

Etiologie:

BOALA CARRE-DISTEMPER

Etiologie:

EPIDEMIOLOGIE

Receptivitate: carnivore terestre (Canidae, Mustelidae, Procyonidae, Felidae) – severa clinic la Greyhound, Husky siberian, Weimarener, Samoyed si Malamut de Alaska;- experimental: intracerebral la soarece si hamster; rezistenti: iepurii si

sobolanii; infectii inaparente: pisica, maimuta, omul;

Porcii inoculati cu VBC → bronhopneumonie (Appel, 1974)

Felidele salbatice (LEII)→ infectii SNC

Surse de infectie:A.bolnave,in p.incubatie, trecute prin boala, sange,exudate,secretii, excretii, cutisul plantar si al mucoaselor jetajul cailor respiratorii, secretii, urina, alte tesuturi;- excretia virala: 60-90 zile p.i- in LCR-20 de luni de la primele simptome- mentinerea virusului prin contactul cu populatia susceptibilaCalea de contaminare – aerogen prin inhalarea aerosolilor contaminanti;

Dinamica: - EPIZOOTICA;- rata infectiei > rata imbolnavirilor;- 25 → 75% din caini infectie subclinica.

PATOGENEZA INFECTIEI SISTEMICE PRODUSA DE VBC

Evolutia clinica – dependenta direct de Statusul imun umoral + LTc

Replicarea virusului produce limfocitoză şi leucopenie rezultand imunosupresie, flora bacteriana de asociaţie complica procesele primare provocate de către virus, agravand evoluţia bolii.

Nivelurile Ac variaza invers proportional cu gravitatea bolii;

Ac fata de determinantii anvelopei apar in infectia persistenta a SNC;

PATOGENEZA INFECTIEI SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

FACTORI (varsta, imunocompetenta, neurotropism, imunosupresie)

meninge plex

coroid{ } { }VIRUSUL Liber, Asociat cel. in macrofage

prin endoteliul vascular

ventricolul IV celule ependimale

SNC LCR cortex, tractus optic, pedunculi, maduva

ENCEFALITA ACUTA

- la tineret sau imunosupresati: agresiune virala directa subst.alba si cenusie;

- polioencefalomalacie;

- demielinizare;

- lipsa modif. inflamatorii;

ENCEFALITA CRONICA:

- Ac. antimielina interact. cu macrofagele SNC infectate cu VBC ↔ eliberare de radicali O++

50-70% infectii subclinice;Semnele generale:- gravitatea formei(virulenta, conditii de mediu, varsta, reactivitate imuna);

- decubit, inapetenta, febra, catar al cailor respiratorii superioare;

- jetaj oculo-nazal bilateral seromucos → purulent, tuse, dispnee (~ tusea de canisa);

- cheratoconjunctivita uscata → anosmie - sechele

Forma severa - la cainii nevaccinati 12-16 saptamani

- la cainii imunosupresati- febra;- conjunctivita seroasa bilaterala- tuse uscata → umeda, productiva;- modif. zgomote pulmonare- depresie, anorexie, voma;- diaree: fluida apoasa → sanguinolenta

TABLOUL CLINIC

Complicatii oftalmice: afectarea nervului optic si a retinei- orbire, dilatatie si imobilitate pupilara;- leziuni ale fundului de ochi “medalii de aur”

- desprinderi de retina.

TABLOUL CLINIC

TABLOU LEZIONAL:

- la cateii tineri atrofie timica;- pneumonie si enterita catarala in infectia sistemica;- conjunctivita, rinita, traheobronsita;- hipercheratoza trufei si plantara; HARD PAD DISEASE- congestie meningeala, dilatatie ventriculara;

DIAGNOSTICUL

Suspiciunea Epidemiologica: 3-6 luni, caine nevaccinat; Biochimic si hematologic:- limfopenie; - trombocitopenie;- Incluzii :în celule foarte diverse ale epiteliul alveolar bronhic şi nazal, în

amigdale, în mucoasa linguală, stomacală, intestinală, colorate Wright-Leishman -3μ, unice, ovale; incluzii in eritrocit – Lentz-Sinigalia

- hipoalbuminemie;- hiperglobulinemie: α si γ;- creste VSH;- Hipocalcemie;- radiologic: pneumonie interstitiala; Examen LCR: + proteine> 25 mg/dl, celule > 10 cel./ μl, - Determinarea Titrului de IgG antiVBC

DIAGNOSTIC:- Imunofluorescenta: amprenta conjunctivala, tonsile, epiteliul

respirator, SNC- “buffy coat” – 2 → 9 zile p.iconjunctiva – genitala 5-21 zile p.i epiteliul traheal si macrofage respiratoriicriosectiuni :splina,tonsile, lnn, stomac,pulmon, duoden, creier

Virusul persista in piele si SNC, mascat de anticorpii din sange!

- Inhibitia efectului sincitial de catre limfocitele sensibilizate 8-10 sapt. p.i.- teste ELISA Ag, IgM,IgG, Imunocromatografice Ag,

- izolarea virusului: pe dihor, adaptare pe ou embrionat, pe culturi celulare de macrofage

Nivelurile Ac variaza invers proportional cu gravitatea bolii!

