77
UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PERSOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU Fondul Social European POS DRU 2007-2013 InstrumenteStructurale 2007 - 2013 FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 3 "Creterea adaptabilităii lucrătorilor i a întreprinderilor" Domeniul major de intervenie 3.3 "Dezvoltarea parteneriatelor i încurajarea iniiativelor partenerilor sociali i societăii civile" Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)” Cod contract: POSDRU/93/S/3.3/53132 Livrabil 28.1 _Danemarca_POSEA STUDIU COMPARATIV „ PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ŞI DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR ÎN DANEMARCA” Autor: Ing. Paula POSEA, [email protected], 0745037953 1

Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

Embed Size (px)

DESCRIPTION

STUDIU COMPARATIV „PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ŞI DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR ÎN DANEMARCA” Autor: Ing. Paula POSEA 2013

Citation preview

Page 1: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 3 "Creterea adaptabilităii lucrătorilor i a întreprinderilor"

Domeniul major de intervenie 3.3 "Dezvoltarea parteneriatelor i încurajarea iniiativelor partenerilor sociali i societăii civile"

Titlul proiectului: “Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ NET România)”

Cod contract: POSDRU/93/S/3.3/53132

Livrabil 28.1 _Danemarca_POSEA

STUDIU COMPARATIV

„ PROCESELE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ŞI DE RECUNOAŞTERE

A CALIFICĂRILOR ÎN DANEMARCA”

Autor:

Ing. Paula POSEA, [email protected], 0745037953

1

Page 2: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

CUPRINS

Introducere

CAP. I - Procesul de certificare a competenţelor în Danemarca

1.1Sistemul de educaţie din Danemarca……………………………………………… 5

1.2 Educaţia adulţilor în Danemarca: sisteme şi tendinţe…………………………… 11

1.3.Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte

informale şi non-formale. ……………………………………………………………. 15

1.4. Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca raportat la

Cadrul European al Calificărilor …………………………………………………….. 20

CAP.II.- Procesul de recunoaştere a calificărilor profesionale în Danemarca

2.1.Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM

ale UE ,SEE şi Elveţia……………………………………………………………… 21

2.2. Profesiile reglementate şi autorităţile competente. ……………………………… 28

Profesii din sectorul arhitectură şi construcţii......................................................30

Profesii din sectorul asistenţă socială şi terapie...................................................35

Profesii din sectorul activităţi maritime...............................................................35

Profesii financiare................................................................................................37

Profesii din sectorul educaţie şi formare..............................................................37

Profesii din sectorul sănătate................................................................................38

2.3. Statisticile IMI pe profesiile reglementate înregistrate în Danemarca comparativ

cu România…………………………………………………………………………….40

3. Concluzii…………………………………………………………………………… 45

4. Lista abrevierilor utilizate………………………………………………………… 47

5. Bibliografie………………………………………………………………………… . 48

6. Anexe : Anexa 1 - Lista orientativă de profesii reglementate în Danemarca şi procedura pentru furnizarea

de servicii

Anexa 2- Lista profesiilor reglementate din Danemarca, autorităţi competente, sistem de

recunoaştere, nivel de calificare

2

Page 3: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

INTRODUCERE

Studiul de faţă, ca şi alte studii similare de analiză comparativă a proceselor de certificare a competenţelor şi

recunoaştere a calificărilor in Italia, Spania, Germania, Olanda, Marea Britanie si Cehia, constituie unul din

rezultatele proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din România (IMI PQ

NET România)” implementat de către Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) in parteneriat cu Autoritatea

Naţională pentru Calificări (ANC) şi Institutul pentru Politici Sociale (IPS), co-finanţat din Fondul Social European

prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 (POSDRU).

Obiectivul general al proiectului „Reţeaua Autorităţilor Competente pentru Calificările Profesionale din

România (IMI PQ NET România)” constă în crearea şi consolidarea reţelei IMI (Internal Market Information)

pentru calificările profesionale din România (IMI PQ NET), în scopul susţinerii iniţiativei CE privind dezvoltarea

Sistemului de informare al pieţei interne, dezvoltarea unei iniţiative comune în acest sens, la nivel naţional, vizând

consolidarea capacităţii partenerilor sociali (agenţiile şi organizaţiile guvernamentale, asociaţiile profesionale)

de a promova dezvoltarea durabilă, prin crearea unor instrumente adecvate şi a unor canale de comunicare şi

consultare reciprocă, în scopul realizării unei comunicări eficiente cu organizaţiile similare din Uniunea

Europeană şi Spaţiul Economic European (SEE), prin intermediul platformei IMI.

Pentru atingerea obiectivului general, MEN (Ministerul Educaţiei Naţionale), ca beneficiar al proiectului, şi-a

propus atingerea următoarelor obiective specifice:

- OS1 - crearea şi dezvoltarea unei reţele la nivel naţional în scopul sprijinirii implementării Sistemului de

informare al Pieţei Interne (IMI), prin consolidarea capacităţii partenerilor sociali, prin crearea unor canale de

comunicare şi consultare reciprocă;

- OS2 - dezvoltarea şi implementarea unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a

competenţelor lucrătorilor români şi de recunoaştere a calificărilor profesionale ale cetăţenilor comunitari;

- OS3 - implicarea membrilor Reţelei în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI, prin furnizarea de

informaţii/date la cererile adresate prin această platformă de către organizaţiile/asociaţiile din UE/ SEE.

Pentru realizarea studiilor comparative, experţii metodologici externi ai ANC au cercetat sursele de informaţii de la

nivel naţional (ale ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii comparative realizate la nivelul

Uniunii Europene) şi au participat la vizite de studiu în mai multe State Membre (SM) ale UE, în cadrul cărora au

avut posibilitatea de a-şi completa munca de documentare prin schimbul de exeperienţă cu reprezentanţi ai

Autorităţilor Competente pe diverse profesii reglementate in ţările respective.

Scopul final al studiilor realizate în beneficiul membrilor reţelei IMI PQ NET, precum şi al vizitelor de studiu

vizează atingerea obiectivelor specifice ale proiectului, de creare a unor canale de comunicare şi consultare

reciprocă atât între membrii reţelei naţionale, cât şi între aceştia şi omologii lor din SM ale UE vizitate, de

dezvoltare şi implementare a unor termeni de referinţă comuni privind standardele de certificare a competenţelor şi

3

Page 4: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

de recunoaştere a calificărilor profesionale (prin preluarea şi adaptarea exemplelor de bune practici cunoscute şi

mai bine inţelese cu ocazia vizitelor de studiu), de consolidare a capacităţii membrilor reţelei IMI PQ NET

România de a se implica în schimbul de informaţii intermediate de platforma IMI.

Acest studiu comparativ a fost realizat pe baza unei documentări realizate prin studierea unor surse de

informaţii de la nivel naţional (ale ţării analizate şi ale României) şi la nivel comunitar (studii

comparative realizate de instituţii specializate la nivelul Uniunii Europene/CEDEFOP, ETF,etc).Studiul

se doreşte a fi un instrument util pentru personalul angajat în autorităţile competente, dar şi pentru

cetăţenii care doresc să cunoască situaţia profesiilor reglementate în Danemarca şi posibilităţile de

recunoaştere a calificărilor obţinute în România.

Pentru informaţiile primite în timpul vizitei de studiu şi pentru schimbul de experienţă realizat,

autoarea şi echipa de management a proiectului aduc mulţumiri reprezentanţilor următoarelor

ministere,autorităţi competente şi parteneri sociali din Danemarca: National IMI Coordinator and

SOLVIT in Denmark (Coordonatorul naţional IMI şi SOLVIT în Danemarca), Danish Agency for

Universities and Internationalisation (Agenţia daneză pentru universităţi şi internaţionalizare), Ministry of

Children and Education (Ministerul copiilor şi al educaţiei), Trade Committee for Agriculture Education

and Training Programmes (Comitetul sectorial pentru educaţie şi programe de formare în agricultură),

Confederation of Danish Employers-DA (Confederaţia patronatelor daneze), Sector Committee for Trade,

Administration, Communication and Management-HAKL (Comitetul sectorial pentru comerţ,

administraţie,comunicaţii şi management-HAKL), Danish Working Environment Authority (Autoritatea

daneză pentru mediul de lucru), Danish Veterinary and Food Administration ( Administraţia daneză

veterinară şi pentru alimentaţie), Danish National Police ( Poliţia naţională daneză).

4

Page 5: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

CAPITOLUL I - PROCESUL DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR ÎN

DANEMARCA

1.1 Sistemul de educaţie din Danemarca

Sistemul danez de educaţie oferă educaţie şi formare de calitate înaltă la toate nivelurile1, după cum reiese din

figura nr.1 care prezintă structura sistemului de educaţie din Danemarca.Spre deosebire de România, unde

învăţământul obligatoriu este de 10 ani ( învăţământul primar şi secundar inferior)2 , în Danemarca acesta este de 9

ani.Învăţământul preşcolar, care este opţional, este urmat de nouă ani de educaţie obligatorie în şcoala primară şi

secundară inferioară.Există, de asemenea, o clasă a zecea opţională.Sistemul de educaţie secundar superior include

o gamă de oportunităţi. Programele academice permit elevilor intrarea în învăţământul superior. Programele

profesionale sunt direcţionate pentru intrarea direct pe piaţa muncii, dar permit în egală măsură şi accesul în

învăţământul superior.

Învăţământul secundar superior, general şi vocaţional

În Danemarca, programe de învăţământ secundar superior (ISCED 3), menţionate ca programele de educaţie pentru

tineri, pot fi împărţite în:

Programe generale de învăţământ secundar superior, care pregătesc, în primul rând. pentru învăţământul

superior.

Programe profesionale secundare de educaţie şi formare, care pregătesc, în primul rând, stagiari pentru o

carieră într-un anumit domeniu sau industrie.

Există patru programe generale secundare superioare orientate academic:

Şcoala secundară superioară de 3 ani - bacalaureat (STX);

Şcoala secundară superioară comercială de 3 ani (HHX);

Şcoala secundară superioară tehnică de 3 ani (HTX);

Şcoala secundară superioară de 2 ani, pregătitoare (HF).

Toate cele patru programe pregătesc elevii pentru continuarea studiilor şi, în acelaşi timp, dezvoltă competenţele

personale şi generale. Programele vizează îmbunătăţirea competenţelor independente şi analitice, precum şi

pregătirea elevilor pentru a deveni cetăţeni democratici şi social conştienţi, cu o perspectivă globală.

Fiecare dintre programele de învăţământ are o gamă specifică de discipline obligatorii, care sunt comune pentru toţi

elevii care urmează programul. În ceea ce priveşte STX, HHX şi HTX, fiecare şcoală oferă, de asemenea, o serie de

studii de specialitate diferite, adaptate programului (pachete care conţin în mod normal trei discipline) şi discipline

la alegerea elevilor. Programul de studii de specialitate are o durată mai lungă decât programul de bază.

În ceea ce priveşte programul de HF, elevii aleg din rândul disciplinelor opţionale oferite de şcoală.

1 http://eng.uvm.dk/Education/Overview-of-the-Danish-Education-System

5

Page 6: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Curriculumul şi examinările trebuie să respecte standardele naţionale şi sunt supuse evaluării externe. Curriculumul

pentru HHX şi HTX diferă de cele ale STX şi HF, în sensul că pe lângă HHX, unor dscipline generale secundare

superioare li se mai adaugă şi discipine financiare şi de afaceri, precum şi subiecte tehnice (la HTX).

Programele STX şi HF sunt oferite de şcolile secundare superioare generale. Acest tip de şcoală este numit

Gimnazium. Colegiile de afaceri şi tehnice oferă programe HHX şi programe HTX. Există şi unele şcoli mixte care

oferă diferite tipuri de programe. Cerinţele de admitere pentru STX, HHX şi HTX sunt un certificat de absolvire a

Folkeskole, precum şi anumite cerinţe aferente anumitor discipline. Pentru HF, cerinţele de admitere sunt cei 10 ani

ai şcoalii de bază sau echivalentul acestora. STX, HHX şi HTX sunt organizate pentru tineri de 16-19 ani , în timp

ce HF atrage atât tineri,cât şi adulţi. Programul HF poate fi accesat pe o bază unică, şi este, de asemenea, predat şi

în învăţământul seral.

Fig. nr.1- Structura sistemului de educaţie şi formare profesională din Danemarca1

6

Page 7: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Începând cu anul şcolar 2010/2011 se oferă elevilor un nou program pentru tineret- EUX. Acesta este un Program

de educaţie generală secundară superioară în care elevii pot participa la educaţie şi formare profesională, în timp ce

absolvirea programului lor este de tip formare profesională. Nu toate programele de EFP sunt în măsură să ofere

această combinaţie. Programul urmează să fie adaptat astfel încât să se potrivească fiecăruia dintre programele de

educaţie şi formare profesională în ceea ce priveşte durata şi disciplinele. EUX oferă acces general la învăţământul

superior.

