Monumente istorice Monumente istorice şşi de i de arhitecturarhitecturăă

Municipiul Lugoj este bogat Municipiul Lugoj este bogat îîn cln clăădiri diri monumentale reprezentative, executate monumentale reprezentative, executate îîn n stiluri de epocstiluri de epocăă diferite, care dau ora diferite, care dau oraşşului ului aspect de eleganaspect de eleganţăţă şşi frumusei frumuseţţe. Trebuie se. Trebuie săă subliniem faptul csubliniem faptul că,ă, îîn oran oraşşul nostru nu ul nostru nu poate fi nominalizatpoate fi nominalizatăă o cl o clăădire care sdire care săă reprezinte carecteristicile unui stil anume, reprezinte carecteristicile unui stil anume, cu trcu trăăssăături pure turi pure şşi specifice.Toate i specifice.Toate imobilele au o arhitecturimobilele au o arhitecturăă hibrid hibridăă, cu , cu nuannuanţţe e şşi stiluri diferite, cu influeni stiluri diferite, cu influenţţe ale e ale arhitecturii de sfarhitecturii de sfâârsitul secolului al XIX-lea rsitul secolului al XIX-lea şşi i îînceputul secolulunceputul secolului al XX-lea.i al XX-lea.

Turnul Turnul -Clopotniţă-Clopotniţă ,,Sf ,,Sfâântul ntul Nicolae”Nicolae”

Turnul Turnul -Clopotniţă-Clopotniţă,,Sf,,Sfâântul Nicolae” este o veche ntul Nicolae” este o veche relicvrelicvăă, mult stilizat, mult stilizatăă, construit, construităă îîn secolele XIV-n secolele XIV-XV.XV. Prof.dr. Prof.dr.Vasile Muntean Vasile Muntean îîn articolul ,,Fosta n articolul ,,Fosta bisericbisericăă m măănnăăstire Sfstire Sfâântul Nicolae” sublinieazntul Nicolae” sublinieazăă ccăă data construc data construcţţiei este iei este îîn anul 1402, ipotezn anul 1402, ipotezăă acceptatacceptatăă şşi de i de prof.dr. prof.dr.Vasile DrVasile Drăăguguţ.ţ.

Se pare cSe pare căă a fost ctitoria Ecaterinei Periam a fost ctitoria Ecaterinei Periam (1402) ridicat(1402) ridicatăă pentru a omagia memoria pentru a omagia memoria şşi i faptele de arme ale sofaptele de arme ale soţţului ei, fost ban de ului ei, fost ban de Severin. Unii cercetSeverin. Unii cercetăători sustori susţţin cin că ă biserica din biserica din care face parte actuala clopotnicare face parte actuala clopotniţăţă a fost a fost îîntemeiatntemeiatăă de c de căălluuggăării venirii veniţţi din i din ŢŢara ara Românească.Românească.

Solitar Solitar îîn pian piaţţa cea frumoasa cea frumoasăă a ora a oraşşului, sului, se e alalăăturtură ă construcconstrucţţiilor mai noi, care, prin iilor mai noi, care, prin proporproporţţia lor ia lor îîi scot i scot şşi mai mult i mai mult îîn evidenn evidenţăţă, , valoarea arhitecturalvaloarea arhitecturalăă.Este unul din principalele .Este unul din principalele obiectobiectiive istorice ale stilului baroc.ve istorice ale stilului baroc.

Golul clopotniGolul clopotniţţei, accentuat de ancadramente ei, accentuat de ancadramente îîntre pilantre pilaşştritri,, îîncheie ncheie îînsemnele heraldice, nsemnele heraldice, stema Banatului stema Banatului şşi portretul Sfantului Nicolae.i portretul Sfantului Nicolae.

ÎÎnnăăllţţimea modestimea modestăă, dar, dar,, mai ales proportia mai ales proportia desdesăăvvâârrşşitităă situeaz situeazăă aceasta construc aceasta construcţţie printre ie printre piesele de valoare ale barocului bpiesele de valoare ale barocului băănnăţăţean. ean.

Biserica romano-catolica cu hramul Biserica romano-catolica cu hramul “ “ Sfintei Treimi”Sfintei Treimi”Pe malul stPe malul stââng al Timing al Timişşului ului îîn noul oran noul oraşş, Lugojul german, , Lugojul german,

la ccala cca.. 300 metri de r 300 metri de rââuu,, s-a construit s-a construit îîntre anii 1718-ntre anii 1718-1723,1723,mânăstirea ConvertuluiOrdinului Minorit al mânăstirea ConvertuluiOrdinului Minorit al Sfântului Francisc de Assisis.Sfântului Francisc de Assisis. CCllăădirea de astdirea de astăăzi a zi a bisericiibisericii,, mult modificat mult modificatăă, a fost ridicat, a fost ridicatăă îîn anul 1733, n anul 1733, ctitori fiind calugctitori fiind calugăării Ordinului Minorit.rii Ordinului Minorit.