Boala Carré-Distemper

Caracteristici tehnice Agentii patogeni decelati 1-Virusul CarrTipul(Ag-Ac) AgAnticorpii monoclonali Specifici bolii CarreDepozitare 18 - 25 °CGarantie 18 luni Proba de analizat Ser, secretii oculare,

nazaleTimpul de lucru15 minute inclusiv citirea

rezultatului Specificitate 98,6%Sensibilitate 98,6% comparativ cu PCR 100%

Virusul se transmite prin inhalare directa de la animalul infectat, inflamatia catarala a cailor respiratorii digestive este urmata de manifestari nervoase severe, pareze, paralizii, moarteaanimalului.

Boala este confirmata in peste 50% din suspiciunile clinice.

Imunitatea colostrala, postvaccinala, interfera cu tehnicile de diagnostic bazate pe detectia anticorpilor.

Diagnosticul Ag se poate face chiar de la sfarsitul perioadei de incubatie(3-7 zile) cand sunt eliminate cantitati mici de virus, si debuteaza simptomatologia caracteristica peroadei de viremie, hipertermia, inapetenta.

Teste ELISA pentru diagnosticul bolii Carre Distemper IgG

Distemper IgM

Modul de lucru schematizat

Teste ELISA tip ImmunoComb pentru Ac-IgM si IgG utilizate in diagnosticul boalii Carre

Ac-IgM si IgG

Teste tip ImmunoComb

• Protocol de Lucru

Prelevare probă Depunere probăîn godeul A

Transferul “pieptenului” 20 min – A 2 min – B 20 min – C 2 min – D 2 min – E 10 min – F 2 min - E

Citire rezultatSus: calibrareJos: interpretare

Etapele diagnosticului

• Diagnosticul de suspiciune :

• -Semnele clinice

(I,P,P,A,T)• -Epidemiologic• -Morfopatologic

• Diagnosticul de confirmare :• Identificarea Ag• Identificarea Ac

Protocolul de abordare a diagnosticului in Boli Infectioase ale Animalelor de companie

Protocolul de abordare a diagnosticului in Boli Infectioase ale Animalelor de companie

Principiul diagnosticului de certitudine• Antigenii -(Ag) -

corpuscular: bacterii, virusuri, paraziţi (denumiţi şi aglutinogeni) molecular: secreţii, toxine, flageli (denumiţi şi precipitinogeni)

• Anticorpii -(Ac)(IgM,IgG,IgE,IgA) identificati în diferite medii ale organismului, secreţii şi excreţii ale acestuia:

serul sanguin, sângele, plasma

laptele, secreţiile vaginale,

secreţiile lacrimale, fecale

Anticorpii -(Ac)• Dupa origine anticorpii sunt :

• Maternali (IgG)• Postinfectiosi(IgM,IgG)• Postvaccinali(IgM,IgG)

• Imunoglobulina M-IgM

• IgM sunt primele imunoglobuline generate atunci cand organismul interactioneaza cu un antigen.

• Glicoproteina cu functie de anticorp care caracterizeaza faza acuta a bolii infectioase, apare in organism dupa 7-14 zile de la infectie si are o durata de viata dupa producerea ei in organism de aproape 30-40 de zile.

0

1

2

3

4

5

6

7

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Ac maternali Ig G Ig M

IgM

IgG IgG

Imunoglobulina G- IgG IgG

IgG se sintetizeaza in organismul animal in contact cu antigenul, urmeaza sintezei IgM.

IgG este singura imunoglobulina care traverseaza placenta, asigurand astfel protectia fetusului in primele luni de viata.

IgG apare in organism dupa 10-14 zile de la infectie/vaccinare, si are o durata de viata de pana la 11-15 luni titrul sau reducandu-se semnificativ dupa aceasta perioada.

IgG IgG activeaza sistemul complement, produce liza celulelor bacteriene si a particulelor virale, are rol opsonizant si de neutralizarea a toxinelor bacteriene.

0

1

2

3

4

5

6

7

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Ac maternali Ig G Ig M

IgGIgG

IgM

• Prezenţa sau absenţa anticorpilor Ac in probele analizate nu concluzionează prezenţa sau absenţa bolii cercetate.

• Trebuie facuta corelatia cu datele clinice, anamnetice si epidemiologice ale bolii incriminate, pentru a stabili tipul de test ce trebuie folosit.

• Rezultatul examenului serologic trebuie să ia în calcul:

• Prezenta Ac-lor materni( 7-9) saptamani dupa fatare)

• Prezenta Ag-nilor vaccinali pana la 30 de zile( reactii fals pozitive)

• Momentul investigaţiei faţă de momentul infecţiei (dacă a fost timp sa se produca restructurări imunologice 7-21 de zile-IgM),

• Vârsta animalului - maturizarea sistemului imun asociata cu timpul necesar formarii de anticorpi proprii. Momentul infecţiei: in unele cazuri infectia în timpul perioadei de gestaţie generaza riscul apariţiei de nou-născuţi cu toleranţă imunologică la antigenul ce a produs infectia mamei, si aparitie precoce a semnelor clinice.

0

1

2

3

4

5

6

7

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45

Ac maternali Ig G Ig M

IgGIgG

IgM

Pentru a avea valoare de diagnostica un test trebuie să întruneasca doi parametri fara de care testul nu poate fi folosit:

SPecificitatea = capacitatea unui test de a furniza un răspuns Pozitiv(+) la un individ infectat.

