1!

'S Ir.

; Iry"1.1%. 4,"'" 117%514,

'01 67

ifeW

St

"t.

4_

t

62.

er!Pfr: L

' 4

,'

'Lem" 3

.0'A44.

,, ,,P,,, ' oir,,,^

'

S,. .i. , .CL5 'Si ,` '

0". tfi )1,

; 1

.'Pr_"

Li.Y. fi,*!1'

t.

:7',,I'S.

pyS "

,

;;",,..1.,,;.:,:,,:liii.r::-'01..(,:ii,:.,::.'!...1"..."?,,,.1:,

;';LL,,,!;-,'".

1 =0 4 ',,. (1.. 4. ,., :'

,,,

...,',',IAL:y,,,,

),,,,,;..0 . ,.."t1' '.. : '''ii ' iii ' , ,

'; i't: ,..',. ill:: ..,,,,,,,,,,::, J.:..,::.1:1, ::::.'.:' 'ili;,,,..,09.q.,..i. .. if

,,,,,,,,,.1r-, t

"w".:;%%:,..,, Pk-4 , 't..''.':'.'' ,,,/,',,. 01-,,,'

' , ' ' r' ' ,'

'

.11.! ' .4.1,' ' I,r

.4.,1,I.:,, 1' '

'

. 'l, ,.'

: p.:....I'l '',. '4',i,"; 1.:.'.:;,',4e:': '.. 4:: :I' :t,::,eli,'.

.,,L, iL,-Nv,"l'u..

',.4',1) il:':',' '

. PI,, t. ,,,,, 11 i

... ,, i i., ir q',OS, 14,1 1 h 14 ..1 l'.ii 'L i .'

H.I S.43,711('S:i.11:71, ,'

''. F':1".\:.*:....,to: al:::

' o'::: ::12:..,:ill.: ::

I '' V..,11 r s ., / 50..4 '' r 'i ' ' '. ' ,"'.E'' ...ki .'1 ..'

,..,,j.:k .,,r,, ,n, 9,, Lk, ,:::::,,

..,

"

, 1;.,,,','''''''':i 41,':''. 4

1 ,. 5'; .01'Ll,..1P ., ,,, ,,,.:, 4 M. ! ,V, e 1 S 7V , . ;,Il , 1. ,

,;., 97 . 0c..w

L c i r.E+ r.

.. , '.. ' ' &- ti,; .

,n,.. ,y,.,,,, o ,..;lit , "'y , w,... ,.i aqY v., :..',,O.A' ',:.::,: ',,,,, ..0?

.

.,:.,',::!'',L,,,, " ',:,','':r,' Vc 1 I .;:-.. ,..,, ., r ,

' 'Lro.., .:r.' 1 ,:,,U/ 1,, f',--' 't. ''' ,,

.t' '1.sss.: N

lY t:1::'.,_ :2,',,,k.: ',0,,..; .,.rilit,

.L ,,..., , 'N..",. ,

..,,,,...1,,, .Ii ,,,,.!, 1.1.4/1'11,A1

,, ,i. v,,,[1.,,%:,,,..

..: , ,,.,;. 1 e

..i

',..4,".1'L

'1 ''

,::,,.:::.L,.:;6'..,.:,,,,:!:'.t:,,11.:.:1''''''''' ''

'''''''

'.:''''' '':;i'''''%

'''..1 ::

....'.L-.'In.',,' e,';',,''`Ii.i.L;V:

i h., ,,, 1.,,,`,,,y1.. .

,,11, '4;a,....`,1.,Y

,. 1 L ,, gP, i -.. 1 t I . Ji:.:1... 'r,it ,,:',X

,,, lip -,,,, .,

,,,'LL.,,,,, ,',..6 Lue* ttl ,', i.'i:

-,, if...:"::- IpP:, '

....,,,,riii,,.,I.

r ?ill k

!'l , s l!LS ,

,..,'S I, p, ,O, ,,,'

;'It't :;''''

;''':::::::::r:'''''''''''',11'' '

:::'''' ':..':-..L3. ' '

. ''''T1:';'"?'''t'

I'

'

' 4 '$. '' ''' 'I ',' 4

' i 't3.

'''''''';')'4

' ['i'

"

1 rk,

0 a ,e, .. , , .Li' ite

' a,:,41, ,

i'lli N , IL Y... L. , ,. ,,V,.,,,,; k':L. ,,

'' "i.'1.T13'. 0,'00'..i' ;

1' /!,1 0' ' :

To o Lfikli'sr'''

6Sti,t SSr,

,11www.dacoromanica.ro

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFICAL

ROM INIEI

61275. Novels Diclionar Geogralle. Vol. Ir. 1

www.dacoromanica.ro

SOCIETATEA GEOGRAFIC ROMMAFUNDATA LA 15 ILJNIE 1875

RECUNOSCUTA. DREPT INSTITUTIE DE UTILITATE PUBLICA, PRIN LEGEA DIN ao FEBRUARIE 1897

MARELE

DICTIONAR GEOGRAFIC

ALCTUIT I PRELUCRAT DUPA DICTIONARELE PARTIALE PE JUDETEDE

GEORGE 10AN LAHOVARIPREgDINTE AL INALTEI CURTI DE COMPTURI,

PRWDINTE AL SOCIETATII PENTRU INVATATURA POPORULUI ROMIN,SECRETAR GENERAL AL SOCIETATII GEOGRAFICE ROMiNE

I

GENERAL C. I. BRATIANUSUB-SEF AL STATULUI-MAJOR GENERAL,

DIRECTORAL INSTITUTULUI GEOGRAFIC AL ARMATEI

AL

ROMiNIEI

VOLUMUL IV.

BUCURETISTAB. GRAFIC J. V. SOCECO, STR. BERZEI, 59

1901

GRIGORE G. TOCILESCUMEMBRU AL ACADEMIEI ROMINE,

PROFESOR UNIVERSITAR,

DIRECTOR AL MUZEULUI NATIONAL DE ANTICHIT41

www.dacoromanica.ro

MARELE DICTIONAR GEOGRAFICAL ROMNIEI

Iablanita, com. rur. li sat, injud. Mehedinti, pl. Dumbrava,la 35 kil. de orasul T.-Severin,situat pe dota dealuri si ovale si marginindu - se la E.cu com. Podul-Grosuluya S.;cu com. Padina-Mare si Padina-Mica ; la V., cu com. Paroina-Mare si la N., cu comuna Stig-nita.

Satul formeaza comuna cumahalalele : Dosesti si Tata, a-vind 1600 locuitorr, locuind in300 case.

Locuitorir posea. : 70 pluguri,165 care cu bol, 26 carute cucal ; 70 stupi cu albine.

Are : o osea comunal careo leaga de com. Orevita si Pa-roina-Mare ; o biserica, cu hra-mul Sf. Gheorghe, deservita. de2 preoti si 3 cintareti ; o scoala,conclusa de un invatator, fre-cuentata de 26 elevr si 3 eleve.Budgetul com. e de 3736 lerla veniturr si de 2936 lei lachel tu ell.

Contribuabili sunt 246.Vite : 690 vite marr cornute,

330 bol', 6o cal, 700 or si 600rimatorr.

Cimpiile mai principale din

I

com. sunt: Balaurul, Iepurele,Vulturul, Batovul, Sculele siGeanta.

Dealuri mar insemnate sunt :Cuca-lur-Rador, Dealul - Malinu-lur, Boca si Sculele.

VE: lablanita si Boca, pe carecurge pirtul Iablanita si carese uneste cu apa Podul- Gro-sulur, la locul numit Podul-Iablaniter. La V. com., la o de-pastare de 1 kil., se afla fin-tina numita Posta, pe unde secunoaste olacul vechiii.

Iacob (Dealul-lu-), deal, In jud.Tulcea, pl. MAcin, pe teritoriulcom. rur. Turcoaia; este dealfara legaturr cu vre-un alt deal,asezat in partea de V. a pl. sia com, care se intinde la poalelesale de V. ; e de natura, stincoasa,acoperit pe alocurea cu fin ete ; areo t'Intime de 336 m., care poartanumele de Turcoaia, dominindasupra satului Turcoaia, asupraDunarei si asupra drumulur ju-detean Macin-Satul-Noti-Ostrov ;are ca prelungirr dealurile : Igli-soara-Mare, Iglisoara-Mica, Ma-note si Gorgova ; este acoperitCu finete si pasunr.

Iacob-Mog, movild, jud. Tul-cea, situata in partea centralaa plaser Tulcea, si cea de S.a com. rur. Malcoci ; asezatape muchea Dealulur-Mare, areo t'Intime de 148 m., domi-nind asupra vailor Sari-Ghiol siValea-Mare, asupra satului Mal-coci si drumului comunal Mal-coci-Agi-Ghiol; este naturala siacoperita cu verdeata.

Iacob (Piscul-lul-),pisc, in com.rur. Govodarva, pl. Motrul-d.-s.,jud. Mehedinti. Aci se afta ur-mele unel vechi cetati romane.Se afta. pe partea dreapta a pt-rtulur Govodarva si In apropi-ere de osea.

Iacob-Suhat, ella; in jud. Tul-cea, in partea de N. a plaserTulcea si a com. rur. Mal-coci, si in partea de S.-V. aplaser Sulina si a com. urb. Chi-lia-Veche ; se desface din laculCostin ; curge spre E. d'alungulmalului nordic al grindului Sti-pocul; trece pe linga lacurileCostinciuc si Buciul, care sescurge in el, si, dupa un cursde 12 kil., se pierde in intin-

www.dacoromanica.ro

IAC013ENI 6 1AILA-DERE

sele stufArir de lingd lacul Pe-purnicul.

Iacobeni, sat, in partea de E.a com. Sipotele, pl. Bahluiul,jud. Iasi, situat pe malul dreptal Ale, format din 2 cAtune :Iacobeni si Tomuletul, carT facun trup, avind o populatie de87 familiT, saa 335 locuitorY.

LocuitoriT din Tomuletul suntstatornicitT in anul 1880. Iaco-beni ste sat vechirA.

Are o biseric ziditd de unpreot, Andrer.

Vite sunt : 239 vite marT cor-nute, 30 cal, 723 ol, 9 capre si75 rimAtorI.

Iacobeni, deal, lingd satul cu a-celasi nume, com. Sipotele, pl.Bahluiul, jud. Iasi.

Iacobeni-NoI, sat, in partea deN.-V. a com. Dingeni, pl. Jijia,jud. Botosani, pe coast5 de deal,In dreapta JijieT. S'a infiintat la1879 cu noir improprietAritl pemosia statuluT Iacobeni. Are osuprafatA de 436 hect. ale lo-cuitorilor si o populatie de 70familiT, saa 264 suflete.

Numdrul vitelor e de 1240:422 bol si vacT, 81 cal; 702 or, 35porci.

In sat se all: I circiuml, 2comercianti si 2 meseriasr.

Iacobeni-VechI, sat, in centrulcom. Dingeni, pl. Jijia, jud. Bo-tosani, pe partea dreapa a Ji-jieT, cu o suprafatd de 993 hect.si cu o populatie de 50 fami-lit; sat 250 suflete. Mosia esteproprietatea StatuluT.

Are o bisericA flcut de lo-cuitorl si deservitA de 2 cintdreti.

Iacoboaia, pddure, In jud. Ba-can, pl. Siretul-d.-j., com. TI-ma0, Cu o intindere de 28 hec-tare.

Iacovile, sat, fAcin d parte din com.rur. MAdulari, pl. Cerna-d.-j.,>d. Vilcea. Are o populatiede 202 10Cuitorr (102 bArbatl si1090 femeT).

Iadul, vale, izvoreste de la E.de com. Mioveni, pl. Rtul-Doam-neT, jud. Muscel si se vars1 inriul Argeselul, pe malul sting.

Iadului (Gura-), loc izolat, injud. BuzAti, com. Nehoiasul, pemosia Jaristea, in poalele mun-tela Cumpenile, unde se allo multime de izvoare cu apeminerale, exalind un miros sul-furos, ce T-a determinat numirea.

Iaga, loc, in jud. Badil, pl. Taz-ldul-d.-s., com. Bucsesti, situatla confluenta piriulur Cernul CuTazlAul-Mare.

Iaguda-Ceair, vale, in jud. Con-stanta, pl. Silistra-Noud, pe te-ritoriul com. rurale Almaliul ; sedesface din poalele de E. aledealuluT Sari-Mesea-Bair ; se in-dreaptd spre E., in& o directiunegenerald de la S.-V. spre N.-E.,mergind printre doud prelun-girr ale dealulur Sari-Mesea-Bair,cal-1 poartA acelasT nume ; haz-deazd partea de N.-V. a plAseTsi pe cea de S.-E. a com.; taiedrumul judetean si cel comunalce duce de la Almaliul la Ese-Chioi, si, dupd un mers de 6kil., se deschide in valea piriu-luT Almaliul, numit Beilic-Ceair,ceva mal jos de locul numit Cis-meaua-Ostrovenilor ; malul sli1sting este acoperit cu vil.

Iaila, sat, in jud. Tulcea, pl. MI-cin, cdtunul com. Cirjelarl, a-sezat in partea centrar a plAsersi cea de N. a com., la 12 kil.spre N. de resedintA, pe am-bele malurT ale vdiT Iaila-Dere.Intinderea sa este de 45 hect.,

iar populatia, compusd din Bul-garY si RominT, este de 57 fa-mili', saA 215 suflete. Prin eltrece drumul comunal Hasanlar-Orta-Chioi.

Iaila-Bair, deal, in jud. Tulcea,pl. Babadag, pe teritoriul com.urb. Babadag ; se desface dindealul Asmilar-Bair ; se intindespre E., avind o directiune ge-nerald de la S.-E. spre N.-E.,brAzdind partea de N. a plAseTsi a com.; lasd spre S. dea-lul Ghel-Tepe ; pe la poalele deE. merge drumul judetean Ba-badag-Alibei-Chioi ; este de na-turd stincoasA ; se ridicA la 138m., dominind satul Satul-Noti,balta Topra-Chiopru si drumuljudetean ; este acoperit cu pd-durl si finete.

