15
Campanile pontice ale lui Burebista Prezentare: Oprean Cristian

Burebista campanile pontice

Embed Size (px)

Citation preview

Campanile pontice ale lui Burebista

Prezentare: Oprean Cristian

Mithridates al VI-lea Eupator a fost învins de către romani.

Romanii erau interesați de Galia, unde Caesar dorea să extindă teritoriul stăpânit de Roma.

Roma a avut de înfruntat grave tulburării politice și sociale în

perioada aceea.

• După consolidarea granițelor în vest și a celor din sud împotriva scordisciilor,Burebista își va întoarce fața spre teritoriul cetăților grecești de pe malul devest al Pontului Euxin, pe care le cucerește în urma unor serii de campaniimilitare.

• Aceste campanii de cucerire a cetăților grecești au fost favorizate în maremăsură de condițiile politice externe:

• Scopul campanilor pontice ale lui Burebista a iscat opinii diferinte

între specialiști:

R. Vulpe și E. Condurachi consideră că scopulul acestor campanii ale lui Burebista a fost unu politic.

D.M. Pippidi și I.H. Crișan consideră că motivația lui Burebista era una economică.

• R. Vulpe și E. Condurachi susțin că motivul politic al lui Burebista dea cucerii cetățile grecești a fost acela de a le folosi pentru a opriexpansiunea romană

• Pe de altă parte, D.M. Pippidi și I.H. Crișan susțin că Burebista, la felca și înaintași săi, era atras de bogățiile cetăților grecești.

Cetatea Olbia (astăzi Porutino, aproape de Nicolaiev, Ucraina)

• Despre Olbia aflăm de la Dion Chrysostomos că semnele ruinelor se vedeau și după mai mult de un secol și jumătate, în anul 95 d.Hr când acesta a vizitat orașul.

• Această cetate era înconjurată de ziduri impresionante, care erau în picioare de veacuri și cu deschidere permanentă la mare.

• Astfel că era destul de greu de cucerit, însă Burebista și oastea sa dă dovadă de ingeniozitate și iscusință și reușesc să cucerească cetatea.

Cetatea Tyras (astăzi Belgorod-Dniestrovskii, în Moldova)

• Despre cetatea Tyras nu avem nici un document care să nespecifice soarta acesteia. Este posibil ca, luând la cunoștiințădespre soarta cetății Olbia, cetatea de la gurile Nistrului să-l fiprimit pe Burebista și oștirea sa cu porțile deschise.

• Despre cetatea Aegysus se știe că, după ce Burebista a cucerit cetățile Olbia și Tyras, acesta atacă cetatea Aegysus care este asediată și cucerită, probabil datorită faptului că a refuzat să i se supună, acest lucru fiind prezentat într-un pasaj al lui Ovidiu (Epistulae ex Ponto, I, 8).

Cetatea Aegysus (astăzi Tulcea)

Cetatea Histria

• Despre cetatea Histria cunoaștem faptul că a fost cucerită deBurebista și apoi ocupată efectiv pentru o vreme, fiind lăsată aici ogarnizoană militară.

• Decretul în cinstea lui Aristagoras, fiul lui Apaturios, inscripție găsităîn această zonă, vorbește despre cucerirea lui Burebista, despredistrugerea zidurilor de aparare și despre vremurile grele prin carea trecut orașul și ținutul înconjurător.

• Aceste afirmații sunt confirmate de săpăturile arheologice din ”Zonasacră” a Histrei, unde s-a constatat un mare incendiu ce poate fidatat la mijlocul secolului I î.Hr. Acest incendiu nu putea fi provocatdecât de atacul armatei lui Burebista, ca urmare a rezistenței pecare au opus-o locuitorii Histriei.

Orașul Tomis (teritoriul de azi al Constanței)

• Despre orașul Tomis nu se știe dacă a suferit un greu asediu,deoarece documentele de care dispunem nu sunt foarte clare.

• În legătură cu situația acestui oraș există un decret dat în cinsteagărzii civile a orașului, care au fost chemați datorită unui asediucare a provocat o panică foarte mare. Astfel au fost numiți 40 deoameni care să păzească zidurile cetății și căile de aprovizionare.

• I.H. Crișan consideră că aceast decret nu se referă la conflictul cuBurebista, pentru că cei 40 de oameni nu ar fi avut nici o șansă înfața armatei geto-dace.

• Așadar probabil colonia pontică a preferat să deschidă debunăvoie porțile oștilor lui Burebista.

Orașul Callatis (astăzi Manglia)

• În cazul orașului Callatis avem de-a face din nou cu o incertitudine. Aici afost descoperită o inscripție care vorbește despre un cetățean al orașului,numele acestuia nefiind precizat, care pe cheltuiala lui a pregătit un vasde război, contribuind astfel la apărarea orașului.

• Unii istorici pun în legătură această inscripție cu epoca lui Burebista, iaralții contesta această teorie.

• Cea mai probabilă este opinia lui D.M. Pippidi, care consideră că inscripțianu are nici o legătură cu perioada lui Burebista, ținând cont că Burebistaa atacat cetățile grecești de pe malul vestic al Pontului Euxin pe uscat șinu pe mare.

