fiLUM ECHINODERMATA

PRODAN VALENTINA & BATALAN MIHAELA

Echinoderm (echinodermata) provine din greacă ἐχῖνος echinos-arici; δέρμα derma - piele. Din această încrengătură fac parte cca. 6.300 de specii.

Aceste specii traiesc in mediu acvatic la o adancime mica ,iar alteori in abisurile oceanelor.

Modul de viata :specii libere, sedentare, rar pelagice, nu sunt parazite.

Au o structura primar bilaterala (stadiile larvare) si secundar radiara sau pentaradiara ( juvenili si adulti), caracterizate prin prezenţa constantă a unui endoschelet hipodermic calcaros, cu o structură şi o constituţie variabilă de la clasă la clasă (spiculi, plăci libere, plăci articulate sau sudate între ele), cu spini şi tuberculi superficiali, articulati sau concrescuti cu plăcile purtătoare Epiderma în sine constă in celule responsabile pentru suport şi întreţinere a scheletului, precum şi celule de pigment, celulele mechanoreceptor, care detecteaza miscarea de pe suprafata organismului şicelulele glandei care secreta lichide lipicioase sau chiar toxine.

Peretele corpului de echinoderme consta in trei straturi. Stratul exterior, numit epiderma, este un singur strat de celule, care acoperă întregul animal, inclusiv spinii . Al treilea strat este tot un singur strat de celule (principala diferenţă fiind faptul că aceste celule sunt ciliate),acest strat acoperă coelomul de separare a intestinelor organismului de pielea acestuia,numit "garnitura coelomica". Stratul de mijloc este mult mai gros şi se numeşte derm. Acesta este compus din ţesut conjunctiv şi conţine endoschelet.

Indiferent de forma pe care le iau aceste plăci sau oscioare sunt întotdeauna fabricate din calcit, ingredientul care se gaseste in apa de mare. Endoscheletul de echinoderme creşte continuu pe parcursul vieţii . Endoscheletul sprijină ţepii, negii şi tuberculii, care sunt adesea găsite pe suprafaţa echinodermatei. Aceste proeminenţe sunt diverse în general, fabricate din calcit.

În afară de pielea sa, şi / sau ţepii sai, un echinoderm realizeaza contactul cu lumea exterioară,prin intermediul sistemului de apa vascular si tub, care sunt o parte din acest sistem. Sistemul de apă vascular la echinoderme este unic în lumea vie şi le diferenţiază uşor de toate celelalte increngaturi. Sistemul ia forme uşor diferite în clase diferite. Sistemul de apă vascular începe cu o deschidere spre mediul extern numit madreporite. Din acest canal drept, numit "canalul de piatră" duce la “canalul inel ". Canalul inel este un inel care are cinci canale longitudinale ramificate. La speciile cu mai mult de 5 ramificatii, aceste canale se ramifica în fiecare braţ, pe fiecare parte a fiecărui canal. De acolo apare o serie de canale scurte laterale care conduc, prin intermediul unei supape, în picioare tub şi o fiolă care le exploatează. Picioarele tub trec prin găuri mici în exoscheletul animalelor şi a muşchilor din jurul fiolei ce stoarce apă în ele făcându-le să se prelungească sau să se relaxeze.

Corpul,fara sa diferentieze cap , are un pol oral(orificiul bucal)si opusul acestuia polul aboral (orificiul anal).

Echinoderme sunt fie alimentatoare de filtru, mancatori de substrat sau carnivore. Intestinul este în formă de U( în Crinoidea cu gura si anus fiind pe aceeaşi suprafaţă). Echinodermele au o plasă de nerv sub-epidermică ce rulează peste tot corpul lor. De asemenea au un inel nervos circum-oral cu 5 corzi, nerv radial ce se întinde de la plasa de nerv sub-epidermica în braţe. Acesti nervi sunt în legătură cu nervului neted sub-epidermic. Echinodermele pot folosi picioarele lor tub ca organe pentru respiratie.

Sexele in general sunt separate dar exista si specii hermafrodite . Reproducerea este sexuata si asexuata. Fertilizarea este întotdeauna externa şi larvele sunt planctonice şi biradiale, ele dezvoltă simetria pentaradiala de formele adulte mai târziu.

(1) Clasa : Asteroidea – stea de mare (Şase-vărgat stea - hexactis Leptasterias ) - stelele de mare si-au dezvoltat destul simţul mirosului, tactil, şi gust. De asemenea, pot răspunde la prezenţa luminii. Mănâncă în mod normal, toate prazile mici, dar acestea trebuie să-si extruda stomacul pentru a digera prada mai mare în afara trupului lor. Uneori, stele de mare folosesc picioarele tub pentru a ajuta la deschiderea bivalvei, şi atunci hrana va aluneca în stomacul lor între cele două cochilii. Steaua de mare are cinci brate, dar se deplaseaza pe zeci de picioruse.Piciorusele tubulare se misca atunci cand apa este pompata prin ele inauntru si inafara. Un sistem de canale conduce apa spre picioruse. Pe aceste canale se afla niste pompe care regleaza circulatia apei. Steaua de mare absoarbe apa printr-un filtru si se hraneste mai ales cu scoici.

(2) Clasa : Ophiuroidea -  Stele fragile (Daisy fragile Star - Ophiopholis aculeata ) Grupul cuprinde circa 2000 de specii, a cărei culoare variază. Ei mănâncă prin descompunere în suspensie şi organisme microscopice care se găsesc pe fundul plin de noroi moale.

(3) Clasa : Echinoidea -  arici de mare - aceste locomote se mobilizeaza cu ajutorul spinilor lungi. Între spini lor sunt mici organe, numite pedicellariae pe care le utilizează pentru curatare si aparare. Pedicellariae conţine, de asemenea, o toxină puternică. Aricii de mare traiesc pe tarmurile stancoase, in ape de adancime mica. Ei au dimensiunini cuprinse intre un centimetru si o jumatate de metru. Corpul lor este acoperit de placi dure ce alcatuiesc o cochilie. Aceasta este acoperita cu ghimpi. Se hranesc cu plante si animale mici. Unii au clesti. Cu care prind particulele de hrana si apoi le duc la gura. Ca si steaua de mare, ariciul de mare are picioruse tubulare.  

(4) Clasa : Crinoidea – Stele cu Pene ( Florometra serratissima ) - înoata în cazul în care sunt perturbate.

(5) Clasa : Holothuroidea – Castraveti de mare