Iaila-Dere, pida, in jud. Tulceapl. MAcin. Izvoreste din poalelede Vi ale dealului Ciubucluc-Bairsi Orta-Bair, si se indreaptd malintiid spre N.-V. si apoT spre V.,avind o directiune de la E.spre V.; trece prin partea deN. a satuluT Iaila, de unde si-aluat numele ; curge de la poa-lele de N. ale dealuluT Ortabui-rac si HasanlaruluT, si, dupd uncurs de 12 km., se varsd inpiriul Cerna, pe partea san-gl, Ruga satul Satul-Noti, pecare-1 udd prin mijloc. BrAz-deazd partea de S. a plAseT, sipe cea de N. a comunerSatul-Noil. Basinul sAt, cu o intinderede 2400 hect., coprinde cite oparte din teritoriul comunelorSatul-Noa si Cirjelari, si estecuprins intre dealurile : Hasanlar,Dijcadael-Bair, Ciuciuc-Cara, Or-ta-ChioT, de-oparte, Carapcea siAc-Punar, de altA parte. Ca a-fluentl are pe dreapta: Derea-Ac-Punar, si pe stinga Domus-Culac. Malurile sale sunt in ge-neral ripoase, pAnd la conflu-

www.dacoromanica.ro

enta cu piriul Domus-Culac.Pe valea lui merg drumurite co-mu nale : taila-Satul-Noti, Ac-Pu-nar, Satul-Noti, Homurlar-laila.

Talonta, pirig, in jud. Suceava,com. arul-Dornei ; afluent al pi-riului Calimanelul.

IalonteT (Vlrful-), piscul mun-telul cu acestnume, intre com.*arul-Dornei i Brosteni, jud. Su-ceava, avind 1616 m. altitudine.

Ialomicioara, sat, jud. Dimbo-vita, plaiul Dimbovita-Ialomita,cat. com. Motaeni.

jud. Dimbo-vita, care izvoreste aproape demuntele Leoata, i primeste insine piraiele: Ialomicioara-Fru-moasa, Ialomicioara-VaeT satiValeaVacei, Silistea, Lili, Giur-culetul, Chincioaca, Tantea sialtele, apoT trece prin raionulcom. Runcul, i, aproape de com.Motaeni, se varsa in parteadreapta a IalomiteT, sub numelede Ialomicioara-Mare. Tot inIalomicioara se mal varsaValea-Tita, din sus de Motaeni.

Ialomicioara-Mick sati Rs-ritean, pirig, jud. Dimbovita,ce izvoreste de sub muntele Pa-duchiosul, despre Prahova si sevarsa in partea stinga a Ialomi-teT, din sus de Moroeni, in drep-tul GlaveY, care este o poeanafrumoasa.

Ialomita, Jude;, numit ast-feldupa riul Ialomita, ce-1 udade la V. spre E. Este situatpe tarmul sting al DunareT, inunghlul ce formeaza acest flu-viti in curgerea sa despre N.,udind partea de V. a Dobrogel.

Limite. Spre N., judetul se mar-gineste cu judetele Buzati i Bra-ila. Linia despArtitoare incepe

despre N. de com. Jilavele, mer-ge spre E., trece prin valea piriu-tul SArata si pe la N. satului Gir-bovi, apoi satul Grindul, demide se coboara spre N.-E., des-partindu-se de judetul Braila pa-na in dreptul satului Murgeanca,unde teritoriul comunei Cioara-Doicesti din judetul Braila, secoboara spre S. pana in laculStrachina, formind un cot injudetul Ialomita in forma dedreptunghiti, de unde iardsT iadirectiunea spre E. pana in Du-nare.

Limita judetuluT spre S. oformeaza Dunarea, ce despartejudetul de Bulgaria din drep-tul satulu VArasti, pl. Borcea,pana in dreptul pichetului Chi-ciul, sati pana la un kil. spreE. de Silistra; de aci, Dunareadesparte judetul Ialomita de ju-detul Constanta, formind si li-mita despre E., pana intrA injudetut Braila.

Margin ea de E. este o linieconventionala, care incepe dinlimita judetuluT de N., desparteacest judet de judetul Prahova,mergind spre S. pana in riulIalomila si de aci merge spreS.-E., taind d'a curmezisul vaileIleana, Ilie i Bulumezi i trecindpe la Moara-Saraca, prin Valea-ArgoveT, prin lacul Mostistea,pana in Dunare, in dreptul sa-tului VarAsti.

Suprafala judetutui, cu o in-tindere de 805529 hect., esteo cimpie vasta, taiata in dotapar de riul Ialomita, presaratade o multime de movile i eres-tata in partea de N. si de S.de mai multe val% Din tila /a.

spre S., in latime ca de35 kil. si din Borcea, spre V.,In lungime ca de 75 kil., se in-tinde cimpul Baraganul, a caruisuprafata prezinta niste ondu-latiunT tare, nesimtite in urcaresi coborire. Trei mar! coaste

marginesc acest cimp in partilede N.-S. si E., lar partea deV. formeaza o continuare a cim-piilor din pl. Cimpului si din ju-detut Ilfov. Coasta de N. poartanuniirea de coasta IalomiteT, larcele despre E. si S., numai sim-pla numire de coasta.

Sunt in: judet, si cu deose-bire pe cimput Baragan, multemovile, artificiale. Modul cumsunt aranjate nu pare a fi cevaintimplator ; asa, in partea deE. a Baraganului, unde sunt marbine conservate, se poate obser-va ca movilele sunt ast-fel dis-puse, ca formeaza patrulatere,dintr'un centra, format dintr'omovila maT mare, se intind malmulte raze in diferite directiunT.Nu se cunoaste de uncle s'a luatp5.mint pentru a se ridica acestemovile, cacT prin prejurul lor,nu se vad gropi. Sapindu-seunele movile, nu s'ati gasit inteu-nele nimic, lar intealtele numaicArbuni. Cele mal principalemovile sunt : Movila-Voevodului,Movita-lui-David, Dragaica, Ca-comeanca, Baurul, Ciunga, PA-una, Copuzul, Gemenile, a-Neac-suluT, etc.

.Ape. Dunarea curge spre S.,apoi spre E., formind mai multebrate, din "cari cele mal mar!sunt: Borcea si Gura-Balii.lomita strabate judetul despreV. spre E., unde se varsaDunare. Sarata, 0.10, curgedin judetut Buzad, spre S.,si se varsa in riul halo mita. Ghi-ghiul, un mic pifia, vine din jud.Prahova si se vars5. in piriutSarata. LacurT principale sunt:Boianul, Jegalia, Calarasi, Ca-bilul, Strachina, etc.

Dunarea, in curgerea sa, for-meaza mal multe insute, dincari cele mal marisunt: Balta, Tul-chia-Mare, Strimbul, Hopa, Ba-laban, Aleo ate, Atirnati si Vaca.

Clima. In timpul Terne!, clima

IALOJITA 7 IALOMITA (JUDET)

www.dacoromanica.ro

este aspra, din cauza vinturilorce sufil despre N. si carI, ne-gasind nicI un obstacol producviscole ce pun adesea in pri-mejdie d'a se nameti turme in-tree de vite. Primlverile suntadesea umede i red si dincauza ploilor si a topirif zape-zilor. Dunarea ese din albia sa

inundeaza pasiunile i pAdu-rile de pe t.rmurile sale. Verilesunt calduroase, ploile adeseainceteaza, Dunarea scade i cu&ma, bratele i lacurile ce for-meaza mlastine.

Toamna, cind nu cad ploIzapezile nu vin de timpuriti,

este timpul cel mal frumos.Proprietdp. Sunt treT seriT de

proprietatT in acest judet : pri-ma serie incepe din Dunare panaIn mijlocul BAraganuluI; a douaserie incepe din riul Ialomitaspre S., pana in mijlocul BA-raganuld ; a treia serie, din riulIalomita, spre N., pang. In jude-tele Braila si Buzati.

Statul poseda 59 proprietatIanume : Carareni sati Hagieni,

Cunesti sa Bizeanca, Fundul-Crasani, Jegalia, Strachina, Bros-teni-VechI, Rogozul, Buesti, Fe-testi, Faurei, GAunosi,VIddeni, Blagodeasca, PIersicasati Borduselele, Piscul-Carapa-nuluI, Ciocanesti -Mihaiti-Voda,Dichiseni, Trimseanca, Sapu-nari sati Odaia - ProtopopuluI,Berbeci - Popesti, Cocora, Mi-leasca, Slobozia, Ciocanesti-MAr-gineni, Bogata, Ceacul sati Valea-PlopuluI, Iazul sati Lata-Sanata,Lupsani, Ulmul, Copuzul sariOdaia-CalugaruluI, Gaita, Sdpu-nari, Calarasi-VechI, Coslogeni,Bucul-Matusesti, Curesti, Cotul-luI-Epure, Stelnica-Pirtani, Re-viga, Cazanesti, Calarasi, Orasulsat" Piva-PetreT, Cotorca, Grin-dul-cu-Rogoazele, Cotorca-Mica,Cunesti, Petroiul, Baraganul,Buciumeni cu Fratilesti, Bucsa,

Culcati (Nucet), Culcati (Raz-van), Fratilesti, Mottiva, Sforile,Pisculesti, Pisculeasa, compusadin Cotul-1ui-Coco i Cotul-luI-Dragan, Bobul sa Corneanca,Surdeasca - Gloganeascamasesti.

Eforia Spitalelor Civile din B u-curesti, poseda opt proprietatI,anume: Calarasi-Lichiresti, Cir-nulisa, Crasani-d.-j., Dudesti, Lu-ciul cu Giurgeni si Gura-IalomiteI,Popeni, Prersica-MIerlani i Stel-ciul.

Producliunea. Pamintul jude-tulur, propritl zis pentru cultura,formeaza un strat argilo-nisiposamestecat cu substante orga-nice si produce o mare canti-tate de cereale, plante alimen-tare. Cultura tutunuluI se faceIn pl. CimpuluI.

Pe insulele ce Dunarea for-meazd in curgerea sa, se afiamulte padurl cu lemne de saldesi plop, iar pe amindoul ma-lurile riuluI Ialomita, se aflapadurf, earl', pe linga salcie siplop, maI contin si stejar, anin,carpen, frasin, etc.

Suprafata judetuluI, fiind o In-tins producatoare, estefavorabilA crestereT animalelor.Vite in jud. Ialomita sunt : 49009cal, 92932 bol, 257737 or, 1960capre, 49578 porcI, 147 asinI.Este cunoscut ca numarul vi-telor era in secolele trecutechiar pana pe la jumatatea a-cestur secol maI mare si ca vi-tele erati de o maI buna rasa;asa ca guvernul turcesc cum-Ora de aicI pentru armatasi alte vite, din hergheliile i tunmele ce populati cimpiile jude-tuluI Ialomita ; acum ins trans-formarea suhatelor in locurf decultura, a facut ca numarul vi-telor sa se inputineze.

Dintre a.nimalele salbatice segasesc: lupul, mistretul, vulpea,iepurele, vidra, viezurele, etc.

Dintre pasaii se afla vulturul,dropia, cocorul, lebada, pelica-nul, becata, gtsca i ratabatica, etc. Din cultivarea albi-nelor se produc anual pang la20000 kilog. miere i 6800 ki-log. ceara.

Din Dunare, Borcea si de prinlacurI, se pescuesc: crap, somn,morun, cega, salati, stiuca, etc.

De si agricultura este spe-ciala ocupatiune a locuitorilor,totusI si industria a luat avint ;asa, in fabrica din satul Bros-teni-NoI se fabrica mult alcool.Mdcinatul cerealelor se face inmal multe morI de Ant, de apa

cu abur!, din cad cele malsistematice si carI dati zilnic omal mare cantitate, sunt celedin Brosteni - Noi, LehliulCAlinesti. Fabricarea brinzeturi-lor, a pastrameI, a pesteluI sarat,apo'f a caramideI, a obiectelorde lemn si de fier, precumtesaturile de Rua, de cinepa, debumbac si de matase, etc., for-meaza una din principalele ocu-patiunI ale locuitorilor.

Comerciul. In judet, comerciulse face cu cereale, animale, pianelucrate, lInA, alcoolurI, seti,peste sarat i proaspat. Comer-ciul cu cereale, care formeazaprimul izvor de bogatie al lo-cuitorilor jud., se face in fe-carecom., dar me mult in porturileCalarasi si Gura-Ialomiter. Co-merciul de vite si de manufac-tura se face in fe-care comunasi Cu deosebire In bilciurile cese tin peste an in urmatoarelelocalitatI: in Calarasi, de la i -10Septembrie si la 9 Martie; in Slo-bozia, la 23 Aprilie, 24 Iuniesi la InAltare ; in Urziceni, unde,In deosebT de tirgul saptaminal, etirg la Duminica Fluriilor si la 14Octombrie ; in Lehliti se facetirg saptaminal ; in Giurgeni, la14 si 26 Octombrie; in Ciochina,la 8 Septembrie si Duminica-

IALOMITA (JUDET) 8 IALOMITA (JUDET)

www.dacoromanica.ro

IALOMITA (J UDET) 9 IALOMITA anal')

Floriilor ; in Jilavele, la 20 Iuliesi la Pogorirea Sf. Duh; inBrosteni NoT, la 25 Martie, 29Iunie, 27 Iulie, Duminica To-meT si 14 Octombrie; in Grin-dul, la 9 Martie, 15 August, 26Octombrie si la Pogorirea Sf.Duh.

Cdi de comunica/le. Jud. Ialo-mita e strAbtut de cal' ferate,sosele si caT navigabile. CAile fe-rate strAbat judetul in lungulsi latul sAti, avind o lungime de167 kil., din carT linia Bucuresti-Fetesti, Cu 77 kil., avind sta-tiile : Lehliul, Dilga-Mare, Ghim-pati, Ciulnita, MArculesti, Elenasi Fetesti ; linia Slobozia-CA15.-rasi-Port, Cu 47 kil., cu statiaSilistea ; linia Fetesti-Faurei, cu43 kil., avtnd statiile Hagieni,Tindarei si Murgeanca.

osele acoperite cu preatrAsunt pe o intindere de 15 kil.,iar neimpIetrite sunt foarte nu-meroase pe o mare intindere.

CAT navigabile sunt: Dunarea,cu bratele sale Borcea si Gura-Bala.

