1. 1. TEMATICA SI BIBLIOGRAFIE PENTRU CONCURSUL DE REZIDENTIAT/ EXAMENUL DE LICENTA IN DOMENIUL MEDICINA DENTARASESIUNEA 2011(in paranteze este precizat indexul bibliografic altemei)1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53).2. Extractia dentara (1,pag.64-102).3. Patologia eruptiei dentare (1, pag.116-122, 131-157, 159-169).4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194).5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag.198-220).6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, 242-268,270-288).7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag.292-308).8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag.312-335, 361-369, 379-382, 388-394).9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale (1, pag. 402-1404, 406-426, 428-433, 437-443).10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag. 450-471, 474-485, 488-510, 512-517).11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale 91, pag. 545-584).12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693, 695-702)13. Patologia glandelor salivare (1, pag. 719-720, 723-738, 744-753, 760-770)14. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816)15. Despicaturi labio-maxilo-palatine (1, 824-855)16. Durerea in teriorul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916-919)17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)18. Rolul factorilor functionali in formarea apararului dento-maxilar (3, pag.315-392,405-417, 433-445)19. Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)20. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali (4, pag.73-76)21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare 94, pag. 77-83)22. Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
2. 2. 23. Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)24. Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)25. Malocluzia de Clasa a III-a (4, pag. 405-408)26. Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)27. Anodontia (5, pag. 15-40)28. Dintii supranumerari (5, pag. 73-94)29. Incluzia dentara (5, pag.73-94)30. Reincluzia dentara (5, pag. 107-118)31. Ectopia dentara (5, pag. 121-130)32. Diastema (5, pag. 133, 142)33. Transpozitia dentara (5, pag. 149-154)34. Tratamentul cariei dentare (6, pag. 167-185, 294-333, 339-346035. Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)36. Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dintilor permanenti (7, pag. 68-93)37. Necroza si gangrena pulpara (7, pag. 94-102)38. Parodontite apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)39. Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)40. Obturarea canalelor radiculare 97, 214-248041. Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice (7, pag. 103-125)42. Morfologia parodontiului marginal (8, pag. 26-89)43. Etiopatogenia parodontopatiilor marginale cronice (8, pag. 103-155)44. Diagnosticul imbolnavirilor gingivo-parodontale (8, pag. 189-201)45. Clasificarea bolilor parodontiului marginal (8, pag. 205-219)46. Forme clinice simptomatologie in gingivite si parodontite marginale2(8, pag.221-280)47. Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor (8, pag. 283-286)48. Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale (8, pag. 288-374)49. Imobilizarea dintilor parodontotici (8, pag. 427-461)50. Orientari terapeutice principale si scheme de tratament in gingivite si parodontite(8, pag. 465-477)51. Ocluzia dentara(9,pag.25-76)
3. 3. 52. Sindromul algo-disfunctional al articulatiei temporo-mandibulare(9,pag.77-146)53. Examene clinice si paraclinice in leziunile odontale coronare si edentatiapartial redusa.(9, pag .147-169)54. Principiile de tratament in restaurarile unidentare si prin punti dentare(9, pag. 500-540)55. Restaurari unidentare intracoronare si extracoronare(9, pag. 170-400)56.Elemente structurale ale puntilor dentare(9. Pag. 434-482)57. Etape ale terapiei prin punti dentare:Amprentarea (9, pag. 630-690)58. Etape ale terapiei prin punti dentare: Inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene(9,pag. 690-740)59. Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala(10, pag. 32-83)60. Proteza partial acrilica mobilizabila.Elemente componente. (10, pag. 84-104)61. Elementele structurale ale protezelor partiale scheletate(10, pag .116-199)62. Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala(10,pag. 201-229)63. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate:Amprentarea (10, pag.279-293)64. Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarearelatiei intermaxilare (10,pag. 295-308)65. Etape ale terapiei prin proteze totale:Amprentarea (10,pag.465-544)66. Etape ale terapiei prin proteze totale: Determinarea relatiilor intermaxilare(10, pag.550-564)67 . Etape ale terapiei prin proteze totale. Proba machetelor (10, pag. 568-582)68. Verificarea si adaptarea protezelor mobile.(10, pag.583-593)69.Stomatopatiile protetice la edentatul total (10, pag.593-693)70.. Reoptimizarea protezelor mobile.(10, pag.693-703)3
4. 4. 4BIBLIOGRAFIA1. Al. Bucur, C. Navarro Vila, J. Lowry, J. Acero Compendiu de chirurgieoro- maxilo-faciala, vol. 1 si 2, Editura Q Med Publishing, Bucuresti, 2009.2. Rodica Luca-Metode locale de prevenire a cariei in santuti si fosete, Ed.Cerma, Bucuresti, 1997.3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed.Medicala, Bucuresti, 1995.4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala,Editura medicala , Bucuresti, 20035. Ecaterina ionescu Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara, bucuresti,2005.6. A. Iliescu, M. Gafar Cariologie si odontoterapie restauratoare, EdituraMedicala, Bucuresti, 20017. M. Gafar, A. Iliescu Endodontia clinica si practica, Editia a II-a,Editura, Bucuresti, 20018. H.T. Dumitriu, Silvia Dumitriu, Anca Dumitriu Prodontologie, Editura ViataMedicala Romaneasca, Bucuresti, 20099. N. Forna (sub redactia), D. Bratu, N.Forna, V. Mercut, Al. Petre, S. Popsor, T.Traistaru, Ocluzologie. Sindrom algo-disfunctional. Proteza fixa, vol. I, EdituraAcademiei Romane, 2011.10. N. Forna (sub redactia), L. Lascu, N.Forna, M. Pauna, Proteza partialmobilizabila. Proteza totala, vol. II, Editura Academiei Romane,2011.
5. 5. 1. Anestezia in medicina dentara ( 1,pag. 6-53)1.Hematomul obrazului dup anestezia la tuberozitate:A. Apare prin neparea plexului branhial-NUB. Se manifest clinic prin apariia unei tumefacii geniene-DA C. Se resoarbe n 2-3 ore-NUD. Necesit antibioterapie-DAE.Necesit utilizarea cldurii locale n primele 6 ore dup producere-NUpag. 372. Manifestrile sincopei vaso-vagale n stadiul presincopal sunt: A. Pierderea brusc i tranzitorie a strii de contien-NU5B. Paloare faciala-DAC. Hiperventilaie-DAD. Diaforez-DAE. Grea-DApag.433.Care dintre afirmaiile urmtoare cu privire la adrenalin este fals?A. Este o catecolamin-NUB. Este simpatomimetic-NUC. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale-NU D. Se folosete n concentraii de 1:10000 pn la 1: 200000-DAE. Necesit adugarea unui conservant de tip bisulfit-NUpag. 154.Anestezia troncular periferic:A. Vizeaz trunchiul nervos i ramurile sale-DAB. Are durat de aciune mai redus dect anestezia topic-NU C. Deformeaz regiunea anesteziat-NUD. Este o anestezie loco-regional prin infiltraie-DA E. Include anestezia troncular bazal-NUpag. 23
6. 6. 5.Care variant de rspuns este corect n ceea ce privete administrarea lidocainei ntimpul graviditii i lactaiei:A. Are efect teratogen-DAB. Poate determina hipotensiune de sarcin-DAC. Nu se recomand monitorizare cardiac fetal-NUD. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul trimestru de sarcin-DA E. Nu se recomandat nlocuirea temporar a alimentaiei la sn pentru 24 de ore-NU6pag. 106.Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionalesunt: A. Ulceraii ale mucoasei-DAB. Ruperea acului-NUC. Alveolita postextracional-DAD. Pareza facial tranzitorie-NUE. Hematom-NUpag. 397. Reperele pentru anestezia nervului palatin anteriorsunt: A. Ultimul molar la 1 cm deasupra coletului-DaB. La 0,5 cm napoi de marginea posterioar a palatului dur-NUC. La 1 cm naintea crligului aripii interne a apofizei pterigoide-DA D. La 1cm naintea crligului aripii externe a apofizeipterigoide-NUE. Unghiul diedru format de creasta alveolar cu lama orizontal a osului palatin-DApag. 268. Anestezia local prin infiltraie nu include:A. Anestezia de contact-DAB. Anestezia submucoas-NUC. Anestezia intradermic-NUD. Anestezia plexal-NU
7. 7. 7E. Anestezia intraligamentar-NUpag. 20
8. 8. 89. Gaura infraorbitar este situat:A. La 5 mm nafara liniei verticale mediopupilare-NUB. Pe orizontala ce unete gaura supraorbitar cu cea mentonier-NU C. Pe linia vertical ce trece ntre cei doi premolari superiori-DAD. La 6-8mm sub rebordul orbitar inferior-DA E. Deasupra suturii zigomato-maxilare-NUpag. 2810. Manifestrile clinice ale alergiei sunt:A. Dispnee cu wheezing-DAB. Angioedem-DAC. Hipotensiune arterial-DAD. Bradicardie-NUE. Colaps-DApag. 4511. Anestezia plexal:A. Este o anestezie supraperiostal-DA B. Rar utilizat la maxilar-NUC. Este paraapical-DAD. Este mai puin eficient la copii i tineri-NU E. Este o anestezie prin imbibiie-NUpag. 2112. Reperele pentru anestezia la tuberozitatesunt: A.Creasta zigomato-alveolar-DAB.Rdcina mezial a molarului de 12 ani-DAC.Mucoasa mobil-DAD.nainte muchiului maseter-NUE.Marginea inferioar a osului zigomatic-NU Pag. 25
9. 9. 913. Lidocaina:A. Are pH-ul 8-NUB. Are toxicitate de 3 ori mai mare fa de procain -NUC. Are putere anestezic de dou ori mai mic dect a procainei-NU D. Se metabolizeaz n proporie de 90% la nivel hepatic-DAE. Doza uzual este de 18 ml soluie-NUpag. 814. Accidentele locale al anesteziei loco-regionalecuprind: A. Sincopa vaso-vagal-NUB. Durerea-DAC. Alveolita postextractional-Nu D. Pareza facial tranzitorie-DA E. Descuamarea epitelial-NUpag.3515.Tratamentul de urgen al edemului cilor aeriene superioare presupune:A. Oxigenoterapie-DAB. Administrare de adrenalin 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat-DAC. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic-DA D. Administrare de epinefrin n bronhospasm-DaE. Administrare de antibiotice n edem laringian-NUpag. 4516. Anestezia la spina Spix :A. Se efectueaz rar pe cale oral-NUB. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonier-DA C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori-NUD. Determin anestezia nervului bucal-NUE. Anesteziaz i nervul auriculo-temporal- NUpag. 29
10. 10. 1017.Articaina:A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu vasoconstrictor-NU B. Este contraindicat la copii sub 4 ani-DAC. Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente-NU D. Are putere anestezic mai redus dect lidocaina-NUE. Se recomand injectare rapid-NUpag 1318. Anestezia intraligamentar:A. Nu necesit seringi speciale-NUB. Durata de instalare este mare-NUC. Reduce riscul de alveolit postextracional-NU D. Durerea local postanestezic e mairedus-NU E. Este indicat la pacienii cu rischemoragic-DApag.2219. Necroza mucoasei:A. Apare pe fondul ischemiei prelungite-DAB. Este mai frecvent dup anestezii efectuate vestibular-NU C. Apare dup decolri brutale ale muco-periostului-DAD. Are culoare roie intens-NUE. Este un accident al anesteziei loco-regionale-NUpag. 3920.Anestezia topic:A. Necesit o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru injectare-NU B. Folosete frecvent xilina 0.5-1%-NUC. Se poate utiliza i pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos-DA D. Nu necesit uscarea prealabil a locului de aplicare a anestezicului-NUE. Durata este de aproximativ dou ore-NUpag. 19