SeNsibilitatea = capacitatea unui test de a furniza un răspuns

Negativ(-) la un individ indemn.

In vitro reacţiile serologice sunt influenţate de o serie de factori:

temperatura de lucru, concentraţia ionilor de hidrogen, pH, prezenţa electroliţilor.

SPecificitatea SeNsibilitatea si REPETITIVITATEA stabilesc :

Valoarea diagnostica a unui test .

Pentru a compara doua metode de diagnostic serologic ( provenite de la 2 producatori), este esential sa le comparam rezultatele cu metode de referinta: IF,

PCR standard sau Real Time PCR

Valoarea diagnosticului de certitudine

Profilaxia

INFLUENȚA NIVELULUI ANTICORPILOR ANTI-CDV MATERNALI ASUPRA VÂRSTEI OPTIME DE IMUNIZARE A

CĂȚEILOR

Profilaxia

Diagnosticul Diferential al Bolii Carre

Terapia Bolii CarreTerapia Specifica : 1. Vaccinoterapia –virus vaccinal sau Newcastle( Avulavirus-Paramyxovirus1)2. Transfuzia de sange integral sau plasma de la animale imunizate a caror grupe de

sange au fost determinate in prealabil si s-au determinat si titrurile de anticorpi-in primele zile de la infectie

3. Administrarea de Imunoglobuline Ac sintetici( Stagloban D sau Canglob D)4. Interferoni-fara actuine antivirala directa ei induc efect antiviral de scurta durata

Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala

Etiologie:

Parvoviroza Canina - Enterita Parvovirala Etiologie:

Etiologie:

trei

Epidemiologie:

Patogeneza

Patogeneza

Patogeneza

Receptor de transferine

Tabloul CLINIC

Tabloul CLINIC

Tabloul LEZIONAL

Histopatologic

Distrugerea microvililor si a criptelor intestinale Depletia Placilor Payer

Diagnosticul Diferential

Depletia Placilor Payer

Diagnosticul

1.Decelarea Ag-nului in fecale

2. Determinarea titrului de Ac

Diagnosticul

Compararea sensibilitatii metodelor de diagnostic

Tratamentul

HEPATITA INFECTIOASA CANINA

ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae- CAV1 – structură icosaedrală, o singură moleculă ADN dublu catenar- - distinct antigenic de CAV2 – boala respiratorie

HEPATITA INFECTIOASA CANINA

ETIOLOGIE:Adenovirus-GENUL Mastadenoviridae- CAV1 – structură icosaedrală, o singură moleculă ADN dublu catenar- similar imunologic cu adenovirusul uman- Prezinta efect incluziogen –intranuclear cultivat /cel renale ,testiculare de canide si

embrioni de gaina- distinct antigenic de CAV2 – boala respiratorie- rezistent la eter, acid, formol, cloroform- 30 min la 3<pH<9, 3 -11 zile la temperatura camerei, 9 luni la 4 grade C, 6-8 luni in glicerina si vid

HEPATITA INFECTIOASA CANINA

EPIDEMIOLOGIE

Receptivitate: caini, vulpi, alte canideSurse de infectie:- toate secretiile si tesuturile animalelor cu forme acute- dupa 10-14 zile p.i virusul numai in rinichi- excretie renala 6-9 luni

Cai de transmitere

ectoparaziti

digestiv

oro-nazal

Dinamica

Sporadico-enzootica

Factori favorizanti zooigiena, mediu

Patogeneza infectiei cu virusul hepatitei infectioase canine

Incluzii intranucleare in hepatocit

6-9luni

4-8 zile

1:5001:4 1:16CID

TABLOUL CLINIC Forma supraacuta

Moartea in cateva ore de la aparitia semnelor clinice (~ intoxicatii – otraviri) Forma acuta 5-7 zile - hipertermie 39,4-41,1 grade C;

-febra tranzitorie sau bifazica, la debutul bolii- hipertrofia tonsilelor, faringelui, laringelui- pneumonie, tuse

- limfadenopatie cervicala, edem s.c. al capului, gatului, trunchiului - sensibilitate hepatica si hepatomegalie → ascita sero-sangvinolenta

- echimoze, petesii, epistaxis- icter numai in formele subacute- tulburari SNC: depresie, dezorientare, crize – coma- remiterea tulburarilor oculare dupa 21 de zile

Complicatii:- pielonefrita - CID: activare mecanisme de coagulare(creer, pulmon,organe parnechim)

- tulburari de hemostaza - insuficienta hepatica → hepatoencefalopatie → coma Hematologic: leucopenie 2 zile p.i;

neutrofilie

limfocitoza

eritrocite nucleate (alterare endoteliuluicapilarelor sinusoide )

7 zile p.i

TABLOUL LEZIONAL

Forma acuta - edem si hemoragii lnn superficiali, tes.conj. sc; - lichid in cavitatea abdominala (limpede → roz); - echimoze si petesii pe toate seroasele; - hepatomegalie, culoare intunecata, exudat fibrinos pe capsula si spatiile interlobulare; - vezica biliara ingrosata; - splenomegalie;

- infarcte renale multifocale; - zone de densitate pulmonara; - opacifiere corneana;

Formele subacute-cronice:- fibroza hepatica;- focare necrotice in corticala renala;- glaucom

Microscopic- necroza centrolobulara si panlobulara;- infiltrat neutrofilic si mononuclear;- incluzii virale in glomerulii renali, endoteliul tubuli;- iridociclita granulomatoasa, edem cornean;- incluzii intranucleare hepatice.