Instrucliunea. I n st ructi u n ease preda in judet in 124 scolTprimare rurale si 4 scolT pri-mare urbane, din carT 22 debAetT, 24 de fete si 82 mixte ;iar din acestea, 62 sunt intre-tinute de stat si comuna, ode judet si comuna si 56 numaTde comund. Urmeaza cursurilein scoalele rurale 4000 elevIsi 800 eleve, lar in cele urbane600 elevI si .300 eleve. Per-sonalul didactic se compunedin 104 invAtAtorT, 8 institu-torT, 24 invatAtoare si 5 insti-tutoare, ceea ce formeaza untotal de 141 membri aT invA-tAmintulul primar. Cu intreti-nerea acestor scol1 s'aii chel-tuit de stat, judet si com., in-tr'un singur an suma de 200367leT, ro banT, din care pentruscoalele rurale 152972 leT, 50

h,

61275. Marero Ilieflonar Geograllo. Vol. IV.

banT si pentru scoalele urbane47394 leT, 6o banT.

Pentru invat5.mintul secundarse aflA un gimnazia real in o-rasul alArasi, cu 9 profesor!.

In satul Armasesti este oscoall mixta de meseriT si agri-cultura practica, in care se af15.internatI 40 elevT si 40 eleve,avind 14 profesorT, profesoare,maestri si maestre.

Personalul sanitar al judetu-luT se i:ompune dintr'un medicprimar, patru mediei de plAsT,un medic al orasulul CAlArasi,dor medicT la spitalele din CA-lArasi si Urziceni, precum si unmedic la spitalul ArmAsesti. Semal aflA patru vaccinatorT sipatru moase. Un medic vete-rinar ingrijeste de starea sa-nitarl a vitelor in caz de epi-zootiT. Su nt treT farmacil, din carTdoua in Calarasi si 1 in Urzi-ceni, carl procura medicamentebolnavilor din spitale si particu-larilor.

Yustiga. Se aflA in judet untribunal, care depinde de curteade apel din Bucuresti ; o curtecu juratT, care functioneazA lainceputut fie-cAruT trimestru, treTjudecAtoriT de ocol cu resedinteleIn alArasi, Slobozia si Urzicenisi in fie-care comuna cite o jude-catorie comunal.

Administralia. Se aflA o pre-fectura, treT subprefecturr si infie-care comuna. cite o primArie.Siguranta publica in orasul CA1A-rasi este pusl sub privighereauna politiT. Resedinta sub-pre-fecturilor este in : CalArasi, Slo-bozia si Urziceni.

Armata. Este in judet un re-giment de infanterie, care poartdenumirea de al 5-lea, IalomitaNo. 23, si depinde de corpul IIIde armatl cu resedinta in Galati.Regimentul are treT batalioane,din carT unul permanent si dotateritoriale, avind si 12 companif.

Dota escadroane de calArasTfac parte din regimentul 5 decAlArasT cu resedinta in Ploesti.In Slobozia se aflA un regimentde cavalerie perrnanent.

Cultul. Se aflA 140 bisericT,cu 181 preotT, divizate in patrusu bpro toi eriT : su bprotoieria Bor-cea coprinde 3 circomscriptiT ;subprotoieria CimpuluT coprinde4 circomscriptii ; subprotoieria Ia-lomiteT coprinde 5 circomscriptiTsi subprotoieria BAltiT coprinde5 circomscriptii. Peste acestesubprotoieriT este o protoierie curesedinta in CalArasi, si caredepinde de Eparhia Mitropo-lieT din Bucuresti.

Populafiunea. Dupl statisticaoficiall din 1887, se afl in ju-det 132936 locuitorT, cu 29134capT de familie, din carT 15092persoane stiA carte si 117844nu Oil.

Dupl recensAmintul fAcut in1894, populatiunea judetulur con-sta din 146630 locuitorT, cu33962 capT de familie, 5i112668membri de familie, sati 75679barbatT si 70951 femeT. DuplprofesiunT se afla : 38487 agri-cultor!, 1185 meseriasT, 85 in-dustrialf, 1273 comerciantr, 800cu profesiunT libere, 6o8o munci-torT si 323! servitorT.

Budgetul pe 1898 99 : Ze-cimI : veniturT, ler 540710, banT70; cheltuell, ler 537428, banT95. Drumurr si prestatil : veni-turi, ler 283302, banT 19; chel-tuell le! 280313, banT 6o. Spi-talul rural TindAreT, la veniturTca si la cheltuelT, le! 32189,banT 54.

"'stork. Pe timpul domnieT luTAlexandru Ipsilante ('778), jude-tul avea alta. forma si alta im-pArtire ; asa in partea de N. selimita cu raiaua BraileT si jude-tele : Slam-Rimnic, BuzAti, SA-cueni si Prahova ; spre S. si E.,cu DunArea si spre V., cu Ilfovul.

2

www.dacoromanica.ro

IALOMITA (JUDET) lo IALOMITA (PLASI)

Coprindea 127 sate impArtite in7 plAsT : Lichiresti, Stelnica, O-rasul, Slobozia, Girbovi, Jilavelesi Dridul. Plile: Girbovi, Jilavelesi Dridul coprindead sate, carTazr sunt in judetele : Buzdti, Pra-hoya si Ilfov. Plasa Orasulur co-prindea sate din judetul Slam-Rimnic ; iar satele din V. p15.-ser Borcea formad plasd sepa-ratd, numitd a Ciocdnestilor, cedepindea de judetul Ilfov. Dinpunct de vedere militar, jude-tul era imparta in 7 apeteniTmilitare : a- Scau n ulu T, a - Lichi-restilor, a-Stelnicir, a-Orasulur,a-SlobozieT, a - Grindulur -FAgl-rdseanuluT i a-Fundul-DanciuluT,peste care era si o polcovnicie.Schele principale erati : Orasul-de-FlocT, Berlesti, Plopi, Stel-nica, Timburesti si aldrasi. Ca-pitala judet 110 era Urziceni.

Aceast impArtire a durat pd-nd in anul 1832, cind judetula fost divizat in patru pldsr :Borcea, Balta, Ialomita i Cim-pul, strAmutindu-se capitala ju-detuluT la aldrasi. Pl.sile

Balta s'ati unit in 1882,formind o singur plasd cu nu-mele Ialomita-Balta.

La 335, inainte de era cre-stind, locuiad pe aicr si in res-tul %dril, Getir, cari aveati ocetate de lemn, in dreptul Si-listrel, la treT sferturl de orddeparte de Dunre. Acea ce-tate a fost pr.datA si ars deMacedonenT, carT trecuserd Du-ndrea inteo noapte, sub co-manda lur Alexandru-cel-Mare,regele Macedonier.

Pe la jumatatea secolulta alsaselea, tara fu invadatd deSlavr si prtile cele mar popu-late de acel neam erati laturileriulur Ialomita si cu deosebirelocurile de pe litiga gura riu-luf Ialomita.

Ca locurr istorice in judet sunt:Rovine, unde Mircea-cel-Mare

bAtu in anul 1398 pe Turcr;Nenisori, numit azr Armdsesti,unde Mateid-Basarab bAtu in a-nul 1639 pe Vasile-Lupu ; O-rasul-de-Flocr, undeteazul bdtu la 1595 pe Turci.Urme de cetdtT sad intdrirr mi-litare, despre carT istoria nuspune nimic, mar sunt la Ceta-tea-Feter, CrIsani, Iazul, Ulmul,etc.

Ialomita, plasei, in jud. Dimbo-vita, care si-a luat numele dela riul Ialomita. Aceastd plasdocupd partea de S.-E. a jud.Dimbovita, fiind situatd numaTpe loe ses si cimpir intinse, a-vind numaT cite-va delulete inraionul com. BAleni-Romtnr sicite-va vAlcele, precum si cite omovill artificiald fAcutd in tim-pul rezbelelor vechr la Finta,Cornesti i Frasinul. AceastAplasA se invecineste : la E. si laN.-E. cu jud. Prahova, pl. Mg-sorul, de care se desparte prinriul Cricovul-Dalce, afl tent alIalomitel ; la N.-E., ea pl. Dea-lul-DimboviteT, jud. Dimbovita ;la V. si S.-V., cu pl. Bolintinulsi la S. si S.-E., cu jud. Ilfovul.Clima acester pldsT este dulcesi sAndtoasd, pAnfintul este fer-til si este udat de riurile ur-mAtoare : Ialomita, cu alluentirski Piscovul, Crivdtul si Crico-vul, carT cite-trele se varsd Inpartea sti ig5. a Ialomiter; Co-lintina, Ilfovul si la partea deV. riul Dimbovita, care servAde limitd intre pl. Ialomita sipl. Bolintinul. PI. Ialomita ca sipl. Bolintinul si Cobia, fiind si-tuatA pe cimpir intinse, este unadin cele mar productive in ce-reale, grid, porumb, orz, ovAz

meiti ; mar produce cinepd,fineturT intinse, legume si incite-va locurr e acoperitd cu pd-durr.

Animale in aceastd pl., sunt

mar ales or si vite mati cor-nute.

Pddurr su nt : 105000 arir laBolovani, 5000 arir la Podul-Brbierul, 5000 aril la Coral-tel, 25000 ara la Frasinul-Pir-lita, 5250 arir la Ghergani, 8o000arir la Mdrcesti, w000 arir laMavrodinul, 57000 arir la Vi-zuresti-Pirlita, I [750 la Boanga,etc.

In pl. Ialomita, afarl de riurTsi pirare, sunt I cite-va lacurrsi helestae, precum : dota he-lestae si un mare lac la BAleni,un helesteti la CornAtel, unulla Ghergani, unul la Podul-Bdr-bierul, etc.

Ca industrie aceastd pl. are :o fabricd de spirt si o fabricdde fdind la com. BAleni-RominT,o fabricd de spirt la com. Ghe-boaia, o moard de apd la BA-leni-RominT, o moard cu aburrsi trer brutdril la Bilciuresti, omoard de apd si o brutdrie lacom. CAtunul, o moard de apdla Cornesti, o brutArie la Con,-testi, o moard de abuti la Cor-ndtel, o moard de apd la Fra-sinul, o moard de aburr la Gher-gani, o moar de apd si o pitala TAtdr5.1 si o moard de aplla Vizuresti.

Comerciul este activ si cacentre de desfacere a diferiteobiecte peste an sunt : CornA-telul, un mare erg anual, carese face toamna, la 8 Septembrie,unde se adund lume si comer-ciantr din diferite pIrti ale td-rer ; apoT BAleni, unde se facetirg la DrAgaica, adicA la 24Iunie. Cu toate acestea, produc-tiunea acester pldsT se vinde sise exportd i in alte pArti de-prtate: asa spirtul din BAlenis'a exportat anir trecutT tocmarpe pietele Ispanier in Barcelonasi alte pArtf ; fdina, de asemenea,fiind de o prea bun calitate,se trimite in multe pArtr ale td-

www.dacoromanica.ro

IALOM1TA (PLASA) 11 IALOMITA (PLAlt)

re!; un depoa insemnat este siIn Tirgoviste.

Pentru inlesnirea comunicatieTsunt r soseaua nationalaviste Fundata - Bucuresti, caretrece prin comunele : Bildana,Podul-Barbierul, Ghergani, Con-testi, Bolovani i intra in pl.Dealul, mergind la Tirgoviste ;soseau a j detean a Tirgoviste- B u-timanul, care trece prin catunele

comunele : Butimanul, Finti-acide, Bujoreanca, Catunul, O-chiul-BouluT, apoi prin Cojasca,

Dobra, Baleni, dupacare intra in pl. Dealul, mer-gind iarasi la Tirgoviste ; so-seaua vecino-comunala care treceprin comunele : Bolovani, Cor-natelul, Dobra, Gheboaia, Finta

Frasinul ; soseana vecino-co-munalA Ghergani-Colacul-Cojo-sea. Peste riurile pe unde trecaceste sosele se all: cloua PodurT pe Ilfov i unul pe Co-lintina in raionul com. Balteni,un mare ped peste Dimbovitasi dota peste Ilfov in raionulcom. Bolovani, un pod pe Ialomita

unul pe Crivat la com. Ca-tunul, &tia podurT pe r. Crivdtulla Cornesti, patru podurT la Con-testi peste riurile Ilfovul, Colin-tina si Dimbovita, un pod laGheboaia, pe riul Piscovul, unulla .Marcesti. tot pe Piscov,unul in centrul com. Vizuresti,peste riul Colintina.

Pl. Ialomita se compune din19 com. rur. i anume : Bdleni-RominT, Bleni-SirbT, Balteni, Bo-lovani, Bilciureti, Cojasca, Ca-tunul, Cornesti, Contesti, Cor-natelul, Dobra, Frasinul, Finta,Gheboaia, Ghergani, Mrasti,Podul-Barbierul, Ttarai Vizu-resti, avind peste tot o populatiede 26069 locuitorT Rominl sicitT-va BulgarT in com. Baleni-Sirbf.

Resedinta subprefectureT a-cester plasi este in com. Bilciu-

resti. Ad este si resedinta ju-decatorid de ocol a plaseT.

colT sunt in toate comuneleacestei plasT. La cat. Cocosuldin com. Cornatelul este unmare spital, intretinut de Efo-ria Spitalelor Civile.

