patologie cardiaca

Embed Size (px)

DESCRIPTION

morfopatologia cordului

Text of patologie cardiaca

I.PATOLOGIA CARDIACAPATOLOGIA CONGENITALA, INSUFICIENTA CARDIACA, BOALA CARDIACA ISCHEMICA, HTA SISTEMICA, BOALA INFLAMATORIE, PROLAPSUL DE VALVA MITRALA, CARDIOPATII SI TUMORI 1. BOLILE CARDIACE CONGENITALE Cuprind toate anomaliile structurale ale cordului si vaselor mari, prezente la nastere; Cea mai frecventa este boala cardiaca a copiilor, la > 1% dintre nou nascuti; Sunt rezultatul unor dezvoltari embrionare/fetale incomplete sau gresite, cauzate de interactiunea factorilor de mediu si predispozitiile genetice:Factorii de mediu: Factori genetici :chimic/medicamentos Talidomida; trisomia 21. fizic radiatii ionizante;viral rubeola, hepatita, varicela;alte origini: diabet, avitaminoze. Sunt singulare sau impreuna cu alte afectiuni cardiace congenitale: unt stanga-dreapta unt dreapta-stanga afectiuni care nu predispun dezvoltarea unui unt (defecte fara unt). DEFECTUL DE UNTARE STANGA DREAPTA: CANALUL ARTERIAL PERSISTENT DEFECTUL SEPTAL ATRIAL (DSA) DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR (DSV) DEFECTUL DE UNTARE DREAPTA STANGA: TETRALOGIA FALLOT DEFECTE FARA UNT TRANSPOZITIA VASELOR DE SANGE COARCTATIA AORTEI STENOZA AORTICA STENOZA PULMONARA IZOLATA ANOMALIILE EBSTEIN FIBROELASTOZA ENDOCARDIACA DEFECTUL DE UNTARE STANGA DREAPTA:Initial bolnavii sunt acianotici: volum de sange mare in pulmon, In timp apare HTP tipica , inversarea untului (complex Einsenmenger: reintoarcere normala venoasa cu vene pulmonare dilatate cu hipertensiune si cianoza. CANALUL ARTERIAL PERSISTENT 15-20% dintre anomaliile congenitale, Asociat cu RUBEOLA materna in primul trimestru de sarcina. Canalul conecteaza un ram sau artera pulmonara stanga a fetusului la artera aortica, ca un bypass sanguin pulmonar, datorita oxigenarii prin placenta. Dupa nastere, expansiunea pulmonara saturatia in O2 si se produce contractia si convectia ductului intr-un cordon fibros (nou-nascut in primele 2 luni are 45 mm; la 1 an permeabilitate mentinuta doar in 1% din cazuri. Tratament: initial inhibitori ai sintezei de prostaglandine (Indometacin) care sa ajute la inchiderea canalului, se poate aplica si tratament chirurgical. DEFECTUL SEPTAL ATRIAL (DSA) Cel mai frecvent intalnit la adulti, 10-15% dintre bolile congenitale cardiace. Apare o incompleta separare a atriilor defect secundar orificial inchiderea incompleta la nivelul fosei ovale, BOTALO, reprezentand 90% dintre DSA. Sindromul Lutembacher = DSA + stenoza mitrala DEFECTUL DE UNTARE STANGA DREAPTA: DEFECTUL SEPTAL ATRIAL (DSA) DSA gradient de presiune intre atriul stang si cel drept Fosa ovala persista la 25% dintre adulti, dar presiunea mare a sangelui pastreaza inchiderea functionala; untul invers produce embolii paradoxale (embolii din cordul drept trec prin orificiul interatrial si produc infarcte sistematice) Tratament chirurgical, inainte de a dezvolta HTP. Desi tratat, adultul are speranta de viata mai mica decat restul populatiei. DEFECTUL SEPTAL VENTRICULAR (DSV) Cea mai frecventa dintre bolile congenitale (25-30% din cazuri); Apare o comunicare anormala din septul ventricular intre portiunea sa membranoasa sau musculara. Volumul sanguin stang-drept determina prognosticul: untul mare moarte in copilarie, daca nu este corectat imediat. Endocardita infectioasa localizata pe marginea defectului ventricular stang la locul impactului cu curentul sanguin embolii septice sistemice. Inchiderea chirurgicala in copilarie prognostic excelent. DEFECTUL DE UNTARE DREAPTA STANGA: cele mai complicate si mai rare anomalii. Clinic: cianoza si dispnee; unghii hipocratice. TETRALOGIA FALLOT Reprezinta 6-11% din toate bolile cardiace congenitale. Anomalii structurale: DSV, dextropozitia arterei aorte (asezarea ei calare pe septul ventricular determinand patrunderea in aorta a sangelui din ambii ventriculi), stenoza pulmonara( hipertrofia infundibulului muscular si mai rar stenoza valvulara asociata) si HVD (hipertrofia ventriculului drept) ca semn functional. Evolutie si prognostic: propotionale cu severitatea stenozei pulmonare. Complicatii: infarctul cerebral si abcesele in creier dupa endocarditele infectioase. Tratament: corectarea chirurgicala impiedica evolutia fatala inchidere DSV + corectia stenozei pulmonare DEFECTE FARA UNT TRANSPOZITIA VASELOR DE SANGE 5-10% dintre bolile congenitale cardiace, Consta in dezvoltarea arterei aorte in pozitie anterioara (normal aceasta pozitie este ocupata de artera pulmonara) aorta apare din ventriculul drept si artera pulmonara apare din ventriculul stang. COARCTATIA AORTEI in 5% dintre bolile congenitale cardiace, apare o discreta ingustare a segmentului distal al arcului aortic aociata cu valva aortica bicuspida in 50% din cazuri. Tipul post ductal (canal arterial forma adulta) este cel mai obisnuit. Clinic: manifestari apar in functie de gradul constrictiei aortice pentru producerea HTA proximal obstructiei si sunt