Nr. 2. Un numér : 25 bani Vineri, 3 (15) Ianuar 1875

MONITORUL OFICIALf/A9 ,

01.130NA4%fE :

Pe an, 3 6 lei ;/Etérie lunI, 2 0 lei(1 Ianuar ¡i 1 luliu).

AL ROMA NIEI

UNUNClURI :Linia de 30 Mere, 30 de b'a:ni;

Inserarea 2a qi, mai departe,20b.

Pretul publicatiunilor judiciare,in materie civi1 i comerciali,

16 bani

DIRECTILJNEA; STRADA GERMANA, CURTEA SERBANNODA

Serisorile neframate se refusei

Insertii i reelame, 60 b. Thais;inserarea 2s qimai departe, 30 bani Hui&

Anuneiurile se primese i cu anul.

SUMAR. '

PARTEA OFICIALA. -Deerete. Preseur-tare de decret.

PARTEA NEOFICIALA.- Cronieti.- Pre-sidentia consiliului de minitri. - Depqi tele-grafice. - qedinta AdunArei deputatilor din 18Deeembre 1874.

Anunciuri ministeriale, judiciare, administra-tive $ i particulare.

PARTEA OFICIALABucurefti, 2 lanuar 1875.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnezeu si vointa na-

tionalä, Domn al Ronikilor,La tori de farei viitori, seinátate ;Asupra raportului ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departamen-tul de interne, No. 23,070, prin careNi se supune la sanctiune legea vo-tatä de Adunarea generald a Ro-

pentru deschiderea unui cre-dit estraorclinar de 188,906 leT, 9 9bani, asupra esercitiului curent;

In puterea art. 93 din Constitu-tiune

Am decretati decretdm, am pro-mulgat i promulgdm ;

LEGE.Art. I. Se deschide D-luT minis-

tru de interne creditele urmdtoare :Lei b.

3,500 - pentru confectionarea a 50 co-jóce de santinelI si 50 pe-rechi sosoni, necesare pentruClkasii care escort curselepostale.

841 11 pentru despAgubirea celor indrept de valoarea gropurilorperdnte de conductorul I. Di-mitrescu.

13,338 76 pentru plata de progoaue.5.341 35 spre a se plAti restul ce se

cuvine D-lui Dobre Nicolae,

Lei b.

intreprenorul clAdirei came-rilor din partea dreaptg a lo-calului ministernlni de in-terne externe.

704 40 spre a se putea Odd D-lulN. Greceanu, costul a 6 stik-beni lemne de foe predati lapenitenciarul Bun-00, in a-nul 1870, cu dobkda legalgprinA la 20 Ianuar 1875, sicholttie.l de judecath.

165.181 37 spre a se da comunelor Bu-curesti si Iasi ca ajutor lacheltuelele intretinerei ser-gentilor de orase, conform art.114 din legea cómunale, peanul 1874, socotit de la datapromulggrei sus zisei legi.

Art. II. Aceste credite, care in to-tal facti una sutd opt-zeci si opt miinod sute sease leT, nod-ze cY si nodbanT , se vor acoperi din resurselegenerale ale budgetului esercitiuluianului 1874.

Aceastd lege s'a votat de Adu-narea deputatilor, in sedinta din 7Decembre 1874, i s'a adoptat cumajoritate de cinci-zeci voturi con-tra a zece.

Presedinte, Dimitrie Ghica.Secretar, Petra Milo.

Facem cunoscut i ordondm calegea de fatd sd fie investitg. CU si-giliul Statului i publican, prin

oficial.Dan in Bucuresti, la 19 Decem-

bre 1874.CAROL.

Ministru secretar de Ministru seeretar deStat la departamentul Stat la departamentalde interne, de justitie,

L. Catargi. AI. Lahovari.No. 2,159.

CAROL I,Prin gratia lui Dumnezeu si vointa na-

tionan, Domn al Romkilor,La top: ciefa rci ¡r?i viitori, ntitate ;Asupra raportului ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departamen-tul de interne, CU No. 23,436;

Vezènd jurnalul consiliului minis-trilor, cu No. 5 ;

Pe temeiul art. i din legea maxi-mului taxAor comunale,

Am decretat i decretdm :Art. I. Comuna rurald Felioara,

din judetul Neamtu, este autorisatäa percepe taxele urmdtoare :Lei b.

1 - de la vadra bere adusl sau fabrica-tä" in comunä.

16 de la un estract de pe un act denastere, poste taxa esistentit de 84liani; ear in total un leu.

Acéstg tax 6. de maT sus se va per-cepe numai dad se va cere aseme-Ilea act.

50 de la negociantii ambulanti in zi-lele de Org, iarmaroc sanpe zi.

Art. Il. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste insdrcinat cu esecutarea aces-tui decret.

Ministru seeretar deStat la departamentulde interne,

L. Catargi.

CAROL.

