19.09.2010dum inicdum inicdum inicdum inică, 19 septem brie 2010, 19 septem brie 2010, 19 septem brie 2010, 19 septem brie 2010 h h h h 21:55:1221:55:1221:55:1221:55:12 ....

Ne pas cliquer

1827 - Petrache

Poenaru

(secretarul lu i

Tudor

V ladim irescu) -

este inventatorul

stiloului (tocul

rezervor).

R om ânia deţine trei prem iere petroliere m ondiale în anul 1857:

- P rim a ţară d in lum e cu o producţie de ţiţei, oficial înregistrată în statisticile internaţionale de 275 tone.

- A u urm at :

- Statele U nite ale A m ericii in 1859,

- Italia 1860, - Italia 1860,

- Canada in 1862 si

- R usia in 1863.

- în anul 1840 prim ele instalaţii de prelucrare a

ţiţeiului

- În decem brie 1856 începe construcţia “fabricii de gaz”

din P loieşti, pe num ele lu i M arin M ehedinţeanu.

- Petrolul oferit de fraţii M ehedinţeanu pentru - Petrolul oferit de fraţii M ehedinţeanu pentru

ilum inatul public la 8 octom brie 1856 avea calităţi

incontestabile: incolor şi fără m iros, ardea cu o

flacără lum inoasă, de intensitate şi formă constantă,

fără fum şi fără să lase cenuşă sau com puşi răşinoşi

în fitil

1858 - B ucureşti

- prim ul oraş

d in lum e

ilum inat cu ilum inat cu

petrol şi prim a

rafinărie .

1880 - D um itru

Văsescu -

construieşte

autom obilul cu

m otor cu aburi.m otor cu aburi.

A utom obilele cu benzină au apărut în lum e în anul 1896.

Înaintea lor au fost cunoscute însă pe plan m ondial câteva

autom obile acţionate cu abur, între acestea fiind şi un m odel

construit la Paris.

A stăzi, ingineri britanici, nostalgici ai m otoarelor

cu abur, şi-au propus să construiască cea m ai

rapidă m aşină propulsată de un astfel de m otor

1881 A lexandru

C iurcu - obţine un

brevet din F ranţa

care prevedea

posibilitatea

zborului cu reacţie.zborului cu reacţie.

1886 A lexandru

C iurcu - construieşte

prim a am barcaţiune

cu reacţie

Creşterea producţiei rom âneşti de petrol, s-a cifrat la

- 275 tone în 1857,

- 15.900 tone în 1880, dată până la care num ai

R om ania si SU A figurau în statisticile ţărilor R om ania si SU A figurau în statisticile ţărilor

producătoare de petrol.

- 250.000 tone în anul 1900 şi a ajuns la

- 1 .783.947 tone în anul 1914.

1885 V ictor B abeş -

realizează

prim ul tratat de prim ul tratat de bacteriologie d in

lum e.

1887 C . I. Istrati - F riedelina şi

franceinele.

Studiind derivaţii halogenaţi ai

benzenului, a descoperit o nouă

clasă de coloranţi, pe care i-a

num it franceine. Pentru această ă

invenţie i s-a acordat M edalia

de aur la E xpoziţia

Internaţională de la Paris, în

1889. A izolat din plută o

substanţă nouă, friedelina.

1895 D ragom ir M . H urm uzescu -

descoperă electroscopul.

Tot el a pus bazele prim ului laborator de electricitate din

ţară

1900 N icolae

Teclu - becul cu

reglarea curentului

electric şi gaz.

"B ecul" său produce "B ecul" său produce

o flacără m ai

fierbinte decât B ecul B ecul B ecul B ecul

B unsenB unsenB unsenB unsen şi deci este

superior acestuia

R om ânia a fost prim a ţară

d in lum e care a exportat

benzină încă d in anii 1900.

În 1907, va publica „E ssai sur

les problem es biospeologiques”,

prim a lucrare im portantă

dedicată biospeologiei din lum e.

