„Aerul reprezinta originea tuturor lucrurilor” - Anaximenes

Cat de poluat este aerul pe care il respiram?

ArgumentPoluarea este una din provocarile grave cu

care se confrunta omenirea in ultimele decenii. Neavand granite, poluarea ne afecteaza mai mult sau mai putin pe fiecare din noi.

Aerul, acest amestec de gaze ce acopera globul pamantesc, asigura supravietuirii tuturor vietuitoarelor. Poluarea aerului este cauzată de industrie, de transport, de sistemele energetice, de agricultură, dar şi de fiecare dintre noi.

Cu totii trebuie sa contribuim la pastrarea echilibrului biologic din natura si sa avem in vedere ca orice proces minor de degradare a mediului poate avea in timp consecinte majore asupra sanatatii organismelor.

ScopulScopul proiectului este acela de a-i

determina pe elevi sa constientizeze importanta cunoasterii cauzelor care duc la modificarea compozitiei aerului pe care il respiram si de a-i implica in actiuni de reducere a impactului poluarii aerului asupra sanatatii.

OBIECTIVE: O₁ : Identificarea surselor de poluare, a

substantelor chimice care polueaza aerul si a consecintelor lor asupra sanatatii

O₂ : Formarea unor deprinderi practice de lucru in laborator-evidentierea unor substante care polueaza in mod frecvent mediul

O₃ : Identificarea zonelor cu poluare atmosferica ridicata/joasa cu ajutorul speciilor de licheni

O₄.Responsabilizarea elevilor în propria formare privind abilitatile de cercetare, interpretare, sistematizare a informatiilor

O₅ : Gasirea unor solutii de reducere a poluarii .

Etapele proiectuluiSurse naturale ale poluarii aerului

Surse naturale ale poluarii aerului

Poluarea aerului ambiental

Evidentierea substantelor care polueaza aerul

Experiment 1: Evidentierea CO2 eliberat in urma arderii combustibililor (lemn, carbune)

Materiale necesare:-un balon de sticla cu fundul plat prevazut cu dop si un tub de sticla atasat -lemn sau carbune-solutie de apa de var Ca(OH)2-eprubeta

Mod de lucru :In balonul de sticla se introduce lemnul(carbunele), se produce

arderea si gazul care se degaja se recupereaza cu ajutorul tubului atasat balonului intr-o eprubeta ce contine solutie de Ca(OH)2.

Prezenta CO2 este pusa in evidenta prin faptul ca solutia de apa de var se tulbura.

Experiment 2: Evidentierea particulelor de praf(surse antropice) din

aerul atmosfericMateriale necesare:- panglica- hartie autocolanta- o bucata de carton- foarfece- lupeMod de lucru :Pentru evidentierea nivelului de poluare ambientala se

realizeazaurmatorul dispozitiv. Se decupeaza cateva cercuri intr-o bucata

de carton sipeste ea se adauga o hartie autocolanta. Se ataseaza o panglica

la unul dincapetele dispozitivului si se fixeaza intr-un loc ferit al unei

camere. Se analizeaza particulele de praf care se depun pe cercurile

lipicioase alehartiei autocolante(densitatea ). Cercurile care initial sunt curate, albe, devin de la o saptamana

la alta din

ce in ce mai inchise la culoare din cauza prafului absorbit.

Biomonitorizarea atmosferei orasului Buzau cu ajutorul lichenilor

Lichenii reprezinta un grup de organisme, rezultate in urma simbiozei dintre o ciuperca (ascomiceta/ bazidiomiceta) si o alga verde(albastra-verde).

Lichenii au o mare sensibilitate la poluanţii atmosferici şi sunt ideali pentru monitorizarea calitatii aerului. Ei sunt foarte sensibili la acţiunea SO2 , NO2, metale grele(plumb, mercur, cadmiu (provenit din arderea combustibililor) si radioactivitate.

O modalitate simpla de apreciere a gradului de poluare a mediului cu SO2, este inregistrarea numarului de specii de licheni crustosi, foliacei, fruticulosi din teritoriul investigat.

Strabatand zonele de referinta ale orasului Buzau se poate observa gradul de raspandire a diferitelor specii de licheni. Mai mult decat atat se poate stabili o corelatie intre gradul de poluare atmosferica din Municipiul Buzau si distributia pe scoarta copacilor a bioindicatorilor(licheni).

In urma aplicarii unei metode puse la punct de doi francezi C.Van Haluwyn si M. Lerond, in anul 1993, am putut stabili care sunt zonele cele mai poluate ale orasului, cele cu poluare medie si cele mai putin poluate

Pentru studiul poluarii aerului orasului Buzau am ales diferite zone ale orasului situate in apropierea unor intreprinderi sau expuse traficului intens, fie dimpotriva ferite de agentii poluanti prezenti in aer, de tipul parcurilor.

Trasul stabilit a fost: Zona Garii-Autogarii, Zona Industriala , Zona Transilvaniei , Zona Unirii , Zona Centrala, Sediul Agentiei Pentru Protectia mediului, Parcul Crang si Marghiloman precum si Zona Bisoca(pentru comparatie cu zonele urbane).

Practic am folosit un chenar cu 10 patrate fiecare avand aria 100 cm patrati)

Am identificat speciile de licheni prezente pe scoarta copacilor precum si distributia acestora(densitatea lichenilor -numar si specie).

In urma prelucrarii datelor au fost obtinute urmatoarele rezultate:

Lichenii crustosi care adera cel mai strans de scoarta au suprafata de contact cu poluantul cea mai redusa fiind mai putin afectati, cu posibilitatea de a fi singurii licheni prezenti in zonele poluante. Astfel, in zona Unirii se intalnesc lichenii crustosi :

Xanthoria parietina

Acestia au o frecventa redusa si se gasesc in special la baza arborilor. Cele doua specii de licheni se intalnesc si in zona industriala dar si centrala a orasului, pe trunchiul arborilor si avand o frecventa mai mare decat in zona Unirii.