Câteva cifre cheie pentru educaţia şi formarea profesională din Danemarca12

82% din cohorta de tineri îşi finalizează educaţia secundară superioară generală sau profesională ( 38%

sunt absolvenţi ai învăţământului profesional şi tehnic-IVET)

44% din cohorta de tineri finalizează învăţământul superior

30% din forţa de muncă participă anual la educaţia şi formarea adulţilor finanţată din fonduri publice

60% din angajaţi participă anual la formarea continuă şi formarea la locul de muncă ( formal şi non-formal)

Cheltuiala totală a statului pentru educaţie şi formare profesională a fost în anul 2009 de 7,1% din PIB ,

adică 16 miliarde de Euro, din care aproximativ 1 miliard de Euro pentru educaţia şi formarea adulţilor

Educaţie şi Formarea Profesională (EFP)

Educaţia şi formarea profesională (EFP) include o gamă largă de programe. Durata variază de la 1,5 până la 5 ani şi

jumătate, tipic fiind de 3,5 - 4 ani. Programele de EFP sunt de tip sandwich, în care educaţia teoretică şi practică la

un colegiu profesional (aproximativ 1/3 din timp) alternează cu pregătire practică într-o companie sau organizaţie

autorizată (aproximativ 2/3 din timp). Acest principiu de formare asigură participanţilor dobândirea abilităţilor

teoretice, practice, generale şi personale, care sunt solicitate pe piaţa forţei de muncă.

Educaţia şi formarea profesională constă dintr-un curs de bază şi un curs principal. Cursul de bază este flexibil în

timp şi depinde de calificările individale anterioare. Durata tipică a unui curs de bază este cuprinsă între 20 şi 25 de

săptămâni, urmat de cursul principal, care se bazează pe principiul alternanţei. Acesta durează de obicei 3 – 3,5ani,

dar poate fi mai scurt sau mai lung pentru anumite programe. În scopul de a finaliza cursul principal, studentul EFP

trebuie să aibă un acord de formare cu o societate autorizată, care oferă instruire. Acordul poate acoperi toate sau

numai părţi ale cursului de bază, dar este obligatoriu pentru cursul principal.

Programele de EFP sunt finalizate, în mod normal, cu un test de ucenic sau o examinare similară testării

aptitudinilor profesionale şi cunoştinţelor.

În Danemarca, spre deosebire de România, se oferă tinerilor numeroase posibilităţi de acces la învăţământul

profesional şi tehnic. Este de remarcat flexibilitatea sistemului şi capacitatea de adaptare la nevoile

cursantului.Majoritatea tinerilor începe programul VET cu un program iniţial de bază la un colegiu profesional, dar

unii elevi aleg să înceapă cu o perioadă de formare în cadrul companiei, înainte de a intra în programul de bază. De

asemenea, cei care preferă instruirea practică înaintea frecventării şcolii pot începe formarea lor profesională într-o

companie care oferă pregătire practică. Cursantul intră într-un acord de formare cu o companie şi în timpul

7

Page 8: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

primului an trebuie să dobândească cunoştinţele şi calificările identice cu cei care au urmat programul de bază la un

colegiu. Acest lucru necesită o adaptare flexibilă din partea cursanţilor, companiei şi colegiului.

Există 11 comitete sectoriale care contribuie la programul de formare profesională la locul de muncă12:

1. Comerţ şi comunicare

2. Clădiri şi Construcţii

3. Industrie comună

4. Industria metalelor

5. Agricultură

6. Industria lemnului

7. Servicii

8. Restaurante, hoteluri şi industria cărnii

9. Instalaţii şi Energie

10. Pedagogie, sănătate şi muncă socială

11. Transporturi

Pentru admiterea la programele de educaţie şi formare profesională este necesară finalizarea învăţământului

obligatoriu. Toate programele beneficiză de stagii pentru intrarea pe piaţa forţei de muncă în calitate de lucrători

calificaţi. În plus, unele programe pot beneficia de stagii pentru admiterea la anumite tipuri de programe de

învăţământ superior.

Educaţia şi formare profesională de bază (EGU)

O opţiune specială pentru tinerii într-o situaţie dificilă (de învăţământ sau ocupare) este programul de formare

profesională de bază (EGU). EGU este un program de design individual axat pe un anumit domeniu, sau compuse

din elementele mai multor meserii / programe.EGU alternează între perioade şcolare şi perioadelor de instruire

practică în una sau mai multe companii. Accentul este pus pe instruirea practică şi un program individual este

conceput pentru fiecare cursant în funcţie de nevoile şi de interesele sale. Stagiile sunt oferite individual în timpul

întregului program, pentru orientare. EGU este un program de formare alternativă sau de tip sandwich în care

instruirea practică este combinată cu subiecte relevante furnizate în şcoală, un program de 1 ½-3-ani în care

programul în şcoală durează între 20 şi 40 de săptămâni.În cele mai multe cazuri, cursanţii finalizeză EGU după

doi ani, dar poate fi prelungit cu până la un an.Un EGU complet oferă acces la locuri de muncă şi, de asemenea,

permite cursanţilor să continue un program de formare profesională.

Învăţământul superior include:

În învăţământul superior se foloseste sistemul ECTS, 60 ECTS corespunzând la un an universitar.

Există 4 tipuri de instituţii de invatamant superior:

Academii de învăţământ superior (erhvervsakademier) – care ofera programe de 90-150 ECTS in

domenii precum afaceri, tehnologie, IT. Acestea pregătesc studenţii pentru activităţi practice, profesionale,

8

Page 9: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

care conduc la angajabilitate in poziţii de management mediu. Dacă se continuă cu un program de 90

credite, se poate obţine diploma de licenţă.

Colegii universitare – oferă programe de licenţă de 180-240 ECTS in domenii precum afaceri, educaţie,

inginerie, asistenţa medicală. Ele au o puternică încărcatură practică, şi includ o perioadă de plasament de

30 credite. Ele oferă acces la continuarea studiilor.

Universităţi – acestea sunt instituţii orientate spre cercetare şi dezvoltă programe în toate cele 3 cicluri

licenţă (BSc/BA) (180 credite), master (MSc/MA) de 120 ECTS, doctorat 180 ECTS

Instituţii de nivel universitar. Există un număr de instituţii reglementate de Minsiterul Danez al Culturii

care oferă programe pe cele 3 cicluri in domeniul artistic si muzical.

Sistemul de notare

Sistemul de notare este în vigoare din 2006 şi se bazează pe 7 niveluri: Tabelul nr.1- Sistemul de notare în învăţământul superior13

Nota Descriere ECTS Vechea scală (00-13)12 Performanţa excelentă A 13

1110 Foarte bine B 10

7 Bine C 98

4 Suficient D 7

02 Satisfăcător E 600 Nesatisfăcător Fx 5

03-3 Inacceptabil F 00

02 este nota minimă de promovare a unui examen

TITLURI OFERITE :

TITLU PROFESIONAL ACADEMIC (ACADEMY PROFESSION DEGREE)

-2 ani (120 ECTS)

- titlu obţinut intr-un Colegiu Universitar sau Academie de Învăţământ Profesional Superior

- teorie şi practică într-un program

- stagiu de practică în Danemarca sau în străinătate

- dezvoltată în strânsă colaborare cu afacerile şi industria

- clase de mică mărime şi un contact strâns între studenţi şi profesori

LICENŢĂ PROFESIONALĂ (PROFESSIONAL BACHELOR'S DEGREE)

- 3-4 ani (180-240 ECTS)

- titlu obţinut intr-un Colegiu Universitar sau Academie de Învăţământ Profesional Superior

- dedicat unei profesii specifice

- teorie şi practică întrun program

9

Page 10: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

- stagiu de practică în Danemarca sau în străinătate

- dezvoltată în strânsă colaborare cu afacerile şi industria

- clase de mică mărime şi un contact strâns între studenţi şi profesori

LICENŢĂ (BACHELOR'S DEGREE)

- 3 ani (180ECTS)

- educaţie bazată pe cercetare

- titlu obţinut la universitate

- predominant teoretic

- oportunităţi pentru perioade de studiu sau stagii de practică în străinătate

- studii independente sub formă de lucru la proiecte

MASTER

- 2 ani (120ECTS)

- titlu obţinut la universitate

- stagiu de practică în Danemarca sau în străinătate

- educaţie bazată pe cercetare

- oportunităţi de schimburi la universităţi din toată lumea

- acces la studii doctorale sau pe piaţa muncii

DOCTOR

- 3 ani ( 180 ECTS)

- titlu obţinut la universitate / institut de cercetare

- cercetare şi predare în Danemarca

- experienţă internaţională şi cooperare

- oportunităţi pentru suport financiar

Sistemul Danez de învăţământ superior este binar şi face distincţia între educaţia academică şi învăţământul

profesional superior.Educaţia academică se bazează pe o distincţie între universităţile de cercetare multidisciplinară şi

instituţiile specializate cu programe în domenii cum ar fi arta, muzica şi arhitectura.

Învăţământul superior profesional distinge între instituţii care oferă programe cu durată scurtă

(Erhvervsakademier, academii profesionale) şi instituţii care oferă programe de lungă durată

10

Page 11: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

(Professionshøjskole/ Colegii Universitare). Academiile profesionale oferă 15 programe cu durata de 2 ani în

special în domeniile comercial şi tehnic. CVU – Colegiile Universitare oferă aproximativ 20 de programe cu

durata de 3,5-4 ani în domeniile următoare: inginerie, educaţie, asistenţă socială, artă şi îngrijirea sănătăţii.

Elevii cu diploma de tipul STX, HF, HHX,HTX satisfac criteriile de admitere în ambele tipuri de invăţământ

superior.Unele specializări şi anumite programe necesită un examen de admitere sau portofoliu de lucrări de artă.

În plus, multe programe de educaţie profesională de 3-4 ani pot permite accesul la programe de învăţământ

profesional superior. Accesul poate depinde şi de cerinţe specifice, cum ar fi alegerea unei discipline specifice de

studiu în învăţământul secundar superior sau un anumit nivel al mediei de absolvire.

În concluzie, analizând comparativ sistemele de educaţie şi formare profesională din cele două ţări se

poate remarca diversitatea ofertei de formare profesională atât la nivelul secundar superior, cât şi la nivel terţiar

(universitar).Existenţa învăţământului profesional superior oferit în academii profesionale sau colegii universitare,

posibilitatea accesului diferenţiat dinspre învăţământul secundar profesional oferă tinerilor posibilităţi de formare

diverse şi o adaptare rapidă la cerinţele pieţei muncii.

1.2 Educaţia adulţilor în Danemarca: sisteme si tendinţe

În prezent Danemarca lucrează la consolidarea şi extinderea schimbărilor structurale, care au fost puse în aplicare

începând cu 2009. Funcţia Consiliului pentru Educaţia Continuă a Adulţilor (ACE), înfiinţat în 2009, este de a oferi

consultanţă Ministerului Educaţiei pe teme importante pentru domeniile educaţiei continue şi educaţiei adulţilor. În

luna mai 2010, Consiliul a emis o broşură "Strategiske fokusområder" (Zone strategice Focus), care a inclus o

prognoză care estima că Danemarca în termen de câţiva ani se va confrunta cu un deficit de lucrători calificaţi (cu

competenţe relevante) şi cu disponibilizări simultane în rândul lucrătorilor necalificaţi. În 2011, Consiliul a efectuat

un follow-up al acesti lucrări care pune accent pe digitalizarea domeniului educaţiei adulţilor şi educaţiei continue,

pe legăturile sale cu politicile economice şi de ocupare a forţei de muncă, precum pe creşterea ofertei de formare

AMU ( formare pentru piaţa muncii).

Educaţia adulţilor şi formarea continuă în Danemarca include calificări generale şi profesionale, precum şi activităţi

de educaţie non-formală.O gamă largă de oportunităţi de formare există pentru adulţii din Danemarca, atât în

cadrul sistemului de educaţie formală,cât şi non-formală pentru adulţi (AE). Legea privind Educaţia Generală a

Adulţilor nr. 311 din 30 aprilie 2008 a Ministerului Educaţiei reglementează programele de educaţie generală.

Programele de formare profesională a adulţilor au fost dezvoltate pentru muncitorii cu abilităţi reduse (necalificaţi)

şi pentru muncitorii calificaţi. Programele de formare se adresează atât angajaţilor, cât şi persoanelor

rezidente.Muncitorii şi angajaţii atât din sectorul privat, cât şi din sectorul public pot participa la aceste programe.

Şomerii şi adulţii care nu fac parte din forţa de muncă pot de asemenea să participe la aceste programe, dar

finanţarea diferă funcţie de categoria în care se încadrează solicitantul.Şomerii, la solicitarea lor, pot beneficia de o

combinaţie de programe de formare profesională a adulţilor cu durata de 6 săptămâni.

