ANGINA

• inflamaţia amigdalelor/orofaringelui, ce produce durere spontana sau provocată de deglutiţie (odinofagie)

• adesea infecţioasă: virală sau bacteriană

• orientare importantă etiologică şi de tratament în raport cu aspectul clinic

ANGINE – ASPECT CLINIC

I.VEZICULOASE

II. ERITEMATOASE

PULTACEE FALSE MEMBRANE

III. ALBE

IV. ULCERO- NECROTICEvirusuri

-HSV- Coxsackie

virusuri(orice virus

care pătrunde respirator)bacterii

virusuribacteriiCandida

EBVbacterii

bacterii neinfecţioase

I. I. Angine veziculoase (ulceraAngine veziculoase (ulceraţţii ii superficiale)superficiale)

• Herpes simplex 1 (angina Herpes simplex 1 (angina herpetica)herpetica)

• Coxsackie A (enterovirus) Coxsackie A (enterovirus) (herpangina)(herpangina)

Uneori aspect de stomatită Uneori aspect de stomatită

aftoasăaftoasă

De diferenţiat de leziuni bucale De diferenţiat de leziuni bucale în cadrul unor afecţiuni buloaseîn cadrul unor afecţiuni buloase

Angină veziculoasă

II. II. Angine eritematoase Angine eritematoase Elemente clinice de

diferenţiere

•Debut gradual: infecţia “curge”: nas-faringe-laringe-bronşii (TUSE)

• alte manifestări specifice virusului conjunctivită, adenopatie, rash... asociată uneori

• trenee intens eritematoase pe fond palid (vase din submucoasă care se văd prin transparenţa mucoasei)

BACTERIAN

• debut brusc - angină de la început

• eventual contact cunoscut cu pacient SBHGA

• angină eritematoasă (roşu viu difuz) – “gât flacără”

VIRAL

ANTIBIOTIC ????

Angină eritematoasă bacteriană

Angină eritematoasă virală

III. ANGINE ALBE

PULTACEE

Foliculare(foliculi limfatici inflamaţi)

Criptice(puroi în cripte)

VIRALE-EBV-CMV

BACTERIENE-Streptococ-Stafilococ Fungice - Leptotrix

PSEUDOMEMBRANOASE

Mononucleoză

Difterie

Candidoză

Mai rar streptococică sau stafilococică

Angină pultacee în mononucleoza infecţioasă

1. Angină foliculară în MNI• Foliculi limfatici inflamaţi în submucoasă• “depozitele” nu pot fi raclate• nu necesită antibiotic

2. ANGINA STREPTOCOCICĂ2. ANGINA STREPTOCOCICĂ

SBH-SBH-AA 80% 80% dar şi C, Gdar şi C, G (10% purtatori sanatosi(10% purtatori sanatosi))

• Frecventa mare in colectivitatiFrecventa mare in colectivitati (25-50%)(25-50%)

• ComplicaComplicaţii importanteţii importante• ClinicăClinică ddebut brusc, ebut brusc, febrfebrăă mare, mare, odinofagie intensa, odinofagie intensa, adenopatie satelitadenopatie satelităă

dureroasdureroasăă

3. Stomatita micoticăPe un fond intens eritematos apar mici depozite albe, pe întreaga mucoasă bucală

4. Angina pseudomembranoasă din MNI

angină “bacteriană” (staf + strepto) proliferate din cauza scăderii apărării locale

de obicei respectă lueta şi asociază leziuni purpurice ale palatului

Angina difterică-pseudomembrane care se extind - în suprafaţă nas, laringe, luetă, mucoasă jugală - în profunzime ajung adânc în submucoasă sângerare la încercarea de raclare

IV. Angine ulceronecrotice

Infecţioase Noninfecţioas

e Cancer amigdalianLeucoză acutăAgranulocitoză

Plaut- Vincent-angină fusospirilară (Fusobacterium necrophorum – BGN ana + spiril din familia boreliilor)- unilaterală- răspunde la penicilină- poate asocia tromboflebită de jugulară cu risc de embolie pulmonară (sdr. Lemierre)

Sancru primar sifilitic

Întotdeauna VDRL-TPHA

De luat în discuţie biopsia amigdaliană

COMPLICAŢII1.Angine virale – suprainfecţii bacteriene

eritem polimorf (angina herpetică)

meningoencefalită (infecţia herpetică)