11. 11. 21. Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaii n:A. Procese inflamatorii retrotuberozitare-DAB. Tumori localizate n treimea distal a vestibulului superior-DA C. Pacieni sub tratament anticoagulant-DAD. Hemofilici-DAE. Pacieni cu odontectomii ale molarilor de minte n antecedente-NUpag. 24.22.Catecolaminele au ca efecte locale :A. Vasoconstricie la locul injectrii-DAB. Creterea ratei de absorbie a anestezicului n fluxul sangvin-NU C. Putere anestezic mai mare-DAD. Efect mai ndelungat-DAE. Stimularea receptorilor din pereii arteriolari-DA11pag. 1623. Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are caetiologie: A. Utilizarea soluiilor prea reci fa de temperaturacamerei-DAB. Injectarea rapid a soluiei anestezice-DAC. Injectarea din eroare a unor substane toxice-DA D. Folosirea acelor cu bizou ascuit-NUE. Injectarea unor soluii cu urme de alcool-DApag. 3524.Mepivacaina:A.Are o toxicitate de 1,5-2 fa de procain-DAB.Durata anesteziei este crescut-DAC.Are poten de 2 fa de lidocain-DAD.Nu este metabolizat n ficat-NUE.Este eliminat renal n proporie de 50-60%-NUPag.11
12. 12. 25.Articaina este contraindicat laA.Pacieni epileptici fr tratament-DAB.Pacieni cu porfirie acut recurent-DAC.Pacieni cu deficit de colinesteraz plasmatic-DAD.Pacieni cu tulburri de conducere atrio-ventriculare severe-DAE.Pacieni sub tratament cu anticoagulant-NU Pag.1326.Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv suntA.Stare de agitaie nemotivat-DAB.Tegumente uscate-NUC.Senzaia de grea-DAD.Cefalee intens-DAE.Frison-NUPag.5127.Tratamentul anginei pectoral const n:A.Poziia decliv a pacientului-DAB.Aspirarea secreiilor din cavitatea oral-NUC.Administrarea unui vasodilatator coronarian-DAD.Oprirea interveniei dentare-DAE.Administrarea de antiedematoase per os-NUPag.4928.Accidentele locale punciei anestezice la Spixsunt: A.Ruperea acului-DAB.Producerea unui hematom-DAC.Trismus persistent- NUD.Injectite postanestezice-NUE.Congestia tegumentelor-NUPag.3012
13. 13. 1329.Reperele pentru spina Spix sunt:A.Creasta temporal a mandibulei-DA B.Tuberozitatea mandibular-NUC.Incizura sigmoid-NUD.Plica pterigomandibular-DAE.Planul de ocluzie al molarilor inferiori-DA Pag.2930.Avantajele anesteziei intraligamentare sunt:A.Lipsa anesteziei la nivelul prilor moi-DAB.Anestezia simultan la mai muli dini-DAC.Posibilitatea localizrii la un singur dinte-DAD.Folosirea unei cantiti de 0,15-0,20ml soluie anestezic-DAE.Nu necesit seringi special-NUPag.22
14. 14. 2. EXTRACIA DENTAR(1,pag. 64-102)1.Indicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de:A.Starea dintelui respectiv- DAB.Erupia incomplet a dintelui pe arcad-NU C.Patologia structurilor adiacente- DAD.Afeciuni asociate - DAE.Vrsta pacientului -NUPag. 642. Indicaiile de extracie ale dinilor temporari sunt:A.Dini temporari care mpiedic erupia celor permaneni -DAB.Dini temporari cu procese carioase complicate -DAC.Dini temporari cu macrodonie- NUD.Dini temporari cu procese carioase meziale- NUE.Dini temporari fracturai DA Pag. 64, 653.Contraindicaiile absolute ale extraciei dentaresunt: A.Leucemia acut-DAB.Hipertensiunea arterial controlat-NU C.Diabetul zaharat tip 2 -NUD.Tratamentul cronic cu aspirina -NUE.Infarctul miocardic mai recent de 6 luni DA Pag. 654.Contraindicaiile locale ale extraciei dentare sunt:A.Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc)- DAB.Plgi ale buzelor - NUC.Tumori maligne n teritoriul oro-maxilo-facial-DA D.Tumori benigne de mici dimensiuni- NUE.Sinuzita maxilar rinogen -DAPag. 655.Tulburarile hepatice determina modificari importantein: A.Formula eritrocitara - NUB.Hemostaza -DA C.Formulaleucocitara -NU D.CrestereaVSH-ului -NU E.Scadereahematocritului -NUPag. 6614
15. 15. 6. Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu: A.Transplante- DAB.Afectiuni cardiovasculare -NUC.Diabet insulinodependent - NUD.Reactii de hipersessibilitate -DAE.Boli autoimune -DAPag. 667.Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare: A.Sindesmotoame -DAB.Instrumentar rotativ - NUC.Elevatoare - DAD.Stilet butonat- NUE.Clesti de extractie - DAPag. 698.Clestii drepti pentru maxilar sunt utili:A.In zona posterioara a arcadei dentare - NUB.In zona anterioara frontala -DAC.Pentru extractia premolarilor inferiori - NU D.Pentruextractia molarilor de minte superiori- NU E.Pentruextractia resturilor radiculare intraalveolare -NUPag. 709.Aplicarea clestelui de extractie se faceintotdeauna: A.Spre partea meziala a dintelui-NUB.In axul dintelui -DAC.Oblic anterior dreapta - NUD.Orizontal -NUE.Spre partea distala a coroanei -NUPag. 7210.Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezielocala: A.Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva -DAB.Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare -NU C.Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva -NUD.Anestezie la Spina Spix -NUE.Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive -DAPag. 7511.Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudinemai mare spre:A.Lingual -NUB.Vestibular - DAC.Mezial -NU15
16. 16. D.Distal -NUE.Coletul dintelui - NUPag. 7912.Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii:A.Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte paralele sau usor divergente-DA B.Radacini recurbate spre distal - NUC.Radacini recurbate spre mezial - NUD.Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele -DA E.Radacini cu odontoame satelite -DAPag. 7913. Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoareletehnici: A.Extractia cu clestele de radacini - DAB.Extractia cu sindesmotoamele -NUC.Extractia cu ajutorul elevatoarelor-DA D.Extractia cu ciupitorul de os -NUE.Extractia prin alveolotomie -DAPag. 8214. Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii:A.Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara -DA B.Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare-NUC.Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros -DA D.Dinti cu osteita periradiculara -NUE.Radacini deformate prin procese de hipercimentoza-DA Pag. 8615. In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca,la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de:A.2 mm de defectul osos creat -NUB.6-8 mm de defectul osos creat -DAC.2-3 mm de defectul osos creat -NUD.2-4 mm de defectul osos creat -NUE.1 cm de defectul osos creat -NUPag.8616.Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare esteindicata pentru:A.Resturi radiculare mici, situate profund -NUB.Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare- DAC.Radacini deformate in regiunea apicala -NUD.Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii-NU E.Radacini cu procese periapicale -NUPag. 8717.In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa,seva practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai:A.Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale -NU16
17. 17. B. Inciziile de descarcare -NUC.Papilele dentare -NUD.1/3 mijlocie a lamboului -NUE.Unghiurile lamboului -DAPag. 9018.Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate decoroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu:A.Elevatoarele -NUB.Clestele de electie pentru premolari-NU C.Sindesmotoamele -NUD.Dalta si ciocanul -NUE.Separatie radiculara -DAPag. 9019.In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legatide: A.Leziuni patologice preexistente -DAB.Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate-DA C.Starea generala a pacientului -NUD.Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras-DA E.Starea de igiena a cavitatii orale -NUPag. 9220.In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt:A.Radacini curbe,cudate,inbaioneta-DAB.Creasta zigomato-alveolara -NUC.Anchiloza dento-alveolara -DAD.Sept interradicular gros -DAE.Os alveolar dens -DAPag.9221.Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zonecu corticala subtire:A.corticala orala la nivelul caninului superior -NUB.Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior -DAC.Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori -NUD.Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori -NUE.Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori-NUPag. 9422.Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproapeexclusiv cu:A.Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior-DA B.Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1-NUC.Aplicarea unei presiuni pe mandibula-NU D.Sustinerea incorecta a mandibulei-NUE.Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare-NU Pag. 9523.Accidentele sinusale constau in:17
18. 18. A.Deschiderea sinusului maxilar -DAB.Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar -NUC.Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala -DAD.Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala-DA E.Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara-NUPag. 9624.Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori aparein: A.1% din cazuri -NUB.0,1% din cazuri -NUC.0,6-5% din cazuri -DAD.7% din cazuri -NUE.8%din cazuri -NUPag. 9725.In mod normal sangerarea plagii postextractionale se oprestedupa: A.3 minute -NUB.5 minute -NUC.8 minute -NUD.10 minute -NUE.15-20 minute -DAPag. 9826.Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar puteafi: A.Fractura procesului alveolar -DAB.Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara)-DA C.Mesarea alveolei -NUD.Persistenta tesutului de granulatie in alveola-DA E.Sutura plagii postextractionale -NUPag. 9927.Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazeisunt: A.Tratamentele citostatice- DAB.Accidentele ischemice cerebrale-NU C.Starea de graviditate- NUD.Hipotensiunea arteriala -NUE.Infarctul miocardic -NUPag. 9928.Alveolita postextractionala este favorizatade: A.Pansament supraalveolar prelungit-NU B.Infectii preexistente acute sau cronice-DA C.Sutura plagii postextractionale- NUD.Extractii atraumatice -NUE.Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional-NU Pag. 10029.In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroaseintense,care apar:A.Imediat dupa extractie -NU18
19. 19. B.La 2-3 zile postextractional- DAC.Dupa 4 zile de la extractie -NUD.La 5 zile postextractional -NUE.Dupa o saptamana de la extractie -NUPag. 10030.Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionalesunt: A.Dehiscenta plagii- DAB.Radioterapia -DAC.Solutia anestezica- NUD.Tratamentul cu citostatice-NU E.Varsta pacientului- DAPag. 10119