11

Page 12: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

În figura nr.2 sunt prezentate în paralel sistemul principal de educaţie, educaţia profesională a adulţilor,

educaţia generală a adulţilor şi educaţia non-formală a adulţilor în Danemarca.Formarea profesională

pentru piaţa muncii este în responsabilitatea Ministerului Copiilor şi Educaţiei ( Ministry of Children and

Education), acesta fiind consiliat de Consiliul pentru Educaţia Continuă a Adulţilor şi de cele 11 comitete

sectoriale ( conform figurii nr.3).

Fig. nr.2-sistemul de educaţie şi formare profesională a adulţilor din Danemarca12

Statistici pentru anul 2009 privitoare la formarea profesională a adulţilor3

Număr de participanţi 1.049.000, din care

Femei 432.800

Număr de participanţi echivalent durată integrală 15.500

Număr de şcoli, aprox. 100

Număr de centre de formare ( centre VEU) 13

Educaţia formală a adulţilor (AE)

Sistemul formal de AE cuprinde atât formarea profesională AE, cât şi formarea generală AE, incluzând:

12

Page 13: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

- Învăţământul special pentru adulţii cu un handicap fizic sau mental

- Cursuri de Limba Daneză ca limba a doua

- Cursuri Pregătitoare AE (FVU): citire şi scriere, calcul elementar, aritmetică şi concepte matematice de bază

- Cursuri Generale AE (AVU) oferă calificări relevante pentru educaţia permanentă şi viaţa profesională

- Examinarea pregătitoare superioară / HF: un singur subiect de predare, pregătirea studenţilor pentru continuarea

studiilor

- Formare pentru piaţa muncii (AMU). Programele de formare profesională, inclusiv cursuri direct adaptate la

cerinţele de competenţe ale companiei

- Formare profesională AE (AVU) şi de bază AE (GVU) pentru muncitorii necalificaţi care doresc să devină

ucenici adulţi

- Alte AE / VVU: un curs scurt de învăţământ superior,

- Diploma de nivel de educaţie: ciclu mediu de învăţământ superior

Educaţia non-formală adulţilor

În prezent, educaţia non-formală AE se desfăşoară în următoarele tipuri de instituţii :

- Şcolile serale (aprox. 1.800) oferă AE non-formală, cu scopul de a creşte înelegerea şi competenţele generale ale

individului. Instituţiile private locale, cele mai multe dintre ele parte a celor 5 asociaţii naţionale AE dintre care 4

sunt legate de partidele politice.

- Universitatea daneză extinsă: instruire educaţională şi prelegeri organizate de către departamentele extra-murale (

aproximativ 100 de comitete locale) ale celor 4 universităţi daneze.

- Licee de zi (aprox. 50) care furnizează instruire pentru adulţii cu educaţie formală redusă, persoanelor social

vulnerabile, pentru a îmbunătăţi şansele lor de succes pe piaţa locurilor de muncă.

- Instituţiile private: Instituţii private, unele dintre ele legate de asociaţiile religioase, sindicate sau ONG-uri.

- Centre de tip rezidenţial de educaţie pentru adulţi (folkehøjskole - aprox. 80) oferă cursuri de scurtă durată (mai

puţin de două săptămâni) şi cursuri lungi rezidenţiale (de peste 12 săptămâni).

Învăţarea ‘Non-Formală´ - Folkehøjskole

Aceste licee populare (Folk high schools) bazate pe ideea lui Grundtvig (ca în mai toate ţările scandinave)

formează o parte importantă a sistemului de învăţare non-formală. Acestea oferă cursuri rezidenţiale, caracterizate

prin învăţarea reciprocă, care ia în considerare experienţele anterioare, ca şi lipsa unor examinări formale. Durata

cursurilor este în medie de 4-5 luni, iar subiectele sunt foarte variate, de la politică, artă, muzică, sau subiecte care

vizează dezvoltarea personală, lucrul în echipă sau nutriţia.

Asociaţia Daneză pentru Educaţia Adulţilor (www.daea.dk) este organizaţia umbrelă pentru toate

instituţiile şi asociaţiile de educaţie non-formală.

Cadrul legal şi organizaţional

13

Page 14: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

AE se bazează pe câteva legi diferite, şi jurisdicţia este împărţită intre 5 ministere diferite. Municipalităţile

sunt responsabile pentru AE non-formală precum şi pentru învăţământul special al aduţlilor, în timp ce cele mai

multe centre AE au devenit instituţii de stat autoguvernate.

Instituţiile care oferă educaţie non-formală sunt enumerate mai jos. Cele mai importante instituţii ale AE

formale includ:

- Centre pentru învăţarea limbii,

- Centre de educaţia adulţilor, (VUC)

- Centre de formare profesională pentru piaţa forţei de muncă (AMU)

- Şcoli tehnice, şcoli de afaceri, şcoli agricole şi şcoli de servicii sociale de bază şi sănătate

Centrele pentru învăţământul superior (CVU) şi universităţile sunt în primul rând pentru tineri, dar oferă,

de asemenea AE. Cele mai multe dintre ele sunt, de asemenea, instituţiile de stat care se autoguvernează.

Finanţare şi şcolarizare

Instituţiile de stat care se autoguvernează sunt finanţate parţial de către stat şi, parţial, prin taxe de

şcolarizare, care pot fi plătite fie de către o autoritate publică locală sau de către elevii înşişi. Cursanţii pot primi

sprijin naţional AE (SVU) sub diferite seturi de condiţii. Instituţiile AE non-formale sunt finanţate prin taxe de

şcolarizare.Şcolile serale sunt susţinute, însă, de către municipalităţi, care plătesc 1/3 din cheltuielile de predare şi

se asigură că locurile libere sunt disponibile. Cursurile universitare extinse sunt sprijinite în aceeşai bază de

stat.Şcolile populare de înaltă certificare primesc o substanţială finanţare din partea guvernului.Finanţarea AMU12

este asigurată de la bugetul de stat, completat de taxele de şcolarizare plătite de participanţi sau angajatori în

valoare de 100-150 euro/săptămână.Angajatorul/compania finanţează o schemă grant suport care oferă

participanţilor la formare o alocaţie care să compenseze veniturile neîncasate de aceştia pe durata concediului de

formare.Formarea şomerilor este finanţată de Serviciul Public de Ocupare.

Educaţia adulţilor şi sectorul de afaceri

Marea majoritate a activităţilor educative se desfăşoară în cadrul sistemului formal de educaţie din cauza

preponderenţei întreprinderilor mici şi mijlocii în Danemarca (aproximativ 330000 de companii12). Cu toate

acestea, cele mai multe dintre companiile mari au departamente de educaţie specială - acestea operează adesea în

colaborare cu centrele de formare profesională pe piaţa muncii.

Există un număr tot mai mare de jucători privaţi şi o piaţă mare de cursuri private, care oferă lucrătorilor salariaţi,

managerilor şi specialiştilor o gamă de opţiuni suplimentare de formare continuă şi educaţională.

Globalizarea contribuie la elaborarea cadrului politicilor în Danemarca.

În urma unui acord politic larg Parlamentul danez a votat pentru două legi noi, importante: 1) pentru a

dubla numărul de studenţi FVU (a se vedea mai sus4; 2) pentru recunoaşterea învăţării anterioare, de exemplu, a

educaţiei nonformale în sistemul formal de educaţie. Ministerul Educaţiei a introdus, de asemenea, un nou sistem

de evaluare sistematică şi evaluarea efectelor programelor AE5

14

Page 15: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Pentru a răspunde cerinţelor pieţii muncii12:

Programele de formare sunt dezvoltate de partenerii sociali; aceasta asigură relevanţa pentru piaţa

muncii şi grupul ţintă;

Programele sunt aprobate de către minister- aceasta asigură o abordare globală, standarde

naţionale şi certificate;

Furnizarea formării este asigurată de către colegiile profesionale şi centrele de formare pentru a

întâlni nevoile pieţei de muncă locale şi ale companiilor.

Figura Nr. 3 Administrarea formării profesionale a adulţilor –AMU12-

1.3 Evaluarea şi certificarea competenţelor profesionale dobândite în contexte informale şi

nonformale

15

Ministerul copiilor şi al educaţiei Legislaţie Finanţare Aprobarea programelor de

formare Asigurarea calităţii

Consiliul pentru Educaţia Continuă a Adulţilor

Consiliază ministerul Organizează comitetele

sectoriale Recomandă descrierea de noi

competenţe

11 Comitete sectoriale Evaluează nevoia de

formare Dezvoltă programe de

formare Furnizează formare pentru

formatori Fac recomandări consiliului

Furnizor

Furnizor

Furnizor

FurnizorFurnizorFurnizor

Page 16: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Validarea rezultatelor învăţării non-formale şi informale este recunoscută din ce în ce mai mult ca şi cheia

realizării învăţării pe tot parcursul vieţii. Un număr tot mai mare de ţări europene au conştientizat importanţa

valorizării învăţării care are loc în afara sistemului formal de educaţie sau a instituţiilor de formare, anume în

procesul de muncă, în timpul liber sau acasă.

Învăţarea anterioară înglobează cunoştinţele, deprinderile şi competenţele pe care o persoană le are

indiferent de modul în care acestea au fost dobândite.

Un set comun de principii pentru identificarea şi validarea

învăţării non-formale şi informale a fost adoptat la Consiliul

European din mai 2004.

Principiile europene comune pentru identificarea şi

validarea învăţării non-formale şi informale4

Validarea trebuie să fie voluntară

Confidenţialitatea trebuie respectată

Accesul egal şi tratamentul corect trebuie garantate

Factorii interesaţi ar trebui să stabilească sistemul de validare

Sistemele ar trebui să conţină mecanisme de orientare şi consiliere a indivizilor

Procesul, procedurile şi criteriile de validare trebuie să fie corecte, transparente şi susţinute de asig-

urarea calităţii

Sistemele ar trebui să respecte interesele legitime ale factorilor interesaţi şi să solicite o participare

echilibrată

Procesul de validare trebuie să fie imparţial şi să evite conflictul de interese

Competenţele profesionale ale celor care efectuează evaluările trebuie să fie asigurateAlegeri cu care se confruntă fiecare persoană ( individ) în procesul de validare 4

Etapa validării Alegerea care trebuie făcută Observaţii

Pre-iniţiere Dacă se începe sau nu procesul de abordare

serioasă a validării

Motivarea începerii procesului

este foarte importantă. Raţiunile

personale pot fi bazate pe

creşterea stimei de sine sau pe

motive economice cum ar fi

obţinerea unui nou loc de muncă

sau participarea la un proces de

recrutare pentru un program

formal de pregătire.Uneori

16

Page 17: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

angajatorii pot iniţia acest proces

de gândire asupra validării prin

modificările la practicile de

muncă şi prezentarea unor noi

oportunităţi care solicită

demonstrarea competenţelor

Iniţiere Realizarea unei schiţe a cunoştinţelor şi

abilităţilor care au fost dobândite

Standardele existente pentru o

calificare formală sau un loc de

muncă reprezintă punctul de

pornire pentru identificare

Pre-documentare Cum să descoperi cerinţele procesului de

documentare. Dacă să continui

documentarea

Informaţia precisă, în timp util şi

accesibilă, sfaturile şi orientarea

sunt decisive pentru decizia de a

continua procesul de

documentare.Este de asemenea

decisivă decizia de a întreprinde

o formare suplimentară

Documentare Cele mai bune modalităţi de a efectua

colectarea de probe şi îndosarierea lor.

Ce este evident în termeni de probe ?

Ce se face când sunt insuficiente probele?

Dacă se supune validării.

Din perspectiva persoanei aceasta

este cea mai substanţială parte a

exerciţiului de

validare.Problemele care decurg

din proces trebuie discutate cu

expertul consilier ( pe conţinutul

subiectului sau procesul de

documentare). Deciziile asupra

suficienţei probelor se vor baza

pe aceste discuţii.

Prezentarea la

validare

Probele prezentate îndeplinesc standardele

pentru validare?

Cum să se pregătească cel mai bine pentru

întrebările interviului

Un sfat independent asupra

suficienţei probelor şi cele mai

bune modalităţi de a sprijini oral

baza de probe sunt necesare.

Validarea Modul optim de a facilita un rezultat pozitiv Rezultatele pot fi reprezentate

de : credite, calificare parţială sau

calificare completă

17

Page 18: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Certificarea Dacă să cauţi certificare Un sfat asupra valorii adăugate a

certificării este necesar

Calificarea în

continuare

O decizie de luat pentru pasul următor Este bine cunoscut că învăţarea şi

calificarea este de dorit să

conducă la o dorinţă pentru mai

multă învăţare şi mai multă

calificare.Factorii interesaţi în validare – O vedere integrată asupra validării4

Cine este implicat ? Care sunt rezultatele ?