• Deci probabil acțiune cetățeanului necunoscut prezentat în înscripție arelegătură cu un alt eveniment. Astfel putem presupune că și orașul Callatisface parte din rândul cetăților care nu au opus rezistență regelui geto-dac.

Cetatea Dyonissopolis (astăzi Balcic, din Bulgaria)

• Despre orașul Dyonissopolis știm că acesta a fost salvat datorităbunelor relații dintre Acornion, un cetățean al Dyonissopolisului, șiBurebista, Acornion urmând să îndeplinească și importantedemnități la curtea lui Burebista.

• Pentru stabilirea veridicității evenimentelor din orașulDyonissopolis, un rol important l-a avut inscripția dedicată luiAcornion.

• Această inscripție în cinstea lui Acornion, este prezentat Burebistaca prieten al lui Acornion și automat al orașului Dyonissopolisului.

• Așadar orașul Dyonissopolis se numără printre orașele care separe că nu s-a opus cuceririi lui Burebista, fiind orașul despre careștim aproape sigur că a deschis porțile în fața armatei geto-dace șii-a primit cu prietenie.

Cetatea Odessos (astăzi Varna, din Bulgaria)

• Din Odessos dispunem de o listă a unor preoți eponimi, care, după cumspune D.M. Pippidi în Studii Clasice, a fost întocmit după ”întoarcerea dinbejenie”.

• Inscripția este considerată o aluzie la fuga locuitorilor datorită atacurilorarmatei conduse de Burebista.

• Este adevărat că inscripția constituie dovada suferințelor îndurate delocuitorii orașului Odessos, dar nu poate fi o dovadă sigură a cuceririiacestuia de către Burebista.

Cetatea Messembria (astăzi Nesebâr, din Bulgaria)

• În cazul cetății Messembria știm sigur că cetățenii acesteia s-au opus armatei lui Burebista cu arma în mână.

• Aici a fost găsită o inscripție, păstrată fragmentar, în care sunt lăudați trei strategi care s-au distins ”conducând oastea în război împotriva lui Burebista”

Orașul Apollonia (astăzi Sozopol, din Bulgaria)

• Ultima dintre cetățile cucerite de Burebista în campanilesale pontice este Apollonia, iar situația acestui oraș estedin nou una nesigură.

• Se presupune că această cetate, datorită conflictului curomanii lui M. Terentius Varro Lucullus, nu ar mai fi avuto fortificație destul de puternică, deoarece zidurileorașului n-au apucat să fie refăcute.

• Deci cel mai probabil orașul a trebuit să se supună fără aopune rezistență armatei lui Burebista.

Concluzii

• În primă concluzie putem spune că Burebista a fost primul rege care aunificat triburile geto-dacice, întemeind statul geto-dac, reușindcoagularea primei formațiuni politice de tip superior.

• Dar, revenind la campanile pontice ale lui Burebista, trebuie formulată oaltă concluzie. Deși documentele de care dispunem până acum nu neaduc precizări atât de amănunțite precum am dori, ele sunt suficientepentru a ne dovedi, incontestabil, că Burebista a cucerit, prin luptă sauprin reputația sa, toate bogatele colonii grecești de pe malul vestic alPontului Euxin, dela Olbia până la Apollonia, iar împreună cu acestea acucerit și teritoriul de la sud de Dunăre până la Balcani și până lalitoralul Mării Negre.

• Astfel Burebista a ajuns să conducă un stat destul de mare ca întindereși cu o armată numeroasă, deja bine organizată și bine antrenată. Iardacă Burebista și Caesar nu ar fi fost asasinați în anul 44 î. Hr, acelrăzboi pe care Caesar ar fi urmat să îl anunțe împotriva lui Burebista înziua asasinări lui, ar fi fost un eveniment notabil atât pentru istoriaRomânească cât și pentru istoria universală.

Încercare de marcare a teritoriului stăpânit de Burebista și marcarea cetăților pontice, pe imagine satelitară din ziua

de azi

Vă mulțumesc pentru atenția acordată !

Bibliografie

• Academia Română. Secția de Științe Istorice și Arheologie, Istoria Românilor,

volumul I – Moștenirea timpurilor îndepărtate, Editura Enciclopedică, București,

2001.

• Bejan Adrian, Istoria Veche a României [Curs], Editura Universității din Timișoara,

Facultatea de Litere, Filozofie și Istorie, 1994.

• Bejan Adrian, Măruia Liviu, Istoria și civilizația geto-dacilor – volumul I – Istoria,

Editura Universității de Vest, Timișoara, 2003.

• Daicoviciu Hadrian, Dacii, Editura pentru Literaura, București, 1968.

• Daicoviciu Hadrian, Portrete dacice, Editura militară, București, 1984.

• Crișan Ion Horațiu, Burebista și epoca sa, Editura Științifică și Enciclopedică,

București, 1977.

• Crișan Ion Horațiu, Statul geto-dac, Editura Științifică și Enciclopedică, București,

1977.

• Pippidi M. Dionisie, Din Istoria Dobrogei, Volumul I, Editura Academiei Române,

București, 1965.

• Pippidi M. Dionisie, Contribuții la istoria veche a României, ediția I, Editura Științifică,

București, 1958.