Diagnosticul

Suspiciune: clinice, epidemiologic, anatomopatologicConfirmare:Izolarea virusului /culturi de celule - urină, sânge, secreții nazale și țesuturi Detectarea antigenului in tesuturi - IF, PCR

Serologic- sero-neutralizare, ELISA, sau inhibarea hemaglutinarii

Anticorpii materni interfereaza cu imunizarea activă până pana la 9-12 saptamani de varsta a piulor

Atât vaccinurile cu virus inactivat și virus atenuat/modificat sunt folosite in preventia infectiei cu CAV-1 . Se recomandă revaccinarea anuală.

Vaccinul cu virus viu atenuat/modificat –poate produce postvaccinal prin – localizarea renala nefrită interstițială, cu semne clinice sterse dar eliminare persistanta de virus - <1% din pui se poate dezvolta edem cornean.

Tulpinile vaccinale atenuate CAV-2 asigura protectie incrucisata impotriva CAV-1

TRATAMENT

- fluidoterapie: fluide isotone poliionice (45 ml/kg);

(atentie corectare hipoNa, hipoK → alcaloza → amoniu SNC)

- prevenirea CID: plasma proaspata, sange integral + anticoagulante

- encefalita

- coma hipoglicemica: adm. i.v. 0,5 ml/kg, 50% glucoza, glucoza hipertona 0,5-0,9 g/kg/ora

- acidifiere continut digestiv – lactuloza

acidifiere urina → acid ascorbic

- terapie corticoida - CONTRAINDICATA

TUSEA DE CANISA Traheobronsita Infectioasa Canina

• Tusea de canisa este in mare parte o boala respiratorie autolimitativa-trecerea prin boala imunizeaza durabil.

• Etiologia – CAV-2, • Canine parainfluenza 2, • Bordatella bronchiseptica, • Mycoplasma cynos• Patogeni asociati/coinfectanti includ– CAV-1 si

Canine Morbillivirus (canine distemper)• Transmisterea – inalt contagioasa– via aerosoli • Semne Clinice– incubatie scurta• Sindrom Respirator Divers in functie de

interactiunea patogenilor /rezistenta animalului• Semne clinice respiratorii usoare - laringita,

amigdalita, faringita, traheo-bronșită• Accese de tuse neproductivă uscata, urmata de

senzație de vomă• Rinita seroasa-mucopurulenta+evacuări nazale

TUSEA DE CANISA Traheobronsita Infectioasa Canina

De obicei, se remite in 2 saptamani

Diagnostic - similar cu CAV-1 Palparea traheei stimuleaza accesele de tuse

Imunitate - CAV-2 vaccinarea-MLV este încorporat în mod obișnuit în protocoalele de vaccinuri recomandate pentru toți câinii

ADENOVIRUSURILE IN Terapia genica ca si transportori de ADN

Encefalopatia Transmisibila a Nurcilor

- boala infectioasa, necontagioasa- specifica nurcilor- evolutie lenta- tulburari nervoase cu sfarsit intotdeauna letal- descrisa in SUA 1947 in WisconsinEtiologia- agentul etiologic – un prion proteina (PrPSc), asemanator cu cel al scrapiei si BSE rezistent la 100 grade C, ultraviolete, formol, eter, si la enzime proteolitice

PrPc

PrPSc

Proteina prionica există în două forme. Proteine normale, inofensive (PrPc) ce isi pot schimba forma in cele, cauzatoare de boala dăunătoare (PrPSc). Conversia de la PrPc la PrPSc se realizeaza printr-o reacție în lanț. Când s-au sintetizat suficiente proteine PrPSc, acestea formează agregate lungi filamentoase care distrug treptat tesutul neuronal.

EPIDEMIOLOGIE

- receptive nurcile de peste 1 an- experimental a fost transmisa la dihor, capre, sconcs, raton,

pisici si soareci- boala se transmite pe cale digestiva, prin consum de carne

provenita de la ovine bolnave- prin canibalismul puilor de nurca- calea transcutanata – prin zgarieturi, muscaturi- perioada de incubatie 1 – 2 ani

Dinamica sporadico-enzootica( numarul de animale expuse-hranite)

Tabloul Clinic- schimbari minore de comportament – animalele calca in picioare furajele si le taseaza pe podeaua custii- animalele sunt speriate, prezinta hipersensibilitate- femelele isi neglijeaza puii- tin coada arcuita pe spate- ingrijirea corporala este abandonata- automutilari si hemoragii ca urmare a muscarii cozii-canibalism- moarte in 1 – 6 saptamani in 100% din cazuriTabloul Anatomopatologic- la necropsie – edem al encefalului- microscopic – leziuni asemanatoare celor din scrapie – vacuolizari neuronale mai putin severe decat in scrapie, neuronii prezinta vacuole cu aspect de “baloane de sapun”, nucleul este dislocat, deformat, picnotic