20. 20. 3. PATOLOGIA ERUPTIEI DENTARE(pag. 116-122,131-157,159-169)1.Tulburrile care intereseaz dintele n timpul perioadei de dezvoltare n grosimeaosului producnd incluzia dentar sunt :A.Poziia ectopic a germenului dentar-DA B.Malformaiile coronare- DAC.Malpoziii ale dinilor vecini-NU D.Fibromucoasa dens -NUE.Plicaturarea lamei dentare- DAPag. 1162.Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele n calea erupiei dinteluireprezentate de:A.Malformaii corono-radiculare-NU B.Hiperplazii gingivale -DAC.Fracturi ale oaselor maxilare- NUD.Sindromul compresiei de maxilar-NU E.Traumatisme- NUPag. 1163.Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt: A.Razele X -DAB.Factorii ereditari- DAC.Hipertiroidismul -NUD.Traumatismele- NUE.Sindromul Turner- DAPag. 1164.Reducerea spiului pe arcad reprezint o cauz local a incluziei dentare prin urmtoarelemecanisme (pag 116):A.Macrodonii- DAB.Sindromul compresiei de maxilar-DA C.Ereditatea ncruciat -DAD.Traumatisme locale -NUE.Osteita deformant -NUPag. 11620
21. 21. 5.Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea dupurmtoarelecriterii:A.Dup criteriul morfologic- DAB.Dup criteriul etiologic -DAC.Dup criteriul topografic- DAD.Dup criteriul antropologic-NU E.Dup criteriul filogenetic-NUPag. 1176.Simptomatologia incluziei dentare este reprezentat de:A.Prezena tremelor- DAB.Prezena diastemelor- DAC.Existena pe arcad a unui spaiu- DAD.Mobilitate accentuat a dintelui temporar-NU E.Mobilitate accentuat a dinilor vecini-NUPag. 1177.Principalele date furnizate de investigaia radiologic privind incluzia dentarsunt: A.Poziia dintelui inclus- DAB.Adncimea incluziei -DAC.Starea dinilor vecini -DAD. Densitatea osoasa - NUE. Ocluzia centrica-NUPag. 1178.Structurile anatomice la distan util a fi observate pe ortopantomogram n incluziiledentare heterotopice sunt :A.Apofizele stiloide -DAB.Conductul auditiv intern- NUC.Oasele parietale- NUD.Apofizele mastoide- NUE.Conductul auditiv extern i intern-NU Pag. 1199.Incidena Donovan este indicat n radiologien: A.Incluzia molarului de minte superior-NU B.Incuzia molarului de minte inferior-DA C.Incluzia caninului superior -NUD.Incuzia molarilor maxilari situai oblic-NU E.Incluzia premolarilor superiori -NUPag. 12021
22. 22. 10.Pe ortopantomograma efectuat in incluzia dentar suntvizibile: A.Dintele inclus- DAB.Arcadele dento-alveolare- DAC.Dinii n erupie- DAD.Starea dinilor vecini- DAE.Rapoartele n sens transversal ale arcadelor dentare-NU Pag. 11811.Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt n legturcu:A.Angularea -NUB.Relaia cu canalul mandibular- NUC.Morfologia rdcinii- NUD. Natura esutului acoperitor- NUE.Topografia locului de erupie i morfologia molarului inclus-DA Pag. 13112.Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit oapreciere clinic asupra gradului de dificultate a extraciei sunt:A.Angularea- DAB.Relaia cu planul ocuzal-DAC.Relaia cu ramul mandibular- DAD.Morfologia rdcinii- DAE.Vrsta pacientului- NUPag. 13113.Din punt de vedere al angulrii axului molarului de minte inferior inclus, ce permite oevaluare a dificultii extraciei in plan sagital dup Peterson se descriu:A.Incluzia mezio-angular-odontectomie dificil- NUB.Incluzia orizontal odontectomie foarte dificil-NU C.Incluzia vertical odontectomie uoar- NUD.Incluzia vertical odontectomie foarte uoar -NUE.Incluzia disto-angular odontectomie foarte dificil-DA Pag. 13114.Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format ntre orizontalaplanului ocluzal i axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia po ate fi :A.Incluzie cu ax inversat unghi negativ- DAB.Incluzie orizontal- DAC.Incluzie mezio-angular- DAD.Incluzie vertical- DAE.Incluzie axial- NUPag. 13122
23. 23. 15.Din punt de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup Pe lliGregory clasificarea cuprinde 3 clase :A.Clasa I:Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de margineaanterioara ramului mandibular- DAB.Clasa II:jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramuluimandibular- DAC.Clasa III:coroana molarului inclus este total acoperit de ramul mandibular-DAD.Clasa III:coroana molarului inclus situat vestibular este parial acoperit deramul mandibular -NUE.Clasa III:coroana molarului inclus situat lingual nu este total acoperit de ramulmandibular -NUPag. 13316.n general morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minteinclus prin:A.Curbura rdcinilor- DAB.Lungimea rdcinii -DAC.Spaiul periodontal -DAD.Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor- cu ct aceast dimensiune este mai marela nivel cervical cu att este mai uoar extracia- NUE.Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extraciei-NU Pag. 13617.n incluzia dentar, dac ntre molarul de minte i molarul de 12 ani existspaiu: A.Extracia molarului de minte este mult mai dificil -NUB.Extracia molarului de minte este mult mai facil-DA C.Se vor folosi numai elevatoarele -NUD.Se va folosi numai cletele corespunztor- NUE.Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici-NU Pag. 13718.Factori care uureaz odontectomia M3 inferiorsunt: A.Poziia mezio-angular -DAB.Poziia disto-angular -NUC.Clasa II dup Pell i Gregory- NUD.Spaiu parodontal larg- DAE.Os elastic DAPag. 14123
24. 24. 19.Factori care ngreuneaz odontectomia M3 inferiorsunt: A.Poziia mezio-angular- NUB.Poziia disto-angular -DAC.Clasa II dup Pell i Gregory- NUD.Rdcini scurte -NUE.Clasa B dup Pell i Gregory- NUPag. 14120.Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferiorsunt: A.Complicaii septice -DAB.Complicaii trofice -DAC.Complicaii tumorale- DAD.Complicaii mecanice -DAE.Complicaii osoase -NUPag. 14121.Incluzia caninului superior este:A.Mai frecvent la sexul masculin -NUB.Mai frecvent la sexul feminine -DAC.Mai frecvent pe hemiarcada dreapt- NUD.Mai frecvent n poziie vestibular -NUE.Mai frecvent n poziie orizontal- NUPag. 15922.n odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidenteintraoperatorii: A.Deschiderea foselor nazale -DAB.Deschiderea sinusului maxilar- DAC.Luxarea dinilor vecini -DAD.Fractura procesului alveolar- DAE.Sinuzita maxilar odontogenen -NUPag. 16323.Indicaiile redresrii chirurgical-ortodontice a caninilor inclui sunt:A.La pacienii tineri- DAB.n incluzii profunde- NUC.n anomalii de form- NUD.n anomalii de volum- NUE.La adulti-NUPag. 16524
25. 25. 24.n majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori esteconsecina: A.Prezenei unui dinte supranumerar care blocheaz erupiaacestuia -DA B.Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari -DAC.Unei boli intercurente- NUD.Prezenei altor dini inca neerupti pe arcada -NUE.Unor modificri morfologice ale maxilarelor-NU Pag. 16625.Transplantarea caninului inclus const n (pag.166):A.Extracia caninului inclus i introducerea ntr-o alveol nou creat n creasta alveolar- DAB.Extracia pe cale mixt a caninului inclus- NUC.Extracia caninului inclus i introducerea n alveola rmas dup extracia dinteluitemporar-DAD.Extracia pe cale vestibular a caninului inclus- NUE.Repoziionarea chirurgical a dintelui inclus-NU Pag. 16626.Atitudinea terapeutic n incluzia caninilor superiori poate fi radical sau conservatoaren raport cu :A.Poziia incluziei- DAB.Profunzimea incluziei- DAC.Spaiul existent pe arcad -DAD.Vrsta pacientului- DAE.Poziia dinilor antagonisti-NUPag. 16027.Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:A.Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat -DAB.Incluzie vestibular -DAC.Incluzie intermediar sau transversal- DAD.Incluzie joas -NUE.Incluzie nalt -NUPag. 16028.Complicaiile supurative uoare reprezentate de pericoronarita asociat incluziei caninuluisuperior pot evolua spre:A.Rinite supurate -DAB.Tromboflebita sinusului cavernos-NU C.Meningite -NUD.Pericardite -NUE.Septicemie -NUPag. 16025
26. 26. 29.Odontectomia pe cale mixt a caninului superior este indicat n (pag.163):A.Incluziile vestibulo-palatine transversale-DA B.Incluziile nalte- NUC.Incluziile superficiale -NUD.Incluziile complicate- NUE.Incluziile profunde- NUPag. 16330.n redresarea chirurgical-ortodontic a caninului inclus tratamentul cuprinde treietape principale:A.Meninerea sau obinerea spaiului necesar pe arcad -DAB.Descoperirea chirurgical a coroanei i ancorarea dintelui- DAC.Tracionarea lent i progresiv pn la alinierea caninului pe arcad-DA D.Transplantarea dintelui -NUE.Extracia propriu-zis NUPag. 16526
27. 27. 4 .TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE(1, pag. 174- 194)1.Anomaliile anatomice ce indic rezecia apical sunt urmtoarele:A. Calcificri ale canalului cu reacie periapical-DA B. Canale cu curburi accentuate-DAC. Ci false, perforaii ale podelei camerei pulpare-NU D. Obturaia incomplet a canalelor laterale-NUE. Resorbii radiculare externe sau interne-DA Pag.1742.Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt:A. Corticala groas aa cum se ntmpla n cazul molarilor mandibulari-NU B. Dini fr valoare protetic -DAC. Raportul nefavorabil coroan-rdcin care trebuie foarte bine evaluat preoperator-NU D. Fractura radicular verticala-DAE. Pacieni cu imunosupresie-DAPag.1753.Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical:A. Dimensiuni limitate ce ofer acces minim, ceea ce constituie un inconvenient dacapexul sau leziunea periapical sunt dificil de localizat-DA B. Se intervine asupra marginii gingivale libere-NUC. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce duce ladelabrarea lamboului la capete-DAD. Pacientul poate menine o bun igien oral-NU E. Incizie i decolare facile-NUPag.1774.Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidalsunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun-DAB. Tensiunea n lambou este minim-DAC. Sutura interdentar este mai dificil-NUD. Rdcinile dentare sunt vizibile n totalitate-DA E. Igiena orala este mai dificil de meninut-NUPag.17927
28. 28. 5. Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele:A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului-NU B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata-NUC. Colurile lamboului se pot necroza-DAD. Irigaia lamboului poate fi deficitar-DAE. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este subire-DA Pag.1786.Avantajele lamboului gingival in plicsunt: A. Decolarea lamboului estedificil-NUB. Tensiunea asupra lamboului este excesiv-NUC. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NUE. Inseria gingival poate fi modificat dup necesiti-DA Pag.1797.Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor n rezecia apical sunt:A. Incizia se va realiza printr-o miscare ferm i continu-DA B. Incizia trebuie s intersecteze o cavitate dejaexistent-NUC. Inciziile verticale trebuie practicate n convexitile dintre eminenele radiculare-NU D. Baza lamboului trebuie s fie mai ngust dect marginea sa liber-NUE. Lamboul va fi astfel creeat nct s protejeze structurile anatomice de vecintate-DAPag.1808.Decolarea unui lambou se va realiza:A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrri ale lamboului-NU B. Se ncepe decolarea la colurile lamboului-DAC. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun ca parte integrant a lamboului-DAD. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continuaa lamboului -NUE. Decolarea se realizeaz dinspre apical-NUPag.1829.Principii generale in deprtarea lamboului:A. Deprtatorul se va sprijini pe os si niciodat pe lambou-DAB. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NU C. Lamboul nu va fi deprtat in tensiune niciodat-DAD. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument-NUE. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DA Pag.18328