Nivel European Comisia Europeană şi Consiliul

European;Agenţii Europene

( CEDEFOP, ETF);organizaţiile

partenerilor sociali; Ministerele

Educaţiei şi Formării, Ministerele

Muncii

EQF, Europass, Principiile

Europene Comune pentru

Validare,Ghidul European de

validare- draft

Nivel naţional Ministere, Autorităţile de

Calificări,Partenerii sociali,

ONG-uri

Calificări

Sectorul educaţiei şi formării Guverne locale, centre de

evaluare,şcoli profesionale,

universităţi, centre specializate

de recunoaştere

Curricula naţionale,Standarde

naţionale,Certificate de

recunoaştere a participării,

Diplome

Mediul de afaceri Manageri de firme, manageri de

resurse umane, reprezentanţi ai

sindicatelor

Profil de competenţă, standard de

muncă, descrierea locului de

muncă

Sectorul de voluntariat Comunităţi, ONG-uri, proiecte Profilul deprinderilor

Individul Candidatul, angajatul Motivarea pentru a învăţa, stima

de sine, dovada ( demonstrarea)

cunoştiţelor şi deprinderilor

Danemarca este una dintre ţările cu un înalt nivel de dezvoltare a metodelor de validare ca instrument de

susţinere pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii. Documentul de politică lansat de Danemarca în anul 2004,

Recognition of prior learning in the education system- Recunoaşterea rezultatelor învăţării anterioare în sistemul

18

Page 19: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

de educaţie, care urmează celui din 2002, Better education action plan-Un plan de acţiune pentru o educaţie mai

bună, oferă validării o mare prioritate şi o orientare foarte specifică.Documentul de politică propune ca

recunoaşterea rezultatelor învăţării non-formale şi informale să fie considerată în întregul sistem de educaţie şi ca

aceste iniţiative să fie luate în educaţia adulţilor şi formarea continuă pentru a îmbunătăţi evaluarea şi recunoaşterea

învăţării non-formale şi informale.Sistemele de validare a rezultatelor învăţării non-formale şi informale cuprind

educaţia general secundară superioară, educaţia profesională, educaţia adulţilor şi educaţia terţiară.Amendamentul

legislativ din 2007 a dat fiecărui individ dreptul de a-şi valida experienţele anterioare de învăţare în relaţie cu

educaţia adulţilor şi formarea continuă.Noile politici se centrează pe nevoile individului şi urmăresc să facă

procesul mai accesibil şi flexibil.

Evidenţierea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării anterioare a unui individ ca o parte a dezvoltării globale a

competenţelor sale este un mod de a construi pe lecţiile învăţate prin muncă, educaţia liberală a adulţilor, activităţi

de petrecere a timpului liber, precum şi în sistemul de învăţământ. De asemenea, ajută la construirea unui pod între

medii de învăţare diferite.

Noile reglementări arată că adulţii au dreptul să solicite unei instituţii de învăţământ să evalueze studiile lor

anterioare, în scopul obţinerii unei recunoaşteri a competenţelor lor în sistemul de formare a adulţilor şi în

formarea continuă .

Evaluarea rezultatelor învăţării anterioare oferă individului posibilitatea la:

Calificare pentru programe educative

Programe educaţionale adaptate sau obţinerea unui credit pentru anumite clase

Obţinerea unui "certificat de competenţe", în cazul în care competenţele sunt aceleaşi ca şi cele obţinute

prin completarea unei părţi dintr-un program educaţional

Obţinerea unui "certificat de program" în cazul în care competenţele sunt aceleşai ca şi cele obţinute prin

completarea unui program întreg de formare.

Competenţele dobândite prin experienţă de muncă, învăţare în sistem non-formal şi informal pot fi evaluate şi

recunoscute Acest lucru poate fi de asemenea util dacă o persoană nu este în măsură să ofere documentaţie despre

calificările sale. Dacă nu există documentaţie despre competenţele deţinute atunci acestea pot fi evaluate şi

recunoscute în particular în Sistemul de Educaţie Danez pentru Adulţi.

Funcţie de competenţele deţinute, o persoană poate accesa un program de educaţie, poate beneficia de scutirea de

la părţi ale programului în sine sau poate obţine un certificat de competenţă sau o diplomă care să recunoască fie

un program complet sau module complete dintr-un program.

Evaluarea individuală a competenţelor este oferită în contextul:

Programelor pentru diplomă ( educaţie profesională continuă la nivel de licenţă)

Programelor pentru adulţi de învăţământ superior de scurtă durată (VVU)

Educaţiei de bază pentru adulţi (GVU), de ex.educaţie şi formare profesională

19

Page 20: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Educaţiei generale pentru adulţi (AVU) şi a subiectelor de educaţie generală secundară

superioară("almengymnasial")

Există de asemenea posibilităţi specifice pentru refugiaţi şi imigranţi. Aceştia pot primi asistenţă şi orientare

contactând cel mai apropiat oficiu de muncă.Dacă o persoană are o calificare dobândită în afara Danemarcei

aceasta se poate adresa la Danish Agency for Universities and Internationalisation ( Agenţia Daneză pentru

Universităţi şi Internaţionalizare ) pentru a fi evaluată. Instrumentele prezentate mai jos ajută la formarea unei

imagini de ansamblu asupra a ceea ce o persoană ştie sau a învăţat în timpul educaţiei, la locul de muncă, în

activităţi de timp liber etc2:

Application form for assessment of formal qualifications- Formular de aplicaţie pentru evaluarea

calificărilor formale

My Competence Portfolio - Portofoliul personal de competenţă

Europass CV - Curriculum Vitae Europass

1.4.Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca raportat la Cadrul European al

Calificărilor

Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca7 (NQF) cuprinde 8 niveluri. Diplomele (titlurile) pentru

învăţământul superior sunt plasate la nivelurile 5-8. Certificatele pentru educaţia primară şi secundară şi

certificatele pentru calificările suplimentare sunt plasate în NQF la nivelurile 1-5. Diferitele calificări oferite în

sistemul danez de educaţie şi formare sunt organizate în cadrul naţional de calificări prezentat în continuare.

Tabel nr. 2 - TABEL DE CORESPONDENŢĂ ÎNTRE NIVELURILE NQF ŞI EQF7

Denumirea diplomeiNivel NQF

Danemarca

Nivel EQF

Diploma VET 3-5 2-4

Højere Handelseksamen (HHX)/Examinare superioară comercială

Højere Teknisk Eksamen (HTX)/Examinare superioară tehnică

Studentereksamenbevis (STX)/certificat absolvire liceu

Bevis for Højere/Certificat superiorForberedelseseksamen (HF)/pregătire examen

4 4/5

27http://fivu.dk/en/education-and-institutions/recognition-and-transparency/recognition-guide/competence-assessment

20

Page 21: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

AK- Academie profesională 5 5

Licenţa profesională 6 6

Licenţa universitară BA/BSc 6 6

MA/MSc 7 7

Figura nr.4 -Certificate şi titluri oferite în sistemul de educaţie şi formare profesională din Danemarca

plasate în Cadrul Naţional al Calificărilor9

Sursa:9Country Module - Denmark © Nuffic | 2nd edition December 2010 | version 2, January 2013

Acest cadru al calificărilor pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii a fost dezvoltat printro muncă desfăşurată în

grupuri de lucru interdepartamentale cu reprezentanţi din patru ministere şi factori interesaţi din sistemul de edu-

21

Page 22: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

caţie danez.La sfâşitul anului 2006 Ministerul Educaţiei a lansat acest proces, propunerea a fost aprobată în anul

2009, iar forma completă a cadrului a fost oferită la sfârşitul anului 201011.

CAPITOLUL II- PROCESUL DE RECUNOAŞTERE A CALIFICĂRILOR PROFESION-

ALE ÎN DANEMARCA

2.1 Cadrul legal şi instituţional al recunoaşterii calificărilor dobândite în alte SM ale UE,

SEE şi Elveţia

Normele Uniunii Europene privind recunoaşterea calificărilor profesionale sunt stabilite în ţările membre prin Di-

rectiva 2005/36/CE, cunoscută sub numele de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din

7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale ( sau Directiva privind recunoaşterea cali-

ficărilor profesionale). În Danemarca Ministerul Ştiinţei, Inovării şi Învăţământului Superior18 (Ministry of Sci-

ence, Innovation and Higher Education) este coordonatorul aplicării directivei privind recunoaşterea cali-

ficărilor profesionale, puncul de contact şi LIMIC ( IMI ) pentru această directivă, ENIC/NARIC şi autoritate com-

petentă pentru profesori şi profesiile sectoriale.Legea care implementează aplicarea directivei este Legea nr.189 din

12 februarie 2010 privitoare la dreptul de a exercita anumite profesii în Danemarca /Act on the Right to Exercise

Certain Professions in Denmark17 .

În Danemarca, se aplică Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale resortisanţilor în UE / SEE şi re-

sortisanţilor ţărilor cu care UE a intrat într-un Acord privind punerea în aplicare a directivei, şi anume Elveţia.

Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale se aplică persoanelor fizice care sunt pe deplin calificate

să îşi exercite profesia într-o altă ţară din UE / SEE şi care doresc să lucreze într-o activitate salariată sau indepen-

dentă în Danemarca întro profesie care este reglementată în Danemarca.

Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale stabileşte normele privind practicarea unei profesii pe o

bază permanentă (stabilire) şi în regim temporar sau în mod ocazional (servicii) dincolo de frontierele naţionale,

spaţiul în UE / SEE.

Stabilirea

Normele privind stabilirea constau din trei seturi diferite de reguli:

Norme privind recunoaşterea imediată a calificărilor (normele generale);

Norme privind recunoaşterea automată a calificărilor de medici, dentişti practicieni, asistente medicale,

moaşe, farmacişti, medici veterinari şi arhitecţi (normele sectoriale);

Norme privind recunoaşterea automată pe baza experienţei profesionale relevante.

Recunoaştere în conformitate cu regulile generale (recunoaşterea imediată)

22

Page 23: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Ca o regulă generală, calificările profesionale dintr-un alt stat UE / SEE trebuie să fie acceptate în Danemarca cu

excepţia cazului în care autorităţile daneze constată că există o diferenţă substanţială între cerinţele legale în ceea

ce priveşte calificările profesionale care există în Danemarca şi calificările profesionale ale solicitantului.

Dacă acesta este cazul, solicitantul va avea ocazia de a demonstra, prin completarea unui test de aptitudini sau un

stagiu de adaptare, că există calificările necesare. Dacă nu are acces deplin la exercitarea profesiei, autoritatea tre-

buie să ofere solicitantului posibilitatea de a alege între completarea unui test de aptitudini sau un stagiu de

adaptare, care, în unele cazuri, se încheie cu un examen. Pentru profesiile a căror exercitare necesită cunoştinţe

speciale de drept danez, autoritatea competentă poate să solicite fie o perioadă de adaptare sau o probă de aptitu-

dini. Acest lucru se aplică de exemplu, pentru calificarea de avocat în conformitate cu Directiva privind re-

cunoaşterea calificărilor profesionale, pentru anumite profesii de auditor, anumite poziţii de management şi anumi-

tor specializări în cadrul profesiilor din domeniul sănătăţii.

Testul de aptitudini

O probă de aptitudini are scopul de a evalua capacitatea solicitantului de a practica o anumită profesie reglemen-

tată în Danemarca. În scopul de a permite aplicarea acestui test,Autoritatea Competentă întocmeşte o listă de

subiecte care nu sunt acoperite de către diploma solicitantului, şi care sunt esenţiale solicitantului pentru a fi în mă-

sură să exercite profesia în Danemarca. Există posibilitatea ca solicitantul să fie obligat să susţină proba de aptitu-

dini în limba daneză. Autoritatea competentă poate furniza informaţii despre cursurile pregătitoare, locul unde se

susţine testul şi procedura de înscriere. Solicitantul trebuie să plătească toate costurile legate de proba de aptitudini.

Perioada de experienţă practică de muncă/ perioada de adaptare

O perioadă de experienţă practică de muncă / perioada de adaptare înseamnă exercitarea profesiei de către solicitant

pentru o perioadă limitată de timp, în Danemarca, sub responsabilitatea unei persoane calificate în profesia respec-

tivă. Perioada de adaptare este supusă unei evaluări.Autoritatea competentă stabileşte conţinutul şi durata perioadei

de adaptare şi evaluarea solicitantului. Este în responsabilitatea solicitantului găsirea unui loc unde poate efectua

această experienţă practică de muncă, cu sau fără plată.

Recunoaştere automată bazată pe condiţiile minime de formare agreate în toate SM ale UE

Şapte profesii sectoriale în UE sunt acoperite de un sistem de recunoaştere automată a calificărilor profesionale.

