EXPERIENŢA MONTESSORIPRIN FORMARE EUROPEANĂ

Prof. Grigore GheorghitaScoala cu clasele I-VIII „Gheorghe

Magheru” Caracal, jud. Olt, Romania

"Să nu faci niciodată pentru un copil ceea ce poate face singur."

(Maria Montessori)

•  ”CHILD ECOSYSTEM - THE ETHOLOGICAL METHOD TO THE SERVICE OF THE MAN CUB”, curs desfăşurat în limbile engleză, franceză şi italiană, de către organizaţia GRUF,

din Florenţa, Italia.

Obiectiv principal • Promovarea autonomiei copilului prin

observarea comportamentului său în cadrul jocului. În acest fel adultul învaţă să-şi adapteze propriul comportament, să modifice mediul copilului prin punerea la dispoziţia sa de materiale corespunzătoare pentru dezvoltarea creativităţii, a atenţiei, a independenţei.

• La baza formării acestor capacităţi stă pedagogia Montessori.

GRUF - Grup de Cercetare la nivel Universitar din Florenţa – Psihologie Experimentală,

specializat în: Metodologie de Cercetare;Tehnici de observare etologică şi Metoda Montessori

• îşi propune să iniţieze şi să atragă cadre didactice care să devină educatori Montessori, pregătiţi profesional pentru această metodă şi utilizarea materialelor Montessori special create. Aceste materiale au ca rol stimularea simţurilor şi imaginaţiei, dar sunt şi auto-corectoare, permiţând copilului să evolueze în ritmul lui şi să înveţe din propriile lui greşeli.

“Casa Copiilor” de Maria Montessori ca Habitat natural

• Puiul de Homo sapiens, animal cultural prin excelenta, are nevoie de un Habitat in care sa fie prezente anumite caracteristici indispensabile pentru realizarea proiectului “Homo sapiens”.

• Un loc in care, urmandu-si “maestrul genetic”, poate sa-si formeze si sa-si rafineze organele senzitive, mecanismele expresive, procesele logice, sa isi lege strans intregul corp de aparatul emotional-cognitiv-praxic astfel incat sa se ajunga la formarea interna

optimizata a organismului capabil sa mentina un echilibru dinamic permanent care sa garanteze in final supravietuirea individului si realizarea reproducerii.

marea problemă (ambientul), localul (spaţiul), mobilierul (adecvare), activitatea de păstrare, ordinea, limitele, organizarea (propriilor acţiuni şi în final a minţii), simplitatea, frumuseţea (luminozitatea,curăţenia lucrurilor), direcţia (perseverenţa, continuitatea respectării regulilor), spiritul nou al educatorului ( doar ghid al copilului şi nu factor activ), practica (educarea mişcărilor), exerciţiile de viaţă practică, muncile productive, mijloace şi procedee de perfecţionare colectivă (exerciţii linişte, de coordonare a mişcărilor), materialele de dezvoltare ( cilindrii incastraţi, cele trei serii de corpuri geometrice, exerciţiile tactile, senzaţiile de culoare, figurile plane incastrate, corpurile geometrice, zgomotele, senzaţiile muzicale);

• … “Ca un prim pas, am transformat clasele în adevărate Case ale Copiilor care se mobilează cu obiecte adecvate staturii şi forţei fiinţelor pe care trebuie să le găzduiască: cu scăunele, măsuţe, lavoare, obiecte foarte mici de toaletă, covoraşe, dulăpioare, feţe de masă şi veselă. Toate acestea nu numai că sunt de mici dimensiuni, dar sunt şi suficient de uşoare pentru a putea permite copilului de trei sau patru ani să le mute, să le schimbe locul şi să le transporte in grădină sau pe terasă;

este destul de uşor ca aceste obiecte să fie adecvate nu numai corpului, ci şi mentalităţii infantile, care este mai limitată şi mai putin complicată decât a noastră”. (Maria Montessori, Manual de Pedagogie Ştiinţifică.)