29. 29. 10.In cazul osteotomiei i corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a leziuniiperiapicale se face pe baza:A. Se urmrete relieful corticalei vestibulare-DAB. Cnd corticala osoas este subire, nu se poate explora poziia apexului prin perforareaacesteia cu o sond-NUC. Nu se poate aproxima lungimea rdcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice-NUD. Se poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea acului folosit pentrutratamentul mecanic-DAE. Se poate practica un mic orificiu in cortical, n care se aplic un material radioopac,apoi se face radiografie de control-DAPag.18311.Chiuretajul periapical are ca timpi operatori:A. Se incepe cu chiureta orientat cu convexitatea spre os-NUB. Se detaeaz leziunea progresiv, dup care este ndeprtat n ntregime-DA C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale-DAD. Se recomand trimiterea piesei pentru examen histopatologic- DAE. Pentru diagnostic corect piesa trebuie s fie ct mai fragmentat-NU Pag.18412.Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical propriu-zis):A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm-NUB. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase-NU C. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii-DAD. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)-DAE. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea apexianla toi dinii cu apexurile n leziunea chistic-DAPag.18613.Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat intraoperatorpe cale direct:A. Canale cu secreie persistent-DAB. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic-DA C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare-NUD. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala-DA E. Corp strin pe canal-DAPag.18829
30. 30. 14.Materialele pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s ndeplineascurmtoarele deziderate:A. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular-DA B. S fie biocompatibile-DAC. Sa nu inhibe creterea bacterian-NUD. S fie solubil i stabil volumetric-NU E. S prezinte radioopacitate-DAPag.19015.Complicaiile postoperatorii tardive n rezecia apical sunt:A. Suprainfectarea-NUB. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire-DA C. Hematomul-NUD. Fractura rdcinii-DAE. Hemoragia postoperatorie-NUPag.19316.Accidente intraoperatorii n rezecia apical:A. Leziuni nervoase-DAB. Hemoragie postoperatorie-NUC. Colorarea esuturilor din cauza materialelor de obturaie retrograd-NU D. Necroza osului-NUE. Mobilizarea obturaiei retrograde din cauza cavitii neretentive-NU Pag.19217.Contraindicaiile relative ale rezectiei apicale sunt:A. Fractura radicular vertical-NUB. Corticala vestibular groasa-DAC. Parodontopatie marginal cronic-NU D. Pacieni cu imunosupresie-NUE. Resturi radiculare cu absen marcat de esuturi dure dentare-NU Pag.17518.Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical sunt:A. Simptomatologie clinic specific,prezenta( edem, durere, fistul)-NU B. Dinte nefuncional-NUC. Imagine radiologic lipsit de orice elemente patologice-DAD. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dect cea preexistent-NUE. Semne radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz-NU Pag.17530
31. 31. 19.Lamboul intrasulcular triunghiular este format din:A. O incizie orizontal n anul gingival , completat la cele 2 extremiti cu douinciziiverticale de descrcare-NUB. O incizie orizontal de-a lungul marginii libere gingivale-NUC. O incizie orizontal la distan de marginea gingival liber i dou incizii oblice dedescrcare-NUD. O incizie orizontal n anul gingival continuat de o incizie vertical de descrcare-DAE. O incizie curb, convex spre marginea gingival-NU Pag.17820.n cazul apariiei unei comunicri oro-sinusale sau oro-nazale:A. Se realizeaz suplimentar manevra Valsalva-NUB. Se ncearc explorarea suplimentar a comunicrii-NU C. Se conserv mucoasa sinusal sau nazal-DAD. Nu se continu intervenia-NUE. Se meeaz cavitatea rmas-NUPag.18621.Reacolarea i sutura se realizeaz de regula cu:A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0-DAB. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 -NUC. Cu fir continuu, resorbabil 2-0-NUD. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0-NUE. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0-NUPag.19022.ngrijirile post operatorii dup rezecia apical sunt:A. Dieta din ziua interveniei va fi solid, rece-NUB. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin-DA C. Splatul pe dini este permis din ziua interveniei-NUD. Se evit masticaia pe partea opus zonei operate-NUE. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup intervenie-NU Pag.19323.Accidentele intraoperatorii n rezecia apical:A. Edem-NUB. Leziuni nervoase-DAC. Hemoragie postoperatorie-NUD. Mobilitate excesiv a dintelui-NUE. Necroza osului prin frezaj intempestiv-NU Pag.19231
32. 32. 24.Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop:A. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia, cu meninerearestului coroanei i/sau rdcilor-NUB. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunereaapexului i a leziunii periapicale-NUC. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui dinte-NUD. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice-NUE. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces-DA Pag.19425.Avantajele lamboului gingival in plicsunt: A. Decolarea lamboului este facila-NUB. Tensiunea asupra lamboului nu este excesiv-NUC. Concomitent se poate realiza si gingivectomia-DA D. Accesul si vizibilitatea sunt minime-NUE. Inseria gingival nu poate fi modificat dup necesiti-NU Pag.17926.Decolarea unui lambou se va realiza:A. Cu un decolator ascuit - DAB. Se ncepe decolarea de la baza lamboului-NUC. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun-DAD. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal-NU E. Decolarea se realizeaz dinspre partea orala-NUPag.18227.Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical propriu-zis):A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm-NUB. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la limita geodei osoase-NU C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rdcinii-NUD. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45)-DAE. n cazul unui chist extins la mai muli dini,nu se practic rezecia i sigilareaapexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic-NUPag.18628.Principii generale in deprtarea lamboului:A. Deprtatorul se va sprijini pe lambou-NUB. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente-NU C. Lamboul va fi deprtat in tensiune-NUD. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument-NUE. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia-DA Pag.18332
33. 33. 29.Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical:A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului-NU B. Se intervine asupra marginii gingivale libere -NUC. Incizie si decolare facila-DAD. Pacientul nu poate menine o bun igien oral-NU E. Incizie i decolare dificile-NUPag.17730.Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala constain: A. Bisturiu-DAB. Sindesmotom-NUC. Pensa ciupitor de os-NUD. Chiurete de diferite dimensiuni-DAE. Pensa Kocher-NUPag. 17633
34. 34. 5. TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC(1, pag. 198-220)1.n cazul frenoplastiei n Z inciziile oblice se fac n unghi de:A. 450 - NUB. 900 NUC. 600 DAD. 300 NUE. 150 NUPag.1992. Incizia n cazul frenoplastiei cu vestibuloplastieeste: A. Trapezoidala NUB. La nivelul insertiei alveolare a frenului DA C. n baionet NUD. Tip Pichler NUE. in L NUPag199.3. Frenul lingual este constituit din:A. esut conjunctiv lax NUB. esut fibros NUC. Fibre musculare NUD. Mucoas acoperitoare groasa NUE. esut conjunctiv dens ce poate conine fibre musculare din muchiul genioglosDAPag 2004. Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinaleeste: A. Determinata de fumat NUB. Iritativ-mecanic cronic DAC. Iritativ-mecanic acut NUD. Neoplazic NUE. Idiopatic NUPag 2065. Frenotomia presupune urmatoareaincizie: A. Verticala NUB. Oblic mezial dreapta-NUC. In Z NUD. Transversala, perpendiculara pe fren DAE. In V-NUPag.2066. Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiateste: A. Trapezoidal-NUB. Liniar-NUC. Romboidal-DAD. Triunghiular-NUE. Arcuat-NUpag.20134
35. 35. 7. Vestibuloplastia la mandibul a fost descris pentru prima dat n 1924 de:A. Trauner NUB. MacIntosh NUC. Kazanjian DAD. Obwegesser NUE. Valerian Popescu NUPag 2088. Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentateeste: A. Reducerea marcat a adncimii alveolare NUB. Reducerea marcat a latimii anului vestibular NU C. Insertie joasa a frenurilor NUD. Reducerea marcat a nlimii i/sau limii crestei alveolare, in unele situatii DA E. Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare NUPag.2149. Regularizarea osoas postextracional n extracia alveoloplastic a dintilor egresatiurmarete:A. Micorarea spaiului dintre cele dou creste edentate NUB. Conservarea spaiului dintre cele dou creste edentate NUC. Mrirea spaiului dintre cele dou creste edentate DA D. nlarea crestei edentate NUE. Creterea limii crestei edentate NU Pag.21310. n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand realizarea uneiincizii de descarcare linguale datorit:A. Pericolului lezrii nervului bucal NUB. Pericolul lezrii limbii NUC. Pericolul lezrii arterei faciale NUD. Pericolul lezrii nervului lingual DAE. Pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinatorNUPag 21511. Tuberoplastia se realizeaz n scopul mbuntairii:A. Relaiilor interdentare NUB. nchiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate NU C. nchiderii marginale posterioare a protezelor totale DAD. Ofertei osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase NU E. starii de igiena orala a pacientului NUPag 21712. Incizia care se practic pentru osteotomia torusului palatin este:A. n L NUB. n V NUC. n Z NU35
36. 36. 36D. n H inversat DAE. In W NUPag 218