Acestea sunt profesiile de medic, medic dentist, asistent medical, moaă, medic veterinar, farmacist şi arhitect. Cu

toate acestea, profesia de arhitect nu este reglementată în Danemarca în consecinţă, nu este necesară o autorizaţie

pentru a exercita această profesie în Danemarca. Profesiile sectoriale sunt caracterizate prin aceea că sunt supuse

anumitor condiţii minime de formare ( un curriculum comun) pentru toate statele membre UE.

Acest lucru înseamnă că, dacă solicitantul a finalizat o formare care îi dă dreptul de a practica una din aceste profe-

sii în altă ţară UE/SEE, acesta are dreptul la recunoaşterea automată a calificării sale, şi poate câştiga în mod au-

tomat dreptul de a exercita profesia în Danemarca, indiferent dacă doreşte să lucreze în regim temporar sau

ocazional sau dacă doreşte să se stabilească permanent.

23

Page 24: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Recunoaştere automată în temeiul normelor privind drepturile dobândite

Dacă solicitantul este medic, asistent medical, medic dentist, moaşă, medic veterinar sau farmacist, şi nu în-

deplineşte condiţiile minime de mai sus, ar putea să i se acorde o derogare de la condiţiile de formare dacă acesta a

început formarea în profesie înainte de data stabilită în Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi

dacă a fost efectiv şi legal angajat în profesie cel puţin trei ani consecutivi în decursul ultimilor cinci ani anteriori

acordării certificatului.

Recunoaştere automată pe baza experienţei profesionale relevante

Profesiile daneze reglementate acoperite de această formă de recunoaştere sunt enumerate în anexa 2 la Guide to

recognition of foreign professional qualifications-Access to regulated professions in Denmark- March 2010-

Ghidul de recunoaştere a calificărilor profesionale străine-Accesul la profesii reglementate în Danemarca-Mar-

tie 201014.

Recunoaşterea automată se aplică în situaţia de mai jos:

Profesia este listată în anexa IV la directivă şi exercitarea profesiei este condiţionată de deţinerea de cunoştinţe

generale,comerciale sau profesionale, iar accesul la exercitarea profesiei este reglementat prin lege în ţară gazdă.

Dacă sunt îndeplinite aceste criterii, solicitantul are dreptul la o recunoaştere automată într-una din profesiile pre-

văzute în tabelul de mai jos, dacă este în stare să dovedească autorităţii competente că este în posesia unei expe-

rienţe profesionale relevante din statul membru de origine, cu o durată stabilită în articolele 17-19 din directivă.

Experienţa profesională relevantă este cerută să aibă o durată de trei până la şase ani, dacă se aplică pentru a prac-

tica ca salariat, pentru activităţi independente sau conducător al unei întreprinderi. De asemenea, depinde de profe-

sia respectivă.O declaraţie în ceea ce priveşte experienţa profesională relevantă trebuie să fie emisă de către

autoritatea competentă din ţara de origine. În anexa B a Codului de Conduită se pot găsi autorităţile responsabile

de emiterea declaraţiei de mai sus în statul membru de origine al solicitantului.

Profesii care sunt cuprinse în sistemele UE / SEE de recunoaştere automată pe baza experienţei profesionale relevante, cf. art. Articolele 16 şi 19 din Directiva privind recunoaşterea calificărilor profesionale14

PROFESIA AUTORITATEA COMPETENTĂ

Raising of certain animals; deer, ostrichand fox farming/Creşterea unor anumite ani-

male:căprioare,struţi, ferme de vulpi

Danish Veterinary and FoodAdministration

Gas, Plumbing and Sanitation Fitter /Instalator

de gaze,apă şi canalizare

Danish Safety Technology Authority

Electrical contractor/Contractant electricitate Danish Safety Technology Authority

Sewerage Contractor/Contractant canalizare Danish Safety Technology Authority

24

Page 25: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Pentru anumite persoane care lucrează întro activitate independentă, recunoaşterea automată este, de asemenea,

condiţionată de forma de activitate care face obiectul recunoaşterii, dacă nu au trecut mai mult de 10 ani de la data

la care a fost trimisă o cerere completă de recunoaştere profesională.

Dacă solicitantul este în imposibilitatea de a documenta experienţa profesională menţionată, cererea va fi analizată

în conformitate cu normele generale privind imediata recunoaştere a calificărilor profesionale. În acest caz trebuie

să dovedească faptul că posedă titlurile de calificare relevante eliberate în statul membru de origine. În cazul în care

profesia nu este reglementată în statul membru de origine, trebuie să furnizeze dovezi că solicitantul deţine cel

puţin doi ani de experienţă profesională relevantă în decursul ultimilor 10 ani în statul membru de origine.

Libera prestare a serviciilor în Danemarca

În Danemarca Ministerul Afacerilor şi Creşterii (Ministry of Business and Growth) este Punctul Unic de Con-

tact pentru Directiva Servicii, SOLVIT şi NIMIC (National IMI coordinator).18

Dacă solicitantul doreşte să lucreze în regim temporar sau ocazional în Danemarca pe baza titlurilor de calificare

şi a certificatelor eliberate în ţara de origine, acesta o face ca şi furnizor de servicii.

Ca o regulă generală,solicitantul are dreptul de a presta servicii în regim temporar sau în mod ocazional în Dane-

marca dacă este stabilit în mod legal în scopul de a exercita o profesie reglementată în altă ţară din UE / SEE. Cu

excepţia cazului în care în Danemarca profesia solicitantului este supusă unor cerinţe în ceea ce privete aşa-numita

verificare prealabilă, acesta va exercita profesia pe baza certificatelor şi titlurilor oficiale de calificare eliberate în

ţara de origine ( de stabilire).

În cazul în care profesia nu este reglementată în ţara de origine solicitantul trebuie să fi lucrat în această profesie

timp de cel puţin doi ani în decursul ultimilor 10 ani în această ţară în scopul de a beneficia de acest aranjament.

Declaraţia trebuie să fie făcută în avans cu privire la unele dintre profesiile reglementate în Danemarca. În ceea ce

priveşte calificările profesionale străine care sunt considerate a avea implicaţii în sănătatea publică sau de securi-

tate, o verificare prealabilă este cerută.

Declaraţia prealabilă

Pentru anumite profesii se solicită ca autoritatea competentă daneză relevantă să fie notificată cu privire la intenţia

solicitantului de a furniza servicii înainte de furnizarea serviciului pentru prima dată. În acest caz trebuie să se prez-

inte o declarație scrisă. De asemenea de multe ori trebuie să prezinte copii ale unor documente relevante pentru a

dovedi că solicitantul este pe deplin calificat și că are dreptul de a exercita profesia în țara sa de origine. În acest

sens, acesta poate fi invitat să prezinte documentele menționate.

Verificarea prealabilă

În cazul în care revizuirea documentelor arată că există diferenţe substanţiale între calificările şi cerinţele daneze

legale referitoare la exercitarea profesiei, autoritatea competentă poate solicita o probă de aptitudini. În Anexa 1 la

acest studiu se poate verifica dacă profesia face obiectul unei verificări prealabile.Există, de asemenea, cazuri în

25

Page 26: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

care o verificare prealabilă nu este posibilă: profesiile sectoriale cuprinse în normele de recunoaştere automată şi

profesiile cuprinse în normele privind recunoaşterea automată bazată pe o experienţă profesională relevantă.

Termene de verificare prealabilă

În cazul în care autoritatea competentă nu a notificat solicitantul în termen de o lună de la primirea

documentelor prin care calificările acestuia trebuie să fie verificate, solicitantul poate începe munca.

Dacă solicitantul este anunţat că trebuie să treacă un test de aptitudini, autoritatea competentă

trebuie să îl informeze de testare în termen de o lună de la data la care autoritatea competentă

anunţă că trebuie să fie verificate calificările.

În cazul unor probleme care ar putea întârzia decizia, termenul poate fi prelungit cu o lună.

În orice caz, solicitantul trebuie să fie în măsură să furnizeze servicii în termen de trei luni de când

autoritatea competentă a primit toate documentele relevante.

În figura nr. 5 este prezentată schema logică de urmat pentru o persoană care doreşte să lucreze în Danemarca tem-

porar sau ocazional ca furnizor de servicii, întruna din profesiile listate în Anexa 1 la prezenta lucrare.

Figura nr. 5- Furnizarea de servicii

Lista profesiilor reglementate din Danemarca, autorităţile competente pentru recunoaşterea calificărilor

profesionale şi datele acestora de contact, sunt disponibile vizitând website-ul Agenţiei Daneze pentru Universităţi

şi Internaţionalizare (Danish Agency for Universities and Internationalisation, Ministry of Science,

Innovation and Higher Education) Sursa:en.iu.dk/recognition/danish-legislation. În anexa 2 la acest studiu se

26

Page 27: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

află toate profesiile reglementate din Danemarca, cu denumirea în limba daneză, engleză şi română, autoritatea

competentă şi datele de contact ale acesteia.

În calitate de autoritate coordonatoare, Agenţia Daneză pentru Universităţi şi Internaţionalizare este responsabilă

de coordonarea activităţilor autorităţilor publice competente pentru a se asigura că sunt puse în aplicare prevederile

Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale într-un mod uniform pentru toate

profesiile în cauză.

În conformitate cu legislaţia în vigoare (Legea nr. 371 din 13 aprilie 2007, privind evaluarea externă a calificărilor;

Ordinul nr. 447 din 10 mai 2007 (Qualifications Board Order); Ordinul nr. 448 din 10 mai 2007 (Assessment of

Foreign Qualifications Order); Legea nr. 189 din 12 februarie 2010,privind dreptul de a exercita anumite profesii

în Danemarca (Act on the Right to Exercise Certain Professions in Denmark); Ordinul nr 575 din 1 iunie 2011,

privind recunoaşterea calificărilor profesionale (Bekendtgørelse om anerkendelse af erhvervsmæssige

kvalifikationer mv); pentru un număr de ocupaţii maritime: Ordinul nr.818 din 22 iulie 2004 (Bekendtgørelse nr.

818 af 22. Juli 2004 anvendelse om af lov om adgang pana udøvelse af visse erhverv i Danmark på erhverv

sub Økonomi-og Erhvervsministeriets (Søfartsstyrelsens) Ressort , toate persoanele cu calificări străine au

dreptul de a fi evaluate de Agenţia Daneză pentru Universităţi şi Internaţionalizare, cu scopul ocupării unui loc

de muncă în Danemarca. Acest lucru este valabil pentru calificările de la toate nivelurile.

În Danemarca, calificările profesionale se obţin în urma unor examene care certifică competenţele fiecărei

persoane, conform Legii nr. 189 din 12 februarie 2010, privind dreptul de a exercita anumite profesii în

Danemarca (Act on the Right to Exercise Certain Professions inDenmark)10,18.

În Danemarca, ca şi în alte SM/SEE profesiile se împart în două categorii: profesii nereglementate şi

reglementate. Profesiile reglementate pot fi exercitate pe teritoriul Danemarcei doar de către persoanele atestate

după normele specifice profesiei respective. În cazul în care titlul profesional a fost obţinut într-un alt stat, pentru

exercitarea legală a profesiei respective este necesară obţinerea recunoaşterii calificării profesionale din partea

autorităţii competente daneze, conform Directivei 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale..

În acelai timp, în Danemarca, s-a stabilit un sistem de recunoaştere a competenelor dobândite prin cele trei tipuri

(categorii) de învăţare (formală, non -formală şi informală), definite în această lucrare.

Termenul pentru examinarea dosarului de recunoaştere a diplomelor care certifică o anumită

formare profesională este prevăzut în legislaţia comunitară şi internă şi nu trebuie să depăşească trei luni.

Dosarul trebuie să conţină următoarele documente:

Dovada cetăţeniei, de exemplu, o copie a cărţii de identitate sau a paşaportului;

Atestatul de competenţă profesională sau a titlurilor de calificare, care oferă acces la profesie (în cazul în

care profesia este reglementată în ţara de origine);

Certificate, diplome, etc., relevante pentru profesia vizată;

27

Page 28: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Dovada că s-a practicat profesia timp de cel puţin doi ani în ultimii zece în statul membru de stabilire, în

cazul în care profesia nu este reglementată în acea ţară (de exemplu: statele de plată sau referinţele de la

angajatorii anteriori, precum şi documente de identificare a activităţii profesionale anterioare şi a duratei

acesteia);

Informaţiile de contact: nume şi prenume, adresa, telefon şi e-mail-ul. Dacă altcineva trimite documentele,

de exemplu, o companie de curierat în numele solicitantuluiă: Numele expeditorului,adresa, telefon si e-

mail-ul;

Certificat medical din care să reiasă faptul că solicitantul este apt să exercite profesia reglementată;

Documentaţie de stagiu de îmbarcare.

Dacă solicitantul este cetăţean al unei ţări aparţinând UE sau SEE şi profesia sa este pe lista

profesiilor reglementate ale Punctului de Contact Unic, poate trimite documentele în format electronic,la Punctul

de Contact Unic, chiar dacă este un furnizor de servicii temporare (atunci când a solicitat să trimită o declaraţie şi

documentele însoţitoare). Pentru a afla dacă poate utiliza această opţiune solicitantul trebuie să viziteze pagina web:

www.businessindenmark.dk (căutare după profesii).