Biserica a fost terminatBiserica a fost terminatăă îîn anul 1735.n anul 1735.ÎÎn anul 1738, n anul 1738, îîn n timpul rtimpul răăzboiului austro-turc, din anul 1739, biserica a zboiului austro-turc, din anul 1739, biserica a fost devastatfost devastatăă, ea, , ea, îînsnsăă se reface repede se reface repede,, ca sa fie ca sa fie devastatdevastatăă din nou de armatele austriece din nou de armatele austriece îîn 1788.Prin n 1788.Prin sprijinul Cursprijinul Curţţii Imperiale din Viena, care a donat 3000 de ii Imperiale din Viena, care a donat 3000 de forinforinţţi, s-a construit primul turn pe 16 sti, s-a construit primul turn pe 16 stââlpi de stejar.lpi de stejar.În În anul 1805 se ridică şi al doilea turn şi tot atunci biserica anul 1805 se ridică şi al doilea turn şi tot atunci biserica a primit patru clopote.a primit patru clopote. ÎÎn anul 1807n anul 1807 s-a construit altarul s-a construit altarul mare central şi trei altare secundare, iar în ziua de 23 mare central şi trei altare secundare, iar în ziua de 23 decembrie, s-a instalat orologiul din turn.Actuala orgă cu decembrie, s-a instalat orologiul din turn.Actuala orgă cu care este dotată biserica, datează din 1832.care este dotată biserica, datează din 1832.

DupDupă ă cum ne informeazcum ne informeazăă unele protocoale unele protocoale bisericebisericeşşti, ti, îîn anul 1879 Lugojul a fost bn anul 1879 Lugojul a fost bâântuit ntuit de o mare furtunde o mare furtunăă, care a tra, care a trazznit biserica nit biserica îîn n ziua de Rusalii, acoperiziua de Rusalii, acoperişşul de tablul de tablăă şşi i ţţiglele iglele au fost luate de vau fost luate de vâânt. Biserica de astnt. Biserica de astăăzi cu zi cu cele cele două două turnuri, este un baroc tturnuri, este un baroc tâârziu frziu făărrăă ornamente exterioare, cu un portal masivornamente exterioare, cu un portal masiv,, cu cu uuşşi de stejar, cui de stejar, cu coridoare coridoare laterale ce laterale ce mmăărginesc biserica. rginesc biserica. ÎÎn anul 1933 cu ocazia n anul 1933 cu ocazia aniversaniversăării a 200 de ani de la prima atestare rii a 200 de ani de la prima atestare documentardocumentarăă a bisericii a bisericii,, s-a a s-a aşşezat pe turla ezat pe turla cea mai cea mai îînaltnaltăă un glob si o cruce aurit un glob si o cruce aurităă. .

Cazarma general Dragalina-stradaCazarma general Dragalina-strada SemeniculuiSemenicului

Cladire Cladire îîn stil baroc, construitn stil baroc, construităă îîn deceniuln deceniul III III al al secolului al XVIII-lea.secolului al XVIII-lea.

A suferit A suferit îîn decursul timpului mai multe modificn decursul timpului mai multe modificăări dar ri dar şşi-i-a pa păăstrat aspectul strat aspectul şşi caracterul edificiilor pentru uniti caracterul edificiilor pentru unităţăţile ile militare similare construcmilitare similare construcţţiilor din Transilvaniaiilor din Transilvania,, ridicate ridicate de habzburgi de habzburgi îîn aceastn aceastăă perioad perioadăă..

Cladirea este simpla la exterior Cladirea este simpla la exterior ,,ceceeea ce da ce dăă impresia impresia unui edificiu ce unui edificiu ce excelează excelează prin faza de prin faza de îînceput a nceput a neoclasicismului.Plastica faneoclasicismului.Plastica faţţadadeiei este rece, f este rece, făărrăă ornamente, iar deschiderile rectangulare ale ferestrelor ornamente, iar deschiderile rectangulare ale ferestrelor îîi i dau o nota distincta. Propordau o nota distincta. Proporţţiile cliile clăădirii sunt echilibrate dirii sunt echilibrate şşi i simetrice.simetrice.

Ansamblul arhitectural este retras de la Ansamblul arhitectural este retras de la artera de artera de circulaţiecirculaţie

pepenntru a face loc, parculetru a face loc, parculeţţului din fatului din fatăă, unde se afl, unde se aflăă statuia generalului Ion Dragalina.statuia generalului Ion Dragalina.

