DISEMINAREA CURSULUI ,,Group Dynamics and Social Skills in the Classroom"

DIN CADRUL PROIECTULUI ERASMUS+ KA1 – MOBILITATEA CADRELOR DIDACTICE “DEVELOPMENT OF QUALITY

MANAGEMENT, TEACHING COMPETENCES AND COMMUNICATION SKILLS IN EDUCATION”

2014-1-RO01-KA101 – 000930

Profesori realizatori: Popescu SimonaPetrache Bogdan

Metode active de învățare

Utilizate în cadrul cursului

,,Group Dynamics and Social Skills in the Classroom"

Italia 16-23 11.2014

CUPRINS

I. Exerciții de cunoaștere

1. Numele și mișcarea2. Hârtia pe cap3. Salutări internaționale4. Hârtia de toaletă5. Starea de spirit6. Valorizarea numelui 7. Prezentarea instituției/a persoanei

II. Metode de formare a grupului

1. Puzzle – blind2. Toffee3. Crossing with box4. Teatru la videoproiector5. Vânarea comorilor

III. Metode de sporire a siguranței

1. Visând în perechi2. Mersul orbilor/Labirintul

Learning café

IV. Metoda de analiză a unui capitol/curs

I.1. Numele și mișcarea Metoda constă în așezarea participanților la curs într-un cerc și rostirea numelui asociată cu o mișcare spontană, mișcare ce trebuie realizată de toți membrii participanți. Aceasta are drept scop cunoașterea participanților într-un mod destins, dezinhibat, relaxant ce poate deveni uneori chiar amuzant.

I.2. Hârtia pe capDouă persoane față în față au pe cap o foaie și în mână un instrument de scris/desenat. Fiecare trebuie să deseneze pe foaia aflată pe cap chipul persoanei din fața sa. După ce fiecare persoană consideră că a terminat desenul se dă foaia de pe cap și se comentează ce au vrut sa deseneze. Se poate continua cu scurte întrebări astfel încât să se poată dezvolta imaginea despre partenerul de dialog.

I.3. Salutări internaționale

Fiecare membru al grupului inventează un salut și o țară. Apoi primesc îndemnul să se miște aleatoriu. Urmează întâlnirea cu un membru al grupului și începe prezentarea, salutul și țara de unde ești.

I.4. Hârtia de toaletă

Fiecare participant își alege dintr-un sul de hârtie igienică atâtea bucăți câte crede că ar folosi la toaletă într-o zi obișnuită, apoi va trebui să spună atâtea lucruri despre ei înșiși, câte bucăți de hârtie au ales.

I. 5. Starea de spirit

Membrii grupului/clasei se așează în cerc iar în interiorul cercului se pun fel de fel de lucruri: poze, jucării, diverse obiecte,etc. Fiecărui membru al grupului i se solicită să ia un obiect din cerc. Se întreabă de către moderator de ce a ales acel obiect în raport cu starea de spirit personală.

I.6. Valorizarea numelui

Pe o foaie fiecare persoană își trece numele și specifică ca pe razele soarelui anumite caracteristici personale. Această foaie se păstrează și peste timp se analizează schimbările apărute.

I.7. Prezentarea instituției/persoanei

Fiecare construiește desene, informații despre sine, instituție și le aduce la cunoștință celorlalți participanți. Se pot dezvolta dezbateri, argumentări sau

alte elemente de diversificare.

II.1. Puzzle-blind

Echipa se împarte în două: una care va ghida cu informații pe cei care sunt în cealaltă echipă considerați „orbii” și care va reconstitui puzzle-ul. Ghidarea se face prin comunicare verbală. Puzzle-ul trebuie să fie din piese mari astfel încât îmbinarea pieselor să fie accesibilă.

Participanții sunt împărțiți în 2 grupuri. Membrii unui grup întinși pe jos și ținându-se strâns unii de ceilalți vor încerca să reziste dorinței membrilor din celălalt grup de a-i dezbina.