37. 37. 13. Torusul mandibular este localizat:A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona canin-premolar37 DAB. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo -canin NUC. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molarului 3 NUD. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo -caninNUE. Pe versantul vestibular mandibular uni sau bilateral n zona canin-premolar NU Pag 21914. Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostalse prepar:A. lambouri totale vestibulare NUB. lambouri totale linguale NUC. lambouri pariale vestibulare i linguale DAD. lambouri pariale jugale NUE. lambouri pariale pe coama crestei alveolare NUPag 20915. Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilorlabiale:A. VestibuloplastiaNUB. Frenectomia DAC. Frenoplastia in Z DAD. Tuberoplastia NUE. Frenoplastia cu vestibuloplastie DAPag 198,19916. In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoareleformatiuni anatomice:A. Canalul Wharton DAB. Artera faciala NUC. Vena linguala DAD. Glanda sublingualaNUE. Vena faciala NUPag 20217. Precizai care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie amucoase i fundului de sac vestibular:A. Hiperplazia palatinal NUB. Hiperplazia de proteza DAC. Epulis fissuratum DAD. Epulis granulomatos NUE. Hiperplazie gingivala indusa medicamentosNU Pag.203
38. 38. 18. Fibromatoza tuberozitar se poate dezvolta:A. n plan vertical DAB. n plan sagital NUC. n plan transversal DAD. n ambele planuri DAE. n plan antero-posterior NUPag.20419. n cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru: A. A confirma natura conjunctiv a formaiunii DAB. A infirma evoluia n prile osoase DAC. A infirma evoluia n sinusul maxilarNU D. A exclude prezena unui dinte inclusDAE. A exclude prezena unei formaiuni tumorale DA Pag. 20420. Hiperplazia gingival este caracterizat prin:A. Creterea asimptomatica a gingiei DA B. Creterea rapid a gingiei NUC. Creterea lent i progresiv a gingiei DAD. Creterea localizat sau generalizat a gingiei DAE. Cretere simptomatic a gingiei NU Pag. 20621. Tehnicile de vestibuloplastie la mandibul au ca dezavantaje:A. Modificri postoperatorii ale adncimii anului vestibular din cauzabridelor cicatriciale DAB. Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare NU C. Modificri postoperatorii ale adncimii anului lingual NU D. Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare DAE. Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare NUPag 20822. Incizia iniial n cazul ndeprtrii hiperplaziei gingivale se realizeaz:A. Perpendicular pe festonul gingival NUB. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei NUC. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei DA D. Pn la nivelul periostului DAE. Obligatoriu intereseaz i periostul NUPag 20623. Creasta balant reprezint:A. O zon de hiperplazie cu aspect inflamator NUB. O zon de hiperplazie fr aspect inflamator DAC. Localizat de obicei n zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula DA D. Localizat n zonele frontale dentate NUE. O zon de hipertorfie NUPag 20738
39. 39. 24.Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomand:A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile NUB. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i cea mobil DAC. Raalizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate-NUD. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate NUE. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe NUPag 20825. Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicatcand: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm NUB. La pacieni cu atrofie sever mandibularaNUC. La pacieni cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii-DA D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm-DAE. E.Vestibulul prezinta bride cicatriciale NU Pag 20826. Principiile alveoplastiei sunt:A. Cunoaterea exact a anatomiei zonei DAB. Inciziile se realizeaz pe versanii crestei NUC. Inciziile se realizeaz pe coama crestei fr incizie de descrcare DAD. Dac inciziile de descrcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie s fie mai micadect celelalte laturi NUE. Decolarea lamboului mucoperiostal s fie minim DAPag 21127. Extractia alveoloplastica reprezint o intervenie chirurgicala care:A. Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare DAB. Se realizeaz fr conservarea osului alveolar NU C. Se realizeaz cu conservarea osului alveolar DAD. Impune regularizarea osoas la nivelul suprafeelor neregulate i/sau a septurilorinterradiculare DAE. Se realizeaz fr regularizare osoas NUPag 21128. Exractia alveoloplastica presupune realizare uneiincizii: A.La nivelul festonului gingival DAB.La 1cm de festonul gingival NUC.La nivelul fundului de sac vestibular NUD.La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila NUE.In mucosa mobila NUPag 21129.Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multeori: A.Vestibular la mandibula DAB.Vestibular la maxilar DAC.Oral la maxilar NUD.Central intraosos NUE.Vestibulo-oral NUPag22039
40. 40. 30. LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin:A. Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine NUB. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii palatine DAC. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii palatine DA D. Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatineDAE. Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine NU Pag 21840
41. 41. 6. INFECTII ORO-MAXILO-FACIALE(1, pag. 242-268, 270-288)1. Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-facialeeste: A. Specifica - NUB. Nespecifica -DAC. Mixta -DAD. Compusa doar din germeni anaerobi -NUE. Polimorfa -DAPag. 2422. Infectiile specifice sunt reprezentate de :A. infectiile spatiilor fasciale primare-NUB. infectiile spatiilor fasciale secundare -NUC. supuratiile difuze -NUD. actinomicoza- DAE. supuratiile circumscrise -NUPag. 2463. Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se varealiza: A. per primam -NUB. per secundam -DAC. dupa sutura intradermica -NUD. dupa sutura in planuri anatomice -NUE. Dupa sutra de pozitiePag 2464. Flegmonul este o supuratie difuza incare: A. exista o colectie supurata -NUB. sint prezente sfacele si bule gazoase -DAC. nu este modificata temperatura corporala-NU D. valoarea procalcitoninei este normala -NUE. apare constant poliuria- NUPag. 2455. In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala estedominata: A. de congestia tegumentului -NUB. de febra inalta -NUC. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal-DA D. de dureri intense -DAE. stare generala intens alterata -NU41Pag 247
42. 42. 6. Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se facecu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare -DAB. alveolita postextractionala -NUC. abcesul palatinal -NUD. fibromatozele gingivale localizate -NUE. chistul de maxilar suprainfectat -DAPag. 2477. In infectiile spatiului genian, examenul clinicobiectiveaza: A. tumefactie discreta -NUB. deglutitie imposibila -NUC. tegumente acoperitoare destinse si lucioase-DA D. torticolis -NUE. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier-NU Pag. 2528. Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se facecu: A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide -NUB. abcesul vestibular de la molarul 1 superior -NUC. abcesul spatiului genian - NUD. nevralgiile de trigemen -DAE. pericoronarita molarului 3 inferior-NU Pag. 2569.Flegmonul de planseu bucal poate determina:A. Tromboza septica a sinusurilor craniene-DA B. Meningita septica -DAC. Pareza de facial -NUD. Mediastinita acuta -DAE. Gangrena pulmonara -DAPag.27110.Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele42spatii: A. Laterofaringian -NUB. Infratemporal - DAC. Sinusul maxilar -DAD. Mentonier NUE. Submandibular -DAPag. 27211.Fasciita necrozanta:A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi -DAB. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba -NUC. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna -NUD. Debuteaza cu manifestari clinice specifice -NUE. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta - DAPag. 273
43. 43. 12.Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu: A. Adenopatii cervicale suprainfectate -DAB. Tumori benigne ale glandelor salivare -NUC. Supuratii difuze -DAD. Lipomatoza cervicala -NUE. Tumori maligne suprainfectate- DA43Pag. 27413.Abcesul cerebralA. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene -NUB. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana -NUC. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast-DA D. Tratamentul este specific neurochirurgical -DAE. Evolueaza spre septicemie -NUPag 27614.OsteoperiostitaA. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata -DAB. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita -DAC. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic-NU D. Tratamentul consta in sechestrectomie -NUE. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de apararea organismului -DAPag 28115.Clasificarea osteomielitelor dupa Laskininclude: A. Osteomielite supurate, acute saucornice -DAB. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen-NU C. Osteomielite dupa infectii specifice -DAD. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen-DA E. Osteomielita radionecrotica -NUPag 28216.Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se facecu: A. Tumori benigne osoase -DAB. Infectii nespecifice osoase -NUC. Tumori maligne osoase DAD. Displazia fibroasa -DAE. Supuratii periosoase -DAPag. 28317.Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF:A. Este o infectie contagioasa nespecifica-NU B. Evolueaza in mai multe stadii -DAC. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome -DAD. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice- DAE. Tratamentul este chirurgical- DAPag. 287
44. 44. 18.Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo -faciala,sestabileste: A. In urma examenului clinic -DAB. Pe baza IDR la tuberculina -DAC. Punctie cu inoculare pe medii de cultura-NU D. Examen RMN -NUE. Lavaj bronho-alveolar -NUPag. 28819.Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt:A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational-DA B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate-NUC. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate-DA D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical -DAE. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional-NU Pag 24520. Cauzele supuratiilor spatiului infratemporalsunt: A. Punctii sinusale gresit efectuate - DAB. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori- DAC. Punctii septice la spina Spix -NUD. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier -NUE. Difuzare infectiilor din spatiile vecine -44DA Pag. 25521.Spatiul submandibular este delimitat de :A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos-DA B. Inferior: tegument si platisma -NUC. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian -NU D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter - DAE. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian-DA Pag 25722.Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se facecu: A. Litiaza submandibulara supurata -NUB. Abcesul spatiului submandibular -DAC. Warthonita, periwarthonita -DAD. Tumorile chistice de planseu bucal -DAE. Flegmonul difuz al planseului bucal-DA Pag 25923.Spatiul parafaringian este subimpartit in: A. Spatiul laterofaringian -DAB. Spatiul prevertebral -DAC. Spatiul pterigomaxilar -NUD. Spatiul retrofaringian -DAE. Spatiul pterigomandibular -NUPag 265