Biserica cu Biserica cu două două turnuri-Piaturnuri-Piaţţa a Victoriei cu hramul ,,Adormirea Victoriei cu hramul ,,Adormirea

Maicii Domnului”Maicii Domnului”1759-17661759-1766

Biserica ortodoxBiserica ortodoxăă ,,Adormirea Maicii Domnului” ,,Adormirea Maicii Domnului” sau ,,Biserica Mare” cum este numitsau ,,Biserica Mare” cum este numităă de lugojeni, de lugojeni, este construiteste construităă dupa planurile arhitectului Fischer dupa planurile arhitectului Fischer Von Erach junior, fiind una dintre cele mai Von Erach junior, fiind una dintre cele mai impunimpunăătoare constructii toare constructii îîn stil baroc din Banat. Este n stil baroc din Banat. Este de dimensiuni mari, de aceea bde dimensiuni mari, de aceea băătrtrâânii spuneau cu nii spuneau cu mmâândrie cndrie căă se vede de la Timisoara. Acoperi se vede de la Timisoara. Acoperişşul este ul este îîn formn formăă de semicerc, u de semicerc, uşşile sunt adevile sunt adevăăraterate portaluri. portaluri. FerestreleFerestrele,, îîn arc cu boltar stilizat n arc cu boltar stilizat şşi cu i cu pervazul pervazul sprijinit pe volute,sprijinit pe volute,

fiind separate cu grupe de pilaştri care susţin o fiind separate cu grupe de pilaştri care susţin o cornişă puternică,profilată,care continuă şi pe cornişă puternică,profilată,care continuă şi pe faţada de vest.faţada de vest.

Elementele decorative de arhitecturElementele decorative de arhitecturăă sunt sunt completate cu valoroase picturi executate completate cu valoroase picturi executate îîn n perioade diferite, perioade diferite, îîncepncepâând cu nd cu ŞŞtefan Giurcotefan Giurcovvici, ici, Nicolae Popescu, Atanasie Damian, Aurel Nicolae Popescu, Atanasie Damian, Aurel Ciupe,Ciupe,Şarlote Maria Ciupe,Şarlote Maria Ciupe, iar lucr iar lucrăările de rile de sstucatutucaturrăă au fost efectuate de sculptorul Carol au fost efectuate de sculptorul Carol Roth.Zidaria Roth.Zidaria s-a făcuts-a făcut de Johness Breutter. de Johness Breutter. ÎÎn n decursul veacurilor, biserica a suferit diferite decursul veacurilor, biserica a suferit diferite modificari, mai ales dupmodificari, mai ales dupăă marele incendiu din marele incendiu din 1842, c1842, câând au ars peste 300 de case, biserica nd au ars peste 300 de case, biserica fiind afectatfiind afectatăă şşi deteriorati deterioratăă..

Biserica a fost restauratBiserica a fost restauratăă definitiv definitiv îîn toamna n toamna anului 19anului 19444. Ea dispune de frumoase obiecte de 4. Ea dispune de frumoase obiecte de cultcult,, d dăăruite de enoriasi;elruite de enoriasi;ele e sunt lucrate cusunt lucrate cu multă multă măiestriede meşteri măiestriede meşteri

argintargintaari ardeleni care au executat adevri ardeleni care au executat adevăărate rate opere de artopere de artăă, iar c, iar căărrţţile religioase ce se gile religioase ce se găăsesc sesc aici aici ssunt de valoare inestimabilunt de valoare inestimabilăă..

Birtul PoBirtul Poşştei-Hanul Potei-Hanul Poşştei-tei-SStradatrada

20 Decembrie 1989 20 Decembrie 1989

Actuala clActuala clăădire dateazdire dateazăă de la de la îînceputul secolului nceputul secolului al XVIII-al XVIII- lea.Astlea.Astăăzi este sediul Protopopiatului zi este sediul Protopopiatului şşi a i a parohiei ortodoxe.parohiei ortodoxe.

Documentele de care dispuneDocumentele de care dispunemm arat aratăă c căă aceste terenuri au fost propietatea familiei aceste terenuri au fost propietatea familiei George si Adam FGeorge si Adam Făăggăăraraş ş care a primito ca donacare a primito ca donaţţie ie de la principele Transilvaniei Mihaide la principele Transilvaniei Mihai

Apaffy.Apaffy.

Birtul PoBirtul Poşştei a fost statitei a fost statiee de diligen de diligenţăţă îîn drum n drum spre Ardeal. Aceastspre Ardeal. Aceastăă cl clăădire a fost ridicatdire a fost ridicatăă pe pe ruinele unui edificiu care a existat ruinele unui edificiu care a existat îîncncăă îîn n secolulusecolulull al XV-lea. al XV-lea.

ÎÎn tradin tradiţţia oralia oralăă se p se păăstreazstreazăă şşi asti astăăzi zi şştirea ctirea căă Mihai ViteazuMihai Viteazu,î,împreunmpreunăă cu suita sa cu suita sa îîn drum spre n drum spre Viena Viena şşi Pragai Praga,, a locuit c a locuit cââteva zile aici.teva zile aici.

