Promovarea bicicletei, între legalitate și ilegalitate. Infrastructuri velo în București.

Cosmin Popan M.Sc., Antropologie, SNSPA

PE BANDĂ SAU ÎN AFARA EI?

•  Folosesc zilnic bicicleta din 2005. •  Pentru commuting (navetă la muncă, la școală),

cumpărături, leisure, ture în afara orașului. •  De cele mai multe ori merg pe șosea. •  Singurele dăți în care am folosit pistele: deplasări la

muncă pe traseul Centru - Casei Presei. •  Cauza: sunt impracticabile.

INFRASTRUCTURA, SOLUȚIA SUPREMĂ

•  Comunitatea biciclistă este obsedată de schimbarea infrastructurii.

•  Fie că este vorba de trasee complet separate de restul

traficului sau de banale indicatoare, avocații și entuziaștii velo spun că o mai bună infrastructură ar reduce conflictele de pe străzi*

* din discuțiile avute cu această comunitate

* SURSA: Despre bicicletă. Studiu de piață. Daedalus Millward Brown, 2012

“nu folosesc bicicleta ca mijloc de transport

alternativ pentru că nu sunt piste”

20% dintre respondenții unui studiu național

INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ

•  Lugo* (2012): Infrastructura umană ca forță ce poate promova mersul pe bicicletă cel puțin la fel de eficient pe cât o face infrastructura fizică.

•  Aceasta crește prin intermediul proiectelor comunitare. •  Multe exemple de infrastructură umană care crează

spații temporare în care bicicleta devine normalitate.

* Lugo, Adonia, CicLAvia as Human Infrastructure in Los Angeles: Ethnographic Experiments in Equitable Bike Planning, 2012, www.cyclingcultures.org.uk/C&S12/abstracts/Lugo.pdf

O POST-SUBCULTURĂ CARE GENTRIFICĂ

•  Muggleton și Weinzierl* (2003): Într-o societate globală cu o dinamică atât de rapidă a modelor și stilurilor de viață e din ce în ce mai dificil să definești astăzi o subcultură.

•  Post-subculturile răspund mai bine eclectismului de gusturi

al tinerilor din ziua de azi, fie că e vorba de muzică, ca în volumul celor doi, fie că e vorba de biciclete.

•  Bicicleta conferă posesorilor o identitate post-subculturală.

*Muggleton, Davis și Rupert Weinzierl. 2003. “The post-subcultures reader”. Oxford: Berg;

•  Rolul gentrificator al bicicletei. •  Există o conexiune între mersul pe bicicletă pe străzile

publice și gentrificare. •  Pistele de biciclete din București antrenează un discurs

specific așa numitei upper-middle class, ale cărei valori sunt ecologia, sănătatea, timpul liber.

•  A se vedea pistele din București, trasate în acest moment

în zone centrale, studențești, rezidențiale, de loisir.

TIPURI DE INFRASTRUCTURI VELO (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)

•  Rute pentru bicicliști •  Indicatoare rutiere și semafoare •  Rasteluri •  Sisteme de bike sharing (închiriat de biciclete)

CONTEXT EUROPEAN. ȚĂRI CU TRADIȚIE VELO (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)

•  Rețele integrate de transport pentru bicicliști •  Autostrăzi pentru bicicliști (Copenhaga) •  Sisteme de bike sharing self service (Velib’ Paris, Barclays Cycle Hire Londra)

ISTORICUL SISTEMELOR DE BIKE SHARING (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)

•  Inaugurate în 2008 •  Doi operatori: Cicloteque (6 centre), iVelo (3 centre) •  Total: 450 de biciclete

PISTE DE BICICLETE (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)

2001 2008 2010

Prima pistă din București

10 tronsoane în Capitală

Grozavesti Universitate

30 de tronsoane în Capitală

2012 nimic nou …

40  de  tronsoane  în  Capitală,  122  de  km,  10  milioane  de  euro  inves9ți.  

=

PISTELE DE BICICLETE DIN BUCUREȘTI. PROBLEME DE FOND (INFRASTRUCTURĂ MATERIALĂ)

•  Lipsa interconectării între piste. •  Bulevarde de legătură între tronsoane care nu sunt dotate cu piste

(Calea Victoriei, Magheru, Brătianu, Iancu de Hunedoara, Ștefan cel Mare)

•  Lipsa interconectării cu alte mijloace de transport public (orarul

Metrorex pentru biciclete: 20.00 – 23.00 în timpul săptămânii; interzis pe RATB; numărul limitat de trenuri CFR care permit accesul bicicletelor)

•  Slaba deservire a zonelor periferice

•  Construcția lor exclusiv pe trotuare (excepția de pe strada Buzești) •  Lățimea de 1 metru a acestor piste.

•  Recomandarea europeană: 1,5 metri – pentru a depășiri și circulația în paralel (proiectul Cycling Policy Guide al PRESTO - Uniunea Europeană)

•  Înălțimea liberă de trecere – sub 2,40 metri.

•  Standardul de Stat 10144/2-91

•  Obstacole existente sau amplasate ulterior. Primăriile de sector au eliberat autorizații pentru stații RATB, stâlpi și chioșcuri pe pistele de biciclete.

STREET DELIVERY (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)

Pistă de biciclete cu o lățime de 1,5 metri, trasată în cadrul evenimentului Street Delivery

CRITICAL MASS (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)

Ocuparea abuzivă a străzii de un număr cât mai mare de bicicliști. În București, astfel de adunări nu numără mai mult de câțiva zeci de bicicliști

ADOPTĂ O PISTĂ (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)

Acțiune inițiată de Optar, un ONG bucureștean, care cere comunității să identifice problemele pistelor din oraș, să le semnaleze și să oblige autoritățile să le desființeze. Optar a reușit să obțină în acest an desființarea unei piste din București.

ALLEY CATS (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)

Întreceri ilegale prin oraș, cu check point-uri (puncte de control). În București au fost organizate două astfel de curse.

PISTA MĂ-SII (INFRASTRUCTURĂ IMATERIALĂ)

Mesajul generic de protest al comunității biciclistice din București la adresa infrastructurii.

INTREBARI? MULTUMESC!