45. 45. 24.Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se facecu: A. Flegmonul amigdalian -DAB. Flegmonul pterigomandibular -NUC. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus-DA D. Abcesul planseului bucal -NUE. Tumorile laterofaringiene -DA45Pag 26625.Spatiul retrofaringian este delimitat de: A. Medial: spatiul prevertebral -NUB. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala -DAC. Superior: baza craniului -DAD. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul -NUE. Anterior:peretele posterior al faringelui-DA Pag 26626.Flegmonul planseului bucal:A. Se mai numeste angina Ludwig -DAB. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiulsubmentonier -DAC. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin-NUD. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiuluipterigomandibular-NUE. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurateale molarilor de minte superiori-NU Pag 27027.Adenita acuta supurata se caracterizeazaprin: A.Colectie difuza NUB.Colectie bine delimitata DAC.Prezinta la periferie fenomenul de periadenita DA D.Tegumentele acoperitoare sunt congestive DA E.Starea generala nu este alterata -NUPag 27828.Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se facecu: A. Tumorile de parotida -DAB. Chistul sebaceu supurat -NUC. Abcesul spatiului parotidian -DAD. Artita cronica temporo mandibulara -NUE. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata-NU Pag 278-279
46. 46. 29.Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici:A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri-NU B. Este nedureroasa -DAC. Ganglionii sunt fermi si mobili -DAD. Se insoteste de febra, splenomegalie -NUE. Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM46-NU Pag. 279,28030.Sifilisul tertiarA. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilideB. Se insoteste de adenopatieC. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gomeD. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilorserologicespecificeE. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptaminiPag 287
47. 47. 7. AFECTIUNI DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR(1, pag. 292-308)1. Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este:A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare-NUB. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului-NUC. inferior, reprezentata de osul palatin-NUD. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale-DAE. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului-NU Pag. 2922. Sinusul maxilar:A. este o cavitate anexa a foselor nazale-DA B. se deschide in meatul superior -NUC. se deschide in meatul mijlociu-DAD. se deschide in meatul inferior-NUE. este implicat in apararea imuna nespecifica-DAPag. 2923. Sinusul maxilar:A. este o cavitate anexa a cavitatii orale-NUB. este cavitate de rezonanta pentru fonatie-DAC. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei-DA D. este structura de sustinere a globului ocular-NUE. este o structura compacta-NUPag. 2934. Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este: A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza-NUB. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza-NUC. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili-DA D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat-DA E. formata dintr-un epiteliu de tiprespirator-DAPag. 2935. Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei :A. infectioase-DAB. alergice-DAC. traumatice-NUD. neoplazice-DAE. autoimune-NUPag.29347
48. 48. 6. Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar: A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar-DAB. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare-DAC. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare-DA D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada-NUE. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar-NU Pag. 2937. Sinuzita maxilara de cauza dentara :A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului-NUB. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului-NUC. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului-NUD. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologicedintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar-DA E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala -NUPag. 2948. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. caria dentara simpla-NUB. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale-DA C. candidoza orala-NUD. xerostomia-NUE. lipsa igienei orale-NUPag. 2959. Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale-DAB. deviatia de sept nazal-DAC. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal-DAD. anclavarea dentara-NUE. candidoza orala cronica atrofica-NUPag.29510. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara potfi: A. caria dentara a dintilor maxilari-NUB. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali-NUC. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari-NUD. necroza dentara a dintilor maxilari-NUE. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali-DAPag.29511. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali-DAB. incluzia dentara a caninilor maxilari-NUC. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali-DA D. gingivita cronica-NUE. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari-DA Pag.29548
49. 49. 12. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari-NU B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali-DAC. incluzia caninului maxilar-NUD. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar-DAE. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali-DA Pag.29513. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. obturatii de canal la dintii maxilari-NUB. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali-DAC. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali-DAD. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali-DA E. toate cauzele de mai sus-NUPag 29514. . Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi :A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare-NUB. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali-NUC. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata-DAD. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata-DAE. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv-NU Pag.29515. Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv-DAB. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv-NUC. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare-DA D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei-NUE. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei-DA Pag 29516. In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei fazesuccessive: A. tumor, calor si dolor-NUB. congestiva, catarala si supurata-DAC. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza-NU D. exudativa, de granulare si epitelizare-NUE. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate-NU Pag.29617. In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este: A. congestionata-NUB. hiperplaziata-DAC. atrofiata-NUD. cu formatiuni polipoide si chistice-DA E. profund alterata-DAPag 29649
50. 50. 18. In sinuzitele maxilare cronice reversibileapare: A. scaderea IgA-NUB. cresterea IgA-DAC. scaderea vascozitatea mucusului-NUD. cresterea vascozitatea mucusului-DAE. disparitia partiala sau totala a cililor-DA Pag.29619. In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa:A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara-DA B. disparitia complexelor immune circulante-NUC. lipsa celulelor caliciforme -DAD. fibroza parcelara sau totala-DAE. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala-DA Pag.29620. Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt: A. haemophilus influenzae-NUB. germenii microbieni probiotici-NUC. pneumococii-DAD. colibacilii-DAE. stafilococus aureus-NUPag. 29621. Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt :A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala,fronto - temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului-NUB. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva acapului- DAC. febra 38-39C-NUD. iritatie faringiana-DAE. cacosmie subiectiva-NUPag.29722. Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza insinuzita maxilara cronica de cauza dentara:A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism-NU B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit-NUC. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie-DA D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcatacentral-NUE. marimea si forma sinusurilor maxilare-DAPag. 29723. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu: A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-DAB. sinuzitele maxilare specifice-NUC. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-NU D. sinuzita maxilara alergica-NUE. sinuzita maxilara fungica-NUPag. 29950
51. 51. 24. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face cu: A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica-NUB. sinuzitele maxilare specifice-DAC. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat-DAD. sinuzita maxilara alergica-DA E. sinuzita maxilarafungica-DAPag. 29925. In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua: A. asigurarea drenajului sinuzal-DAB. antibioterapie -DAC. corticoterapie-DAD. indepartarea factorului cauzal-DAE. cura radicala a sinusului maxilar-NUPag 30026. In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua: A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a-NUB. antibioterapie cu macrolide-NUC. antibioterapie cu lincosamide-NUD. corticoterapie-NUE. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului-DAPag.30127. Cura radicala a sinusului maxilar :A. consta in realizarea unei meatotomii-NUB. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara-NUC. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III-NUD. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV-DAE. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale-NUPag.30128. Cura radicala a sinusului maxilar :A. are ca scop crearea unei meatotomii-NUB. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale-NUC. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar-DAD. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal-DAE. are ca scop indepartarea factorului cauzal-NUPag. 30229. Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu dediagnostic: A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat-DAB. scurgere abundenta de secretie purulenta-NUC. halena fetida-NUD. refluarea alimentelor pe fosa nazala-NUE. proba Valsalva pozitiva-DAPag.30351
52. 52. 30. In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7mm, se va tine cont de :A. adancimea vestibului maxilar-NUB. prezenta sau absenta dintilor-DAC. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe-DAD. adancimea boltii palatine-NU E. optiunea chirurgului-DAPag 30452