CompoziCompoziţţia arhitecturalia arhitecturalăă a edificiului actual a edificiului actual evidenevidenţţiaziazăă îîn primul rn primul râând nd funcfuncţţionalismul;planul ionalismul;planul îîn formn formăă de L, suprapune de L, suprapune unele pivniunele pivniţţe boltite, parterul cu galerie de e boltite, parterul cu galerie de arcade.Faarcade.Faţţadele simple cu ferestre ritmate adele simple cu ferestre ritmate dispuse, marcate de chenare, nu au ornamente dispuse, marcate de chenare, nu au ornamente stilizate, arhitecturastilizate, arhitectura e e simpl simplăă, rece, , rece, ce ce tinde tinde spre stilul baroc tspre stilul baroc tâârziu.La etaj, astrziu.La etaj, astăăzi se gzi se găseşteăseşte o o frumoasă expziţie de icoane,cărţi,obiecte frumoasă expziţie de icoane,cărţi,obiecte bisericeşti şi documente legate de istoria bisericeşti şi documente legate de istoria oraşului şi a Banatului.oraşului şi a Banatului.

Biserica cu un turn-PiaBiserica cu un turn-Piaţţa a Republicii cu Republicii cu hramul ,, hramul ,, PogorPogorâârea Sfrea Sfâântului Duh “ntului Duh “

Zidirea bisericii a Zidirea bisericii a îînceput nceput îîn toamna anului 1843 n toamna anului 1843 dupdupăă planurile arhitectului L. planurile arhitectului L. OOettinger, pictura a ettinger, pictura a fost executatfost executatăă de Moritz Breyer din Budapesta de Moritz Breyer din Budapesta,, bbiserica a fost terminatiserica a fost terminatăă îîn anul 1854, iar n anul 1854, iar îîn anul n anul 1866 a fost sfin1866 a fost sfinţţitităă de episcopul Alexandru Dobra. de episcopul Alexandru Dobra.

Biserica s-a ridicat chiar Biserica s-a ridicat chiar îîn pian piaţţa oraa oraşşului. ului. ClClăădirea a fost direa a fost îîmparmparţţitităă îîn patru parn patru parţiţi;;arhitectura arhitectura fiind dominată de elemente ale neoclasicismului. fiind dominată de elemente ale neoclasicismului. Altarul este semicircular,iconostasul are elemente Altarul este semicircular,iconostasul are elemente constitutive de stil baroc, iar partea centrală constitutive de stil baroc, iar partea centrală susţinută de coloane stilizat corintice.susţinută de coloane stilizat corintice.

Calota a fost sprijinitCalota a fost sprijinităă de panda de pandanntivi tivi şşi patru i patru arcuri puternicearcuri puternice, bolta absidei este o semicalotă, , bolta absidei este o semicalotă, pătrunsă de două arcuri triunghiulare de la pătrunsă de două arcuri triunghiulare de la geamurile laterale.geamurile laterale. Ferestrele sunt splendide, cu Ferestrele sunt splendide, cu elegante vritalii de Boemia. Turnul cu clopotnielegante vritalii de Boemia. Turnul cu clopotniţăţă atinge atinge îînalnalţţimea de 42 mimea de 42 m;; sus se afl sus se aflăă o camera o camera cu balcon cu balcon şşi grilaji grilaj,, care a fost folosit ca post de care a fost folosit ca post de observaobservaţţie ie alal pompierilor. Pictura interioara pompierilor. Pictura interioara dateazdateazăă din doua epoci din doua epoci;astfel,GOTZE din Arad a ;astfel,GOTZE din Arad a pictat 58 de icoane dintre care 26 pe pictat 58 de icoane dintre care 26 pe iconostasul sculptat în 1859, de către Alote iconostasul sculptat în 1859, de către Alote Nagy.Nagy. Pictura din perioada a doua Pictura din perioada a doua este este realizatrealizatăă de profesorul Virgil Simonescude profesorul Virgil Simonescu, care a reuşit să , care a reuşit să deadea acestui loca acestui locaşş un strop de nemurire prin un strop de nemurire prin realizarea unor strrealizarea unor străălucite fresce religoase lucite fresce religoase îîn stil n stil bizantin. Pictura lui bizantin. Pictura lui Virgil SimonescuVirgil Simonescu

este, este, îîntr-adevntr-adevăăr r o o capodopercapodoperăă n năăscutscutăă din m din măăiestria iestria penelului spenelului săău u şşi din dragostea pentru frumos i din dragostea pentru frumos şşi credini credinţăţă strstrăăbunbunăă..

Liceul ,,Coriolan Brediceanu”-SplaiulLiceul ,,Coriolan Brediceanu”-SplaiulBrediceanu nr. 3 Brediceanu nr. 3