Vacuole

Tabloul Anatomopatologic- la necropsie – edem al encefalului- microscopic – leziuni asemanatoare celor din scrapie – vacuolizari neuronale

Diagnostic- pe baza datelor epidemiologice si clinice- confirmare prin examen de laborator – histopatologic, test imunoenzimatic, electroforeza capilara, analiza imunohistochimica, infectia experimentala la soareci sau alte speciiDiagnostic Diferential- boala Carre – afecteaza si alte specii de animale, este contagioasa, simptomatologia este polimorfa si are evolutie de scurta durata- Boala lui Aujesky – evolutie acuta, examenul de laborator este edificatorPrevenire- evitarea hranirii nurcilor cu produse de carne de provenienta ovina,

se evita coabitarea cu alte carnivore- evitarea introducerii in ferma a animalelor bolnave sau contaminate- carantina profilactica – 60 zile a animalelor importate- supravegherea clinica si prin examene de laborator e exemplarelor

care prezinta modificari de comportamentCombatere- in cazul confirmarii diagnosticului se instituie masuri de carantina de grad II- se lichideaza intregul efectiv- se fac dezinfectii riguroase

• Boala Lyme-Borelioza • Anaplasmoze/Ehrlichioza-

(Ricketsioze)• Babesioze• Filarioze

Boli infectioase transmise de insecte hematofage

Epidemiologie-Vectorii

Epidemiologie-Vectorii

Epidemiologie-Vectorii-Actiunea moleculelor de saliva asupra raspunsului imun

Film_hranire_capusa01.avi

REGULA CELOR 24 DE ORE

47capuse_adulte film.wmv

NU STRIVITI CAPUSA!

• Boala Lyme denumita dupa regiunea Lyme din Anglia loc in care a fost diagnosticata la copii in 1977 ca sursa a artritelor juvenile.

• Sursa primara suspicionata a infectiei a fost diagnosticata a fi artropodele.

• Investigatii ulterioare au demonstrat originea bacteriana a bolii:

Borelia burgdorferi s.l.-spirocheta 8-20µm

Borelia burgdorferi-microscopie in camp intunecat

Boala Lyme-Borelioza

Country Average annual incidence per

100,000 population

Average number of cases per year

Austria 130.0 14,000Bulgaria 55.0 3,500Czech Republic 29.0 2,962Estonia 35.0 500Finland 12.7 700France 16.5 10,022Germany 25.0 20,700Ireland 0.6 30Latvia 16.0 3,680Lithuania 25.0 8,500Netherlands 43.0 4,890Norway 2.8 128Poland 4.8 1,832Switzerland 30.4 2,264Slovakia 18.4 1,000Slovenia 155.0 3,096Sweden (south) 80.0 7,223United Kingdom 0.7 423

Boala Lyme-Borelioza-Incidenta

Suspiciunea examenului clinic in functie de faza evolutiva a bolii existenta expunerii la infectie-categoriile profesionale

implicate datelor epidemilologice zonale( existenta vectorilor )

Confirmarea• Microscopie in camp intunecat• Reactii serologice ce pun in evidenta raspunsul imun anticorpii IgM,IgG:

Imunocromatografice, Imunofluorescenta-IFA ELISA, Western immunoblot (WB) • Culturi bacteriene• Tehnici moleculare-PCR• Testul de transformare limfoblastică (LTT)

Diagnosticul bolii Lyme

Microscopie in camp intunecat

Tehnici moleculare-PCR

Imunofluorescenta-IFAChituri de diagnostic IFA-Agrolabo

Manifestari clinice Detectie directa prin PCR sau cultura

Detectie indirecta prin anticorpi-Ac

-STADIUL I(cateva zile-saptamani de la muscatura capusei)

 EM – Biopsie piele Ser

STADIUL II(cateva saptamani – luni de la muscatura capusei)

EM diseminat – Biopsie piele

Cardita – Biopsie endomiocard

Neuroborelioza – LCR

Ser

Ser

Pereche ser/ LCR

STADIUL III(cateva luni- ani de lamuscatura capusei)

Artrita – Lichid sinovial

ACA – Biopsie piele

Neuroborelioza cronica – LCR

Ser

Ser

Pereche ser/ LCR

Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea

STADIUL BOLII

SENSIBILITATE

ANTICORPI

  I 20-50 %   Predomina IgM

 II 70-90 % Prezente ambele clase Ig M si Ig G

III 90-100 % Frecvent doar IgG

Teste ImunocromatograficeLYME IC este capabil să identifice anticorpii specifi IgG şi IgM din sânge, plasmă sau ser. Modul simplu de preparare al probelor şi modul de lucru rapid fac din LYME IC un test de încredere în ceea ce priveşte detecţia boreliozei la caine în clinicile veterinare, incepand cu 21 de zile de la infectie.(www.cyf-medical-distribution.ro)

Diagnosticul bolii Lyme-Confirmarea

Tratamentul bolii Lyme-adoptat si recunoscut de EUCALB pentru Europa

Medicament Cale administrare

Dozaj Durata zile

Erythema migrans* si limfocitom†

Doxycycline‡ Oral 2 x 100 mg Restrictii de varsta 14 (10–21)

Amoxicillin Oral 3 x 500–1000mg 25–50 mg/kg 14 (10–21)