53. 53. 8. TRAUMATOLOGIE ORO-MAXILO-FACIALA(1, pag. 312-335, 361-369, 379-382,388-394)1.Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilorsunt: A.Corpi strini restani n plag - DAB.Sutura plgii n tensiune DAC.Vrsta pacientului NUD.Plgi zdrobite DAE.Imunosupresia - NUPag.3142.Dup Navarro i colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibul sunt localizate lanivelul: A.Ramului mandibulei - NUB.Condilului mandibular - DAC.Zonei parasimfizare- NUD.Procesului alveolar - NUE.Procesului coronoid - NUPag.3153.Principala cauz a fracturilor de mandibul o constituie:A.Accidentele rutiere - NUB.Agresiunea - DAC.Accidentele sportive - NUD.Accidentele de munc - NUE.Iatrogenia - NUPag.3164.Din punct de vedere biomecanic zonele de rezisten minim ale mandibulei sunt:A.Gaura mentonier - DAB.Simfiza mentonier - NUC.Zona parasimfizar - DAD.Apofiza coronoid - NUE.Unghiul mandibulei - DAPag.3165.Mecanismele de producere a fracturilor de mandibul sunt urmtoarele:A.Flexia - DAB.Presiunea - DAC.Tasarea - DAD.Smulgerea - DAE.Compresia - NUPag.31653
54. 54. 6.Dup numrul liniilor de fractur, fracturile de mandibul se clasificn: A.Unice - DAB.Multiple - NUC.Duble - DAD.Cominutive - DAE.Triple - DAPag.3207.Clasificarea anatomic a fracturilor corpului mandibular este:A.Laterale - DAB.Verticale - NUC.Oblice - NUD.Mediane - DAE.Paramediane - DAPag. 3218.Semnele clinice de ntrerupere a continuitii osoase n fracturile de mandibul sunt:A.Mobilitatea anormal a fragmentelor osoase -DA B.Modificri ale raporturilor de ocluzie - DAC.Edemul prilor moi - NUD.Durere spontan - NUE.Deformri osoase ale etajului inferior al feei -DA Pag.3229.La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenierea focarelor de fractur,se urmresc:A.Puncte dureroase - DAB.Discontinuitatea osoas - DAC.Prezena dinilor pe ambele fragmente fracturate - NUD.Prezena dinilor pe fragmentul distal al mandibulei - NUE.Prezena crepitaiilor osoase - DAPag.322,32310.Fracturile subcondiliene joase bilateraledetermin: A.Ocluzie deschis anterioar - DAB.Inocluzie frontal i lateral de partea afectat -NU C.Ocluzie n doi timpi - NUD.Devierea liniei mediene de partea fracturat -NU E. Ocluzie cap la cap - NUPag.32711.Diagnosticul fracturilor de mandibul se pune pe baza:A.Simptomatologie clinic - DAB.Ortopantomografie - DAC.Computertomografie -DAD.Radiografie n inciden Hirtz - NUE.Radiografie de mandibul n inciden defilat(lateral) -DA Pag.33254
55. 55. 12.Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibulsunt: A.Consolidarea ntrziat - DAB.Consolidarea vicioas - DAC.Pseudartroza - DAD.Supuraii periosoase - NUE.Osteomielita mandibulei - NUPag.33513.n fracturile etajului mijlociu al feei pot fiinteresate: A.Osul maxilar propriu-zis - DAB.Oasele zigomatice - DAC.Osul mandibular - NUD.Oasele palatine - DAE.Apofizele pterigoide - DAPag.36114.Fractura orizontal Le Fort I se mainumete: A.Disjuncie cranio-maxilar joas -NU B.Fractur transversal joas - DAC.Disjuncie cranio-maxilar nalt - NUD.Fractur tip GUERIN - DAE.Fractur WALTHER - NUPag.363,36815. Fractura orizontal Le Fort I intereseaz:A.Apertura piriform - DA B.Creastazigomato-alveolar - DAC.Tuberozitatea maxilar - DAD.Apofizele pterigoide 1/3 medie - NUE.Fosa canin - DAPag.36316.Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt:A.Edem facial important (facies n butoi) NUB.Palparea dureroas retrotuberozitar (semnul Guerin) DAC.Mobilitate anormal a poriunii inferioare a maxilarului n sens transversal DAD.Ocluzie deschis frontal i contacte premature la nivelul molarilor, bilateral NU E.Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral DAPag.36417.Disjuncia cranio-maxilar nalt intereseaz :A.Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale DA B.Peretele inferior al orbitei DAC.Apofiza pterigoid n 1/3 medie NUD.Peretele extern al orbitei DAE.Arcada temporo-zigomatic DAPag.36555
56. 56. 18. Complexul zigomatic este alctuit din :A. Osul malar DAB.Arcada temporo-zigomatic DAC.Marginea inferioar a orbitei DAD.Marginea superioar a orbitei NUE.Podeaua i peretele lateral al orbitei DAPag. 37919.Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexuluizigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic NUB.Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral DAC.Fractura disjuncie de malar DAD.Fractura ,, blow-out a podelei orbitei DAE.Fractura cominutiv DAPag.379,38020.Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt:A.Asimetrie facial prin nfundarea reliefului malar DAB.ntreruperea continuitii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior DAC.Diplopie DAD.Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice NUE.Tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului infraorbital de partea lezata DA Pag.381,38221.Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se recomand urmtoarele tipuride investigaii radiografice:A.Computertomografie DAB.Radiografie n inciden Parma NUC.Ortopantomografie NUD.Radiografie n inciden semiaxial Hirtz DAE. Radiografie de craniu n inciden antero-posterioar(Caldwell) NUPag.32222.Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin:A.Cdere accidental DAB.Accidente de circulaie - DAC.Agresiune uman sau animal DAD.Iatrogenie DAE.Complicaii secundare infecioase NUPag. 38823.Traumatismele dento-alveolare se clasific n:A.Leziuni dentare DAB.Leziuni osoase NUC.Traumatisme ale esuturilor dento-alveolare DA D.Traumatisme ale procesului alveolar DAE.Leziuni ale mucoasei fixe i mobile DAPag.38856
57. 57. 24.Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme anatomo-clinice:A.Fisur coronar DAB.Fisura radiculara NUC.Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare DAD.Fractur radicular DAE.Avulsie dentar NUPag.38825.Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizatprin: A.Coafaj indirect NUB. Coafaj direct DAC.Amputaie vital DAD.Extirpare vital DAE.Extracie dentar NUPag.38926.Traumatismele esuturilor parodontale pot fi:A.Contuzia dentar- NUB.Luxaia cu extruzie DAC.Contuzia parodontal DAD. Avulsia complet DAE.Contuzia coronara NUPag. 39027.n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot adopta urmtoarele atitudiniterapeutice: A.Favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur DAB.Repoziionare imediat manual a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la diniiveciniNUC. Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la diniivecini DAD. Extracia dintelui luxat NUE.Tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat DA Pag.39128.Etapele replantrii dentare sunt:A.Curirea dintelui de detritusuri, naintea replantrii , cu ser fiziologic DAB.Sterilizarea dintelui cu soluii antiseptice NUC.Introducerea manual n alveol n poziie corect DA D.Fixarea dintelui cu o atel semirigid 7-10 zile DA E.Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 sptmni NUPag. 39229. Avantajele imobilizrii dinilor traumatizai prin ligatur hipocraticsunt: A.Asigur o bun imobilizare DAB.Creeaz dificulti n meninerea igienei orale NU C.Permite abordul pentru tratamenul endodonticDAD.Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd extracia lent NUE. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd leziuni ale cementului -NUPag.39357
58. 58. 30.Tehnicile de imobilizare n traumatismele dento-alveolare sunt urmtoarele:A.Gutiere acrilice DAB.Imobilizare rigid intermaxilar NUC.Imobilizare cu srm cu 8( ligatur hipocratic) DAD.inele vestibulo-linguale NUE.Imobilizare semirigida -DAPag.39358
59. 59. 9. CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SICERVICO-FACIALE MAXILARE(1., PAG.402-404, 406-426, 428-433,437-443)1.Chistul branhial:A.Este adenopatie laterocervical-NUB.Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin-NUC.Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical-DAD.Abordul chirurgical este pe cale intraoral-NU E.Poate maligniza-DAPag. 4072.Chistul canalului tireoglos:A. Se mai numete i chistul median al gtului-DAB. Apare numai la copil-NUC. Poate fistuliza tegumentar-DAD. Apare laterocervical, n 1/3 superioar-NUE. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom-DAPag. 4093.Sialochistul:A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor salivare accesorii-DAB. Apare doar la vrstnici-NUC. Apare frecvent la nivelul buzei superioare-NUD. Poate fi localizat si in parotida-DAE. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar-DAPag. 4114.Mucocelul:A. Este o tumor malign-NUB. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale-DA C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale-NUD. Consistenta este fluctuenta-DAE. Este foarte dureros la palpare-NUPag. 4115.Ranula:A. Cel mai frecvent tip este cel n bisac-NUB. Este situat totdeauna pe linia median-NUC. Se poate perfora spontan-DAD. Se suprainfecteaz frecvent-NUE. Varianta n bisac are forma unei clepsidre -DAPag. 41359
60. 60. 6.Chistul sebaceu:A. Are originea n celulele adipoase din derm-NUB. Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare-NUC. i are originea la nivelul foliculului pilos-DAD. Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale-DAE. Cavitatea chistic este umplut de sebum-DA Pag. 4147.In functie de localizare diagnosticul diferenial al chistului sebaceu se facecu: A. Chistul dermoid -DAB. Tumori benigne parotidiene-DAC. Limfangiomul chistic -NUD. Chistul canalului tireoglos-DAE. Ranula in bisac -NUPag. 4158.Epulis fissuratum:A. Este o tumor malign a cavitii orale-NU B. Apare la purtatorii de proteza mobila-DA C. Se localizeaza pe mucoasa jugala-NUD. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic-DAE. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne-DA Pag. 4179.Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie:A. Este localizat doar la nivelul limbii -NUB. Apare la purttorii de proteze mobile incorect adaptate-DAC. Este intalnita predominant la brbai-NUD. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect debroboane-DAE. Uneori este necesara extirparea chirurgicala -DAPag 417,41810.Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este cunoscut sisub denumirea de:A. Epulis Fibros-NUB. Epulis granulomatos-NUC. Epulis angiogranulomatos-NUD. Botriomicom-DAE. Hiperplazie papilomatoasa-NUPag. 41811.Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se facecu: A.Fibromul osifiant periferic DAB.Papilomul mucoasei orale NUC.Fibromul mucoasei orale NUD.Granulomul periferic cu celule gigante DAE.Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare-DAPag 42060