Dacă profesia solicitantului nu se află pe lista de Punctul de Contact Unic, trebuie să trimită documentele solicitate

(vezi lista anterioară) prin poştă la Autoritatea Competentă responsabilă pentru procesarea cererii acestuia

(aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care solicitantul este cetăţean al unei ţări din afara UE / SEE).

Este foarte important ca solicitantul să trimită fotocopii legalizate ale documentelor esenţiale (de

calificare profesională, certificate de experienţă profesională, etc). Acest lucru înseamnă că o autoritate a confirmat

autenticitatea originalelor documentelor esenţiale prin ştampilarea şi semnarea fiecărei pagini (copii).

Această confirmare poate fi făcută de către o autoritate daneză (de exemplu, municipalitatea

locală, agenţia forţelor de muncă, etc), sau de către instituţia / autoritatea care a eliberat documentul, sau de

ambasada / consulatul în Danemarca a ţării în care documentul este emis, sau prin o ambasadă sau un consulat

danez / daneză. Dacă solicitantul nu poate trimite o copie certificată, autoritatea competentă poate controla

conţinutul şi autenticitatea diplomei, certificatului şi / sau a datelor cu caracter personal.

Documentele standard, cum ar fi: cărţi de identitate, paşapoarte, etc, nu trebuie să fie trimise ca

traduceri autorizate. Documentele emise în limba engleză, norvegiană sau suedeză nu trebuie să fie traduse, iar

documentele emise în alte limbi trebuie să fie traduse în limba daneză sau engleză. Unele autorităţi competente

acceptă, de asemenea, traduceri în germană şi franceză, pentru această opţiune trebuie solicitat acordul autorităţii

competente respective.

În timpul exercitării profesiei în Danemarca solicitantului îi sunt aduse la cunoştinţă normele de

reglementare atât profesională cât şi administrativă a calificării profesionale respective, precum şi definiţia

profesiei, utilizarea titlurilor şi abaterile profesionale grave şi dispoziţiile disciplinare, care se aplică în Danemarca

celor care exercită profesia respectivă.

28

Page 29: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Danish Agency for International Education a publicat un ghid de recunoaştere a calificărilor profesionale străine

( Guide to recognition of foreign professional qualifications-Access to regulated professions in Danmark-

March 201014), care oferă toate informaţiile referitoare la acest subiect.

2.2 Profesiile reglementate şi autorităţile competente

În Danemarca, în baza de date a UE ( conform figurii nr.6) există 154 profesii reglementate conform

Directivei 2005/36/CE.

Pentru România ( figura nr.7) numărul de profesii înregistrate ca profesii reglementate este mai mic, numai

95.

Dintre acestea numai un număr relativ mic de profesii sunt reglementate în ambele ţări.

În tabelul nr. 3 sunt redate câteva dintre aceste profesii, autorităţile competente responsabile şi legislaţia care

reglementează practicarea profesiilor respective. Pentru România au fost considerate nu numai profesiile

reglementate prin Legea nr.200 din 2004, ci şi profesii reglementate în temeiul unor acte cu putere de lege şi

acte administrative.

Figura nr. 6

29

Page 30: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Figura nr. 7

Tabel nr. 3- TABEL COMPARATIV PROFESII REGLEMENTATE în DANEMARCA şi ROMÂNIA

DANEMARCA ROMÂNIA (profesii similare sau echivalente)

Denumire sector profesional în IMI

PROFESII DIN SECTORUL ARHITECTURĂ ŞI CONSTRUCŢII

Denumire profesie

Fochist/Kedelpasser/Boiler Attendant Fochist cazane de abur şi apă fierbinte (clasa A);Fochist cazane de abur din categoria E (clasa B);Fochist cazane de apă caldă şi cazane de abur de joasă presiune (clasa C);Fochist cazane conduse de calculator (clasa D);Fochist;

Autoritate Competentă

Autoritatea Daneză pentru Mediul de Lucru/The Danish Working Environment Authority (WEA), Postboks 1228, 0900 øbenhavn C, Phone: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, Email: [email protected], Web: http://www.at.dk/.

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp.

Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”

30

Page 31: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Denumire profesie

Macaragiu/Kranfører / Crane Driver Macaragiu;Maşinist pod rulant (macaragiu grupa E);

Autoritate Competentă

Autoritatea Daneză pentru Mediu de Lucru/ The Danish Working Environment Authority, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul Executiv 1109 din 15 decembrie 2009, modificat ulterior cu privire la utilizarea echipamentelor de lucru, anexa 1, 6.24 şi 6.25, cf. art. § 17 (1), http://at.dk/sw12651.aspOrdinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.aspDirectiva UE privind recunoaşterea reciprocă a calificărilor profesionale: 2005/36/CE, titlul III, capitolul I (sistemul general de recunoaştere a probelor de formare)

Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”

Denumire profesie

Electrician autorizat/ Autoriseret elinstallatør/ Electrical Contractor

Electricienii care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic

Autoritate Competentă

Danish Safety Technology Authority: Nørregade 63, 6700 Esbjerg, Telefon: (+45) 33732000, Fax: (+45) 33732099, E-mail: [email protected], Web: http://www.sik.dk/

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

Legislaţie Ordinul ministerial nr 1200 din 17 octombrie 2007Ordinul ministerial nr 1522 din 13 decembrie 2007Legea consolidată nr 989 din 8 decembrie 2003, cu modificările ulterioare, privind autorizarea de electricieni certificaţi.Directiva CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale

Regulament pentru autorizarea electricienilor care proiectează, execută, verifică şi exploatează instalaţii electrice din sistemul electroenergetic – Revizia 4 Ordinul 90/ 2009 (MO 847/ 2009)

Denumire profesie

Instructor in securitate şi sănătatea muncii în instalaţiile offshore (Instructor in safety and health work on offshore installations, etc.)

Inspector protectia muncii

Autoritate Competentă

Danish Energy AuthorityAmaliegade 441256 København K

Phone:   (+45) 33926700Fax: (+45) 33114743Email: [email protected]: http://www.ens.dk/

Ministerul Muncii, Familiei,Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

Legislaţie Directive 2005/36/EC, Title III, Chapter I (General system for the recognition of evidence of trainingExecutive Order No 1506 of 15 December 2010 on Occupational Health and Safety Training of Safety Groups on Offshore Installations, section 4

Denumire profesie

Pirotehnist pentru focuri de artificii/ Fireworks Pirotehnist/ Festfyrværker

Pirotehnist pentru focuri de artificii

31

Page 32: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Autoritate Competentă

SikkerhedsstyrelsenURL: www.sik.dk/

Ministerul Afacerilor Interne-Inspectoratul General al Poliţiei RomânePhone: +40 212082525Fax: +4021 3165365Email: [email protected]: www.politiaromana.ro

Legislaţie . Act no. 193 of 24 May 1972, as amended. Executive Order no. 176 of 22 February 2010 and Executive Order no. 1423 of 16 December 2009. Executive Order no. 1424 of 16 December 2009, as amended. Executive Orders no. 1425 and 1426 of 16 December 2009.

Denumire profesie

Instalatorul de gaze, apă şi canalizare/Gas, Plumbing and Sanitation Fitter/Gas-, vand- og sanitetsmester

Instalator autorizat pentru proiectarea, execuţia şi/sau exploatarea obiectivelor/sistemelor din domeniul gazelor naturale

Autoritate Competentă

Danish Safety Technology Authority, Nørregade 63, 6700 Esbjerg, Telefon: (+45) 33732000, Fax: (+45) 33732099, E-mail: [email protected], Web: http://www.sik.dk/

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei - ANRE

Legislaţie Ordinul ministerial nr 1201 din 17 octombrie 2007Ordinul Ministrului nr 1674 din 14 decembrie 2006Legea nr 988 Consolidarea din 8 decembrie 2003Directivă CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale

ORDIN nr.89 din 12.11.2009

Denumire profesie

Inspector ridicare /Lift inspector/Elevatormontør Operator RSVTIInspector cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor – 311535Inspector ISCIR - 311536

Autoritate Competentă

Autoritatea Daneză pentru Mediul de Lucru/ The Danish Working Environment Authority, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp

ORDINUL Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI

Denumire profesie

Macaragiu instalaţii offshore/Work as crane driver on offshore installations/Arbejde som kranfører på offshoreanlæg m.v.

Macaragiu;Maşinist pod rulant (macaragiu grupa E);

Autoritate Competentă

Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

32

Page 33: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Legislaţie Ordinul executiv nr 729 din 3 iulie 2009 referitoare la gestiunea de Securitate şi Sănătate în instalaţii offshore, etc, secţiunea 25

Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”

Denumire profesie

Motostivuitorist şi operator stivuitor in instalaţii offshore/Work as fork-lift truck driver and operator of fork-lift stacker on offshore installations/Arbejde som gaffeltruckfører samt fører af gaffelstabler på offshoreanlæg

Stivuitorist

Autoritate Competentă

Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul executiv nr 729 din 3 iulie 2009 referitoare la gestiunea de Securitate şi Sănătate în instalaţii offshore, etc, secţiunea 26.

Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”

Denumire profesie

Operator Stivuitor/Operator of Fork Stacker/ Fører af gaffelstabler

Stivuitorist

Autoritate Competentă

The Danish Working Environment Authority /Autoritatea daneză pentru mediul de lucru, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp

Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”

Denumire profesie

Operator încărcător telescopic/Operator of Telescope Loader/ Fører af teleskoplæsser

Maşinist pod rulant (macaragiu grupa E);

Autoritate Competentă

The Danish Working Environment Authority/ Autoritatea daneză pentru mediul de lucru /, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

33

Page 34: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Legislaţie Ordinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp

Ordinul ministrului economiei nr. 2.154/2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 bis/08.01.2010 pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 4 – 2009 “Autorizarea persoanelor juridice pentru efectuarea de lucrări la instalaţii/echipamente” şi PT CR 8 – 2009 “Autorizarea personalului de deservire a instalaţiilor/echipamentelor şi acceptarea personalului auxiliar de deservire”

Denumire profesie

Reprezentantul operatorului pe instalaţiile offshore/Operator Representative on offshore installations/Operatørens repræsentant på offshoreanlæg m.v.

Operator RSVTIInspector cu supravegherea şi verificarea tehnică a instalaţiilor – 311535Inspector ISCIR - 311536

Autoritate Competentă

Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie , Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul executiv nr 1501 din 15 decembrie 2010 privind raspuns de urgenta privind instalaţiile offshore etc, secţiunea 17.

ORDINUL Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI

Denumire profesie

Sudor pe instalaţii offshore/Work with welding on offshore installations/Arbejde med svejsning på offshoreanlæg

Sudor manual cu arc electric cu electrozi înveliti autorizat ISCIR;Sudor cu flacără oxiacetilenică autorizat ISCIR;Sudor în mediu de gaz protector autorizat ISCIR;Sudor sub strat de flux cu electrod sârmă autorizat ISCIR;Sudor polietilena de înaltă densitate (PE – HD) autorizat ISCIR

Autoritate Competentă

Danish Energy Authority /Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul executiv nr 908 din 27 septembrie 2005 privind măsuri de precauţie pentru prevenirea riscului de cancer de lucrul cu substanţe şi materiale cu modificările şi completările ulterioare, pct. 26 şi Anexa 1 şi 2;Ordinul Executiv nr 1502 din 15 decembrie 2010 privind utilizarea substanţelor şi a materiale (agenţi chimici) de pe platformele maritime, etc, subsecţiunea 1 din secţiunea 77.