Cefuroxime axetil Oral 2 x 500 mg 30–40 mg/kg 14 (10–21)

Penicillin V Oral 3 x 1.0–1.5 Mio 0·1–0·15 Mio/kg 14 (10–21)

Azithromycin† Oral 2 x 500 mg 1 x 500 mg

20 mg/kg10 mg/ kg

Prima zi Urmatoarele 4 zile

Neuroborelioza

Ceftriaxone§ iv 2 g 50–100 mg/kg 14 (10–30)

Penicillin G iv 20 Mio 0·25–0·5 Mio/kg 14 (10–30)

Doxycycline‡

Oral 2 x 100 mg or 200 mg

Restrictii de varsta 14 (10–30)

Artrite si afectiuni cardiace

Doxycycline‡ Oral 2 x100 mg Restrictii de varsta 21 (14–30)

Amoxicillin Oral 3 x 500–1000 mg 25–50 mg/kg 21 (14–30)

Ceftriaxone§

iv 2 g 50–100 mg/kg 21 (14–30)

Dermatite cronice

Ceftriaxone§ iv 2 g 50–100 mg/kg 21 (14–30)

Doxycycline‡ Oral 2 x 100 mg Restrictii de varsta 21 (14–30)

Amoxicillin Oral 3 x 500–1000 mg 25–50 mg/kg 21 (14–30)

Anaplasmoza/Ehrlichioza

o Ehrlichia equi - in granulocite o Ehrlichia ewingii - in granulocite o Ehrlichia canis - in monocite o Ehrlichia risticii (Febra de Potomac la cai)- in monocite. o Ehrlichia platys sau Anaplasma - in trombocite

Parazit intracelular aparţinând genului Ricketsia

Anaplasmoza/Ehrlichioza-Diagnostic de Suspiciune si Confirmare

Ehrlichia IC-confirmare-Imunocromatografica

Test rapid imunocromatografic pentru detectarea anticorpilor Ac anti-Ehrlichia canis

Imunofluorescenta directa

Clinic-suspiciunea: Forma acuta: la 3 saptamani de la infectie, febra,limfadenita Forma subclinica: trombocitopenie, globulinemie Forma cronica: epistaxis, hemoptizie, urinare cu sange, anemie, petesii cutanate, sindrom hemoragic, uneori artrite, semne neurologice, uveite, glomerulonefrite , proteinurie, globulinemie, pancitopenie, albuminopenie.

Anaplasmoza/Ehrlichioza-Tratamentul

Babesioze

Ciclul biologic

EtiologiaAgentii etiologici apartin genurilor Babesia si Nuttallia, din familia Babesidae. rumegatoare: B.bovis, B.bigemina, B.divergens, B. major, B. ovata, B. occultanscainii: B. canis (este de dimensiune mare 2-4 x 4-7μm), B. gibsoni (mica 1.1-2 x 1.2-4μm) pisiclei: B. felis (in majoritatea cazurilor), Babesia herpailuri.

Babesia canis

Babesia gibsoni

B.bovis

Babesioze-Diagnostic

Clinic-suspiciunea:• Anemie - mucoase palide• Edem pulmonar-dispnee-tuse• Splenomegalie si hepatomegalie• Icter• Febra la caini nu si la pisici • Vasodilatatie si tahicardie• Hemoglobinurie• Semne nervoase• Acidoza si coagulopatie(CID)• Nefroza hemoglobinurica• Petesii si echimoze cutanate

Confirmarea:-Imunofluorescenta IFA -Frotiuri colorate Giemsa -PCR

Babesioze-Tratament

Infectii Asociate Transmise de Vectori

Infectiile asociate – explica rezultatele clinice reduse la terapia cu unele antibiotice.

Protocol de Diagnostic Diferential

Dirofilarioza Canina si FelinaDirofilaria immitis face parte din:

CLASA: SECERNENTEASUBCLASA: SPIRURIA

ORDIN: SPIRURIDASUPRAFAMILIA: FILARIOIDEA

FAMILA: ONCHOCERCIDAEDenumire stiintifica – Dirofilaria immitis Nume comun Heartworm, Viermi de inima,Dirofilarii

Femelele 25 - 30cm lungimeMasculii 12 -16 cm lungime cu coada spiralata

Microfilarii-DImmitis.mpg

Nasc „pui” vii –Microfilarii 218 la 329µm lungime, cu cap si o coada lunga ascutite .

Nu toate microfilariile sunt Dirofilaria Immitis!Caractere morfologice ale microfilariilor specifice cainelui si pisicii.