LABORATORUL B.E.L.L. Montessori pentru formare si cercetare

Sala pentru materiale sensoriale si de viata practica

Proiect European de Formare Comenius 2.1

Materialele Montessori• au ca scop atragerea interesului copilului şi

acumularea cunoştinţelor prin utilizarea repetată• sunt expuse pe rafturi aflate la o înălţime potrivită

vârstei, pe mese sau pe covoraşe• invită şi lasă copilului să aleagă numai acele

activităţi care îi incită interesul personal. • incurajează concentrarea, motivaţia, autodisciplina şi

dragostea pentru învăţătură. • fiecare material are un scop bine determinat şi este

de dorit ca să fie utilizat exclusiv în acel scop.

În educaţia Montessori sunt implicate arii curriculare ce vizează competenţele:

 1. Viaţa practică; 2. Exerciţii senzoriale; 3. Exerciţii de limbaj ; 4. Exerciţii de matematică şi ştiinţă ; 5. Exprimare prin artă. La acestea se adaugă: Exerciţii de

educaţie fizică; Educaţie civică şi educaţie multiculturală; Cunoaşterea mediului înconjurător.

Un rol cu totul nou pentru educator:

• ghid sau director- educatorul Montessori nu predă în mod tradiţional.

• Educatorul nu intervine niciodată atunci când un copil e concentrat, decât dacă a constatat că acesta are nevoie de ajutor, nu ştie ce să facă, sau îi deranjează pe ceilalţi colegi. Ajutorul este todeauna extrem de limitat - atât cât să se asigure că acesta a ieşit din impas.

• Educatorul Montessori nu pedepseşte copiii niciodată dar nici nu le oferă recompense. Se consideră ca singura recompensă de care are nevoie un copil este cea provenită din mulţumirea de sine, din faptul că a realizat un lucru bun şi corect, bazându-se pe propriile puteri.

Materiale Montessori

Fiecare material dintr-o clasa Montessori izoleaza un singur

concept. De exemplu, materialul

cunoscut sub numele de “turnul roz” este facut din 10 cuburi din

lemn cu marimi variabile, vopsite in roz. Copilul

construieste un turn cu cel mai mare cub jos si cel mai mic sus. Astfel este izolat conceptul de

dimensiune. Alte materiale utilizeaza concepte diferite:

tabletele colorate pentru culori, materialele geometrice pentru

forme, etc.

Materiale Montessori

« Activităţi complementare » : • limbă străină, • modelaj, • teatru, • muzică. • Aceste activităţi nu sunt opţionale, ci

completează educaţia copilului, ajutându-l să îşi dezvolte talentele artistice şi să participe la jocuri care încurajează cooperarea.

16

LABORATORUL B.E.L.L. Montessori pentru formare si cercetare

Proiect European de Formare Comenius 2.1

Activitati de viata practica de la cele simple la cele complexe

• Concentrându-se la o activitate liber aleasă, neîntreruptă, copiii ajung la auto-disciplină şi pace interioară. Dr. Montessori a denumit acest proces “normalizare” şi este citat ca fiind “cel mai important rezultat al muncii noastre”.

( Maria Montessori, Mintea absorbantă 1949).

LABORATORUL B.E.L.L. Montessori pentru formare si cercetare

activitati cu materiale pentru dezvoltarea limbajului

Sala materialelor pentru dezvoltare a limbajului si a gandirii matematice

Proiect European de Formare Comenius 2.1

Lucram in echipa

Activitate in “Casa dei bambini”

Concluzii

Utilizam materiale Montessori

Realizator, prof. Grigore Gheorghita, Caracal, Romania

• Imagini preluate din materialele primite pe parcursul formarii;

• În ceea ce priveşte conţinutul acestui material, acesta reprezintă responsabilitatea mea exclusivă, iar ANPCDEFP şi Comisia Europeană nu sunt responsabile pentru modul în care conţinutul informaţiei va fi folosit.