AAşşezat ezat îîn centrul oran centrul oraşşului, nu departe de podul de ului, nu departe de podul de fier, pe malul stfier, pe malul stââng al Timing al Timişşului, avului, avâând o vechime de nd o vechime de peste 150 de ani. peste 150 de ani. ŞŞi-a deschis cursurile i-a deschis cursurile îîn anul 1837, cu n anul 1837, cu şşcoala gramaticalcoala gramaticalăă rom româânnăă, iar , iar îîn 1842 s-a transformat n 1842 s-a transformat îîn n şşcoala secundarcoala secundarăă completata cu completata cu şaseşase clase. clase. ŞŞcoala a coala a funcfuncţţionat la ionat la îînceput, nceput, îîn cln clăădirea Casei de Culturdirea Casei de Culturăă a a oraoraşşului Lugoj. ului Lugoj. ÎÎntre anii 1895-1896 s-a clntre anii 1895-1896 s-a clăădit imobilul dit imobilul actualului liceuactualului liceu,, îîn care funcn care funcţţoneazoneazăă şşi asti astăăzi.Edificiul zi.Edificiul liceului liceului este monumental,datorită şi aşezăriieste monumental,datorită şi aşezării sale, sale, ocupând o poziţie favorizantă faţă de construcţiile din ocupând o poziţie favorizantă faţă de construcţiile din vecinătate.Edificiul liceului se compune dintr-un corp vecinătate.Edificiul liceului se compune dintr-un corp principalprincipal

central, flancat central, flancat ppe acelae acelaşşi aliniament de alte i aliniament de alte douădouă clclăădiri.diri.

FaFaţţada are o simetrie perfectada are o simetrie perfectăă, , îîn mijloc se gasen mijloc se gaseşşte te o uo uşăşă mare construit mare construităă din lemn de stejar, din lemn de stejar, îîn interior se n interior se sprijinsprijinăă pe st pe stââlpi puternicilpi puternici,, îîn stil doric, o scarn stil doric, o scarăă impunimpunăătoare, din marmura zaharoidtoare, din marmura zaharoidăă deschide drumul deschide drumul spre coridoarele si clasele spre coridoarele si clasele de de la nivella nivelurileurile superio superioaarree. . Arhitectura faArhitectura faţţadei este simpladei este simplăă, sobr, sobrăă, , îînvioratnvioratăă prin prin contrastul materialelor de construccontrastul materialelor de construcţţie. Aceastie. Aceastăă ,,Alma ,,Alma Mater” a devenit dupa unire Mater” a devenit dupa unire ((191918)18) Liceul Modern Liceul Modern Real ,,Coriolan Brediceanu” , iar Real ,,Coriolan Brediceanu” , iar îîn 1977 Liceul n 1977 Liceul Industrial ,, Coriolan Brediceanu”. DupIndustrial ,, Coriolan Brediceanu”. Dupăă Revolu Revoluţţia din ia din decembrie 1989 s-a numit din nou Liceul Modern decembrie 1989 s-a numit din nou Liceul Modern Real.Real.De pe băncile acestui lăcaş de cultură s-au ridicat De pe băncile acestui lăcaş de cultură s-au ridicat absolvenţi străluciţi, afirmându-se ca autentice absolvenţi străluciţi, afirmându-se ca autentice valoripe tărâm politic,ştiinţific,şi cultural, înscriindvaloripe tărâm politic,ştiinţific,şi cultural, înscriind

Numele cu majuscule în galeria marilor personalităţi Numele cu majuscule în galeria marilor personalităţi ale naţiuniinoastre:Victor Babeş,TraianVuia,Vasile ale naţiuniinoastre:Victor Babeş,TraianVuia,Vasile Maniu,George Popovici,V.V.Delamarina,Ion Popovici Maniu,George Popovici,V.V.Delamarina,Ion Popovici Bănăţeanul,Filaret Barbu,Aurel Ciupe,Zeno Bănăţeanul,Filaret Barbu,Aurel Ciupe,Zeno Vancea,I.C.Drăgan,Cornel Hillarion Vancea,I.C.Drăgan,Cornel Hillarion Petrasevich,Constantin Bona,Î.P.S.Daniel Mitropolitul Petrasevich,Constantin Bona,Î.P.S.Daniel Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei,Nicolae Breban,Victor Jurca şi Moldovei şi Bucovinei,Nicolae Breban,Victor Jurca şi mulţi alţii.mulţi alţii.

CofetCofetăăria ,,Liliacul”ria ,,Liliacul” ClClădădirea a fost construitirea a fost construităă îîn anii 1835-1836 pe n anii 1835-1836 pe

terenul unde odinioara functerenul unde odinioara funcţţiona hanul ,,Ad Nigram iona hanul ,,Ad Nigram Aquilae”. ClAquilae”. Clăădirea are fadirea are faţţade hibrideade hibride,, cu o ritmare de cu o ritmare de coloane semiangajate imitcoloane semiangajate imitâând stilul corintic. nd stilul corintic. Ferestrele de la parter sunt mari Ferestrele de la parter sunt mari şşi luminoase, iar cele i luminoase, iar cele de la etaj sunt micude la etaj sunt micuţţe.e.

Din povestirile bDin povestirile băătrtrâânilor oranilor oraşşulului rui reiese ceiese căă Iosif al Iosif al II-lea a poposit la Lugoj la hanul II-lea a poposit la Lugoj la hanul “Ad “Ad NigramAquiale”,ce se găsea în curtea bisericii NigramAquiale”,ce se găsea în curtea bisericii catolice.catolice.