La catunele Stanesti, Boangasi Mavrodinul a fost lupte in-tre RominT i TurcT sub Mihaiti-Viteazul (1585-1599). Finta e-ste loc memorabil pentru lupta,dintre Mateiti-Basarab si Vasile-Lupu, la 1653.

p/ezia, jud. Dimbovita,care sT-a luat numele de la riulIalomita si care pana la 1883coprindea toata partea de N.a judetuluT, spre E. de riulIalomita ; cad spre V. de Ia-lomita era plaiul Dimbovita.De la numita data, aceste dotaplaiurT s'al-1 unit si asta-d esteunul cu numele Plaiul Ialomita-Dimbovita Cu resedinta in com.

erbanesti-Podurile, unde se allB5.ile-Pucioasa. Acest plai

unit este situat numaT pe muntT,dealurT, val si valcele si co-prinde toata partea de N. ajudetuld. Se margineste la E.cu Prahova, de care se des-parte prin muntiT Furnica, P5.-duchiosul, Plesul, Plesuva, Gur.guiatul, Secatura, Poiana-Lupu-luT, Mgura, Sultanul i altiT; laV., cu jud. Muscel, de care sedesparte prin muntiT : Meterezul,Muchia-LeoateT, Marginea-Dom-neasca, Plaisorul, Valea-BrebuluTsi altiT ; la N. cu Transilvania,de care se desparte prin culmeaCarpatilor cu piscurile sale Omul,Caraimanul, Batrina i altele; iarla S., cu plasa unja Dealul-Dim-bovita. Clima acestor plaiurT u niteeste foarte dulce si sanatoasa, deaceea in toate verile multimede vizitatorT din Bucuresti,

Ploesti, Tirgoviste, etc.,cutreera aceste locurT pline de

florT i impodobite cu toatepodoabele natureT. Pamintul a-cestor plaiurT este fertil si insinul sll contine multe metate

minerale de mare valoare.Muntir mal insemnatl, cari braz-deaza aceste plaiurT sunt Mun-ti! despre E. de partea dreaptaa Ialomitd, cum mergT de laMoroeni in sus : Plaiul-Domnesc,Priporul, Gilma-IalomiteT, Brin-dusi, Orzea, Marginea-Cirligulta,Surlele, Dichiul, Paduchiosul, O-boarele, care se numeste simuntele Pietrosita, Nucetul, Bla-na, Lapticul, Cocora, Furnicasi Obirsia. In virful ObirsieTeste Piscul-Omul, linga Bucegi,MuntiT pe partea stinga a Ialo-miteT, de la Moroeni in sussunt: Gilgolul, Piscul-cu-Brazi,Magurile, Raciul, Cufuritul, Rate-iul, Lespezi, anoaga, Lucacila,Deleanul, Plaiul-Mircer, TAtarul,Padina, Colti, Batrina i Doam-nele. MuntiT despre V. si apro-piatT de Muscel : Orlea, Vaca,Ratuneiul, Marginea-Domneas-el, Leaota, care este cel maTinalt munte din Dimbovita dupaOmul, Mitdrcea, utila, Dudele-Mari i Dudele-MicT. MuntiT des-pre E. de Moroeni : In vecina-tatea RunculuT : Podul-Frumos,Tontea, Piscul-Vulturul u I, Piscul-LaculuT, Fata, Catinele, Gilmasi muntele Orlea zis maT sus ;in vecinatatea MoroenilorPietrositel : Suhatt11-Maliu, Pla-iul - Plopilor, Dealul - Porumbei,etc.; in vecinatatea BezdeaduluT:Vi rfu l-MaguriT-MorlI, Virful-Run-culuT, Virful-GruiuluT, Virful-Ur-seiuluT, Virful-VoineT, i altii.

Plaiul Ialomita-Dimbovita esteudat de o multime de cursurTde apa, dintre cari mar insem-nate sunt : Ialomita ce izvo-reste din muntele Obirsia,curge spre S. printre plaiurileunite si primeste in sine : inpartea de E.: Ialomicioara-Mica,

www.dacoromanica.ro

care izvoreste despre Prahovadin muntele Paduchiosul si desub virful Pietricica, si vine dese varsa din sus de Moroeni ;pirful Rusetul, care se varsa tot inapropiere de Moroeni ; Valea-Lupulta, care se varsa In Ialomitaintre Moroeni i Pietrosita ; Biz-didelul, care primeste in sineValea - Coporodului i Valea-LeurdeT, si se varsa in Ialomitain dreptul Branestilor, intre ca.tunul Podurile $1 Pudraria saafabrica de praf de pusca. Inpartea de N., Ialomita primeste

Ialomicioara- Mare,Vilcana, etc.

Mara de Ialomita si afluentiisal, plaiurile unite mai sunt u-date : spre E., de 2.11.11 Crico-vul-Dulce, care curge prin ra-ionul comunelor : Urseiul,nesti, Valea-Lunga. i Colibasi, siprimeste in sine afluentii : Ur-

Valea - Lacurilor, Valea-Traistei, Puturosul, Valea - lui-Natul, Tinoasa, Strimbul, Valea-Rea, Cordunul, Valea-Lunga siapoi intra in jud. Prahova. SpreV., plaiul Ialomita-Dimbovita maieste udat o mica parte de riulDimbovita, in care se vat sa Riul-Alb aproape de comuna Izvoa-rele i primeste in sine afluentiT :Valea-Barbuletul, Valea-Runcul,

altii.In plaiul Ialomita -Dimbovita

se afla tot felul de animale,vegetale si minerale, cad potexista in Rominia. Ca animalesunt : bol, cal, vacT, si mai cuseama porci si capre multe. Secresc turme mad de porcI, peearl altd-data le desfacea pepietele Austro-Ungare : Brasov,

Pesta i altele. Asemeneaturme marl de capre. Pasari

inca se cresc in aceste plaiuri,precum : gaini, eurci, rase, giste,bibilici, rate lesesti, etc. Mufflecontin pest( gustosr. Albina sigindacul de matase se cultiva.

Preste 9680 hect., 50 aril plc:luresunt in muntii Blana, Piscul-Bra-zi, Magurile, Beindusile, Cocora,Deleanul, Dichiul, Plaiul-Dom-nesc, Ldpticul, Lucautul, Plaiul-Mircei, Nucetul, Oboarele, Sur-lea, Vinturisul si Zanoaga ; pe-ste 200000 aril la Valea-Lungl,77000 aril la Glodeni, 25000aril pe mu ntil Mitarcea i Pietrele-Albe, 29500 aril pe muntele Cor-ntelul, 175000 aril la Izvoare,35000 arii la Runcul, 75000aril la Vileana-d.j., 145000 arilla Vilcana-d.-s., i prin alte lo-curl. Plaiul Ialomita-Dimbovitamai produce porumb, cinepA,in, tot felul de poame si mal alesprune multe,. din care se fabrica.

aproape prin toate comu-nele i catunele acestor plaiuri.Ca minerale terenul sat' con-sine: sare, la Bezdeadul, Bra-nesti i Glodeni ; pucioasa, laBezdeadul, Glodeni, Pietrosita,Virfurile, Visinesti, i mai cuseama la bai la Pucioasa, com.Serbanesti-Podurile ; 'Acura inexploatare, la Glodeni, Colibasi,Cucuteni, cat. Valcana-d.j., un-de sunt i baile iodo-salifere,Visinesti; carbuni de pamint,In exploatare : la Sotinga douamine, una a statului si una, aproprietarului Dobrogeanu, inne exploatare: la Glodeni, la Mo-reni, pe muntii si in padurilemuntilor Brindusile i Priporul ;pletre de moar in exploatare, laPietrari ; var, la Branesti, Izvoare,Runcul, T%a, Visinesti, Vilcana-Pandeli, etc.

Se aft: o mane fabrica de prafde pusca, singura din Tara-Ro mi-neascd, in cat. Laculetele, com.Glodeni, pe malul sting al Ia-lomiteT si pe soseaua Tirgoviste-Pucioasa ; un herestrda de talatscinduri in com. Branesti, cinciherestrae in Moroeni, cite-va inRuncul, cite-va pe piraele Cu-furitul, Valea-RaciuluT si Brateiul,

etc. ; o piva si o dirstA pentrufabricarea tesaturilor de Una inMoroeni, unde locuitoriT se o-cup. Cu tot felul de -tesaturisi inpletituri de lina.; o pivaIn comuna Izvoarele, doted piveIn Pietrosita, cite-va in com.Runcul, etc. ; apoi : 3 mori deapa in Bezdeadul, i in Bela, IIn Barbulet, 3 in Branesti, 7in Gemenea, 5 in Izvoarele, Iin Cucateni, i in Colibasi,In Moroeni, 3 in Motaeni, 3in Pietrosita, 6 in Poduri, 3 inRiul-Alb, cite-va in Rune, 4 in

Tta' 4in Urseiul, 2 in Visinesti,

iinValea-Lunga, i in Vilcana-Pandeli si 2 in Voinesti. Marade acestea, la com. Pietrari, Pie-trosita i maT ales la com. Rail-Alb, se lucreaza costume natio-nale cu fluturi i cu fir de aur,argint, saa bronz, sad numaIcu linurI multicolor; de o fru-musete rarA, precum : lie, camasT,fote sa catrinte, sorturT, bete,stergare, etc., cari se vind indiferite pArti ale Wei.

Comerciul este foarte via in a-ceste plaiuri i ca centre de desfa-cere a diferitelor productiunisunt : Pietraril, unde se facebilcia la 29 Iulie si la 17 Ianuarie ;Voinesti la 8 Noembrie si la Flo-rii ; Branesti, la 20 Iulie ; Poduri-le, la 27 Iulie si la 6 August. Peling acestea se exporta din a-ceste plaiuri in diferite part!ale Ord tot felul de productiunimai importante, precum : pralde pusca, var, 'Acura i gaz,%Wed, scindurf, lemne de focde cherestea, fructe, tesaturi delind, etc. Cal de comunicatie prinpl. Ialomita-Dimbovita, sunt: so-seaua nationall Tirgoviste-Tran-silvania, care pleaca. din Tirgo-viste spre N., trece prin Lacu-lete, (Pudraria), Gura-Bezdede-lulta, Podurile, Motaeni,Pietrosita, Moroeni i apt)/ spreSinaia, trecind pe linga mun-

IALOMITA (PLAID) 12 IALOMITA (PLAID)

www.dacoromanica.ro

tele Paduchiosul; soseaua jude-teana Tirgoviste- ampul-Lung,care dupa. ce Tese din plasaDealul- Dimbovita, apuca spreN.-V. si trece prin comuneleIzvoarele, Voinesti si Gemeneasi apor intra in Muscel; sosea-ua vecino-comunala Izvoarele-Pietrari-Barbuletul si altele. Pla-iul Ialomita-Dimbovita se com-pune din 23 comune rurale sianume : Bezdeadul, Bela, Bar-buietul, Branesti, Gemenea, Glo-deni, Izvoarele, Cucuteni, Coli-basi, Moroeni, Motaeni, Pietro-sita,. Pietrari, Riul-Alb, Runcul,

erbanesti - Podurile, Tia, Ur-seiul, Visinesti, Virfurile, Valea-LungA, Vileana-Pandelil si Voi-nesti, avind peste tot o popu-latiune de 34867 locuitori Ro-mini. Resedinta sub-prefecturdacestor plaiuri unite este in com.

erbanesti-Podurile, unde estesi resedinta judecatorieI de ocol.La Pietrosita este o sucursala devaml.

coll sunt 22, adica printoate comunele sus numite citeuna, afara de Visinesti. In er-banesti este un local mare descoala facut din fondurile ju-detene, precum si la Pietrari.

M'anstirI sunt treI : Bunea,Fusea si Petera.

Ialomita, rid, jud. Dimbovita,Prahova, Ilfov si Ialomita, izvo-reste de sub coama muntilorCarpati, care desparte in jud.Dimbovita, Rominia de Tran.silvnia, de sub muntele Obir-sia, din apropiere de manasti-rea Petera-Obirsid care se nu-meste si Izvorul-IalomiteT. Curgein jud. Dimbovita spre S. panaaproape de Tii goviste, la com.otinga ; de ad se indrepteaza

spre S.-E., &dud diferite coturr,maY co seama in apropiere deFinta si Bilciuresti; apoT, printrecom. Catunul si Tatari, infra In.

tre jud. Prahova si Ilfov. SpreN. de com. Butimanul, din pl.Znagovul, intra in jud. Ilfov. Dela cat Turbati, o la spre S., udaun colt al jud. Prahova. Apoide la com. Micsunesti curgespre E. si intr in jud. lalo-mita linga satul Pantoiul, com.Moldoveni, unde primeste pepartea stinga. riul Prahova. Deaci are cursul sail spre E.,primind iarasT pe partea stingapiriul Sarata, linga satul Ale-xeni si dupa ce face mal multecoturI, din earl cele mal marTsunt la satul Malul, la Cazanestisi la Bucul, se uneste cu Du-narea la capatul de N. al satu-luI Piva-Petrel.

Unirea la acest punct cu Du-nrea, dateaza de pe la anul186o, cind malul care desparteacele doul ape, a fost rupt deDunare si ast-fel s'a format unnoti punct pentru debarcare,humit, dui:4 vechea schela, totGura-Ialomitel.

De aci, apa Ialomitei ameste-catd cu a Dullard, curge spreN., pe vechea albie a riuluI sila 6 kil. spre N. de Piva-Petreise varsa in Dunare.

Riul Ialomita, incepind de laN. spre S.-E., are pe malurilesale comunele : Moroeni, Petro-sita, erbnesti-Podurile cu ba-ile Pucioasa, Laculetele cu fa-brica de praf de pusca, Doi-cesti, Razvadul, Sacueni, Buc-siani, Marcesti, Gheboaia, Finta,Cdtunul si cu cat. sail Ochiul-BouluT, Tita, Motleni, Branesti,Vilcana-Pandeli, otinga, Tir-goviste, Comisani, Habeni, Ba-leni, Dobra, Bilciuresti, Cojasca,'Mari, Crivina, Slobozia, Tin-dal-el, etc. etc.

In tot cursul WI, Ialomita areo multime de afluenti atit indreapta cit si In stinga. Ce!din dreapta sunt: Ialomicioara-Mare cu afluentir saT Ialomicloara-

Frumoasa, Valea-Vace, Sills-tea, Valea-Lile!, Giurculetul, Va-lea-Titer si alp ; piriul Valeanacare izvoreste de sub dealurilede E. ale com. Pietrari si pri-meste afluentiI Valea-CheiT, Val-canita, Valea-Sticlarid cu Va-lea-BaciuluT, Valea-Glodului cuValea-Popii si apol se varsa inriul Ialomita intre Vilcana-Pan-deld si .$otinga. In stinga Ia-lomiteT se varsa : Ialomicioara-Mica care vine despre N.-E. sise varsa din sus de Moroeni ;Valea-Lupuld, intre Moroeni siPietrosita ; Bezdedelul cu afluen-til sal Valea-Leurdel ; Valea-Coporodului se varsa. in Jalo-mita intre Poduri si Laculete;Razvedeanca ; Slanicul, care sevarsa din jos de Sacueni ; Pis-covul care vine din padurile sivaile com. Adinca, trece pelingl Bucsiani, Marcesti si se'varsa. in Ialomita linga Ghe-boaia ; Crivatul, care vine totdin apropiere de Adinca, treceprintre Finta si Frasinul si sevarsa in Ialomita din jos de com.Catunul. Cricovul-Dulce, care,dupa ce primeste afluentiT : Ur-seiul, Valea - Lacurilor, Valea-TraisteT, Puturosul, Valea-lui-Natu, Tinoasa, Strimbul, Valea-Lunga si altele in jud. Dim-bovita, in jud. Prahova piriulProvita si un Iaz-de-MorI ruptdin Prahova, se varsa in Ialo-mita in fata com. Tatarai dinjud. Dimbovita si in apropierede com. Poenari-Burchif din jud.Prahova. In Ialomita se maTvarsa si alte riurT carl uda jud.Prahova, precum: Prahova cutre marl afluentl al sal, &flea:Doftana, care se arsa in Pra-hova din jos de Cimpina, Telea-jenul, care se varsa la com. Pa-lanca si Cricovul-Sarat la com.Adincata, dupa care apoi Prahoya se varsa in lato mita la coin.Dridul. In jud. Ialomita, la A-

IALOMITA (RIO) 13 IALOM1TA (R1CI)

www.dacoromanica.ro

1ALOMITA-BALTA 14 1ALOMITA-BALTA

lexeni, Ialomita primete piriulSarata.