ORDIN Nr. 442/martie 2010, pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6—2010 „Autorizarea personalului şi a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive şi evaluarea capabilităţii tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7—2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” şi PT CR 9—2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat, în oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”

34

Page 35: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Denumire profesie

Expert tehnic pentru inspecţia cazanelor şi sistemelor de încălzire/ Technical Expert for inspection of boilers and heating systems/ Teknisk ekspert til eftersyn af kedel- og varmeanlæg

Operator RSVTI

Autoritate Competentă

Danish Energy Authority/ Autoritatea daneză pentru energie, Amaliegade 44, 1256 København K, Telefon: (+45) 33926700, Fax: (+45) 33114743, E-mail: [email protected], Web: http://www.ens.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Legea nr. 585 din 24 iunie 2005 pentru a promova economisirea de energie în clădiri, astfel cum a fost modificat,Ordinul Ministrului nr 438 din 3 iunie 2008, capitolul 5 şi 6

ORDINUL Nr. 130 din 10 mai 2011 pentru aprobarea Metodologiei privind autorizarea operatorului responsabil cu supravegherea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor din domeniul ISCIR - operator RSVTI

Denumire profesie

Sudor/Welding work/Arbejde med svejsning Sudor manual cu arc electric cu electrozi înveliti autorizat ISCIR;Sudor cu flacără oxiacetilenică autorizat ISCIR;Sudor în mediu de gaz protector autorizat ISCIR;Sudor sub strat de flux cu electrod sârmă autorizat ISCIR;Sudor polietilena de înaltă densitate (PE – HD) autorizat ISCIR

Autoritate Competentă

Danish Working Environment Authority/Autoritatea daneză pentru mediul de lucru, Postboks 1228, 0900 København C, Telefon: (+45) 70121288, Fax: (+45) 70121289, E-mail: [email protected], Web: http://www.at.dk/

Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune si Instalaţiilor de Ridicat (ISCIR)

Legislaţie Ordinul nr 908 Executiv din 27 septembrie 2005 a fost modificată ulterior, cu privire la măsurile de protecţie a lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la substanţe şi materiale cancerigene la locul de muncă § 26 şi anexa 1 şi 2, http://www.at.dk/sw12472 . AspOrdinul Executiv nr. 647 din 26 iunie 2008 privind recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în străinătate, http://synkron.at.dk/sw60042.asp

ORDIN Nr. 442/martie 2010, pentru aprobarea prescripţiilor tehnice PT CR 6—2010 „Autorizarea personalului şi a laboratoarelor care efectuează examinări nedistructive şi evaluarea capabilităţii tehnice a laboratoarelor care efectuează examinări distructive”, PT CR 7—2010 „Aprobarea procedurilor de sudare pentru oţel, aluminiu şi aliaje de aluminiu pentru polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)” şi PT CR 9—2010 „Autorizarea sudorilor care execută lucrări de sudare la instalaţii sub presiune şi la instalaţii de ridicat, în oţel, aluminiu, aliaje de aluminiu şi polietilenă de înaltă densitate (PE-HD)”

Denumire sector profesional în IMI

PROFESII DIN SECTORUL ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI TERAPIE

Denumire profesie

Psiholog autorizat/ Autoriseret psykolog/ Authorised Psychologist 

Psiholog

35

Page 36: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Autoritate Competentă

Psykolognævnet/ Danish Supervisory Board of Psychological Practice/Holmens Kanal 221060 København KPhone: (+45) 41851343Fax: (+45) 33932518Email: [email protected]://www.psykolognaevnet.dk/

Colegiul Psihologilor din Romania/ Romanian Psychologists CollegePhone: +4021- 3115155Fax: +4021- 3115155Email: [email protected]: www.copsi.ro

Legislaţie Executive Order no. 1317 of 26 November 2007. -Denumire profesie

Psiholog/ Psykolog - beskyttet title/ Psychologist Psiholog

Autoritate Competentă

Danish Supervisory Board of Psychological PracticeHolmens Kanal 221060 København KPhone: (+45) 41851343Fax: (+45) 33932518Email: [email protected]: http://www.psykolognaevnet.dk/

Colegiul Psihologilor din Romania/Romanian Psychologists CollegePhone: +4021- 3115155Fax: +4021- 3115155Email: [email protected]: www.copsi.ro

Legislaţie Executive Order no. 1317 of 26 November 2007. PS3 - Diploma of post-secondary level (3-4 years) , Art. 11 d

Denumire sector profesional în IMI

PROFESII DIN SECTORUL ACTIVITĂŢI MARITIME

Denumire profesie

Căpitan de marină comercială / Skibsforer(master)

Comandant

Autoritate Competentă

SØFARTSSTYRELSEN ( Danish Maritime Authority/ Autoritatea maritimă daneză)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]

Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,

Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e- mail: [email protected]

Legislaţie Lov nr. 15 af 13. januar 1997 om skibes besætning med senere ændringer

Denumire profesie

Ofiţer secund/ Overstyrmand >3.000 BT (styrmand af1. Grad(/ Ship’sDeck officer class II/1stmate

Ofiţer mecanic secund

Autoritate Competentă

SØFARTSSTYRELSEN ( Danish Maritime Authority/Autoritatea maritimă daneză)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]

Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,

Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e- mail: [email protected]

Legislaţie Lov nr. 15 af 13. januar 1997 om skibes besætning med senere ændringer

36

Page 37: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Denumire profesie

Marinar / Skibsassistent/matrosog motormand /Sailor

Marinar

Autoritate Competentă

SØFARTSSTYRELSEN ( Danish Maritime Authority/ Autoritatea maritimă daneză)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]

Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,

Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e- mail: [email protected]

Legislaţie Executive Order no. 473 of 29 May 2006.Denumire profesie

Şef mecanic/ Marine Engineer  /Maskinmester Sef mecanic

Autoritate Competentă

SØFARTSSTYRELSEN(Danish Maritime Authority Autoritatea maritimă daneză /)Vermundsgade 38 C2100 København ØPhone: (+45) 39174400Fax: (+45) 39174401Email: [email protected]: www.soefartsstyrelsen.dk Contact person(s): Rasmus H. Thomsen (+45)39174605 [email protected]

Ministerul Transporturilor, Autoritatea Navală RomânăIncinta Port Constanta nr.1,

Tel. 0241/61.61.24, Fax 0241/ 616229e-mail: [email protected]

Legislaţie Executive Order no. 473 of 29 May 2006

Denumire sector profesional în IMI

PROFESII FINANCIARE

Denumire profesie

Contabil public autorizat de stat/ Statsautoriseret revisor/ State-Authorised Public Accountant

Contabil autorizat

Autoritate Competentă

Erhvervsstyrelsen /Danish Business Authority/Autoritatea daneză de afaceri, Langelinie Allé 17, 2100 København Ø, Telefon: (+45) 35291000, Fax: (+45) 35466001, E-mail: [email protected], Web: http://www.erhvervsstyrelsen.dk

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din RomâniaPhone: +4021-3308869Fax: +4021-330 88 88Email: [email protected]: www.ceccar.ro

Legislaţie Act no. 468 of 17 June 2008, as amended.Denumire profesie

Contabil public înregistrat/ Registered public accountant/ registreret revisor

Expert contabil

37

Page 38: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Autoritate Competentă

Danish Business Authority/ Autoritatea daneză de afaceri, Langelinie Allé 17, 2100 København Ø, Telefon: (+45) 35291000, Fax: (+45) 35466001, E-mail: [email protected], Web: http://www.erhvervsstyrelsen.dk

Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din RomâniaPhone: +4021-3308869Fax: +4021-330 88 88Email: [email protected]: www.ceccar.ro

Denumire sector profesional în IMI

PROFESII DIN SECTORUL EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Legislaţie Profesor liceu / Lærer i de gymnasiale uddannelser/ Secondary School Teacher

Cadru didactic învăţământ preuniversitar

Denumire profesie

Styrelsen for Universiteter og Internationalisering Danish Agency for Universities and Internationalisation Phone: +45 3395 1200Fax: +45 3395 1300Email: [email protected]: www.ui.dk

Ministerul Educaţiei Naţionale-Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe tot parcursul vieţiiPhone: +4021 4056343Fax: +4021 3131013URL: www.cnred.edu.ro

Autoritate Competentă

Executive Order no. 139 of 23 February 2011. BKI no. 62 of 14 June 1990.

Legea nr.1 din 2011

Legislaţie Profesor scoala primara / secundara/ Lærer i Folkeskolen/Folkeskolelærer/ Teacher of the Danish Folkeskole (primary and lower secondary school

Cadru didactic învăţământ preuniversitar

Denumire profesie

Styrelsen for Universiteter og Internationalisering Danish Agency for Universities and Internationalisation Phone: +45 3395 1200Fax: +45 3395 1300Email: [email protected]: www.ui.dk

Ministerul Educaţiei Naţionale- Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe tot parcursul vieţiiPhone: +4021 4056343Fax: +4021 3131013URL: www.cnred.edu.ro

Autoritate Competentă

Consolidated Act no. 998 of 16 August 2010, as amended. Act no. 579 of 9 June 2006, as amended. Executive Order no. 651 of 29 June 2009. BKI no. 51 of 5 July 1984 and BKI no. 92 of 18 November 1985.

Legea nr.1 din 2011

Denumire sector profesional în IMI

PROFESII DIN SECTORUL SĂNĂTATE

Denumire profesie

Medic stomatolog (medic dentist) Tandlaege// Dental Practitioner 

Medic dentist

Autoritate Competentă

Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk

Colegiul Medicilor Dentişti din România/ The Romanian College of Dental PractitionersPhone: +4021 222 56 71Fax: +4021 222 56 71Email: [email protected]

LegislaţieDenumire profesie

Tehnician dentar clinic/ Klinisk tandtekniker/ Clinical Dental Technician

Tehnician dentar

38

Page 39: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Autoritate Competentă

Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk

Ordinul Tehnicienilor Dentari din România/ Romanian Dental Technicians OrderPhone: +4021-2113037Fax: +4021-2113032Email: [email protected]: www.otdr.ro

Legislaţie Consolidare la Legea nr 877 din 4. august 2011 pentru medic, asistente medicale,moae, tehnicieni dentari cliniciConsolidated Act no. 877 of 4 August 2011. Executive Order no. 49 of 13 January 2010.

PS3 - Diploma of post-secondary level (3-4 years) , Art. 11 d

Denumire profesie

Farmacist/ Farmaceut/ Pharmacist  Farmacist

Autoritate Competentă

Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk

Colegiul Farmacistilor din Romania/The Romanian College of PharmacistsPhone: +4021 314 79 55Fax: +4021 314 79 55Email: [email protected]

Legislaţie Actul farmaceutic 2008: lovbekendtgørelse nr. 855 af 4. august 2008 omapoteksvirksomhed pentru farmaciti.• Ordinul Executiv danez nr. 1275 din 1 noiembrie 2007 pentru farmaciti• Ordinul Executiv danez nr. 1215 din 7 decembrie 2005 pentru farmaciti

Directive 2005/36/EC

Denumire profesie

Moaşă / Jordemoder/Midwife Moaşă

Autoritate Competentă

Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk

The Romanian Order of Nurses and Midwives /Colegiul Asistenţilor Medicali şi Moaşelor din România

Phone: +4021 224 00 55Fax: +4021 224 00 75URL: www.oamr.ro

Legislaţie Consolidare la Legea nr 877 din 4. august 2011 pentru medic, asistente medicale,moae, tehnicieni dentari clinici

Denumire profesie

Medic Basic medical training  Medic

Autoritate Competentă

Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate şi Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk

The Romanian College of Doctors Phone: +40214138800,+40214138803Fax: +402124137750Email: [email protected]

LegislaţieDenumire profesie

Asistent social şi de sănătate/ Social- og sundhedsassistent/ Social and Healthcare Assistant

Asistent social

39

Page 40: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Autoritate Competentă

Sundhedsstyrelsen /Danish Health and Medicines Authority/Autoritatea daneză pentru sănătate şi medicinăAxel Heides gade 12300 København SPhone: (+45) 72227400Fax: (+45) 72227411Email: [email protected]: http://www.sst.dk

Colegiul National al Asistentilor Sociali/ National College for Social AssistantsPhone: +4021-3175125Fax: +4031 817 20 77Email: [email protected]: www.cnasr.ro

Legislaţie Consolidated Act no. 877 of 4 August 2011. Executive Order no. 49 of 13 January 2010

Legea nr.117 din 2008Legea nr.446 din 2004http://cnred.edu.ro/#legislatie-pentru-recunoastere-profesionala

Denumire profesie

Asistenta specializată/Specialsygeplejerske/Single qualified nurse/Specialised nurse

Asistent medical generalist

Autoritate Competentă

Sundhedsstyrelsen /Autoritatea Daneză de Sănătate i Medicina/ Danish Health and Medicines AuthorityPhone: +45 72 22 74 00Fax: +45 72 22 74 01Email: [email protected]: www.sst.dk

Ordinul Asistenţilor Medicali si Moaselor/The Romanian Order of Nurses and MidwivesPhone: +4021 224 00 55Fax: +4021 224 00 75URL: www.oamr.ro

Legislaţie Consolidated Act no. 877 of 4 August 2011. Executive Order no. 49 of 13 January 2010

Denumire profesie

Tehnician veterinar/Veterinær tekniker/Veterinary nurse

Tehnician veterinar

Autoritate Competentă

FødevarestyrelsenPhone: 72 27 69 00Fax: 72 27 65 01Email: [email protected]: www.foedevarestyrelsen.dk

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor/ Phone: +4021 4108815Fax: +4021 4108815Email: [email protected]

Legislaţie Consolidated Act no. 1101 of 30 November 2011. Executive Order no. 1167 of 4 October 2007, as amended.

Denumire profesie

Medic veterinar/ Dyrlæge/Veterinary Surgeon Medic veterinar

Autoritate Competentă

FødevarestyrelsenPhone: 72 27 69 00Fax: 72 27 65 01Email: [email protected]: www.foedevarestyrelsen.dk

Colegiul Medicilor Veterinari din Romania/ The Romanian College of Veterinary SurgeonsURL: www.cmvro.go.ro

Legislaţie The Danish Veterinary Surgeon Act, Act No. 433 of 9 June 2004, which last amended by Act No. 401 of 21 April 2010 and Act No. 402 of 21 April 2010.