Lecanora Conizoeoides

Lichenii foliacei sunt in general mai sensibili la poluare decat cei crustosi.

Se gasesc in zona Parcului Crang si a Parcului Marghiloman cu o frecventa

moderata . Hypogymnia physodes

Parmelia sulcata

Aceleasi specii de licheni apar si in zonele industriale si centrale dar cu

frecventa mult mai redusa si in special la baza arborilor.

Licheni fruticulosi(tufosi) sunt cei mai sensibili la poluare. In zonele orasului

nu a fost gasita nicio specie din aceasta clasa. In localitatea Bisoca acesti licheni

sunt frecvent intalniti pe scoarta copacilor. Aici se intalnesc specii de licheni

fruticulosi de tipul: Usnea barbata(matreata bradului)

Parmelia caperata

Fisa de observatii

Monitorizarea calitatii aerului

Calitatea aerului în aşezările umane se determină prin măsurarea concentraţiilor medii orare, zilnice sau lunare ale diferiţilor poluanţi şi compararea acestora cu valorile standard, normale.

Concentraţiile maxime admisibile sunt prevăzute în actele normative în vigoare .

Calitatea aerului este monitorizata in toate orasele tarii cu ajutorul unor statii automate care sunt amplasate si monitorizate de Agentiile Nationale Pentru Protectia Mediului din localitatile respective.

Calitatea aerului este reprezentată prin indici de calitate, stabiliţi pe baza valorilor concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici măsuraţi.

În prezent în România sunt amplasate 142 staţii de monitorizare continuă a calităţii aerului, dotate cu echipamente automate pentru măsurarea concentraţiilor principalilor poluanţi atmosferici

Poluantii monitorizati sunt: SO2 NO, NO2, CO, ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si PM2,5).

In Buzau, calitatea aerului este monitorizata zilnic in 2 puncte fixe din oras. Dotarea Agentiei pentru Protectia Mediului cu autolaborator permite monitorizarea calitatii aerului si in alte puncte de pe raza municipiului. La statia amplasata la sediul Agentiei pentru Protectia Mediului Buzau exista un panou luminos care afiseaza zilnic nivelul poluantilor generati ca urmare a traficului urban: NO2, SO2 si pulberi in suspensie.

Identificarea factorilor climatici care influenteaza gradul de poluare atmosferic

Factori care produc dispersia poluantilor in aer :-vantul, principalul factor,difuziunea poluantilor in atmosfera este cu atat mai mare cu cat viteza vantului este mai mare-calmul atmosferic;-turbulenta ;-precipitatiile

Factori care produc stagnarea poluantilor in aer :-ceata;-inversiunile termice in straturile inferioare ale atmosferei

Masuri propuse pentru reducerea poluarii aerului

Poluarea aerului este o problemă foarte gravă, dar fiecare dintre noi poate ajuta la soluţionarea acesteia dacă adopta anumite măsuri:- verificarea modului în care se face încălzirea casei; economisirea energiei casnice - reducerea deplasarilor cu masina personala. Bicicleta sau mersul pe jos reduc, pe de o parte, poluarea, iar pe de altă parte, reprezintă un exerciţiu foarte sănătos. Altă soluţie este transportul public.- distribuirea de materiale de promovare a ciclismului- evitarea zonelor cu trafic intens; alegerea unor ore de plimbare cand traficul este redus- folosirea in mod cumpătat a aerului condiţionat din maşină, pentru că acesta duce la creşterea consumului de combustibil şi a emisiilor de CO2.

- folosirea produselor de curățare de uz casnic non-toxice- gasirea unor solutii alternative pentru pesticidele folosite atat

pentru plantele din gradina cat si pentru cele de interior.- utilizarea si depozitarea chimicalelor in spatii bine aerisite sau

in afara spatiilor locuite;- deschiderea larga si repetata a ferestrelor pe toata durata de

folosire; - evitarea folosirii de detergenti sau solventi volatili;- evitarea produselor cu un bogat continut in azbest sau

formaldehida;- folosirea cuielor in locul produselor chimice de lipit; - evitarea utilizarii echipamentelor alimentate cu gaz, cum ar fi

mașinile de tuns iarba - evitarea fumatului la domiciliu(in casa).

CuriozitatiSpecialiştii au descoperit că trei plante de apartament asigura

un aer curatin casa. Cele trei plante sunt: Chrysalidocarpus lutescens

(palmierul Areca),Sansevieria trifasciata („limba soacrei“) şi Epipremnum aureum

(„iederadracului“).

Noi am pus la dispozitia colegilor de la clasele bilingv franceza, materialul de fata structurat si impreuna cu ei l-am tradus si am realizat o brosura care sa poata fi folosita in cadrul orelor de chimie, biologie, geografie cu predare in limba franceza. In plus, in cadrul schimburilor de elevi care au loc periodic cu elevii francezi implicati in proiectul scolii-Modulul interdisciplinar de franceza- sunt prezentate aceste materiale, distribuite acestora si astfel promovate ideile de baza incluse in acest proiect.

Informatii utile

BibliografieGavril Neamtu, 1983, Biochimie ecologică,

Ed. DaciaŞtiinta pentru toti, Nr.14, februarie 2004Revue Sciences et techniques - Ça m'intéressewww.google.frhttp://wikimini.orghttp://www.airpaif.asso.fr.siteenfants/http://apmbz.anpm.ro/https://www.youtube.com/watch?

v=VPtKOrwf1h0www.stevecuts.com

Mădălina RobeAna Maria Alexe