reprezentate de cefalee, ameteli si hipotensiune relativa a extremitatilor generand oboseala, paloare, frig. Presiunea sanguina este mai mare in brate decat in picioare. Complicatiile: insuficienta cardiaca congestiva, endarterita infectioasa la punctul de ingustare al aortei, anevrismul aortic disecant, anevrisme cerebrale rupte, etc. Tratament : corectie chirugicala. Prognostic: in lipsa tratamentului chirurgical apare moartea la varsta medie. STENOZA AORTICA in 5% dintre toate bolile congenitale; Consta in obstructia functionala a iesirii sangelui din ventriculul stang si are 3 forme: stenoza valvulara, stenoza sub-valvulara si supra-valvulara aortica. Stenoza valvulara aortica: cea mai obisnuita forma, caracterizata printr-o comisura a valvei aortice sau valva sigmoida bicuspida. HVS (hipertrofie a ventriculului stang ) cu decompensare, in copilariesau in viata adulta, dupa o evolutie silentioasa, cand calcificarile distrofice de dupa fibroza rigiditate valvulara. In forma severa genereaza secundar sindrom hipoplazic de ventricul stang. Stenoza supra-valvulara aortica: sunt 2 forme care produc obstructie functionala. Dilatatia post stenotica a aortei si contractia de aorta se asociaza in mod frecvent. STENOZA PULMONARA IZOLATA Apare prin fuziunea valvelor semilunare. Pacienti cianotici cu acuzele cele mai grave la inchiderea canalului arterial. ANOMALIILE EBSTEIN Deplasarea valvei tricuspide in ventriculul drept care este divizat in camera de primire (atrializare) si portiunea de iesire (functionala) cu o marcata dilatare ventriculara insuficienta cardiaca si aritmii FIBROELASTOZA ENDOCARDIACA Produce cardiomegalie + dilatarea camerelor, asociata cu alte anomalii (atrezia, coarctatia de aorta. Anticorpii ANTI RUJEOLA au fost asociati in multe cazuri. INSUFICIENTA CARDIACA CONGESTIVA Incapacitatea cordului de a pompa o cantitate de sange suficienta pentru a pastra viteza de circulatie comandata. Inima devine ineficienta prin reducerea functiei de pompa, fortei cardiaca de contractie. Ambele mecanisme pot fi responsabile si pot actiona sinergic prin cresterea volumului sanguin. Mecanismul de adaptare (Frank-Starling) consta in alungirea fibrelor musculare cardiace in diastola.Cresterea cronica a presiunii sanguine hipertrofie miocardica + dilatatie cardiaca. Clasificare clinica: Insuficienta din amonte spre aval: insuficienta in amonte (staza venoasa inaintea ventriculilor) si insuficienta in aval (forta ventriculara perfuzia viscerala). Insuficienta de partea stanga spre partea dreapta: de partea stanga (insuficienta ventricului stang sau presiune excesiva in atriul stang ca in staza pulmonara) si de partea dreapta(insuficienta ventricul drept, sau presiune excesiva in atriul drept ca in staza sistemica) sau insuficienta biventriculara. De obicei nu sunt simultane, dar in timp survine o crestere a masei de sange in ventriculul restant. Clinic: INSUFICIENTA CARDIACA STANGA Cea mai obisnuita, cauzata de cardiopatia ischemica + HTA, Dispnee, ortopnee, dispnee paroxistica nocturna, tuse(staza pulmonara cronica) si sputa hemoptoica (hemosiderina din macrofagele alveolare). Semne: raluri pulmonare, cardiomegalie, galop, puls alternant. INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA Cord pulmonar acut cu dilatatia ventriculului drept, embolism pulmonar masiv si cord pulmonar cronic cu HVD si dilatatie subsecventiala . Simptome: oboseala, slabiciune, anorexie cu ponderala. Semne: distensia venelor jugulare, hepatosplenomegalia acuta si edem periferic. BOALA CARDIACA ISCHEMICA (BCI) Boala a arterelor coronare caracterizata de incapacitatea vaselor de a elibera oxigen pe masura necesitatilor miocardului. Parametrii de evolutie influentati de gradul de insuficienta coronariana, rapiditatea instalarii leziunilor si gradul de dezvoltare a circulatiei colaterale. Factori de risc: Ateroscleroza arterelor coronareeste cea mai frecventa cauza de BCI, depinzand de factori NEmodificabili: varsta (65-74 de ani), sex (predomina la barbatii spre 74 de ani) si istoricul BCI si de factori modificabili : HTA, fumat de tigarete, hipercolesterolemia, diabet zaharat, obezitate, sedentarism, etc. Tromboembolii de la vegetatii valvulare sau de la fragmente de trombi murali dizlocati din ventriculul stang sau de la un anevrism. Spasmul arterial coronar angor pectoris Arterita coronara (in cadrul poliarteritei nodoase), arterita luetica (oblitereaza orificiile coronare), etc. Hipertiroidismul , tratamentul cu catecolamine, anemia, hipotensiunea arteriala, intoxicatia cu monoxid de carbon, anomalii ale arterelor coronare, traumatisme. Entitati clinice: BCI CRONICA ANGOR PECTORIS INFARCT MIOCARDIC ACUT BCI CRONICA - cea mai frecventa forma clinica, produsa de dezvoltarea lenta a cardiopatiei ischemice. Evolutie silentioasa, dar poate conduce la insuficienta cardiaca congestiva cu ateroscleroza difuza de artere coronare in asociere cu fibroza miocardica difuza de ventricul stang cu cicatrici mici care pateaz