Malul drept al Aula Ialo-mita este cind bah format decoasta riuluT, cind jos, mrginitde luncile caff sunt formate fil-tre coasta i albia riuluT. Malulsting este mal in toatd lungi-mea riuluT o lunca supusa ladese inundatiuni.

Cursul Ialomitei este lini$titdar rtpede si din dreptul sa-tuluT Hagieni i pana se varsaIn Dunare are aspectul uneT apestatatoare. Latimea riuluT ajungela 60 metri.

Peste riul Ialomita sunt con-struite trei podurl cu picioa-rele de piatra i supra-structurade fler, unul pe c. f. Bucure$ti-Ploe$ti, ltng statia Crivina, altulltng satul Slobozia i altul lla-ga Tindarei.

Ialomita a. purtat $i numireade Galbenul i Galbenita, dincauza apeT sale, care mar intot timpul este turbure galbi-nicioasa ; lar in timpurile maTvechT s'a nurnit Naparis.

Dupa etimologia d-luT B. P.Hasdeti, numele de Ialognita arveni de la termenul slav ialov,care inseamn pustlii, de$ert,precum era $i este inca in partecimpia BaraganuluT.

lalomita-Balta, p/asei, situatIn partea de N.-E. a judetuluiIalomita. si-a luat numirea dupariul Ialomita, de care este udata$i dupa multimea bltilor ceare.

Pana la 1832, judetul Ialomitafusese impartit in 7 pla$Taceasta plasa coprindea treTplasi: Stelnica, Orasul i Slo-bozia. De la acea data, judetula fost divizat in patru pla$T $idin cele treT pla$T, aratate maTsus, s'ab' format riumarIalomita $i Balta. In anul 1882aceste doua pl$T s'ati unit, for-

mind o singura subprefecturacu resedinta in Slobozia.

Se margineste la N. cu jud.Buzati Braila ; la S., cu pl.Borcea ; la E., cu Dunrea $1la V., cu pl. CimpultiT. Limitapla$iT despre N., de care sedesparte de judetele Braila siBuzar', o formeaza capatul mo-$filor din ambele judete, careformeaza o linie neregulata.

Terenul piase este putin ac-cidentat i coprinde tre/ parti :partea baltoasa format de lun-cile Dunlrif, BorciT $i a Aula Ia-lomita; partea despre N. de rtIalomita $i brazdat de valle S tra-china si Fleanca i in fine, par-tea despre S., de riul Ialomita,care coprinde cea maT mareparte a cimpuluT Baragan.

Prin aceasta plasd curge Du-parea, care o uda despre S.spre N., din dreptul satului Du-de$ti pana intra in jud. Braila;Borcea, care curge aproapeparalel cu Dunarea riul Ialo-mita, care uda plasa prin mijloc,curgind despre V. spre E. La-curl maT insemnate sunt : Cos-covata, Strachina, Bucul, Amara$i Fundata. Aceste dota dinurma lacurr contin ape mine-rale.

In plasa Ialomita-Balta sunt48 comune, formate din 107 satesati catune :

t. Duclefti, formata diateunsingur sat.

Fetefti, format dintr'unsingur sat.

Stelnica, formata din sa-tele: Maltezi $i Stelnica.

Cegani, formata din sa-tele: Pirtani si Cegani.

Bordufani, format dinsatele: Bordu$ani-Marr, Bordu-sani-MicT i Lateni.

FeTclierti, formata dintr'unsingur sat.

GiYila, forman. dintr'unsingur sat.

VIda'eni, formata dintr'unsingur sat.

Chioara, formata din sa-tele : Bobul, Cojoaca, Sf. Vasile$1 Chioara.

Lo. Piva.-Petret, cu satele :Brailita si Piva-PetreT.

Hagieni, cu satele : Ha-gieni i Gura-JigalieT.

Frdfilefti, cu satele: Ghiz-daresti si Fratilesti.

Mdrculefti, cu sat ele: Mo-rile, Cealic $i Marcule$ti.

Sud:/i, cu satele : Sara-gea, Masa% Caraman si Su-diti.

grada, cu satele O-grada $1 Dimieni.

Tnddrei, cu satele: Tin-arel, Cotul-EpureluT, Strachina,Nicole$ti, Clineasca i Valea-Tronii.

Murgeanca, cu satele: Du-mitre$ti, Pribegi i Murgeanca.

lazul, formata dintr'unsingur sat.

Zmirna, formata din sa-tele: Grivita i Zmirna.

Giurgeni, formata din-teun singur sat.

2 I. Gura- lalomilet, formatadintr'un singur sat.

Luciul, formata dintr'unsingur sat.

Slobozia, Cu satele : Slo-bozia, Amara $i Slobozia-Noud,

Bucul, cu satele: Gheor-ghe-Lazar, Sarateni i Bucul.

Pribeg-i, cu satele: LataPribegi.

Ferie/i, Cu satele: Perieti,Bordea, Botarul, BratesculLata.

Andritsefti, cu satele :Andrase$ti si OrboeSi.

Ciochina, formata dintr'unsin gur sat.

Cds?inefti, formata din-tr'un sin gur sat.

Sdrdleni, formata dintr'unsingur sat.

Fundul-Crdsani, cu sa-

www.dacoromanica.ro

IALOMITA-BALTA 15 YANCA

tele: Vadul-Pietros, Suditi i Fun-dul-Crasani.

Balaciul, cu satele: Bala-ciul-d.-s., Balaciul-d.-j. i Cran-tosul.

Crunfi, format dintr'unsingur sat.

Reviga, cu satele : Re-viga i Munteni-Buzaa.

Cocora, formata dintr'unsin gur sat.

Colelia, formata dintr'unsingur sat.

Miloseffi, cu satele:Pastrama i Milosesti.Cosimbefli, cu satele: Gim-

basani, Popesti si. Cosimbesti.Bora, formata dintr' un

sin gur sat.Ciulnija, cu satele : Ciul-

nita si Liveciea.Poiana, cu satele: Ghim-

pati si Poiana.Larga, cu satele : Larga

si Ivanesti.Albefti, cu satele : Bu-

esti, Socoale, Batalul i Albesti.Marsileni, ca satele : Mar-

sileni saa Dilga - Mare, Dilga-Mica si Neamtu.

Bordufelul, Cu satele :Borduselul, Orezul si Persica.

Dormeirunt, cu satele :Dormarunt, Sibireanu, Pelinul

Grindul-Pietrer.Raci, Cu satele : Rasi

Cara.usi.Copusul, Cu satele : Cra-

san' i Copuzlil.Dupa recensamintul din 1894,

populatiunea consta din 15020familir, saa 69196 suflete : 36000barbatr si 33196 femer; 18036agricultorf, 502 meseriasr, 9 in-dustria, 490 comerciantr, 298ca profesiunr libere, 4347 mun-citorr si 1581 servitorr.

titi carte 11749 persoane.Pamintul pliT, propria zis

pentru cultura, este format casi al intreguld judet, de un stratnegru argilo-nisipos si produce

In mar! cantitatl: porumb, fa-sole, orz, yaz, uta, secar,meia, etc. Prin insula Balta sipe amindoul tarmurile riuld Ia-lomita sunt padurr de diferiteesente. Pasunile, care alta dataeraa atit de intinse, acum suntreduse aproape cu totul dincauza intinderer ce se d agri-culturir; totu$I in 1887 aa fost266639 capete de vite i in a-nul 1888 aa fost 275780.

Productiunea plaser fiind ce-realele i vitele, comerciul con-sta esclusiv numar din acestedou articole, care se desfacin portul Gura-Ialomita, in sche-lele de pe Borcea i in fie-carecomuna. Micul comercia se faceCu bauturr, manufacturr in fie-care comuna i cu deosebire inSlobozia, unde se fac trei tIr-gurT : la 23 Aprilie, laInaltare si la 24 funie. Tirgurranuale se mar fac in Giurgeni,la 14 si 26 Octombrie i inCiochina, la Duminica Floriilorsi la 8 Septembrie.

Linia Bucuresti-Fetesti, intraIn plasa in dreptul satuld Dor-marunt si are statille Miga-Mare, Ghimpati, Ciulnita, Mar-culesti, Elena si Fetesti; linia

Slobozia si linia Fe-testi-Flurei cu statiile: Hagieni,Tindarei si Murgeanca.

Resedinta pldser e in Slo-bozia.

Are: 75 scolr primare rurale,frecuentate de 2174 eled si 711eleve, conduse de 8o inva.tatorr

invatatoare, din carr 28 re-tribuitr de stat i 45 de comunesi judet; 67 bisericr, cu 202 de-serventr.

Statul posed in aceasta pl.urmatoarele proprietatr: Cara-reni san Hagieni, Fundul-Cra-sani, Strachina, Buesti, Fetesti,Vladeni, Persica cu Piscul-Ca-rapanulur, Berlesti i Popesti,Cocora i Mileasca, Slobozia,

Iazul saa Lata si Sarata, Co-puzul sail Odaia - Calugamlur,Gaita, Bucul-Matasesti, Cotul-lur-Iepure, Stelnica si Partani, CA-zanesti si Reviga, Blagodeasca,Plua-Pietrer Sa5 Orasul, Buciu-meni i Fratilesti, Bucea, Fra-tilesti, Motilva, Sforile-Pisculea-sa, compusa din Cotul-lul-Coco-los si Cotul-lur-DrAgan i Bobulsaa Corneanca.

Ialomita-de-Jos, fosta p/aser,a judetuld Ialomita, formataconf, lega organizarir admi-nistrative, votata de CorpurileLegiuitoare, in 1892. Aceasta pla-O. are resedinta in Slobozia si co-prinde comunele Poeana, Lar-ga, Ciulnita, Bora, Cosimbesti,Marculesti, Suditi, FrAtilesti, ()-grada, Bupul, Iazul, Smirna siPribegir.

Ialomita-de- Sus, fosta plasd,a jud. Ialomita, formata. conf.legd organizariT administrativevotata de Corpurile Legiuitoarerin 1892. Aceasta plasa are re-sedinta in Ciochina i coprindecomunele : Perieti, Andrasesti,Albesti, Crunti, Reviga, Milo-sesti,Cocora, Colelia, Cazanesti,Borduselul si Marsilieni.

Iamandinul, ditun, in jud. Te-leorman, com. Baneasa, pl. Cal-matuiul, format din insurateir im-proprietaritr in anul 1880 pemosia Statuld ipoteleBadu-leasa.

Pe locul unde se gasesteacest catun a fost de j i orrsat ; dar locuitorir eraa siliT a'lprasi de frica si de jafurileTurcilor. Silistea satuld yechiase vede si astazr.

Ianca, p/a.rd, jud. Braila, situataIn partea de S. V. a judetuld. Semargineste la N. cu pl. Vade ni,la S. cu pl. Calmatuiulur, la E.

www.dacoromanica.ro

IANCA 16 IANCA

Cu pl. Balta si la V. cu judetulBuzati si Rimnicul - Sarat, decarl se desparte prin rIul Bu-zaul.

Aceasta plasa poarta numelecomunei de resedint,Ianca, si tu-ata aproape In centrul plasei siIn apropierea laculd ca acelasinume.

Coprinde 13 com. rur. si47 de sate si anume :

r. Batogul, Cu satele:Batogul,Mocani, Cotica, Ghionesti siMangiuresti,

Dedulef ti, Cu satele : Dedulesti, Bagdat, Visineni, Gher-ghisani si VlAdulesti.

Filipefti, Cu satul Filipesti.Zanca, ca satele Ianca si

Niculesti.lonefti-Berlefti, cu satul

Ionesti-Berlesti.MOvila-Miresel, Cu satul

Movila-Miresei.Periforul, ca satele : Periso-

rul, Plopul, Oprisanesti si Jipesti.Slobozia-Cireful, Cu satele:

Slobozia-Ciresul si Cirjani.Strimbul, cu satul Strim-

bul.ro. Surdila-Gcliseanca, cu sa-

tele :Surdila-GAiseanca,Bratesul,Mares, Stravolca, Mortul si Das-calesti.

i I. Surdila-Greci, cu satele :Surdila-Greci, Vizireni, Faurei,si Gura-FAurei.

Sutefti, cu satele : SutestiConstantinesti, Oncea, Sasul,Gagulesti, Grigoresti si Irimesti.

Urleasca, cu satele : Ur-leasca, Calddrusa, Eznea, Bur-dusani, Ciscanesti, Burta-Tenceisi Baldnesti.

Suprafata pl. este de 65400hect., din cae* 56400 hect, ara-bile si 9000 islaz. Calitatea pa-mintuluI esce maI burla in aceas-ta plasa de cit in pl. Balta siCAlmatuiul.

Aceasta pl. este strAbatutaprin mijlocul el de la E. spre

V., de muchea numita Baldovi-nesti, ce vine prin pl. Vadeni,intra In aceasta pl. pe fa N.satuluI Nazirul, de ande la direc-tiunea spre S.-V., pana la com.Romanul u nde se pierde ; aparinddin noti pe teritoriul com. Gur-gueti, dupa care se intrerupe siapare pe teritoriul com. Scortarul-Noti, de unde trece pe teritoriulcom. Domnita, din jud. Rimnicul-Saratsi pe urma prin com. Sutestiurmind tarmul drept al fiu-luI Buza.11, pana la Piscul-Negrudin com. Dedulesti, de unde setine de trmul Buzdulul-Sec,trece in pl. Calmatuiul pe lasatul Vizireni si apoi se conti-nua in jud. Buzar!. Acest platoa este intrerupt prin mijlocde Valea-Ianca, care strabatecom. Scortarul-Vechi si Urleas-ca; de -dealurile sarate: lanca,Coada-Encer, Iazul, Lutul-Alb,Plopul, Ezna, Seaca si Bratesul.