ÎÎn 1866 cn 1866 câând domnitorul Cuza a plecat spre Viena, nd domnitorul Cuza a plecat spre Viena, îîn ziua de 6 martie a sosit la Lugoj n ziua de 6 martie a sosit la Lugoj şşi a fost gi a fost găăzduit zduit îîn hotelul ,,Pn hotelul ,,Păăunul de aur”.unul de aur”.

Ziarul ,,Telegraful RomZiarul ,,Telegraful Româân” din 11 martie 1866 n” din 11 martie 1866 relata crelata căă domnitorul Alexandru Ioan Cuza a p domnitorul Alexandru Ioan Cuza a păărrăăsit sit Lugojul la 7 martie dimineaLugojul la 7 martie dimineaţţa ,,a ,,îîntr-un cor nesfntr-un cor nesfâârrşşit it de urale… de urale… îîndreptndreptâându-se spre Timindu-se spre Timişşoara”oara”..

Capela romano-catolicCapela romano-catolicăă-Strada -Strada Alexandru MocioniAlexandru Mocioni,, nr. 24 nr. 24

AceastAceastă ă capelcapelăă poart poartăă numele hramului numele hramului SfSfâântului ntului ŞŞtefan fiind construita tefan fiind construita îîn anii n anii 1780-1781, 1780-1781, la intersecţia străzilor Alex.Mocioni cu Traian la intersecţia străzilor Alex.Mocioni cu Traian Grozavescu.Grozavescu.

AceastAceastăă capela capelaăă care st care stâânjenea traficul rutier a fost njenea traficul rutier a fost mutatmutatăă, , îîn 1879-1882 n 1879-1882 şşi amplasati amplasatăă îîn locul unde se n locul unde se ggăăseseşşte si astazi, la intersecte si astazi, la intersecţţia stria străăzii Alexandru Mocioni zii Alexandru Mocioni cu strada Cernei. Capela este relativ miccu strada Cernei. Capela este relativ micăă, are forma , are forma unui octogon, acoperiunui octogon, acoperişşul are forma unei cupole ul are forma unei cupole acoperitacoperităă cu tabl cu tablăă..În mijloc se ridică un mic turnuleţ.În mijloc se ridică un mic turnuleţ.

Edificiul este sobru, lipsit de decoratii exterioare sau Edificiul este sobru, lipsit de decoratii exterioare sau interioare. interioare. După ce s-a construit palatul După ce s-a construit palatul Muschong,cMuschong,capela a fost trecutapela a fost trecutăă îîn propietatea marelui n propietatea marelui fabricant Muschong care participa la serviciile religioase fabricant Muschong care participa la serviciile religioase ffăăcute special pentru familia sa. cute special pentru familia sa.

DupDupăă na naţţionalizare, capela a trecut ionalizare, capela a trecut îîn patrimoniul n patrimoniul bisericii catolice, iar din 1950 nu s-a bisericii catolice, iar din 1950 nu s-a mai oficiat nici un mai oficiat nici un fel de slujbă religioasă. Capela reprezintă o relicvă, ce fel de slujbă religioasă. Capela reprezintă o relicvă, ce dă totuşi notă originală şi distincţie peisajului cotidian dă totuşi notă originală şi distincţie peisajului cotidian lugojan,asupra căruia se odihneşte pentru o clipă lugojan,asupra căruia se odihneşte pentru o clipă privirea călătorului.privirea călătorului.

Casa Armatei-strada Nicolae Balcescu Casa Armatei-strada Nicolae Balcescu nr. 4nr. 4

(fost Casinoul militar al ofiţerilor)(fost Casinoul militar al ofiţerilor)

ConstruitConstruită îă în 1872-1873 este o unitate n 1872-1873 este o unitate arhitecturalarhitecturalăă foarte reusit foarte reusităă. Cl. Clăădirea e direa e îîmpmpăărtitrtităă pe pe orizontalorizontală,ă, îîn n două două registre cu registre cu aspectaspect diferit dar diferit dar perfect armonizatperfect armonizatee. Ferestrele parterului sunt . Ferestrele parterului sunt subliniate de un soclu linistit… Csubliniate de un soclu linistit… Cââmpurile de fond mpurile de fond ale corpului central ale corpului central pe toată înălţimea, pe toată înălţimea, daudau imobilului un aspect deimobilului un aspect de seriozitate seriozitate deosebită. deosebită. S Sttilul ilul clclăădirii este un ecledirii este un eclecctism armoniostism armonios,, dominat dominat de de arcul arcul îîn plin centrun plin centru din din stil stilulul bizantin bizantin,, armonizat cu armonizat cu triunghiutriunghiulare,elementede stil din renaştere,frumos lare,elementede stil din renaştere,frumos accentuate cu un efect maximaccentuate cu un efect maxim. .