.

40

Page 41: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

2.3.Statisticile IMI pe profesiile reglementate înregistrate în Danemarca comparativ cu

aceleaşi din România

Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile

în cadrul pieţei interne precizează la articolul 34, Măsuri adiacente:

(1) Comisia,în cooperare cu statele membre, instituie un sistem electronic pentru schimbul de informaţii

între statele membre, luând în consideraţie sistemele de informaţii existente.

În baza acestei directive în Danemarca a fost legiferat IMI prin Regulamentul nr. 1024/din 25

octombrie 201215, care precizează înfiinţarea formală a IMI, funcţiile şi responsabilităţile,

dispoziţiile privind datele cu caracter personal,domeniul de aplicare şi extinderile viitoare.

Structura IMI din Danemarca poate fi ilustrată prin urmatoarea schemă ( figura nr.8 ):

Figura nr. 8 Structura IMI din Danemarca15

41

1 LIMIC

2 LIMIC

4 LIMIC

5 LIMIC

COORDONATOR NAŢIONAL IMI

(NIMIC)

6 DIMIC

CC

3 LIMIC

C

Page 42: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

În care :

1. Coordonatorul legislativ Directiva Servicii

2. Coordonatorul legislativ Directiva Calificări Profesionale-Agenţia pentru Universităţi şi Internaţionalizare

3. Coordonatorul legislativ Directiva Detaşarea lucrătorilor (pilot)-Autoritatea pentru Mediul de lucru

4. Coordonatorul legislativ SOLVIT

5. Coordonatorul legislativ e-Comerţ ( Autoritatea pentru Competiţie şi Consumator)

6. Coordonatorul legislativ delegat Calificări profesionale ( Sănătate şi Medicină)-Autoritatea pentru Sănătate şi Medicină

Statisticile privitoare la cele două ţări, România şi Danemarca oferă informaţii despre viteza de rezolvare a

cererilor,oferirea de răspunsuri în termenele convenite, viteza de răspuns, etc. În general, România se situează

ceva mai bine decât Danemarca şi ambele țări mai bine decât media UE.În situaţia unor întârzieri în rezolvarea

cererilor se poate apela la SOLVIT.

SOLVIT16 este o reţea de soluţionare a problemelor, în cadrul căreia statele membre ale UE conlucrează pentru

a rezolva, fără utilizarea procedurilor legale, problemele survenite datorită aplicării necorespunzătoare a

legislaţiei privind piaţa internă, de către autorităţile publice. SOLVIT se ocupă de problemele transfrontaliere

între o întreprindere sau un cetăţean, pe de o parte, şi o autoritate publică pe de altă parte, acolo unde există

posibilitatea ca legislaţia comunitară să fi fost aplicată în mod necorespunzător.

Două exemple de soluţionare rapidă a unei cereri de recunoaştere a calificărilor prin intermediul SOLVIT sunt

prezentate în continuare:

Un cetăţean din Chile dorea să îi fie recunoscută pe teritoriul Danemarcei calificarea de medic

stomatolog obţinută în statul de origine şi echivalată de autorităţile spaniole unde lucrase anterior.

Având în vedere că, procedura de recunoaştere a calificării deţinute, precum şi de echivalare a studiilor

42

Page 43: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

dura foarte mult, rolul SOLVIT a fost de a grăbi acest proces, astfel încât cererea a fost soluţionată in 2

săptămâni.

Un alt caz în care a intervenit SOLVIT a fost acela al recunoaşterii în Italia a unei diplome daneze de

traducător autorizat.. Autorităţile italiene întârziau procesul de recunoaştere prin faptul că solicitau mai

multe detalii şi versiunea tradusă a diplomei. Rolul SOLVIT a fost de a debloca rapid situaţia prin

determinarea autorităţilor italiene de a utiliza IMI şi de a-l ajuta pe cetăţeanul danez să işi desfăşoare

activitatea pe teritoriul italian.

Din analiza informaţiilor oferite de site-ul UE despre mobilitatea profesioniştilor având ca ţară gazdă

Danemarca, rezultă urmărind graficul din figura nr. 10 că în perioada 2007-2012 primele 5 ţări care au

furnizat persoane calificate pentru Danemarca au fost Germania, Polonia, Suedia, Marea Britanie şi

Olanda.Schimburile între Danemarca şi România nu sunt semnificative nici pentru stabilire, nici pentru

mobilitatea temporară sau ocazională, după cum reiese şi din figura 11.

Este evidentă prezenţa ţărilor menţionate mai sus ca şi principali furnizori de persoane calificate în

Danemarca:Germania, Polonia, Suedia, Marea Britanie, Olanda (Figura nr.10).

Una dintre profesiile în care mobilitatea s-a manifestat semnificativ este Instalatorul de gaz, apă şi

canalizare, pentru care situaţia examinării este prezentată în figura nr.9.

Figura nr. 9 Situaţia mobilităţii pentru Instalatorul de gaz, apă şi canalizare,

43

Page 44: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

Figura nr.10- Primele cinci ţări care furnizează profesionişti pentru Danemarca

Figura nr. 11-

44

Page 45: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

3.CONCLUZII

1. Sistemul de educaţie şi formare profesională din Danemarca este un sistem bine articulat, flexibil şi

care răspunde tuturor nevoilor beneficiarilor, dar şi nevoilor identificate pe piaţa muncii.Există,

spre deosebire de România, o bună corelare şi corespondenţă între învăţământul secundar superior

general şi profesional cu învăţământul superior academic şi profesional. Ca urmare, tinerii sunt

atraşi spre învăţământul profesional şi tehnic, 38% din cohorta de absolvenţi ai unui an finalizând

IVET.

2. Educaţia şi formarea profesională includ o gamă largă de programe, atât pentru tineri, cât şi pentru

adulţi. Educaţia şi formarea profesională a adulţilor oferă programe de formare finalizate cu

certificate şi diplome la aproape toate nivelurile Cadrului Naţional al Calificărilor din Danemarca

( până la nivel 7 din 8).

3. Relevanţa pentru piaţa muncii a programelor de formare profesională este asigurată prin implicarea

în acest proces a partenerilor sociali ( patronate, sindicate, organizaţii profesionale) care sunt

constituiţi în comitete sectoriale, coordonate de Consiliul pentru educaţia continuă a adulţilor, un

organism consultativ al Ministerului copiilor şi educaţiei.

4. În Danemarca este reglementată evaluarea,certificarea, validarea şi recunoaşterea competenţelor

dobândite în context non-formal şi informal, însă spre deosebire de România, acest proces nu se

45

Page 46: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

desfăşoară în centre autorizate de evaluare a competenţelor, ci în colegiile profesionale şi centrele

de formare acreditate de Ministerul copiilor şi educaţiei.

5. Spre deosebire de România, care nu are încă definit şi legiferat un Cadru Naţional al Calificărilor

raportat la Cadrul European al Calificărilor, în Danemarca a fost creat acest cadru care

funcţionează de la sfârşitul anului 2010.Cadrul Naţional al Calificărilor din Danemarca are 8

niveluri şi include toate calificările oferite de întregul sistem de educaţie şi formare profesională

( preuniversitar, universitar academic şi profesional, educaţie şi formare profesională continuă şi a

adulţilor, etc).

6. Educaţia şi formarea profesională sunt fundamentate pe doi piloni care asigură calitatea fomării şi

relevanţa pentru piaţa muncii. Aceştia sunt ministerul educaţiei şi partenerii sociali, constituiţi în

comitete sectoriale.Nevoia de competenţe identificată pe piaţa muncii este transmisă ministerului

educaţiei care o preia şi descrie calificări, le furnizează, evaluează şi certifică cursanţii.

7. Calitatea proceselor de educaţie şi formare este asigurată de o finanţare corespunzătoare atât de la

bugetul statului, cât şi prin aportul partenerilor sociali, factorilor interesaţi,etc prin intermediul

fondului pentru noi competenţe.

8. Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind

recunoaşterea calificărilor profesionale a fost preluată şi implementată în Danemarca parţial prin Legea

nr.189/12.02.2010 asupra dreptului de a exercita anumite profesii în Danemarca, ceea ce a permis păstrarea

unor elemente specifice, naţionale.Astfel, deşi în toate statele membre UE profesia de arhitect este o

profesie reglementată aparţinând celor 7 profesii sectoriale, în Danemarca această profesie nu este

reglementată, danezii considerând această profesie “un brand”.

9. Atât statisticile, cât şi întâlnirile derulate în vizita de studiu, arată că Danemarca nu utilizează sistemul IMI

frecvent, dar că totuşi, la nivel naţional solicitările de recunoaştere a calificărilor şi a diplomelor din alte

state membre ale Uniunii Europene sunt soluţionate rapid prin intermediul coordonatorului naţional IMI şi

al centrului SOLVIT.

10. În Danemarca activitatea profesională şi umană este caracterizată de trei însuşiri esenţiale: simplitate,

responsabilitate, încredere reciprocă, prin respectarea cărora se asigură o bună funcţionare a societăţii şi

prosperitatea cetăţenilor.

46

Page 47: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

4. LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE

MEN – Ministerul Educaţiei Naţionale

ANC – Autoritatea Naţională pentru Calificări

IPS – Institutul de Politici Sociale

CE-Comisia Europeană

SM- Stat membru

AC- Autoritate Competentă

EQF- European Qualifications Framework ( Cadrul European al Calificărilor)

SEE- Spaţiul Economic European

CNRED-Centrul Naţional de Recunoaştere a Diplomelor

ECTS- European Credit Transfer and Accumulation System ( sistemul european de credite de transfer şi

acumulare)

ISCED- International Standard Classification of Education ( clasificare internaţională standard a educaţiei)

IMI- Internal Market Information ( Informarea pieţii interne)

PQ-Professional Qualifications ( Calificări profesionale)

EFP – Educaţie şi Formare profesională

VET- Vocational Education and Training (Educaţie şi Formare profesională)

NIMIC- Coordonator naţional IMI

LIMIC-coordonator IMI pe arie legislativă

DIMIC- coordinator IMI delegat

AE-educaţia adulţilor

47

Page 48: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

AVU- cursuri generale AE

FVU-cursuri pregătitoare AE

AMU-formare profesională pentru piaţa muncii ( calificare-recalificare)

VUC-centre pentru educaţia adulţilor

CVU-centre pentru învăţământ superior

GVU-cursuri de bază pentru adulţi

VVU-învăţământ superior de scurtă durată pentru adulţi

5. BIBLIOGRAFIE

1.http://eng.uvm.dk/Education/Overview-of-the-Danish-Education-System

2. Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011

3.http://eng.uvm.dk/Fact-Sheets/Adult-education-and-continuing-training/Adult-vocational-training

4. www.nordvux.net/download/593/vux_utb_dk_eng.pdf)

5. AEA Country Report on Adult Education in Denmark: Helsinki, 2011

5. CEDEFOP-Validation of non-formal and informal learning in Europe, Luxembourg, 2008

6. European Commission- DG Education and Culture and Cedefop, 2007

7. http://fivu.dk/en/education-and-institutions/recognition-and-transparency/recognition-guide/competence-

assessment

8..http://en.iu.dk/transparency/qualificationsframeworks/National_report_Referencing_DK_Qualifications_Framew

ork_to_EQF.pdf

9. Country Module - Denmark © Nuffic | 2nd edition December 2010 | version 2, January 2013

10. http://en.iu.dk/recognition/danish-legislation.

11.Vocational education and training in Denmark, ISBN 978-92-896-1085-8, Luxembourg:

Publications Office of the European Union,2012 – VI, 85 p.

12.Adult Education and Training in Denmark- Senior Adviser Jan Reitz Jorgensen, Special Advisor Hong Quang

Ha-Ministry of Children and Education-PPT presentation

13. http://fivu.dk/en/education-and-institutions/the-danish-education-system/grading-system

48

Page 49: Studiu comparativ Regatul Danemarcei - Paula Posea - iunie 2013

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI, PROTECŢIEI SOCIALE ȘI PER-

SOANELOR VĂRSTNICE AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOS DRU2007-2013

InstrumenteStructurale2007 - 2013

14. Danish Agency for International Education, Guide to recognition of foreign professional qualifications-Access

to regulated professions in Denmark, March 2010

15. IMI: Implementation and administration in Denmark, Heads of section - Sofie Freilev and Peter Emil

Engedal ,PPT presentation

16. http://ec.europa.eu/solvit/site

17. http:// en.iu.dk/recognition/danish-legislation/Consolidated_Act_189_12_February_2010.pdf

18.How it is organized in Denmark-PPT presentation, Tatiana Milcevic

49