2. Mononucleoza infecţioasă (vezi cursul)3. Difteria (vezi cursul)

4. Angina streptococică

I. Complicaţii imediate - toxice

- artrită- nefrită- cardită-- hepatită etc

II. Complicaţii în faza de stare - septice

-flegmon periamigdalian -flegmon de planşeu bucal- adenoflegmon- otite- sinuzite etc

III. Complicaţii “la distanţă” - alergice

-reumatism articular acut- eritem nodos- glomerulonefrită- purpură Henoch - Schonlein

Abces

periamigdalian

Paraclinic-De diferenţiat viral vs bacterian (streptococ) - sindrom inflamator biologic important in inf streptococică - test rapid pt SH - exsudat faringian-De evidenţiat precoce eventuale complicaţii - monitorizare rinichi, cord - titru ASLO – în dinamică (normal sub 200ui/l)

- Teste serologice – pentru anginele virale

Dupa recoltare tampoanele se Dupa recoltare tampoanele se introduc in recipientul steril pe introduc in recipientul steril pe

care se noteaza datele care se noteaza datele pacientuluipacientului

TRATAMENT1.Antibiotic

-angină streptococică – penicilina G – 50000ui/kg/zi 10 zile- – 4MU/zi la adult - macrolide (eritromicină, claritromicină) - în alergia la betalactamine - dacă bănuim asocierea unui stafilococ-angina stafilococică - macrolid – Eritro – 30-50mg/kg/zi, Claritromicină-angina bacteriană din MNI – macrolid- angina difterică - macrolid

2. Patogenic – AINS – cortizon – forme hipertoxice3. Simptomatic

Profilaxie - Moldamin până la normalizarea ASLO şi dispariţia sindromului inflamator

ANGINE ACUTE – CONDUITĂ

Recomandări IDSAadulţi

Date clinice şi epidemiologice

Nu sugerează SBH

Posibilă angină SBH

Terapie simptomatică

Culturi exsudat faringian

Test rapid detecţie Ag SBHGA

Terapie AB+

- -

+

Ponderea SBHGA la copii este de 30% dintre angine (adult 10%): iniţiază tratament AB la copii cu test rapid (-) în aşteptarea rezultatelor culturii

ANGINE RECURENTE (1)

1. Recidivă unică la scurt timp

• cauze: terapie incompletă, rezistenţă, reinfecţie de la contacţi netrataţi

• terapie: cu acelaşi AB: penicilină, macrolid (dacă necompliant po: parenteral)

2. Recidive multiple: minim 4 episoade angină streptococică/an (6-7 episoade în 1-2 ani)

Atitudine: * antibioticoterapie – clindamicină, amoxicilină/ IBL – 10 zile * tratament concomitent contacţi (a evita infecţii “ping-pong”) * amigdalectomie – uneori unica soluţie

ANGINE RECURENTE (2)

Streptococul Streptococul ß-hemolitic ß-hemolitic de grup A-aspect pe de grup A-aspect pe

geloza sangegeloza sange Frotiu colorat Gram -Frotiu colorat Gram -se observa coci Gram se observa coci Gram pozitivipozitivi

STREPTOCOCII- Coci Gram pozitivi, dispuşi în lanţuri

Testul cu Bacitracina-se observa Testul cu Bacitracina-se observa zona de inhibitie a cresterii zona de inhibitie a cresterii

streptococuluistreptococului

Tipuri de sreptococi în funcţie de hemoliză

Fără hemoliză (D, anaerobi)

Hemoliză completă (A, B, C)

Hemoliză incompletă,

“verzuie” (viridans)

Criteriul antigenic de clasificare (nu cuprinde S viridans)

Tip AgTip Ag SpecieSpecie Tip de Tip de infecţieinfecţie

A A (90% din inf cu (90% din inf cu streptococ)streptococ)

pyogenespyogenes AnginăAnginăScarlatinăScarlatinăErizipelErizipel

BB agalactiaeagalactiae Infecţii nou-născutInfecţii nou-născutInfecţii genitaleInfecţii genitaleEndocardite Endocardite

CC humanushumanus Angină Angină Glomerulonefrită Glomerulonefrită

DD bovisbovis Endocardite Endocardite

ViridansViridans Endocardite Endocardite

Anaerobi Anaerobi peptostreptopeptostreptococcoc

Abces amigdalianAbces amigdalianFasceite, Fasceite, gangrenegangrene