61. 61. 12.Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu:A. Granulomul piogen gingival-DA B. Chistul de eruptie-NUC. Papilomul -NUD. Granulomul periferic cu celule gigante-DAE. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare n perioada de debut-DA Pag. 42113.Granulomul periferic cu celule gigante:A. Este asociat cu hipeparatiroidismul-NU B. Este prevalent la sexul masculin-NUC. Apare mai frecvent la virste tinere-NU D. Este localizat palatinal-NUE. Se mai numeste epulis cu celule gigante-DA Pag. 42114.Granulomul congenital(epulisulcongenital): A. Este o leziune frecvent-NUB. Afecteaz adesea sexul masculin-NUC. Apare la nivelul mucoasei jugale-NUD. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta alveolara maxilara,paramedian -DAE. Poate fi necesar extirparea chirurgical precoce-DA Pag. 42315.Papilomul este:A. proliferare tumorala maligna-NUB. proliferare celulara fibroblastica benigna-NUC. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului-DA D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului-NU E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale-NUPag. 42516.Papilomul:A. Are drept cauza probabila infecia cu HPV-DAB. Are ntotdeauna consisten ferm-NUC. Obinuit, este pediculat-DA D. Are culoare albstruie-NUE. Poate aprea la orice vrst-DAPag. 42517. FibromulA. Nu are o frecven crescut ntre tumorile benigne ale cavitii orale -NUB. Este cea mai frecvent tumor benign din cavitatea oral-DAC. Apare doar la brbai-NUD. Apare la orice varsta-DAE. Dimensiunie sunt, de regul, mai mari de 2 cm-NUPag. 42861
62. 62. 18.Diagnosticul diferenial al fibromului se face cu:A. Melanomul cavitii orale-NU B. Granulomul piogen-DAC. Papilomul mucoasei orale-DA D. Mucocelul-NUE. Ranula-NUPag. 42919.Tratamentul fibroamelor const n:A. Radioterapie-NUB. Chimioterapie-NUC. Radioterapie i chimioterapie-NUD. Extirpare chirurgical n totalitate-DAE. Cauterizare -NUPag. 42920.Fibromatoza gingival:A. Este congenital-NU B. Este ereditar-DAC. Are cauz traumatic-NUD. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie-NUE. Tratamentul este chirurgical-DAPag. 43021.Lipomul:A. Este o tumor malign-NUB. Este un sarcom-NUC. Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial-NU D. Apare mai frecvent la persoanele obeze-DAE. Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale-DA Pag. 43122.Lipomul se localizeaza:A. Pe trunchi si membre -DAB. Frecvent oral - NUC. LA nivel cervico facial-DAD. Mai rar oral DAE. In derm -NUPag. 43123.Sindromul Madelung:A. Dezvoltare localizat a unor lipoame cervicale-NUB. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala-DA C. Este uor de tratat chirurgical datorit caracterului localizat-NUD. Este dificil de tratat chirurgical datorit caracterului difuz-DAE. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive-DAPag. 43262
63. 63. 24.Schwannomul:A. Este o tumor benign-DAB. Are originea n celulele Schwann-DAC. Este congenital-NUD. Apare numai la vrstnici-NUE. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical-NU Pag. 43325.Clasificarea actual a leziunilor vasculare benigne cuprinde:A. Hemangioamele-DAB. Angiosarcoamele-NUC. Fibrosarcoamele-NUD. Malformaiile vasculare-DAE. Malformaiile limfatice (limfangoamele)-DA Pag. 43726.Hemangiomul:A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1)-NUB. Sunt rar localizate n teritoriul oro-maxilo-facial-NUC. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere-DA D. Este cea mai frecvent tumor din perioada copilriei-DAE. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent-NU Pag 43827.Tratamentul hemangioamelor poate constan: A. Pansament modelant-NUB. Scleroterapie-DAC. Producerea de sngerri-NUD. Radioterapie-DAE. Dispensarizare-DAPag. 43928.Malformaiile vasculare:A. Sunt prezente la natere i persist toat viaa-DA B. Au ntotdeauna flux crescut-NUC. Au ntotdeauna flux sczut-NUD. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut-DAE. Malformaiile capilare au flux sczut-DA Pag. 43929.Sindromul Sturge-Weber:A. Afeciune tip hamartom-DAB. Are si manifestri neurologice-DAC. Sunt doar leziuni de tip capilar-NUD. Sunt leziuni strict tegumentare-NU E. Sunt leziuni strict mucozale-NUPag. 44163
64. 64. 30.Limfangiomul:A. Apare excepional n teritoriul oro-maxilo-facial-NUB. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare ale limbii-DAC. Evoluia este rapid-NUD. Tratamentul este ntotdeauna chirurgical-NUE. Raspund la tratament sclerozant -NU Pag. 44364
65. 65. 10. CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR MAXILARE(1,pag.450-471, 474-485,488-510,512-517)1.Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parteurmatoarele: A.keratochistul odontogen-DAB.chistul nazo-palatin-NUC.chistul gingival al adultului-DA D.chistul rezidual-NUE.defectul osos Stafne-NUPag.4502.Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiatde: A.chistul folicular-NUB.ameloblastomul-DAC.mixomul odontogen-DAD.chistul parodontal lateral-NUE.chistul residual-NUPag.4533.Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiatde: A.chistul folicular-DAB.tumora odontogena adenomatoida-DAC.ameloblastomul si fibromul ameloblastic-DA D.mixomul odontogen-NUE.malformatiile arterio-venoase osoase central-NU Pag.4534.Chistul folicular:A.apare frecvent la nivelul oaselor maxilare-DAB.reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare-DAC.apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei-DAD.nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus-NUE.afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin-NUPag.4565.Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene facparte: A.chistul nazo-palatin-DAB.chistul median palatinal-DAC.chistul nazo-labial-DAD.chistul radicular-NUE.chistul osos anevrismal-NUPag.45065
66. 66. 6.Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate facecu: A.chistul radicular lateral-DAB.chistul folicular-DACkeratochistul odontogen primordial-DA D.ameloblastomul-NUE.fibromul ameloblastic-NU Pag.4607.Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate facecu: A.chistul parodontal lateral-DAB.keratochistul odontogen primordial-DAC.parodontopatia marginala cronica profunda-DA D.ameloblastomul-NUE.fibromul ameloblastic-NU Pag.4708.Dintre tumorile epiteliului odontogen facparte: A.ameloblastomul-DAB.tumora odontogena scuamoasa-DAC.tumora odontogena epiteliala calcificata-DA D.fibromul ameloblastic-NUE.odontoameloblastomul-NUPag.4749.Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu odontogen inclusfac parte:A.fibromul odontogen-DAB.mixomul odontogen-DAC.cementoblastomul-DAD.ameloblastomul-NUE.odontoameloblastomu-NUPag.47410.Ameloblastomul intraosos solid saumultichistic: A.poate aparea la orice varsta-DAB.exceptional la copii sub 10 ani-DAC.afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin-DAD.la maxilar sunt mai frecvente-NUE.initial tumora este simptomatica-NUPag.47411.Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care celemai frecvente sunt:A.formal foliculara-DAB.forma plexiforma-DAC.forma acantomatoasa-NUD.forma desmoplastica-NUE.forma bazocelulara-NUPag.47566
67. 67. 12.Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate facecu: A.hiperplazii epulis like-DAB.tumori benigne gingivale-DAC.forme de debut ale tumorilor maligne gingivale-DAD.tumori maligne endoosoase-NUE.tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa-NUPag.48213.Tumora odontogena calcificata:A.este o tumora rara-DAB.se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare-DA C.localizarea cea mai frecventa este la mandibula-DAD.afecteaza in special copiii-NUE.clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida,dureroasa-NUPag.48314.Fibromul ameloblastic:A.apare in special la pacienti tineri-DAB.mai frecvent la sexul feminin-NUC.localizarea predilecta este la maxilar-NUD.este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni-DA E.nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase-NUPag.48315.Odontomul:A.este o tumora odontogena relativ frecventa-DAB.combina elemente epiteliale si ectomezenchimale-DA C.prezinta doua forme anatomo-clinice-DAD.forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara aavea configuratia unui dinte-NUE.mai frecvent la mandibula decat la maxilar-NU Pag.48416.Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate facecu: A.osteomul-DAB.perlele de smalt-DAC.corpi straini intraososi-DAD.ameloblastomul-NUE.chistul radicular-NUPag.48517.Fibromul odontogen central:A.este o tumora frecventa-NUB.rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur-DA C.poate fi prezenta la orice varsta-DAD.se localizeaza mai frecvent la maxilar-NUE.leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte-NUPag.48867
68. 68. 18.Tumora odontogena cu celulegranulare: A.este extreme de rara-DAB.apare la adulti in general peste 40 de ani-DAC.se localiizeaza in special in regiunea premolara sau molara-DA D.initial sunt leziuni simptomatice,dureroase-NUE.pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata-NU Pag.48919.Mixomul odontogen:A.este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar-DA B.apar si la nivelul oaselor lungi-DAC.clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor-DA D.apar mai frecvent intre 20-45 de ani-NUE.se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei-NU Pag.49020.Cementoblastomul:A.apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani-DA B.afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare-NUC.se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza-DA D.mucoasa acoperitoare este modificata-NUE.dintele implicat este mobil si nu ramane vital-NU Pag.49221.Osteoblastomul:A.este o tumora benigna osoasa-DAB.este derivata din osteoclaste-NUC.are incidenta scazuta-DAD.apare mai frecvent la mandibula-DAE.afecteaza mai frecvent persoanele tinere-DA Pag.49722.Torusul mandibular:A.este o exostoza-DAB.se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului mandibular-NUC.afecteaza mai frecvent sexul masculin-DAD.sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism-DAE.dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat-NU Pag.50523.Boala Paget:A.caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa-DAB.etiologie bine stabilita-NUC.apare in special la persoane de peste 40 de ani-DAD.apare mai frecvent la sexul masculin-DAE.intereseaza doar oasele viscerocraniului-NUPag.51568
69. 69. 24.In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fiurmatoarele: A.subfebrilitate-DAB.scadere in greutate-DAC.exoftalmie-DAD.pancitopenie-DAE.anizocorie-NUPag.51425.Urmatoarele entitati sunt chisturiinflamatorii: A.chistul radicular -DAB.keratochistul odontogen-NUC.chistul gingival-NUD.chistul parodontal lateral-NUE.chistul follicular-NUPag.45026.Urmatoarele entitati sunt chisturineodontogene: A.chistul globulomaxilar-DAB.chistul gingival al adultului-NU C.chistul folicular-NUD.chistul de eruptie-NUE.chistul rezidual-NUPag.45027.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliuluiodontogen: A.ameloblastomul-DAB.fibromul ameloblastic-NUC.odontoameloblastomul-NUD.cementoblastomul-NUE.mixomul odontogen-NUPag.47428.Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixteodontogene: A.fibromul ameloblastic-DAB.ameloblastomul-NUC.tumora odontogena calcificata-NUD.cementoblastomul-NUE.mixomul odontogen-NUPag.47429.In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene facparte: A.osteopetroza-DAB.osteomul-NUC.condromul-NUD.osteocondromu-lNUE.torusuri-NUPag.49369
70. 70. 30.Tumora odontogena adenomatoida:A.mai este numita si tumora celor doua treimi -DAB.de cele mai multe ori tumora este de mari