Buzaul curge pe hotarul deV. al plser, de la V. spre N.si se varsa in Siret pe teritoriulcom. Cotul-Lung.

Comunicatia In plasa se facepe calea ferata Baila-Buzar' cetrece prin S. piase*, intrind peteritoriul comuneI Tudor-Vladi-mirescu si trecind pe litiga sa-tele: Traian, Ianca, Perisorulsi Faurei, apoI in judetul Bu-zar,; pe soseaua judeteand Bra-ila-RItnnicul - Sarat, ce pleacadin orasul BrAila, continua spreS.-V. prin satul Cazasul, jarape teritoriul plaser Ianca pe laN. com. Tudor-Vladimirescu siScortarul-Vechiti, pe la S. com.Movila - MireseI pana la satulSutesti si de ad peste podulde la Gradistea intra in jud.R.-Sarat.

PadurI in aceasta plasa nusunt de cit prin coturile riuluTBuzar' si sunt numai de salde,rAchita si plop. Tarmurile siluncile BuzauluI sunt acoperite

cu pAsunl si fineturi intinse pen-tru cresterea vitelor.

Pamintul produce tot felulde cereale.

Populatiunea totala a acesteiplasi este de 3550 fama*, sati14340 sufl. din cari 2590 contrib.Stiti carte 1750 persoane.

Locuitori improprietariti In a-ceasta plasa, dupa legea din1864 sunt 1720; chipa cea din1878, sunt 203; nermpropriet-ritr sunt 500.

Prin comande de plasa sunt125 licente de bauturI spirtoasesi 50 debite de tutun.

Are : 12 bisericI, Cu 20 pre-otI, 18 paracliseff si 17 cinta-reti ; 18 scoale, din carT 7 scoalede baetl, cu 380 de elevi; 6scoale de fete, cu 175 eleve si5 scoale mixte, cu 190 de elevIsi eleve.

Sunt 17570 vite cornute (dincarI 9862 boT, 5986 vacI, 265tauri, 2340 viteI, 58 bivoli), 6520cal, II mgarr, 35560 or, 3890rimatorl si 30 capre.

Este fabrica de spirt in sa-tul Ianca ; 3 morI de aburi si13 morl de vint.

Ianca, com. rur., in jud. BrAila,resedinta pase/ cu acelasI nu me,asezat pe ses, la V. de laculCu acelasI nume si la 1 '/2 kil.depArtare. Se invecineste la E.Cu com. Perisorul, la V. ca De-dulesti, la N. ca Sutesti si laS. ca Urleasca. Suprafata com.este de 6250 hect. Populatiu-nea este de 320 familii, san 1483suflete, 730 barbatI si 753 fe-meI. Stiii carte 347 persoane.Sunt 231 contribuabilf.

Venitul com. e de 16080 leT,lar cheltuelile sunt in suma 15958leT anual.

Sunt 12 debite 5i 20 circiumI.Vite sunt : 673 bol, 457 vaci,

2 taurI, 216 viteI, 28 bivoli,5 ro cal, 1498 or, 202 rimtorr.

www.dacoromanica.ro

IANCA 17 IANCA

Loc. posea. 20 stupr cu albine.Suhatul vitelor e de 750 hect.

Are: 2 bisericr, una cumul Sf. Treime, zidita, la 1834,de C. Draganescu, cu i preot

cintarety si 2 paracliseri ; adoua, cu hramul Sf. Ion Bote-zatorul, zidita la 1885 de locui-torr, cu I preot, 2 cintaretr si3 paracliserr ; 2 colf, una debaetr infiintata la 1863 si fre-cuentara de 69 elevT, a douade fete, infiintata la 1877, fre-cuentara. de 42 eleve.

In com, se afla : i fabricde spirt, infiintata la 1878;=ara de abur!; 12 morT devint.

Drumurr: la gara Ianca spreN.-E., pe Ruga. lacul Ianca (2kil.); la Braila, spre N.-E., (40kil.) ; la Movila-Mireser, spre N.-E., prin eat. Golasei, (i4 kil.)la Sutesti, spre N.-V., (9 kil.);la Dedulesti, spre V., (7 kil.) ;la Filipeti, spre S.-V., prin cat.Bagdatul, (I i kil.) ; la Surdila-Greci, prin Filipesti, spre S.,(20 kil.) ; la Ionesti-Berlesti, spreS., traversind c. f. Braila-Bu-curesti, pe la Cantonul 117 (17kil.) ; la Perisorul, spre 4S., taludc. f. Braila-Bucuresti, (5 kil.) ;la Urleasca, spre E., prinlele Oprisenesti si Jipesti, (14kil.) ; i la Silistrarul prin Ur-leasca, spre E.

In com. e a singura stradadreapta, lata de 50 metri si i-luminara si 12 strade mar miel.Aci se face erg in toate Du-minicile. In partea de N.-V. acom. era statia poster vechrBrAila-Bucuresti.

Com. s'a infiintat la 1834 sisi-a luat numele de la laculIanca, situar in apropiere.

Ianca, com. rur., la S. plaserBalta-Oltul-d.-j., jud. Romanati,formara. din Ianca-Vechre (1264locuit.) unde se afla primaria

61275. Mara, Dictionar Mogrollo. Tol. Ir.

din Ianca-Noua (950 locuitorT),situara. pe o apa. mica, care sevarsa in apropiere in balta Po-telul. Se inveeineste cu com.DAbuleni i Potelul, la 25 kil.de Corabia, iar de Caracal de37 kil. Altitudinea terenulur d'a-supra nivelulur marir este de62m.

Are o populatie de 516 fam.,sati 2214 suflete : 112F barbatr

1093 femeT ; 947 cAsatoritTsi 1266 necasatoritr.

titi carte 76 persoane. Sunt379 contribuabilr.

Budgetul com. de 535$ lerla veniturr si de 5167 ler lacheltuelr.

Sunt 2449 vire marT) 7543vire miel si 200 porcr.

Are : o secal primar mixtagradul II, cu I invatator, fre-cuentara de 41 baetr; 2 bise-

Sf. loan (1842) i Sf. Ni-colae (1843), Cu 2 preotr si 4cintaretr.

La aceasta comuna, situata peo coasta de deal, se observa. inpartea de N. niste gropr in pa-mint, unde se zice ca a fostelite pe vremea Tatarilor. Se

mar vad un sir de magurT carTtrec peste toate mosiele dinapropiere; intre aceste magurreste si Jidova.

Ianca, sat, infiintat la 1834, injud. Braila, la S, E. com, cuacelasr nume, pe malul de V. allaculur Ianca, linga drumul de ferBraila-Buzan, ca la 40 kil. spreV. de orasul Braila. Numit ast-fel dupa numele !acula

Suprafata satulur este de 400hect., avind 820 case ; 20 pra-valii cu diferite manufacturrbauturr spirtoase ; 8 mor! devint ; 2 mor! de aburr ; o fabricamare de spirt; bacanir i ma-nufacturl.

Are o populatie de 328 fa-milir, sati 1347 suflete : 658 bar-

batr i 690 femer; 547 casato-ritT, 800 necasatoritr. Stin carte347 persoane.

Sunt 1200 vire marT cornute,46Q cal, 1400 or, 170 rimatorr,i 2 capre. Sunt 15 stupT cualbine.

In timpul verer se face tirgin fie-care Dumineca.

Are o scoala de baetr, infiin-tata la 1863, Cu 69 elevr, si osecan de fete, infiintata la 1877,Cu 46 eleve, intretinuta de com.Ambele scolr aa uti bun localde zid. Scoala are o nansa sifrumoasa gradina.

Sunt 2 bisericr, una edita delocuitorr, la 1834 si a doua, la1872, cu 2 preotr, 2 cintaretr2 paracliseri.

Ianca, sta /je de dr.-d.f., jud.Braila, pl. Vadeni, com. Periso-rul, pe hua Faurei-Braila, puslIn circulatie la 13 Sept. 1872. Seafla intre statiile Dedulesti (10.2kil.), si Urleasca Inal-timea d'asupra nivelulur marir:26 m. 69. Venitul acester statirpe anul 1896 a fost de 155755leT, 57 banT.

Ianca, lac sarat, jud. Brila, avindAproape aceeasT compozitie ca la-cul-Sarat de Ruga Baila. La N'.-V. garer Ianca, prin mijlocul lurtrece hotarul intre com. Ianca

Perisorul. Rare-orr seaca intimpul vera'. Are dota insule

: una in partea de N. si adoua in partea de S. In mar-ginea de V. a laculur se aflan izvor, care curge in lac.

[anca, mofle particulara, in jud.Braila, pendinte de com. cuacelas1 nume, In suprafata. de6000 hect., dind un venir de52000 le!.

Ianca, vale, jud. Braila, carepleaca de la S. com. Roman si

www.dacoromanica.ro

IANCA-DIN-DEL 18 IAPA

Gurgueti, pe o 161-gime de 21/2kil., merge spre S., strlmtorin-du-se si trecind pe linga satulComaneasca, peste c. f. Braila-Buzaci, pe litiga satele Traiansi Burdujeni, Coada-Iencei siBAlanesti ; de ad i se ingusteazamar mult, trece pe linga sateleMorotesti, \lame i Burta-Ien-cei, de unde ja directia spreN. si continu pana in dreptulsatului Calddrusa unde se pierde.In cdpatiiul de N. al vaeT estelacul Coada-Iencei, care nu seacmaT nici o data, lar primavara, intoata intinderea acesteT val, seformeaza multe lacuri cari scadvara.

Ianca- din- Deal (Ianca - Ve-chle), sat, in pl. Balta-Oltul-d.-j.,jud. Romanati, in care se afldprimaria com. anca, la 25 kil.de Corabia. Se invecineste cucom. Dabuleni si Potelul. Are1264 loCultorT.

Ianca-Noua, clitun, al comuneiIanca, pl. Balta-Oltul-d.-j., jud.Romanati, situat spre N. deIanca-de-Deal. Se invecineste laN.-V. cu mosia domeniala Sa-dova si cu alte cimpii intinse.Are 950 locuitori.

Ianchi-Bair, deal, in jud. Tul-cea, pl. Babadag, com. urbanaBabadag; se desface din dea-lul Talla-Bair ; se intinde spreS. in o directie de la N. la S.,brazdind partea de N. a plaseisi a comuneI; pe clina mergedrumul judetean Babadag-Ali-bei-Chioi ; din el izvoreste valeaDoruchi-Dere ; are 112 m., do-minind asupra orasului; este a-coperit cu paduri i pasuni.

lancina, cap, in iezerul Razelm,situat in partea de E. a piaseBabadag si a judetului Tulcea ;se aflA pe ultima prelungire E.

a dealului Chizil- S uhat,digul Chizil - Cum.

Iancu- Caramel, vechig pichet,cu No. 29, in jud. R.-Sarat, pl.Orasului, com. Virtescoi, la ho-tarul spre Moldova ; azi e locizolat.

lane, bral (prival), in insulaBalta, teritoriul comunei Cocar-gea, pl. Borcea, jud. Ialomita.

Ianoli, deal cu peIdure, jud. Ba-cati, pl. Tazlaul-d.-s., com. Slo-bozia-Luncani, situat pe limitasatelor Dubasul i Arpeni.

lapa. Vez! Calul-Iapa, com. rur.,In pl. Piatra-Muntele, judetulNeamtu.

Lapa, sat, in jud. Nearntu, plasaPiatra-Muntele, com. Calul-Iapa,situat pe valea piriului cu ace-lasi nume, la 21 kil, de orasulPiatra.

Are o populatie de 495 su -flete : 251 barbati si 244 femer,carr se indeletnicesc cu indus-tria, agricultura, exploatarea te-renurilor si a padurilor.

Are : I biserica, cu I preotsi 2 dascali ; 18 pive pentru fa-cutul sucmanelor ; 9 mori deapa ; 2 cariere de pieatra va-rare; depozitul une! fabrici decherestea.

lapa, sertz;sor, jud. Baca, pl. Si-retul-d.-j., com. Botesti, situatla 2400 tu. de satul Botesti.Are 8 familii, sati 34 suflete.

lapa, aria'. Vez! Gulieni i Nesi-purile, din com. Cioara-Doicesti,jud. Braila.

"Iapa, tire, situate pe parteastinga. a Vilciului, in Bala, pen-dinte de com. Bertesti-d.-j., jud.BrAila; ail 20 case.

lapa, movild, in jud. Ialomita,pl. Borcea, lng satulViteazul. In ce privete aceastamovila este o legenda poporand :

ar fi avut o prin-soare cu proprietarul moiel, camosia sa fie a lui Mihai, dacain timpul cit va oficia preotulleturghia in biserica, va puteaMihaiti sa ocoleasca cu lapa luimosia, iar de nu va putea, lapasa fie a proprietarului.primi prinsoarea, dar maT ina-tnte de ajunge la locul de undeplecase, lapa a cazut si a murit,iar Mihai alergd pe jos si cis-tigl mosia.

In locul unde a cazut lapa,s'a ridicat aceasta movila.

lapa, ostrov, jud. Braila, coprinstare: la E.; Coitaneasa,viroaga, la N.; Cremenea i MA-nusoaia, la V. Este situat la S.de ostrovul Popa.

lapa, ostrov, filtre Dunarea-Ve-chie i Vilciul, pe teritoriul co-mun elor Bertesti-d.-s., i Luciul,din Ialomita, jud. Braila.