D upă aceea, va in iţia un

program internaţional de

cercetare num it „B iospeologica”

E m il R acoviţă

care să studieze fauna peşterilor,

la început ca o activitate privată,

dar în 1920, înfiinţează la C lu jC lu jC lu jC lu j

prim ul Institut Speologic din

lum e.

1906 A ugustin

M aior - telefonia

m ultiplă .

a reuşit să transm ită

sim ultan, pe o

singură lin ie singură lin ie

telefonică de 15 km ,

5 convorbiri fără ca

sem nalele să

interfereze.

V ictor Tatin ,

construise în

1879 un m odel

experim ental de experim ental de

aeroplan.

- 1906, 18.03 - Traian V uia - cu

avionul cu tren de aterizare pe roţi cu

pneuri , a efectuat epocalul său zbor,

fiind prim ul în lum e care a construit

şi a zburat cu un avion m ai greu

decât aerul.

A paratul său decolând exclusiv prin

forţa m otorului, fără vreo forţă forţa m otorului, fără vreo forţă

exterioară să-l lanseze.

- 1925 Traian V uia - generatorul

de abur cu ardere în cam eră

închisă şi cu vaporizare

instantanee

1908 L azăr E deleanu - prim a rafinare în lum e a

produselor produselor petroliere cu bioxid

de sulf.

1908 A cad.

N icolaie

V asilescu - K arpen

- „pila K arpen”, - „p ila K arpen”,

care funcţionează

neîntrerupt,

de 100 de ani!

- „pila K arpen”funcţionează folosind

exclusiv căldura m ediului am biant. D upă aprecierea

profesorului I. Solom on, preşedinte al Societăţii

F ranceze de F izică -F ranceze de F izică -V asilescu-K arpen "a

inventat pila de com bustie cu o jumătate

de secol înainte ca oam enii să a jungă pe

L ună datorita ei".

1909

-Tache B rumărescu obţine un brevet pentru un elicopter şi un biplan

m onom otor cu trei elici

- A urel V laicu face, la - A urel V laicu face, la B inţinţi, prim ele încercări

cu planorul

- G eorge A rion proiectează un avion cu elicea cuplată

d irect la m otor.

1910 iunie - A urel

V laicu - lansează

prim ul avion din prim ul avion din

lum e fuselat

aerodinam ic.

1912 a câştigat

cinci prem ii

m em orabile (1

prem iu I si 4 prem ii

II) la m itingul

aerian de la

Concursul a reunit , între 23 şi 30 iunie 1912, 42 piloţi din 7 ţări, dintre care 17 din A ustro-U ngaria, 7 germ ani, 12

francezi printre care si R oland G aross, cel m ai renum it pilot al vrem ii, un rus, un belgian, un persan şi rom ânul V laicu .

aerian de la

A spern, A ustria.

- 1910 Ştefan Procopiu - efectul

circular al discontinuităţilor de

m agnetism .m agnetism .

- 1921, decem brie Ştefan

Procopiu - F enom enul P rocopiu

(depolarizarea lum inii)

1910 G h.

M arinescu -

tratam entul

paraliz iei generale.paraliz iei generale.

1910 - H enri Coandă reuşeşte

prim ul zbor al unui avion

cu reacţie (fabricaţie proprie).

- 1933 H enri Coandă - aerodina

lenticulară (farfuria zburătoare)

- 1938 H enri Coandă - efectul

Coandă

- 1938 H enri Coandă - discul volant

- 1910 Ioan

Cantacuzino -

„fenom enul

Cantacuzino”

(aglutinarea unor

m icrobi).m icrobi).

- 1913-1916 Ioan

Cantacuzino - vaccinare

a antiholerică (m etoda

Cantacuzino)

1916 D aniel

D anielopolu -

acţiunea

hipertensivă a h ipertensivă a

d igitalei

1918 - G eorge

Constantinescu -

întem eiază o nouă întem eiază o nouă

ştiinţă:

sonicitatea.

