Specializarea Drept

08.01.2017

(Proiect educaţional)

dezvoltarea interesului pentru participarea la viaţa socială şi pentru exersarea calităţii de cetăţean.

La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili :

1) să explice termenii : „dreptate” şi „nedreptate”;

2) să asocieze aceste noţiuni cu altele asemănătoare ca sens;

3) să distingă cele trei forme de manifestare a nedreptăţii în raport cu:

a) legile juridice

b) reguli sau norme morale

c) propria persoană ( sine)

Tipul lecţiei: Frontal şi pe echipe

conversaţia;

explicaţia;

exerciţiul;

problematizarea;

Metoda ciorchinelui;

munca în perechi şi pe echipe.

tabla;

manual;

ilustraţii;

schiţe.

Durata lor Momentele lecţiei

1 min. -pregătirea materialelor necesare lecţiei;

-stabilirea ordinei şi a disciplinei.

10 min. Verificarea cunoştinţelor

3 min. Captarea atenţiei

1 min. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor

20 min. Dobândirea noilor cunoştinţe

10 min. Fixarea cunoştinţelor

Dreptatea este valoarea etică şi juridică, în funcţie de care se

aprobă sau se dezaprobă relaţiile sociale şi raporturile juridice, normele juridice şi hotărârile organelor de jurisdicţie existente într-o epocă şi într-o organizare socială dată; este faptul de a recunoaşte drepturile cuiva, de a acorda fiecăruia ceea ce i se cuvine în mod legitim. Dreptatea este o virtute morală, care constă în faptul de a da fiecăruia ce este al său, în a respecta drepturile altuia.

"Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si de toate

libertatile proclamate in prezenta Declaratie, fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, de rasa, de culoare, de sex, de limba, de religie, de opinie politica sau de orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, de avere, nastere sau decurgind din orice alta situatie."(Declaratia Universala a Drepturilor Omului, Articolul 2.1)

Dreptatea este o notiune care presupune respectarea de catre

autoritati, dar si de catre cetateni a normelor juridice si morale, bazate pe principiile constitutionale si respectarea drepturilor cetatenesti.

Cele mai întâlnite forme ale dreptăţii sunt:

dreptatea distributivă,

dreptatea colectivă,

dreptatea procedurală.

•Dreptatea distributivă - presupune împărţirea corectă a avantajelor (bunuri,

recompense) cât şi a obligaţilor (pedepse, plata taxelor) şi totodată presupune accesul

fiecăruia la resurse, poziţii sociale, funcţii publice în stat, educaţie s.a. Criteriile de

identificare sunt: trebuinţele, meritele ,competenţele sau calităţile personale.

•Dreptatea corectivă - presupune repararea unei nedreptaăţi, a unei greşeli prin

încălcarea unor drepturi, având ca scop restabilarea echilibrului, afectat, prin executarea

unor măsuri reparatorii. Astfel, statul democrat a luat măsuri de remediere şi reparare a

unor nedreptăţi comise în regimul comunist asupra următoarelor categorii de oameni:

detinuţii politici, cei deportaţi în Baragan, ţăranii deposedaţi de pământ,proprietarii

caselor naţonalizate.

•Dreptatea procedurală se referă la modalităţi concrete de elaborare a unor

decizii prin care se realizează dreptatea justiţiară. Fapta ilicită (infracţiunea) trebuie să

îndeplinească următoarele condiţii: să fie săviârşită cu vinovăţie, să prezinte pericol

social, să fie prevăzută şi pedepsită de legea penală.

Nedreptatea poate să apară prin nerespctarea legilor (normelor)

juridice, a regulilor şi a normelor morale..

În anumite situaţii, prin nerespectarea unei reguli nu facem rău nici unei persoane

(ex. un elev care nu poartă uniforma obligatorie). În aceste cazuri, nedreptatea

rezultă din faptul că ceea ce este obligatoriu pentru unii, încetează să fie

obligatoriu pentru alţii.

Atunci când nedreptatea apare prin nerespectarea unei norme morale

problema care se pune este cum poate fi împiedicată o persoană să facă o

nedreptate atâta timp cât nerespectarea unei astfel de reguli nu presupune

pedepse. De fapt, ar trebui să înţelegem că, pentru a ne fi respectată libertatea ar

trebui ca şi noi, la rândul nostru, să respectăm libertatea celorlalţi.

Putem spune că există şi o formă de nedreptate faţă de propria

persoană. Pentru a o evita ar trebui să ne hrănim fără să exagerăm, să ne

îmbrăcăm decent, fără a fi prea neglijenţi sau să devenim sclavii modei.