II.2. Toffee

II. 3. Crossing with boxPentru a realiza această metodă avem nevoie de 3 lăzi rezistente și o traversă de lemn groasă și de aproximativ 1 metru lungime. Metoda se realizează cu o echipă formată din 6-7 persoane.Echipa pornește dintr-un punct A aflată pe lăzi și cu ajutorul scândurii și a lăzilor trebuie să se deplaseze în punctul B. Echipa nu are voie să coboare de pe lăzi și membrii ei trebuie să se susțină astfel încât să ajungă cu toții la destinație. Dacă un membru al echipei cade se reia acțiunea din punctul A.

II.4. Teatru la videoproiectorPe o foaie (convenabil ar fi carton) A3 fiecare membru al echipei constituite desenează dintr-o parte în alta a cartonului linii, curbe, zig-zag, etc. După ce se umple coala de astfel de trasee se caută să se identifice conturul unor obiecte, lucruri. Acestea vor fi decupate și cu ajutorul unor bețișoare cu scoch vor deveni obiecte de îndemânare într-o scurtă piesă de teatru proiectată pe panoul videoproiectorului. Piesa de teatru va fi concepută la sugestia moderatorului(rezolvarea unui conflict, toleranța, integrarea într-un colectiv,etc.)

II.5. Vânarea comorilorFiecare grup primește o hartă cu toate informațiile despre locul de acțiune ( clădiri, arbuști, stânci,etc.). Plecarea se face din 3 în 3 min. pentru fiecare grup. Această hartă are niște numere care trebuie reperate în teren cu ajutorul unor numere de identificare prin stegulețe. Pot fi mai multe numere pentru a îngreuna alegerea corectă a numărului de identificare. Reperarea numerelor se face parcurgând un traseu la alegere fără a călca spațiul verde sau a te apropia de reper. Câștigă grupul care identifică corect numărul corespondent celui specificat pe hartă în timpul cel mai scurt.

III. 1. Visând în perechi

Două persoane stau pe podea spate în spate și ,,visează". Una dintre persoane caută sa ghicească un aspect din visul (dorințele) celeilalte persoane. Acțiunea durează 5 min. după care se schimbă rolurile.

III.2. Mersul orbilor/LabirintulI. Cu ajutorul unei frânghii sau fâșii din material textil de 20 m se construiește un traseu care să pună în dificultate grupul. Grupul se afla in șir indian și este legat la ochi. Doar cel care conduce grupul poate vedea ce se întâmplă și comunica echipierilor. Fiecare echipier care a trecut de un obstacol transmite echipierului din spate ce îl așteaptă pentru a nu se accidenta. Odată ajunși la capătul frânghiei/materialului textil jocul se încheie.II. Frânghia este întinsă precum o pânză de păianjen iar membrii echipei trebuie să se ajute să treacă dintr-o parte în alta a „pânzei” fără a folosi același traseu de trecere. Se stabilesc strategii astfel încât munca de trecere să nu devină greoaie în atingerea scopului.

Learning café

• Toți participanții au șansa de a-și exprima părerile, ideile despre subiectul de la masă în manieră proprie, pe foaie, fiecare masă având alt subiect;

• Fiecare grup discută pe tema dată 7 minute iar moderatorul le face o scurtă prezentare a ceea ce s-a scris și exprimat anterior pentru ca ideile să nu se repete;

• Moderatorul de la fiecare masă, după ultimul grup, va prezenta foaia de flip chart și concluziile în fața tuturor.

Ex. de subiecte de discutat la sfârșitul unui curs: Idei din curs; Emoții; Fapte; Mesajul; Riscuri și slăbiciuni; Beneficii.

Metoda se aplică la sfârșitul unui curs când se urmărește a se recapitula, fixa și

evalua modul în care s-au atins

obiectivele propuse. Se realizează într-o ,,cafenea" în care cursanții stau grupați la câte 6 mese, fiecare având un moderator – elev, un subiect de discutat, o față de masă –

foaie flip chart și carioci. Îndrumătorul este și chelnerul care îi

servește cu cafea, suc, etc. și manageriază timpul.