Hotel Timis-strada Alexandru Hotel Timis-strada Alexandru Mocioni nr. 22Mocioni nr. 22

AceastAceastă ă clclăădire a fost construitdire a fost construităă imediat dup imediat dupăă unire, unire, prin anii 1926-1927 prin anii 1926-1927 ,,de arhitectul Ferenczik pentru de arhitectul Ferenczik pentru familia fabricantului Muschong. Din anii 1977-1978 familia fabricantului Muschong. Din anii 1977-1978 îîntreg imobolul a fost transformat ntreg imobolul a fost transformat îîntr-un complex ntr-un complex hotelier. Constructie masivhotelier. Constructie masivăă, din c, din căărrăămidmidăă,,având două având două aripi prezintă trei intrări:două laterale şi una pe colţ.aripi prezintă trei intrări:două laterale şi una pe colţ. FFatada are balcoaneatada are balcoane,, deasupra c deasupra căărora se deschid rora se deschid ferestre. Edificiul prezintferestre. Edificiul prezintăă acoperis acoperis îîn n două două apeape,întrerupte de opt lucarne,,întrerupte de opt lucarne, ce ies puternic in relief ce ies puternic in relief cu cu geamurile mansarde.geamurile mansarde. Pe colt, cl Pe colt, clăădirea are o cupoldirea are o cupolăă terminatterminată îă într-un turnulet.ntr-un turnulet.

Basorelieful frontoanelor reprezintBasorelieful frontoanelor reprezintăă două personaje două personaje mitologicemitologice

Mercur si Dionyssos, ce revarsMercur si Dionyssos, ce revarsăă îîn cele n cele două două cornuri ale abundentei, fructe si struguri. cornuri ale abundentei, fructe si struguri.

Intrarea de pe colt dIntrarea de pe colt dăă îîntr-un hol sustinut ntr-un hol sustinut dde e optopt coloane de stuc, coloane de stuc,cu capitel corintic,decorat cu capitel corintic,decorat şi cu figurine umane şi frunze de acant.Douăşi cu figurine umane şi frunze de acant.Două usi laterale conduc vizitatorii spre barul de zi usi laterale conduc vizitatorii spre barul de zi si birouri. Sala festivsi birouri. Sala festivă(salonul)ă(salonul) ,,ovalovalăă, cu , cu treitrei ferestreferestre şi două nişe este susţinută de opt şi două nişe este susţinută de opt coloane de stuc,stilizate.coloane de stuc,stilizate. TTavanul este alb, avanul este alb, marginit de marginit de douădouă chenare aurite. Avand o chenare aurite. Avand o capacitate de 85 de locuri, camerele de capacitate de 85 de locuri, camerele de primireprimire,, cu unu cu unull, dou, douăă sau trei paturi sau trei paturi,, ssunt cu unt cu tapiterie si covoare asortate coloristic.tapiterie si covoare asortate coloristic.

Casa de cultura a Casa de cultura a SSindicatelorindicatelor -strada Nicolae Balcescu nr. 1-strada Nicolae Balcescu nr. 1 Pe partea stPe partea stâângngăă a r a rââului Timis, ului Timis, îîntr-un cadruntr-un cadru natural natural

deosebitdeosebit creat de faleza Timisului, s-a construit creat de faleza Timisului, s-a construit îîn anii 1972-n anii 1972-19741974,, un edificiu m un edificiu măăret numit de cret numit de căătre cettre cetăăteni, Palatul teni, Palatul SindicatelorSindicatelor..

Elementul principal al obiectivului este sala de spectacole cu Elementul principal al obiectivului este sala de spectacole cu 500 de locuri, vizibilitate si acustic500 de locuri, vizibilitate si acusticăă perfect perfectăă avand peretii avand peretii elegant lambrisati elegant lambrisati îîn lemn cu panouri fono-absorbanten lemn cu panouri fono-absorbante şi tavan şi tavan denivelat în casete prefabricate de ipsos.denivelat în casete prefabricate de ipsos. Anexele s Anexele săălii sunt lii sunt generogeneross dimensi dimensionate, îonate, începncepâând cund cu spaţiosul şi elegantul spaţiosul şi elegantul foaier,foaier,având pardoseli de marmură şi stâlpi îmbrăcaţi în având pardoseli de marmură şi stâlpi îmbrăcaţi în travertin.travertin. SScenacena, cu deschidere de 15m., cu deschidere de 15m. si cu si cu un un turn prevturn prevăăzut zut cu toate instalatiile mecanice,cu toate instalatiile mecanice,numeroase anrxe destinate numeroase anrxe destinate artiştilor,cabine de sonorizare,iluminare,proiecţie şi ventilaţie, artiştilor,cabine de sonorizare,iluminare,proiecţie şi ventilaţie, sunt toate astfel concepute şi relizate, sunt toate astfel concepute şi relizate, îîncncât să ât să permitpermităă montarea si realizarea tuturor genurilor de spectacole: opermontarea si realizarea tuturor genurilor de spectacole: operăă, , operetoperetăă, festival, festivaluriuri corale si dansuri, piese de teatru corale si dansuri, piese de teatru,concerte ,concerte precun şi proiecţii de filme şi adunări festive.precun şi proiecţii de filme şi adunări festive.