1920 ing. G heorghe B otezatu - a calculat

traiectoriile posibile Păm ânt - L ună, folosite la

pregătirea program elor „A pollo” (al căror

părinte a fost sibianul H erm an O berth); el a

fost şi şeful echipei de m atem aticieni care a fost şi şeful echipei de m atem aticieni care a

lucrat la proiectul rachetei „A pollo” care a dus

prim ul om pe L ună (ca un fenom en de

sincronicitate A pollo a fost unul dintre

G em enii D ivini… )

A urel PerşuInvenţia care l-a

făcut celebru a fost un „A utom obil de

formă aerodinam ică cu patru roţi

m ontate înăuntrul m ontate înăuntrul form ei

aerodinam ice”.

B revetul a fost obţinut în G erm ania la 19 septem brie 1924,

cererea de brevetare fiind adresată la 13 noiem brie 1922.

1921 N icolae

Paulescu - descoperă

insulina.

Pentru că era un

anti-m ason virulent,

P rem iul N obel l-au Prem iul N obel l-au

prim it canadienii F .

B anting şi J.R .J.

M cL eod pentru

această descoperire

1922

C .L evaditi şi Sazevac -

bism utul ca bism utul ca agent terapeutic

îm potriva sifilisului.

1930

E lie Carafoli -

avionul cu aripă avionul cu aripă

joasă

1952 A na A slan - gerovital H 3(n . 1 ianuarie 1897, la B răila - d . 20 m ai 1988, la B ucureşti)

D r. M aria G eorgescu, eleva prof. A na A slan

şi d irector al institutului cu acelaşi num e, a

avut o serie de pacienţi celebri: Charlie

Chaplin , L eonid B rejnev, Iosip B roz T ito,

J.F .K ennedy, Charles de G aulle,J.F .K ennedy, Charles de G aulle,

preşedinţii Suharto şi F erdinand M arcos,

generalul A ugusto P inochet (1993), prinţul

A gacan (cu soţia ), contele O livetti, contesa

Z w arow skzy, Caudia Cardinale etc.

A nul 1976 a adus un vârf al producţiei petroliere - 14,7 m ilioane tone

In 2001 producţia de petrol se cifra la 5 ,9 In 2001 producţia de petrol se cifra la 5 ,9 m ilioane tone, iar în 2004, la 5 ,6 m ilioane tone .

Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în

prem ieră m ondială, un aparat care purifică aerul

în spaţiile de locuit: d istruge bacteriile d in aer,

reţine praful şi fum ul de ţigară, atm osfera reţine praful şi fum ul de ţigară, atm osfera

devenind „ca în salină sau pe litoralul m arin”.

Instalarea acestui aparat costa atunci doar

480.000 lei!…

L a salonul invenţiilor de la G eneva (aprilie

2001), R om ânia s-a clasat pe locul I în

privinţa numărului de prem ii obţinute şi pe ţ ă ţ ş

locul II (dupa R usia) ca număr de invenţii

prezentate. A dică a luat prem ii pentru

toate cele 62 de invenţii prezentate (22

prem ii I; 18 prem ii II; 22 prem ii III)!!

U n crater de pe luna poartă num ele lu i

Spiru H aret. A ceasta deoarece savantul rom ân

a dem onstrat ca axa m are a elipsei pe care se

deplasează Păm ântul în jurul soarelui este de deplasează Păm ântul în jurul soarelui este de

o mărim e variabilă, creând prem isele de bază

a le astrofizicii m oderne.

M ai putem sem nala existenţa unor personalităţi, adevăratele vârfuri de talie universală apărute

dintre m inorităţile din R om ânia, în toate dom eniile. U n exem plu de prim rang: prof. H erm an O berth, un

sas din Sibiu , considerat părintele navigaţiei sas din Sibiu , considerat părintele navigaţiei spaţiale”şi, de asem enea, profesorul lu i W erner von

B raun, şeful program ului rachetelor am ericane Saturn”.