Tapa, pichet de frontierd, pe Du-nare, in pl. Borcea, j u d. Ialomita.

lapa, piidure, situata in judetulNeamtu, pl. Piatra-Muntele, co-muna Calul-Iapa, cu o intin-dere de 2946 pog. (socotindu-se

acele de pe mosia Calul).

lapa, izvor cii afta' minerald, injad. Neamtu, pl. Piatra-Muntele,com. Calul-lapa, situat pe Va-lea-lepe!, la 3 ore departarede orasul Piatra, in apropierede gara Roznov ; apa ferugi-noasa-sulfuroasa.

lapa, inofie. Vez! Calul, mosie,jud. Neamtu.

lapa, jafise, jud. Braila, incepe

www.dacoromanica.ro

IAPA 19 IAItiM-MWLIC

de la coada privalului luT Mos-Stanciu si da in partea stingla VilciuluT, la N. de cat. lapa.

lapa, priva/, care uneste Iezerullapa cu privalul Baicul, judetulBraila.

lapa, pirig, jud. Neamtu, ce iz-voreste dintre ramurile Tarclulsi Doselul, curge in directiuneV.-S.-E., pe teritoriul comuneiCalul-lapa, strins in ingusta valenumita aIeper, formata de muntiiDoselul si IepeI (in partea stingda piriuld) si culmile Tarcdul,Porfirul, Nechitul, Alunisul siNegulesti (in partea .dreapt apiriultd), varsindu-se pe dreaptariulul Bistrita in fata satuluTRoznovul, dupa un curs apro-ximativ de 12 kil.

Afluentii din stinga sunt : pi-riul Catargul, Chiliile, Tochilele(care se varsa la marginea sa-tuluI lapa).

Afluentif din dreapta sunt :piriul Minza, care izvoreste dinramura Tarcaul, piraiele Pecela,Jabolanul, Malina, cad Tes dinramura Porfirul, pl. Negulesti,din ramura cu acelasi nume.

lapa, vale, situat de-a lungul pi-riuluT lapa, com. Calul-lapa, pl.Piatra - Muntele, jud. Neamtu,cunoscuta pentru multele pive,morI, cariere de piatra, varAriI,depozite si fabrice de cheres-tea. Dealungul piriuluI lapa seintinde un canal foarte lung,care serveste pentru transpor-tarea dulapilor (lemnelor) de lafabricI la depozite prin ajutorulapei.

Iapa-A1136, deal, jud. Muscel, pl.Podgoria, com. Valeni.

Iapce-Bair, culme de deal, jud.Constanta, pl. Silistra-Noud, peteritoriul com. urb. Ostrovul,

In partea de N. V. a plasa sicea de V. a comuneT; se des-face din dealul Ieral-Ceea-Bair,se intinde spre E., avind o di-rectie generala de la N.-V. spreS.-E., printre fluviul Dunarea sivalea Trincovita, afluent al pi-riuluT Almaliul; ha. spre E,ca prelungirr, dealul Bugeacul,iar spre S., Dealul-CaramizeI ;este acoperit cu semanaturI,putine pasunI, iar la poalele deN. si N.-V. se gasesc asezateviile orasuluI Ostrovul ; Insu-s1orasul este situat la poalele salenordice ; inaltimea cea mal mareo atinge in virful Ostrovul (102m.), fost punct trigonometricde rangul 1 -la ; din cauza cdel se termina brusc Bugg Du-pare, malurile flaviului sunt in-nalte si ripoase ; este taiat de omultime de drumurf: spre Silis-tra, spre Cuzgun, si apol dedrumurf comunale spre sateleAlmaliul, Bugeacul, etc., si carese intretaie In diferite senzurT.

IarbA-Dulce, tirld, jud. Braila,pe teritorul com. Filiul, la 9'/2kil. spre N. de satul Filiul sat'Budisteanca, pe drumul de laFiliul la Perisor. Are o Intinderede 13 hectare, cu o populatiede 24 familiI, sail 97 suflete.

Vite sunt: 65 cal, 230 vitecornute, 300 Or 0 25 pora.

Iarba-Roie, lac, in insula Balta,pe teritoriul comunei Bordusani,pl. Ialoinita-Balta, jud. Ialomita.

larca, cot pronuntat, al CalmAtu-iuluT, la N. de satul Insuratei,jud. Braila, unde a fost podulpeste almatuiti, pe vechiuldrum al Braila

larca, movild, jud. Braila, in mar-ginea de V. a satuld Vizirul.Aci se intilnesc mosiile : Gro-zesti, Vizirul si Domeniul Braila.

Iarlm-Baa, yid' de deal, injud. Constanta, plasa Silistra-Noua, comuna Hairan-Chioi, ca-tunul Sevendic, pe muchea dea-lulu! Ghiol-Punar ; are 196 m.inaltime ; prin el trece hotarulDobrogeT in spre Bulgaria.

IarIm-Culac, vale, in jud. Con-stanta, plasa Silistra-Noua, com.Hairan-Chia, catunul Sevendic,jud. Constanta; pleaca din dea-lul Iarim-Basa si se coboara Invalea Sevendic ; malurile salesunt acoperite cu padurT.

Iarlm-Iuc, deal, in jud. Tulcea,plasa IstruluI, pe teritoriul co-muner Cogelac, si anume peacela al catunuluT OA Inan Ces-me ; se desface din dealul Rim-nic-Bair, se intinde spre N.,intl.' o directie generala de la S.-V.spre N.-E., brazdind partea cen-trala a plaseI si de N. a co-munef ; are o inaltime de 206m., punct trigonometric de ran-gul al 3-lea, dominind satulInan Cesme ; acoperit cu finete.

Iarlm-Iuc, movild, in jud. si pl.Constanta, com. Techir-Ghiol,catunul Hazi-Diuliuc ; situata pemuchea dealuluT Hazi.Diuliuc ;are o inaltime de 44 m., domi-nind satul Hazi-Diuliuc.

Iarlm-Iuc, movild, in jud. Con-stanta, plasa Silistra-Noud, co-muna Hazarlic, cdtunul Ghiol-Punar ; are 105 m. inaltimeeste acoperita cu verdeata, iarla poale sunt padurf.

Iarlm-Iuiuc, movill, in jud. iplasa Constanta, comuna Cara-Harman, catunul Peletlia ; are73 m. inaltime; e acoperita cuverdeatd; este asezata pe dealulPeletlia.

Iarlm-Meelic,p/atoa, pe dealul

www.dacoromanica.ro

JARiM-TABIA, 20 IA1 (JUDET)

Rimnic-Bair, jud. Tulcea, plasaIstruluT, pe teritoriul comunelorrurale Beidant i Cogelac, situatIn partea centrall a plasifde N. a comunelor ; este aco-perit jumatate cu tufarisurT, ju-matate cu finete.

Iarim-Tabia, nume, dat de TurcI,ruinelor unta mic castru-roman,jud. Constanta afiator litiga va-lul roman de pamint, ling mo-vila Avreliuc, la 3 kil. spre N.de orasul Constanta.

Iarmac, in bratuljud. Tulcea, coprinsa intre bra-tul principal si cele secundare,Solomonof i Vilcov, pe teri-toriul comuneT urbane Vilcov,din Basarabia-Ruseasca ; are olungime de 8 kil. si o intinderede 480 hect. este neproductiva,fiind acoperita cu stuf.

Iarul, pirta, pl. Siretul-de-Sus,com. Berbenceni, j ud. Bacan, carecurge prin satele ChiticeniBerbenceni, in directie S,-N.

apoT infra in judetul Roman,prin com. Poiana-Iurascu, sprea se scurge In Siret, d'a stinga,dimpreung cu Piriul-OdobuluT.

Iaanca, deal, pe mosia Dara-bani, com. cu .aceeasT numire,pl. Prutul-de-Jos, jud. Dorohoiti,In hotar cu satul Grivita, dincom. Paltinisul.

Iaanca, pri, izvoreste dintr'ofintina, de sub dealul Bulean-dra, com. Darabani, plasa Pru-tul-de-Jos, jud. Dorohoiti, cur-ge spre S., si dupa ce formeazaiazurile : Iasanca, Ieparia si al-Turculuf, se varsd in piriul Po-driga.

Iaanca (Valea-), vale, formatalingd dealul cu acelasi nume, pemosia Darabani, com. Darabani,

pl. Prutul-de-jos, jud. Doroholti,pe care se afla vechea seliste,Iasanca, unde se spune ca odi-nioara a locuit o colonie venitade la Iasi.

Iaanul, deal, pe mosia Putu-reni, com.. Cotusca, pl. Prutul-de-Jos,, jud. Dorohoia.

lai, judel, numit ast-fel de lacapitala sa. Formeaza o partedin hotarul Tare la E. spreRusia, in partea de sus a Mol-dova E asezat pe valea i po-disul dintre riurile PrutulJijia, incepind din hotarul deS. al jUd. Botosani ; pe valea

podisele dintre riurile Rija.Bahluiul ; pe valea 13ahluiuluT

si pe sirul de dealurT, care seprelungese de la N.-V., de-adreapta riuluf Bahluiul, din mar-ginea de S. a jud. Botosani siSuceava, lastndu-se spre S.-E.,pana in marginea de N. a jud.Vasluiti si D'Alela.

Limitele. Se margineste laN. cu jud. Botosani, linia dehotar incepind din malul dreptal riuluT Prutul, de la satul Bada-rdi (com. Bivolari, pl. Turia) siinclinindu-se spre S.-V., pe mar-ginea pl. Turia, pana in ma-lul sting al riuluT jijia, din susde satul Andrieseni, (com. Epu-reni, pl. Turia) ; de ad i se in-dreapta pe marginea pl. Bahluiul,prin punctele : Onesti (com. i-potele), Luparia (com. Badeni),Hirlul (jud. Botosani) si Zaga-via, pana in dreptul satuluT Sti-claria (com. Badeni). La V. semargineste cu jud. Suceava, dindreptul satuluT Sticlaria, prinpunctele : Viriti (com. Ceple-nita), ZbIereni (com. Cotnari),Valea-RaculuT, Cirjoaia, Baiceni,Cucuteni, Secaresti i Dadesti(com. Baiceni), pana. in margi-nea TirguluT-Frumos; de acolocu jud. Roman, pe marginea de

S. a pl. arliga.tura, prin punc-tele: Buznea, Gdnesti i Bra-nesti. La S. se magineste cu jud.Roman, unja hotaruluT conti-nuind pe marginea de S. a co-munelor : Goesti, Sinesti, Po-pesti i Pausesti, iar de la satulBojila, lastndu-se pe margineapl. Stavnicul pana in soseaua ju-deteana ; mal in jos incepe li-mita cu jud. Vasluia, prin punc-tele : Tibana i Mironeasa, sidin soseaua judeteana de pe dea-lul BordeT, de la satul Sperietipe marginea pl. Codrul, mer-gind hotarul prin punctelePo-iana-cu- Cetatea, Slobozia -Do.brovatuluT, Tirgusorul - PoeneTsi de la satul Comarna, tre-ciad pe marginea pl. Branis-tea. Din soseaua judeteana, dinjos de Costuleni, incepe mar-ginea jud. Falda, avind hotarapa JijieT, pana. din jos de sa-tul Macaresti, la satul Coltul-CorneT (jud. Falcill). La E. semargineste cu Basarabia, decare se desparte prin nIul Prut,hotand incepind de la satul A-cial-E (com. Bivolari), din mar-ginea de S. a jud. Botosanimergind pana din jos de satulMacaresti, In marginea satuluTColtul-CorneT, din jud. Falciil,udind de-a lungul marginelespre E. ale plasilor Turia i Bra-nistea.

Forma. Forma teritoriuluTjudetuluT este aceea a unuT rombneregulat. Aspectul sal topo-grafic ni se infatiseaza prin treTsirurT de dealurT longitudinale,cu diferite ramificarT, ridicindu-se de la N.-V. si inclinind spreS.-E., cu tref vAl marT, princare curg treT riurT. In dotapuncte, la intrarea riurilor: Jijia

Bahluiul in sesul PrutuluT, setermina. dota din aceste sirurT,iar al treilea, care incinge jude-tul pe toata partea de S.-V. Informa de semicerc, se lasa prin

www.dacoromanica.ro

diferite ramificar! in jud. Vas-luiA si Fakir'.

Regiuni. Teritoriul judetu-la este mal tot deluros, si faceparte din sistemul dealurilor cu-prinse intre Siret si Prut, for-mind doua regiunI : una se In-tinde de-a dreapta Bahluiulta,ale caruI dealurI mar!, formatedin straturI de piatra, sunt a-coperite cu padurI, vil' si livezI;lar alta de-a stinga riulul Bah-luiul, numita zona cimpeana,formata din dealurT mal miel,podisurI si sesurI, acoperite cufinete, imase si semanaturI.

Intinderea. Suprafata teri-toriulul este de 291137 hect.,sati de 2911 kil. p., dul ca-dastrul publicat de catre Di-rectia Statisticel din Moldova,la anul 1860, calculata.

Clima. Clima in generaleste sanatoasa si dulce; parteaPrutuluT este maT umeda prima-vara si toamna, partea padurilormaT racoroasa in timpil vereI.

Calitatea soluluT in genere ebuna sis productiva.

Pentru inaltimea terenuluT dela nivelul mariT, se poate lua capunct de plecare orasul Iasi,care este la o inaltime de 318metri ; cu cit insa ne vom suispre N., nivelul va fi mal* ri-dicat.

Orografia. Dealurile carTse prelungesc de la N.-V. laS.-E. a judetuluI, nu sunt decit ramificarT din lantul nepre-curmat al dealurilor cae se in-tind din Carpati, 'filtre Siret gPrut, pe toata linia Siretultif.Din acest lant se desface o ra-mura, care pleaca printre riurilePrutul si Jijia, din sus de Do-rohoiri, trece prin jud. Botosanisi apol intra in acest judet, ter-minindu-se in 'sesul PrutuluI, lasatul Carniceni, pl. Turia, undesi rtul jijig intrA in acest ses.Partea acestuT deal, de la intrarea

sa pe teritoriul judetuld, ja nu-mele de Podisul-Turief, careformeaza pe dreapta culmeadespre V. a sesuluT JijieI, iarpe stinga culmea despre E. asesuluT PrutuluT. Din acest podis(pe intinderea canija se aflA undrum vechiA, numit al Furilor),se desfac alte ramurT, forminddiferite va culmI si dimburI,carT se sfirsesc in marile vaIaflate la dreapta si stinga luI.

Tot din lantul cel mare dedealurl din linia SiretuluT, sedesfac alte dota ramurf, din susde satul Deleni, din jud. Boto-sani, aproape de Hirlati ; unapleaca pe dreapta si alta pestinga riuluT Bahluiul.

Ratnura care intra in judet,printre rtul Jijia si stinga riuluIBahluiul, ocupa cea mal mare par-te a terenuluI pl. Bahluiul, pre-QUM O tot terenul pl. Copoul, ter-minindu-se in sesul Prutulul,pe toata intinderea de la intra-rea in acest ses a riurilor Ji-jia si Bahluiul.