Deasupra holului de la intrare se aflDeasupra holului de la intrare se aflăă micuta sal micuta salăă de 120 de de 120 de locuri pentru conferinte si locuri pentru conferinte si simpozioane,cu instalaţii de simpozioane,cu instalaţii de traducere în mai traducere în mai

multe limbi de largă circulaţie internaţională.multe limbi de largă circulaţie internaţională.

Obiectivul este completat Obiectivul este completat de de o vasto vastăă bibliotec bibliotecăă, , săsăli pentru diverse activitli pentru diverse activităăti sportive: sah, ti sportive: sah, gimnasticgimnasticăă, culturism si o mult frecventat, culturism si o mult frecventatăă discoteca.discoteca.

Casa de cultura este un remarcabil obiectiv Casa de cultura este un remarcabil obiectiv decorativ al realizdecorativ al realizăărilor contemporane rilor contemporane dindin Lugoj. Lugoj.

Primăria oraşuluiPrimăria oraşului ConstruitConstruităă îîntre anii 1903-1905 fntre anii 1903-1905 făăccâând parte nd parte

din fondul financiar al trezoreriei imperiale, din fondul financiar al trezoreriei imperiale, destinatdestinatăă directie directiei i financiare a comitatului financiare a comitatului Caras-Severin siCaras-Severin si,, mai mai ttâârziu a judetuluirziu a judetului Severin.Severin.(1927).(1927). Este o c Este o clădire monumentală,lădire monumentală,

de facturde facturăă neoclasic neoclasicăă. Cladirea a suferit putine . Cladirea a suferit putine modificmodificăări, intrarea este sprijinita de ri, intrarea este sprijinita de douădouă coloane mici coloane mici si un acoperis cu influente gotice, deasupra portii se si un acoperis cu influente gotice, deasupra portii se ggăăseste un balcon micseste un balcon mic,, cu cu treitrei ferestre mari ferestre mari îîn spate. n spate. Arhitectura fatadei este simplArhitectura fatadei este simplă,fără ornamente ă,fără ornamente deosebitedeosebite. Cl. Clăădirea este flancata direa este flancata îîn pn păărtile laterale de rtile laterale de două două turnuri aparente. Acoperisul prezintturnuri aparente. Acoperisul prezintăă o pant o pantăă cu cu îînclinatie, este confectionat din tigle solzi , neglazurate nclinatie, este confectionat din tigle solzi , neglazurate prezentprezentâând din loc nd din loc îîn loc lucarne realizate n loc lucarne realizate didin tabln tablăă dup dupăă modelul edificiilor din secolulmodelul edificiilor din secolul al al XX XX-lea-lea. Holul are o . Holul are o scara monumentala din marmurscara monumentala din marmurăă,,sprijinită pe pilaştri sprijinită pe pilaştri frumos stilizaţi.frumos stilizaţi. TTavanul prezintavanul prezintăă intersectii de bolti cu intersectii de bolti cu nervuri nervuri neoromantice neoromantice si si douădouă afisiere cu elemente afisiere cu elemente gotice. gotice.

Teatrul orasenesc-Teatrul orasenesc-SplaiulSplaiul Coriolan Brediceanu nr.5Coriolan Brediceanu nr.5

Pe malul stPe malul stââng al Timisului, la intersectia cu strada ng al Timisului, la intersectia cu strada Mihai Eminescu se ridicMihai Eminescu se ridicăă impunator si maiest impunator si maiestuuosos edificiul edificiul monumental monumental

al asezal asezăămmâântului de culturntului de culturăă care a trebuit s care a trebuit săă poarte pe frontispiciul clpoarte pe frontispiciul clăădirii numele celui mai dirii numele celui mai strstrăălucit mesager al muzicii romlucit mesager al muzicii româânesti, tenorul nesti, tenorul liric Traian Grozavescu. Constructia actualliric Traian Grozavescu. Constructia actualăă dateazdateazăă din anii 1899-1900. Edificiul este din anii 1899-1900. Edificiul este mmăăret, cu scret, cu scăări albe de marmri albe de marmoorră ă la intrare, cu la intrare, cu un front impunun front impunăător, clasic. Cupola stor, clasic. Cupola săălii de lii de spectacol este sustinutspectacol este sustinutăă de de o foarte ingenioasă o foarte ingenioasă şarpantă metalică,iar în exterior se încheie cu şarpantă metalică,iar în exterior se încheie cu un laternouîn stil neobaroc,îmbrăcat şi un laternouîn stil neobaroc,îmbrăcat şi ornamentat cu tablă de zinc.ornamentat cu tablă de zinc.

În interior, o scară suplă de marmoră te În interior, o scară suplă de marmoră te conduce spre lojele de la etaj,unde se găseşte conduce spre lojele de la etaj,unde se găseşte un hol spaţios, folosit de multe ori pentru un hol spaţios, folosit de multe ori pentru expoziţii.expoziţii.