11

SOMN USOMN UŞŞOR, PICKWICK!OR, PICKWICK!SINDROMUL DE APNEE ÎN SOMN

22

SomnulSomnul este definit ca o stare este definit ca o stare fiziologică, periodică şi fiziologică, periodică şi reversibilă, caracterizată prin reversibilă, caracterizată prin inactivitate somatică, inactivitate somatică, suprimareasuprimarea relativă şi relativă şi temporară a temporară a conştienţeiconştienţei, , însoţită de o abolire, mai mult însoţită de o abolire, mai mult sau mai puţin importantă a sau mai puţin importantă a sensibilităţii şi o sensibilităţii şi o încetinire a încetinire a funcţiilor vegetativefuncţiilor vegetative::

• ritm cardiac

• scăderea temperaturii corporale cu aproximativ 0.5 grade Celsius

• ritm respirator

• diminuarea funcţiilor secretorii (exceptând rinichiul)

• relaxarea musculară

33

Ca şi Ca şi aerulaerul, , apaapa sau sau hranahrana, ,

somnul – sau mai bine zis – somnul – sau mai bine zis – odihna corectăodihna corectă ne ajută să supravieţuim, potenţând ne ajută să supravieţuim, potenţând

longevitatea şi îmbunătăţind semnificativ longevitatea şi îmbunătăţind semnificativ calitatea vieţiicalitatea vieţii..

44

Cele mai importante consecinCele mai importante consecinţţe e ale privale privăării de somn sunt:rii de somn sunt:

reducerea procesului de reducerea procesului de ggâândire ndire şşi i îîntntâârzierea timpului rzierea timpului de rde răăspuns.spuns.probleme probleme îîn ascultarea n ascultarea şşi i îînnţţelegerea instrucelegerea instrucţţiunilor.iunilor.probleme de memorie.probleme de memorie.gregreşşeli frecvente.eli frecvente.ccââmp mp îîngust de atenngust de atenţţie; ie; trecerea cu vederea peste trecerea cu vederea peste schimbschimbăări importante.ri importante.evaluarea greevaluarea greşşitităă a situa a situaţţiilor iilor complexe.complexe.probleme probleme îîn gn găăsirea noilor sirea noilor solusoluţţii.ii.viziune viziune îîngustngustăă; c; cââmp mp îîngust al ngust al viziunilor.viziunilor.viziune neclarviziune neclarăă. . 

55

Lipsa informaţiei vs. Ignoranţă

În mijlocul nopţii îl trezim pe cel de lângă noi pentru că nu putem adormi din cauza sforăitului său. La teatru sau în faţa televizorului, zâmbim sau ne enervăm când celălalt aţipeşte.

Dar câţi dintre noi îi iau pe cei dragi de mână să meargă împreună la un consult?

Câţi ştiu despre scala de somnolenţă Epworth? Sau dacă ştiu – câte persoane îşi analizează stilul de viaţă, obiectiv?

66

Iată cele 8 situaţii şi modul de calculare a punctajului (somnolenţa apare la un total egal sau mai mare de 11 puncte):

•0 = nici o şansă de a aţipi sau adormi•1 = şansă mică de a aţipi sau adormi•2 = şansă moderată de a aţipi sau adormi•3 = şansă mare de a aţipi sau adormi

77

Definit pentru prima dată ca “apnee de somn” – în 1877, de către Broadbent şi ulterior transformat în “Sindrom Pickwick” (termen propus de Burwell şi colaboratorii săi, în 1965, făcând aluzie la personajul lui Charles Dickens) – sindromul de apnee în somn reprezintă cuantificarea evenimentelor respiratorii prin notiunea de index de apnee şi hipopnee (IAH) – prezenţa episoadelor repetate de obstrucţie completă sau incompletă a căilor aeriene superioare, având ca formulă de calcul raportul dintre numărul de apnei şi hipopnei si durata somnului în minute. Un IAH mai mare de 5 pe ora de somn este concludent pentru diagnosticul de SAS.

88

Suspiciunea de SAS este confirmată prin înregistrări ale evenimentelor petrecute în somn, cu ajutorul polisomnografului care măsoara activitatea electrică a creierului, activitatea musculară, frecvenţa cardiacă, fluxul de aer respirat pe nas şi gură şi saturaţia sanguină a oxigenului.

Teste necesare pentru diagnosticare:

•nivelul TSH-ului •electrocardiogramă •electrocardiografie •teste funcţionale respiratorii •faringoscopie cu fibră optică •CT cerebral •examene radiologice (fluoroscopie cerebrală, radiografie craniană).

99

Tratamentul SAS

• reducerea excesului ponderal (scăderea în greutate cu 10% scade rata apneilor cu 26%);

• renunţarea la fumat;• tratamentul disfuncţiilor endocrine• evitarea alcoolului şi a consumului de sedative• igiena somnului• CPAP (continuous positive airway pressure) –

descoperită în jurul anilor 1980, metoda CPAP introduce, din exterior, o presiune stabilită anterior de către medicul specialist, presiune care va menţine deschise căile respiratorii şi va elimina obstacolul care le obstruează.;

• tratamentul chirurgical (recomandat pentru îndepărtarea malformaţiilor de la nivelul căilor respiratorii).

1010

Rolul asistentului medicalRolul asistentului medical

•Este foarte important SǍ ŞTIE SǍ ASCULTE!

•Educarea pacientului este responsabilitatea asistentului medical!!! (evitarea factorilor de risc identificaţi; de multe ori, respectând aceste recomandări se poate obţine ameliorarea substanţială a sforăitului)

•Asistentul medical îşi asumă o responsabilitate personală în acordarea îngrijirilor. Diagnosticul de nursing al sforăitului este simplu, fiind motivul pentru care pacientul se prezintă la cabinet. Este însă absolut necesară precizarea gravităţii sforăitului.

1111

!!!•Frecvenţa patologiei de somn este subestimată de potenţialii pacienţi,

dar – din păcate – şi de medici!

•Conform The American Cancer Society, oamenii ce dorm mai puţin de şase ore sau mai mult de nouă ore pe noapte au o rată a morţii cu 30%

mai mare decât cei care dorm în mod obişnuit 7 – 8 ore!

•Numărul persoanelor între 20 şi 44 de ani care nu pot adormi fără ajutorul somniferelor s-a dublat!

•Şase din zece accidente auto au loc din cauza oboselii şoferilor!

•Epidemia globală constituită de problemele de somn ameninţă sănătatea şi calitatea vieţii a până la 45% din populaţia lumii!

•Între un simplu sforăit – el însuşi un semnal de alarmă – şi descoperirea pacienţilor care, sub strictă observaţie medicală, prezintă până la 400 de

evenimente respiratorii pe noapte nu este decât un pas pe care, de foarte multe ori, ne împiedică să-l facem ignoranţa, ruşinea sau lipsa de

informaţii!

1212

Şi când te gândeşti că sunt suficiente o plimbare seara sau un pat comfortabil…

1313

1414

Vă mulţumesc!