Aceasta ramura, fiind intre-tiata, in diferite directiunT, deun numar de vAT, formate deplraie, prezinta mal multe culmI.Ast-fel este culmea dintre riulJijia si piriul Miletinul, care seprelungeste din jud. Botosani,com. ipotele, pana din jos desatul Vladeni, unde Miletinul,se varsa in Jijia. Alta culmese intinde printre piraiele : Mi-letinul si Jijioara, care cuprindeo parte a pl. Copoul, treceprin com. Gropnita, terminin-du-se in marginea de S. a com.Movileni, unde piriul se varsaIn Jijia. O culme pleaca Intrepiraiele : Jijioara si Hucul sicontinua pana in sesul Prutu-luI, intretaiata de alte miel valsi piraie, lar alta culme se in-tinde filtre 0.1111 Hucul si Ba-hluiul, trece prin com. Bel-cesti si se sfirseste la satul Spi-

noasa, com. Birlesti, la conflu-enta piriulul cu riul Bahluiul.

Ramura din dreapta riuluIBahluiul incinge toatA partea deV. si de S. a jud., fiind ceamar ridicata si acoperita cu pa-durl, din care o culme, cu di-ferite ramifican, se intinde in-tre riul Bahluiul si &tul Bah-luetul, incepind din satul Zaga-via (com. Badeni). Aceasta cul-me se intinde prin comunele :Cotnari, Baiceni, Tirgul-Frumossi se termina in tirgusorul Po-dill-Iload, la confluenta piriuluTBahluetul cu riul Bahluiul. Altaramura incepe din com. Buz-nea, din capatul de V. al pia-se! Cirligatura, desfacindu-se dinramura cea mare de dealurI dinjud. Roman si anume de la satulPoenele-Oancer; aceasta culmecu variatele sale ramificArT, seintinde sub numele de Dealul-Mare, de alungul piase! Cirliga-tura, intre piraele Bahluetul pestinga, pana la Podul-IloaeI, larde acolo intre riul Bahluiul si pedreapta piriulur acovatul, de lapadurea Boghicea (jud. Roman),ce face mal in jos hotarul jud.Vasluiu ; apoT din com. Pausestitrece In pl. Stavnicul, prin dotaculmI, din care una pleaca prin-tre piraTele Stavnicul si saco-vatul, trecind prin com. Miro-neasa, in jud. Vasluiii, lar par-tea din stinga StavniculuT, seprelungeste intre riul Bahluiul,para la varsarea lul in Jijia,si de acolo pe Ruga riul Jijia,pana in dreptul satuluT Maca-resti, din marginea jud., de undetrece in jud. FalciA.

ldrografia. Apele ce curgpe teritoriul jud. In directiunede la N.-V. la S.-E. sunt :

Riul Prut, care uda toatA par-tea de E., de la satul Badarai,pe marginile plasilor Turia siBranistea, pana la satul Maca-resti, facind hotarul cu Basa-

IA51 (JUDET) 21 IAI auDED

www.dacoromanica.ro

IAI (JUDET) 22 1AI (JUDET)

rabia. Este cel mal mare ridsi cel mal folositor pentru jud. ;cad, pe toata intinderea so, a-limenteazA Cu apa necesara, atitsatele, eft si intinsul ses, pecare se prelungeste, facindu-1fertil in productiunea erber. Prindebordarile sale intretine apelegirlelor si ale baltilor, ce pro-duc stuharii, papura, pestI siracT, servind tot odatd si pen-tru adApatul vitelor, cad se crescpe intinsele imase aflate pe se-

_

sul luI.Jijia curge de la N. spre

S.-E. printre plasile : Bahluiul,Copoul si Turia (hotar naturalintre ele), formind intinsul sesal JijieI, bogat in finete si imase,car/ inlesnesc cresterea vitelor.Acest riA, de la trecerea sa insesul Prutului, din pl. Branistea,pe care-I uda in toata lungimea,pe dreapta, devine mar mult pa-gubitor, atit pentru agricultura,eft si pentru climA, cdcI prinmulta sa apropiere cu riul Prut,curgind paralel pe acelas1 yes,mareste indoit volumul apelorIn timpurile zlotoase, cad esinddin matca lor, acopar in ceamal mare parte sesul, producindinundatiuni foarte marl, cad cite-o-data ineac iarba si semAna-turile.

Bahluiul curge de la N. spreS.-E., prin mijlocul pldser Bah-luiul, printre plasile : Cirligatura,Stavnicul, Codrul, Copoul siBranistea, (hotar natural in unelepartI) ; formeaza o vale intinsA.,bogata in imase si finate ; ali-menteazd cu apa necesard toatesatele de pe ambele malurl, pre-cum si tirgurile : Podul-lloaeI siorasul Iasi.

Marl de aceste trer riuri,sunt un numar mare de piraiesi piriiase, care curg in diferitedirectiunI, varsindu-se unele ladreapta si altele la stinga aces-tor riurI, ast-fel sunt : Bahluetul,

Jijioara, Hucul, Sirca, Buhalnita,Cirjoaia, Miletinul, etc.

Producliunea. Din 291137hect., intinderea teritoriuluI jud.,73354 hect. se cultiva pentrucereale, legume, tubercule siplante oleioase ; 4151 hect. estepamint, pe care se afla vil; 44834hect., pdmint acoperit cu pa-dud, din car/ : 31426 hect. suntparticulare si 13408 a Statului ;iar 178798 hect. se afla ocu-pate de orase si sate si acope-rite de ape, imase, lived si ripI.

Cultura cerealelor e foarte in-tinsa. Aproximativ cultura po-rumbului se face pe o intinderede 41 108 hect. a griuluI pe 24931hect., a orzuluI pe 5181 hect.,a ovazulur pe 1799 hect., a se-care! pe 229 hect., a hristeI pe70 hect.

Dintre legume : fasolea pe 416hect., mazArea, pe 44 hect., lin-tea pe 27 hect.

Tubercule : caitofele pe 482hect.

Plante oleioase : rapita pe I I Ihect., cinepa pe 134 hect. siinul pe 3 hect.

Productiunea cerealelorinteunan bun se poate socoti in ter-men mijlociti urmatoarea: 463000hectolitri porumb, 252000 hec-tolitri grid, 65000 hectolitri orz,26000 hectolitri ovaz, I 900 hecto-litri secara, 500 hectolitri hrisca.

Productiunea cartofelor esteaproximativ de 2500000 kilogr.

Productia plantelor oleioase:rapita woo hectolitri, cinepa1200 hectolitri.

Viile produc in termen mij-lociA 100000 hectolitri vin.

Pe lingA agricultura, culturavitelor face bogatia jud. Numa-rul capetelor de vite ce se erescpe intinsele imase si finate estede 240000, din car!: 84424 vitemad cornute, 120457 cif, 1177capre, 48 bivolf, 10207 cal si24023 rimItorI.

Cultura livezilor produce foar-te multe fructe alese si frumoase,carI pe lingA cA se consum intara, se exporta. si in straina-tate.

Cultura albinelor, este maI pu-in intins5. ; din 12400 stupI, se

scoate : 30000 kilogr. miere simoo kilogr. ceara.

Cultura vlermilor de mamase face numg in cite-va sate.

Padurile, sun t intinse si satis-fac trebuintelor locuitorilor dinjudet ; din ele se scot tot felulde lemne pentru constructiunIsi foc, lemne care se transporta,si afara din judet.

In pOdurI se gAsesc urmatoa-rele animale albatice: capri-oare, pord, lupi, vulpl, jderr,epurI, etc.

Din dealuri si pirafe se scoate:pIeatra vroas, pleatra pentruzidirT si sosele, nasip si prundis.

Apele ce se intind pe teri-toriul judetuluI, pe Enga ca ali-menteaza satele, sesurile si dim-piile cu apa necesara, Inlesnindvegetatiunea plantelor si creste-rea vitelor, contin si pestI, racI siscoicI pentru hrand ;- stuh pen-tru foc, acoperitul caselor si aocoalelor ; papura, din care sefac rogojini, etc.

Industria. Sunt in judetulIasi (afard de orasul Iasi), 3 vel-nite, in care se fabrica rachiti, 38morT de aburI pentru macinatfling, 88 morI de apd, 8 de Antsi 3 cu animale, 1 fabrica de te-racota in satul Scobilteni, 2 deluminar!, una de scrobeala, Incom. Buciumi, si una de dubl-lArie, in com. Galata.

Ca tabricatiunI primitive sunt:oldria in com. Poeni, rotAriaIn com. Voinesti, butnaria incom. Buciumi (scoala de meseril).

Industria manuall: impletireade palAriI de paie si impletirea lo-ziilor, din earl* se fac : panere,cosurI, scaune, a inceput prin

www.dacoromanica.ro

$coalele rurale acum de cit-T-vaani.

RogojinT $i co$ciuge, imple-tite din papurd, precum $i md-turi se fac prin satele: Bosia,Prisacani, Vorovesti si Uricani.

Industria casnica se inseamndprin lucrul bumbaculuT, cinepeT,inuluT $i a lineT, din cari sefac : pinze, toale, sumani.

In raport cu industria rurala,cea urbana a luat insa o des-voltare mal' intinsa. In ora$ulIa$i, mai cu seamd, pe tina d:-feritele meseril ce se exerciteaza,pentru trebuintele orasenilor $ichiar ale locuitorilor din judet,se mal' inseamna : cite-va pcoli

. de meserie, ateliere de stolerie,fferarie, tinichigerie, fabrica decartonaj, cortele, fabrici de bere,soda, etc.

Comerciul. Se face in aces:judet un intins comercia', cu to'soiul de cereale, dar mar cuseama cu gria, porumb, seca-ra, orz $i yaz ; cu vite : boT,yac!, oT si rimatori ; cu piel',Una $i brinzd ; cu lemnarii detot felul, afara de brad ; cu vi-nuri de cele maT bune calitati,din podgoriile: Cotnari si Ia$i,precum si cu fructe.

Desfacerea acestor productepentru strainatate se face marales in pieata ora3ului Ia$1.Pentru comerciul intern sunttirgurile : Podul-Iload $i Tirgul-Frumos, precum pi 12 iarma-roace anual in ora$ul Ia$1, pe$esul Frumoasel; patru iarma-roace la Podul - Iloaei $i unulmare la Tirgul-Frumos.

Calea-Feratd. O t'amura plea-el din ora$ul Iasi spre V. $i tre-ce prin tirgurile: Podul-Iloaei$i Tirgul-Frumos, de unde e$inddin judet pleaca spre Pa$cani(Suceava), legind judetul cu toa-te orapele $1 localittile ce atiretele ferate. Pe aceasta calesunt patru garT : Ia$i, Cucu-

teni, Podul-Iloael si Tirgul-Fru-mos, prin cari se face comu-nicatie pi transportul producte-lor de prin judet. Alta ramura.pleaca de la Ia$i, spre Ungheni,prin Cristesti; aceasta cale co-munica cu Rusia, legindu-se cureteaua ferata ruseasca prin unpod mare de fier construit pesteriul Prut. Comunicatia pi tran-sportul grinelor se fac pe acea-ta linie prin statiile: Cristesti $iUngheni. O a treia linie ferataduce le Vasluiti $i de acolo laBirlad $i Mar5.$epti unde seleaga cu intinsa retea care stra-bate centrul Moldovei. Aceastalinie are in jud. 14 statiile laIa5i, Ciurea $1 Birnova.

Calea-Nationald. Ramura de$osea pietruita ce se prelun-ge$te de-a lungul tare! dela S.la N., trece prin jud. RomanIn jud. Iapi, pe la Tirgul-Fru-mos, vine spre E., paralel cucalea ferata prin ttrgu$orul Po-dul-Iload, pana in ora$ul Ia$i,de unde se ramifica, o partespre Vasluiti, iar alta pana inmarginea Prutului, la satul Tu-tora.

Calea-Mixtd. Dela Tirgul-Fru-mos, din poseaua nationala, plea-ca o ramura de posea pietruitaspre N.-V., prin mijlocul pl.Bahluiul, pana in marginea t'ir-gului Hirlail, din jud. Boto$ani,pe o intindere de 33 kil.

Cdt judelene. Din ora$ul Ia$1,pleaca trei ramuri de posele :una spre N. prin pl. Copoul $iTuria, pana in marginea jud.Boto$ani, la Badarli din com.Bivolari ; aceasta osea este pie-truja, avind o lungime de 53kil.A doua pe o lungime de 65 kil.pleacA de la Iapi, spre N.-V., dea-lungul plApilor Copoul pi Bah-luiul, pi, dincolo de satul Onepti,com. Sipotele, se leagA cu ju-detul Botopani. O a treia pleaclspre S., de la orapul Iapi, prin

mijlocul pl. Codrul pi prin mar-ginea de N. a pl. Stavnic, le-gindu-se cu jud. Vaslui0 dea-supra dealului Bordea, la satulGrajduri ; e pietruita li are olungime de 18 kil.

De la tirgu$orul Nicolina,din marginea de S. a ora$uluTIa$i si din dreapta $oselerIa$1-Vasluitl, pleaca alta ramuraspre S.-V., pe partea de N. apla$ei Codrul, prin tirguporul $ipodgoria Galata, apor trece prinmijlocul pl. Stavnicul, trecede-a curmezi$ul Dealului-Mare,prin localitatile : Sacaturile, Boji-la, Lingurari si Ghideni, la marginea de N. a jud. Roman, pe olungime in total de 50 kil.

Din $oseaua nationala Ia.$1-Tutora, de la satul Tomepti,pleaca pe dreapta o alta ramu-t'A de $osea, pe partea de N. aplasei Codrul, 5i, din jos de sa-tul Comarna, trece pe parteade S. a plhei Brani$tea, panadincolo de satul Costuleni, deunde se leaga cu jud. Vasluiu.

Cdi laterale. Drumul numital Brani$teT, format din cal co-munale, pleaca de la N. dinposeaua judeteana Ia$1- Botopani,anume de la satul Trifepti, com.Hermeziul, pl. Turia $i se pre-lunge$te pe $esul PrutuluT, de-a lungul pla$ei Brani$tea spreS., pana in marginea satuluiMdcare$ti, com. Costuleni, undese leaga cu jud. Falciti.

Drumu