 

Specia Lungime-µm Latime- µm Caracteristici

 

Dirofilaria immitis 290-330 5-7 Fara invelis, capul cefalic Ascutit, coada dreapta Ascutita

 

Dirofilaria repens 300-360 6-8 Fara invelis, cap cefalic obtuz,

coada ascutita si filiforma

 Acanthocheilonema

reconditum 260-283 4 Fara invelis, cap cefalic obtuz si coada curba prezinta un carlig

Acantocheilonema

dracunculoides 190-247 4-6 Cu invelis, cap cefalic obtuz, capul caudal ascutit si prelungit

 

Cercopithifilaria grassii 567 12-25 Cu invelis, capul caudal usor curbat

Suspiciunea Clinica-ParaclinicaToate aceste semne clinice trebuie sa va dea de gandit si va obliga sa efectuati diagnosticul de

certitudine prin 2 metode la caine(pe Lama-Microfilarii/Imunocromatografic Ag):

Clinic:• Hepatomegalia, Reducerea robei-pilozitatii • Hiperpnee, Ritm cardiac galopant la ascultatie, • Tahipnee, Hiperventilatie, • Murmur sistolic tricuspidian Ex. Hematologic:• Anemie• Bazofilia, Neutrofilia• Eozinofilia, Limfopenia• Monocitoza Urina si Sedimentul Urinar:• Hemoglobinuria• Proteinuria, Albuminuria• Sediment urinar prezent, • Cristalurie

Radiografia abdominala – toracica:• Cardiomegalie-dilatatie cardiaca atrio-

ventriculara dreapta• Principalul segment al arterei pulmonare

dilatat• Pneumonie lobara-lobulara, Hidrotorax,

Chilotorax, Pneumotorax• Emfizem, Edem interstitial, Edem pulmonar • Ascita

Suspiciunea Clinica-Paraclinica

Ecocardiografia

Permite vizualizarea atriilor/ventriculelor, valvulelor si a vaselor cardiace.

Permite vizualizarea parazitilor in ventriculul drept, vena cava, artera pulmonara sau in partea proximala a arterelor pulmonare caudale, precum si marirea in volum a cordului drept.

Dirofilaria immitis se observa ca doua linii paralele plutitoare in ventriculul drept.

Electrocardiogramaecho caval syndrome.avi

Aritmie, Iregularitate Cardiaca, Fibrilatie Atriala.Deviatie spre dreapta a axeiInversarea undei T : apare in degradarea grava a cordului drept-prea tarziu sa se mai poata face ceva

Confirmarea-Examen Necropsic

Identificarea parazitilor adulti la nivelul arterei pulmonare si la nivel cardiac ventricule-atrii-dreapta.

Confirmarea-Examen de laboratorExamenul pe frotiu proaspat de sange diagnosticul Microfilariilor

Avantaje : rapida si iefitnaDezavantaj : Sensibilitate scazuta, foarte frecvent rezultate fals negative (35% din cainii infectati cu adulti –cu semne clinice nu au microfilarii circulante), nediferentierea exacta a specilor de microfilarii. Nu ne ajuta in cazul imbolnavirilor pisicilor.

Testul Knott modificat

Un ml de sange venos este amestecat cu aproximativ 10 ml formol tamponat (buffered formalin) apoi se centrifugheaza la 1500 rpm timp de 3-5 minute. Supernatantul este extras din tub si sedimentul este amestecat in parti egale cu Albastru de Metilen 1:1000. Daca centrifugarea nu se realizeza in mod corespunzator microfilariile pot fi pierdute in timpul decantarii supernatantului. Sedimentul se aseaza pe o lama, se acopera cu o lamela si se examineaza la microscop. Avantanje: sensibila si specifica in cazul cainilor, putandu-se diferentia specile de microfilarii(Repens de Immitis). Dezavantaje: medicii veterinari trebuie sa cunoasca bine morfologia specifica microfilariilor pentru a le diferentia, rabdare pentru a examina cu atentie lama. Sensibilitate scazuta in diagnosticul bolii la pisici.

Confirmarea-Examen de laborator

Teste rapide Imunocromatografice HEARTWORM IC - Ag

HEARTWORM IC este un test rapid ce foloseste tehnica imunocromatografica de tip sandwich, folosind anticorpi impotriva antigenului de Dirofilaria immitis.

Avantanje: simplu de efectuat, citirea rezultatului in maxim 15 minute de la recoltarea probei, foarte specifice si sensibilie, practic rezultatul pozitiv in urma efectuarii unui test confirma clar infectia cu D. Immits; testele rapide foarte ieftine; diagnostic atat la caine cat si la pisica

Dezavantaje: detecteaza numai infectiile cu D. Immitis

Preventia Filariozelor

HeartgardpentruCaini

Heartgard PlusIverhart PlusTri-Heart Plus

HeartgardpentruPisici

Interceptor Sentinel Stronghold Advantage Multi

DirofilariiPrincipiul activ

ivermectina ivermectina

ivermectina

milbemycin oxime

milbemycin oxime

selamectina moxidectina

Controlul altor Paraziti-produs

nu pyrantelpamoate

nu nu lufenuron nu imidacloprid

Alte Tipuri de Paraziti Controlati

nu Ancylostoma,Toxocara , Toxascaris

Ancylostoma

Ancylostoma Trichuris V,Toxocara , Toxascaris

Ancylostoma Toxocara , ToxascarisTrichuris V. Sterilizeaza purecii

Caini:pureci, capuse, miceti auriculari, raie sarcoptica Pisici: pureci, miceti auriculari, Ancylostoma, Toxascaris

Caini:pureci,

AncylostomaTrichuris V,Toxocara , Toxascaris,

Pisici:pureci, miceti auriculari,

Ancylostoma , Toxascaris

Protocolul de Supraveghere si Diagnostic- in Dirofilarioza

4 . Determinarea Dermatofitilor cutanati la caini si pisici si -DERMAKIT

• Deosebit de stabil-pana la 3 ani la temperatura camerei

• Contine nutrientii necesari dezvoltarii dermatofitilor, antibioticeselective -conservanti impotriva florei microbiene din mediu.