A lte realizări rom âneşti:- Stefan O dobleja - Părintele ciberneticii generalizate .

- T im işoara - prim ul oraş european cu ilum inat stradal cu energie electrică (noiem brie 1884).- G riogore A ntipa savant naturalist, inventatorul dioram elor (1912).dioram elor (1912).- Ion A garbiceanu - prim ul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiaţie infraroşie (1962).- D um itru D aponte - inventatorul m odalităţii de proiectare a film ului în relief.

- Iulius Popper - inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului d in apa mării; în plus

este cel care a dat denum iri rom âneşti unor locuri d in Ţara de F oc (Sinaia, U reche,

L ahovary, R osetti).- A urel Persu - a stabilit că autom obilul cu cele - A urel Persu - a stabilit că autom obilul cu cele

m ai corecte form e aerodinam ice trebuie să fie proiectat având form a unei p icături de apă, în

cădere. G eneral M otors precum şi F ord au făcut propuneri pentru achiziţionarea patentului.

- A nghel Saligny - construieşte în prem ierăm ondială, la B răila şi G alaţi, silozuri d in

beton arm at (pentru poduri).

-E liza L eonida Z am firescu - prim a fem eie inginer d in lum e.

- Sm aranda B răescu -una din prim ele fem ei - Sm aranda B răescu -una din prim ele fem ei paraşutist din lum e, deţinătoare a m ai m ultor

recorduri m ondiale în dom eniu.

-- D r.fiz . E ugen Pavel, de la Institutul de F izică A tom ică de la M ăgurele, a realizat un

CD R O M (din sticla) cu o capacitate de stocare

de 15.000 ori m ai m are decât a unuia obişnuit.

Pe 5 astfel de CD -uri poate fi stocată întreaga

B ibliotecă a A cadem iei R om âne, iar inform aţiile

ar putea rezista 5.000 de ani!!! În noiem brie ar putea rezista 5.000 de ani!!! În noiem brie

1999, inventia a fost prem iată cu m edalia de aur

la Salonul M ondial al Invenţiilor - B ruxelles

E uropa, iar autorul doreşte cu orice preţ

producerea de serie în R om ânia. D ar forurile d in

R om ânia întârzie la nesfârsit form alităţile.

H ackerii rom âni sunt consideraţi printre cei m ai buni (şi m ai periculoşi) d in lum e.

D istracţia (conform declaraţiei lor, ei nu furăinform aţii, ci doar doresc sa îşi dovedeascăvaloarea) celor 5 m agnifici de la Răsărit a

obligat CIA să trim ită o delegaţie la obligat CIA să trim ită o delegaţie la B ucureşti. P rintre site-urile sparte de ei:

U S A rm y, U S A ir F orce, U S N avy, N A SA , Coast G uard, departam ente federale, etc.

L a olim piada internatională de m atem atică de la W ashington (iu lie 2001), elevii rom âni au obţinut o

m edalie de aur, doua de argint si trei de bronz. E i sunt din G alati, A rad, V âlcea si Constanta. Participarea la olim piade internaţionale de

m atem atică şi fizică : 500 de elevi din 83 de ţări m atem atică şi fizică : 500 de elevi din 83 de ţări M ihai M anea, m edaliatul cu aur (din G alaţi) avea, la 18 ani, un palm ares im presionant: m edalii de aur tim p de trei ani consecutiv la internaţionale şi B alcaniadă. F ireşte, el a fost racolat im ediat de am ericani, optând

pentru U niversitatea din Princetow n (SU A ).

R om ânia este pe prim ele locuri în lum e la…

exportul de inteligenţă. D e exem plu, la

„M icrosoft”, a doua lim bă vorbită este rom âna,

iar la N A SA m ulţi d intre specialiştii de prim iar la N A SA m ulţi d intre specialiştii de prim

rang sunt tot rom âni…