22 MARTIE 2017 Biblioteca Națională a Republicii Moldova

„22 martie - Ziua Mondială a Protecției Apelor” Banari Alla, grad didactic I șef catedră „Ecologia și protecția apelor” Munteanu Corina, grad didactic II, profesor

de discipline ecologice

Apă! Tu n-ai nici gust, nici culoare, nici miros, este imposibil să te descriem, ne bucurăm de tine fără să știm ce prezinți. Ar fi greșit să afirmăm că ești necesară pentru viață: tu ești însăți viața. Tu ne umpli de o bucurie inexplicabilă prin simțirile noastre. Tu ne întorci puterile, de la care ne-am luat de acum rămas bun. Din mila ta în noi reîncep să clocotească izvoarele secate ale inimii noastre. Tu ești cea mai mare bogăție de pe lume…

Antoine de Saint Exupery, „Pământ al oamenilor”

Apa în organismul uman Omul are 63-70 % apă în organismul său: • În creier – 75 %• Plămâni – 80 %• Inimă – 79 %• Splină – 75 % • Rinichi – 82 % • Sânge – 83 %• Muşchi – 75 %• Oase – 22 %

Un adult necesită zilnic:

• 2 l de apă pentru menținerea stării fiziologice (p/u băut)

• 10 l - pentru toaletă• 80 l - pentru baie• 30 l - pentru duș• 50 l - pentru spălatul vaselor• 100 l - pentru spălatul rufelor

În economie pentru a obține:

• 1 kg de mătase – sunt necesare 1000 l de apă;• 1 litru de bere – este nevoie de 200 l de apă;• 1 litru de petrol – sunt necesare 180 l de apă;• 1 kg de hârtie – este nevoie de 500 l de apă;• 1 kg de bumbac – este nevoie de 10000 l de

apă (10 tone).

Apa a avut un rol de prim ordin în apariţia vietii pe planetă noastra şi continuă să aibă un asemenea rol pentru că:

- intră în constituţia tuturor organismelor animale şi vegetale, menţînd viaţa;

-  reglează procesele fizico-chimice din celule, ţesuturi în procesele de digestie, absorbţie, circulaţie;

- participă la  procesul de fotosinteza;- mediul de viaţă al organismelor vii;

- reglează căldura organismelor;-  cale de comunicaţie, legămîntul

civilizaţiilor;- participă nemijlocit în toate procesele

tehnologice de producere; - ncesitate majoră în toate activităţile

casnice; - sursă de energie;- surse de bogăţii minerale;- moderator al climei;- sursă terapeutică şi recreatiă.

Cerinţele de apă în lume sunt tot mai mari de la un an la altul. Poluarea apelor este evidentă cauzată de:

- creşterea continuă a consumului de apă determinată de creşterea explozivă a populaţiei;

- de gradul înalt de urbanizare;

- precum şi de apariţia unor industrii noi, mari consumatoare de apă ce au efecte adverse asupra apei şi a mediului ambiant.

Poluarea apelor este un proces de modificare a calităţii fizice, chimice sau biologice ale acesteia, produsă de o activitate umana, în urma careia apele devin improprii pentru folosinţă. Poluarea apelor este determinata de trei mari grupe de agenţi de poluare: fizici, chimici şi biologici.

Dar în ciuda eforturilor care se fac pentru creşterea rezervelor de apă, în ultimele două decenii poluarea apei a cunoscut un ritm îngrijorător, mai ales în ţările industrializate, unde cantităţi tot mai mari de ape uzate sunt evacuate în apele de suprafaţă de unde ajung în lacuri, mari şi oceane. De aceea problema poluării cursurilor de apă nu este specifică unei singure ţări sau continent, ci este un fenomen de raspundere generală de ordin global.

Sursele de poluare se pot împărţi în categorii distincte:A)După gradul de organizare:

-surse organizate care produc poluarea în urma evacuării unor substanţe în ape prin canalizări, evacuări de la industrii sau complexele zootehnice etc.;

-surse neorganizate care produc poluarea prin pătrunderea necontrolată a unor substanţe în ape.

B) După acţiunea lor în timp, sursele de poluare pot fi:

-surse de poluare permanente (continue);-surse de poluare nepermanente (discontinue);-surse de poluare accidentale. C) După modul de generare a poluării, sursele

de poluare pot fi împărţite în:- surse de poluare naturale;-surse de poluare artificiale, datorate activităţii omului, care, la

rândul lor, pot fi subdivizate în ape uzate şi depozite de deşeuri.

Consecintele poluarii apelor: Asupra mediului:

contaminarea bacteriologică sau poluarea chimică şi radioactivă a culturilor; distrugerea florei microbiene proprii apei ceea ce determina micşorarea eficienţei bazinelor acvatice.

Asupra sănătăţii: boli infecţioase febra tifoida, dizenteria, holera; boli virale: poliomielita, hepatita epidemică; boli parazitare: dizenteria, girardiaza; boli neinfecţioase: Intoxicaţia cu plumb afectează globulele roşii, vasele sanguine.Intoxicatia cu mercur: dureri de ameţeli insomnii , oboseală, tulburări vizuale. Intoxicaţia cu zinc : dureri epigastrice.

Masuri şi strategii de protecţie a apelor :reactualizarea şi punerea în funcţiune

a instalaţiilor de epurare în conformitate cu obiectivele de producţie; controlul evacuarilor de ape reziduale industriale, inclusiv a exploatării instalaţiilor şi tehnologiilor de epurare şi intensificarea recirculării lor;

modernizarea sistemelor de alimentare în vederea reducerii pierderilor de apa prin reţeaua de distribuţie la beneficiari;

gestionarea fondului apelor constituit conform prevederilor legale;

coordonarea activităţii de prognoza , avertizare şi informare în domeniul gospodaririi apelor şi hidrometeorologiei

avizarea lucrarilor ce se executa pe ape; coordonarea întocmirii tuturor planurilor şi

schemelor cadru de amenajare a bazinelor hidrografice.

„ECOLOGIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI AMBIANT”

Specialitatea 2701 „ECOLOGIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI AMBIANT”

Activitatea în laboratorul ecologic

Specialitatea 2701 „ECOLOGIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI AMBIANT”

Ziua Mondială a Apelor – 22 martie 2017