• Contine un indicator de ph-ce semnaleaza modificarea-alcalinizarea lui sub actiunea:Tricophiton, Epidermophiton, in majoritatea cazurilor aceasta se produce dupa 72 de ore.

• Se pastreaza la temperatura camerei, se incubeaza la temperatura camerei(20grade Celsius), rezultatele fiin obtinute rapid .

5 . Determinarea grupelor sanguine la;A.-caine -sistemul DEA1.1

• Este acceptata international clasificarea grupelor sanguine dupa sistemul DEA(Dog Eritrocite Antigen) fiind identificate in acest fel 8 antigene pe suprafata eritrocitelor.

• Cainii tolereaza in general bine o prima transfuzie cu o grupa sanguina incompatibila, insa dezvolta rapid producerea de anticorpi anti-eritrocitari astfel ca o a doua transfuzie poate produce moartea animalului transfuzat.

• RapidVet-H are la baza reactia de aglutinare care apare cand un eritocit ce contine antigene DEA1.1 pe suprafata sa interactioneaza cu anticorpii monoclonali specifici cu care este impregnat cardul-suport al reactiei.

• Toate eritrocitele DEA1.1 pozitive reactioneaza cu antiserul producand aglutinarea.

• Antiserul nu reactioneaza cu eritrocitele DEA1.1 negative.

• In practica este necesara Identificarea inca din primele saptamani de viata a cateilor DEA1.1 pozitivi sau negativi da indicatii despre posibilitatile de transfuzare la nevoie:

• infectia cu parvovirus, babesia, interventii chirurgicale, traumatisme grave cu pierderi de sange.

5 . Determinarea grupelor sanguine la;-pisica -sistemul A,B, AB• Testul are la baza aglutinarea ce se produce

cand eritrocitul ce contine antigenele A, B, AB, pe suprafata membranei interactioneaza cu antiserul specific liofilizat.

• Pisicile tip B –au cantitati mari de anticorpi specifici ai tipului A de sange. Rapid-Vet-H foloseste anticorpii pentru recunoastrea tipului a de sange. Anticorpii aglutineaza antigenul specific al tipului A de sange. Pisicile tip A –au cantitati mari de anticorpi specifici ai tipului B de sange.

• In ambele cazuri, antiserul liofilizat impregnat in cardul suport este reconstituit si mixat cu sangele integral al pacientului.

• Eritrocitele tipurilor A,B,AB reactioneaza cu antiserul specific producandu-se aglutinarea

lor, vizualizata la nivelul cardului de lucru .

6.Teste alergice la caini pisici Agroskin• Bolile alergice ale câinilor şi pisicilor

• Testul are la baza principiul eliberarii mediatorilor chimici ai inflamatiei: histamina de pe suprafata mastocitelor in urma cuplarii IgE cu alergenul specific, aceasta va duce la indurarea cutisului eritem ceea ce indica sensibilitatea animalului la alergeni.

• Câinii şi pisicile, sufera de reactii alergice. Mai mult de 50% din alergii nu sunt tratate corspunzator.Simptomele se agravează toamna şi primăvara, datorita concentraţiei crescute de micro-alergeni în aer în aceste anotimpuri.

• După o examinare clinica si paraclinica completă, medicul veterinar decide dacă sunt necesare testări pentru reactii alergice.

• Clinic alergenii declanşează reacţii la contactul cu pielea, inhalare sau ingestie, animalele alergice poseda cantitati mari de anticorpi IgE impotriva alergenilor specifici, anticorpi ce determina la a doua intalnire cu alergenul reactii severe de tipul: iritaţie a pielii, insoţite de prurit şi scărpinare, in special in zone cu piele fina, eritem in zonele cu piele fina, umflaturi pe bot, pavilioanele urechilor, abdomen, edem pulmonar.

• Tratamentul • Tratamentul consta in principal in

evitarea alergenilor, uneori insa este dificil de realizat.

• Antiinflamatoarele steroidiene se folosesc frecvent pentru reducerea simptomelor, dar utilizarea acestora pentru mult timp are multiple efecte secundare.

• Desensibilizarea este o altă alternativă, executata cu ajutorul unui tratament individualizat, special conceput pentru pacientul canin sau felin pe baza rezultatelor testării.

• Alergiile alimentare consecutive ingestiei de alimente alergizante au ca baza de tratament eliminarea alergenilor din hrana, si hranirea cu produse exclusiv fara alergeni.

• Testarea • Alergenii sunt sub forma de baterii de

alergeni in solutie apoasa sterila. Sunt prezente mai multe combinatii de alergeni sub forma unor kituri, in functie de aria geografica, fiind peste 50 de alergeni disponibili pentru testarea animalelor:

Agroskin-Alergenii diagnosticabili

Agroskin-Alergeni

• Agroskin este un test alergic intradermic, contraindicat la -pacientii in tratament cu antihistaminice si corticosteroizi, medicamente ce prin actiunea lor determina reactii pseudoalergice sau paraalergice.

• Interpretarea testului se face pe o scara de la +1-la +4 prin masurarea diametrului reactiei la locul inocularii.

Agroskin-Imunoterapia

Va multumesc !