No. 2,165,

CAROL I,Prin gratia lui Dumnezeu si vointa na-

tional6 Domn al Romkilor,La topi de fará si viitori, satatate;Asupra raportului ministrului Nos-

www.dacoromanica.ro

18 Muuitorul-ofieial al Romgaiel 3 (15) Iammr 18/5

tru secretar de Stat la departamen-tul de interne, CU No. 23,437;

Vezend jurnaluI consiliului de mi-nistri, cu No. 2;

Pe temeiul art. i din legea maxi-mului taxelor comunale ,

Am decretat si decretgmArt. r. Comuna urbang Vasluiu,

din judetul Vasluiu, este autorizatg apercepe taxele urmAtoare :

Lei bani- 1 o- 15- 10- 20

2- 5- 5

1 -- 5- 105 -

20 -- 15

1_

de ocaua ulei de tot felul.de ocaua de unt-de-lemn adusin ori co fel de vase.de ocaua zahar.de la ocaua cafes.de la ocaua orez.do la ocaua piper.de la ocaua fructe, precum : por-tocale, liImi, chitre, struguride Malaga , stafide, smochine,rodii, castane, migdale si cur-male.de ocaua icre negre i icre de

de ocaua mäsline.do ocaua scrobealil albä'.de la panorame, diorame si es-pos4ii de animale, pe zi.de la teatruri si ori ce repre-sentE4ii, pe zi.de titiatul unei oi si capre.de la ocaua bomboane.

Art. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste insgrcinat cu esecutarea aces-tui decret.

Dat ii Bucuresti, la 2 i Decernbre1874.

CAROL.Ministru secretar de Stat

la departamentul de interne,L. Catargi. No. 2,166.

CAROL I,

Prin gratia lui Dumnezeu si voin0Domn al Romänilor,

La tori de fao viitori, sanátate ;Asupra raportului ministrului Nos-

tru secretar de Stat la clepartamen-tul de interne, cu No. 23,438;

Vezend jurnalul consiliului de mi-nistri, cu No. 4 ;

Pe temeiul art. r din legea maxi-mului taxelor comunale,

Am decretat i decretgmArt. I. Comuna urbang. Husi, din

judetul Fdlciu, este autorizatg a per-cepe taxele urmätoare

Lei baniocaua ulei do kit fold, poste

taxa esiktentit de 51) ant!; ear intotal zdce baui. .

5 (le walla- ant-de-learn adus. inori ce fel de vase, poste taxaesistentit de 10 bani; ear in to-tal 15 bani.- 5 de ocaua zahär, peste taxa esi-stentä de 5 bani ; ear in total10 bani.

- 10 de ocaua cafes, peste taxa esi-stentä de 10 bani; ear in total20 band,- 2 de ocaua orez.

5 de ocaua piper.- 2 de .ocama -fructe, precum : por-tocale,- lämäi; chitre, struguride Malaga, stafide, smochine,rodii, castane, migdale si cur-male.

4 de ocaua icre rosii.- 2 de ocaua. miisline.- 10 de duzina cutii mari cu chibri-

turi.:) de duzina cutii miei cu chibri-

turi.- 40 de la suta de lei in sus din pre-

tul unei vite co se vinde inzilele de tärg, bAlciu sau iar-maroc, peste taxa esistentA de60 bani ; ear in total un leu.

Art. II. Ministrul Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste insärcinat cu esecutarea acestuidecret.

Dat in Bucuresti, la 2 I Decembre1874. CAROL.

Ministru secretar de- Statla departamentul do interne,

L. Catargi. No. 2,167.

CAROL I,Prin grAia lui Dumnezeu si voina no-

ponalä, Domn al RomAnilor,La to0 de fa i viitori, sanatate;Asupra rap ortului ministrului Nos-

tru secretar de Stat la departamen-tul de interne, CU No. 2 3,4 3 9 ;

Vezend jurnalul consiliului de mi-nistri, CU No. 3;

Pe temeiul art. i din legea maxi-mului taxelor comunale,

Am clecretat i decretgrnArt. I. Comuna urbang Odobesti,

din judetul Putna, este autorizatä apercepe taxele urmätoare

Lei bani- 30 de la vadra viu non, desfiiun-

du-se taxa esistentä.5 de vadra spirt si rachin de ori

co fel, pentru fie care grad, du-pg, alcoolmetru lui Vaguer,la temperatura de 14 grade,desfiinländu-se taxa ésistentä.

Art. II. Ministru Nostru secretarde Stat la departamentul de interneeste insgrcinat cu csecutarea acestuidecret.

Dat in Bucuresti, la 2 1 Decembre1874. CAROL.

Ministru secretor de Statla derartamentul de interne,

L. Catargi. No. 2,168.

Prin decret cu No. 27 18 7, din 28Decembre 1874, clupä propunereafácutg prin raport de D. ministrusecretar de Stat la departamentulagriculturei, comertului si lucrgrilorpublice , sunt nutniti:

D. locotenent Al. I. Manu, comi-sar politienesc clasa I la gara Sla-tina, cu retributiunea de le 200mensual, prevezutg prin budget.

D. cdpitan Voenescu, in aceeasicualitate la gara Severin, cu retri-butiunea mensualg de lei 150.

D. Petre I. Cartian, comisar po-litienesc clasa II la gara Vercioro-va, cu aceeasi retributiune.

D. Ión Bgrcan, in aceeasi cuali-tate la gara Filiasi, cu aceeasi re-tribuOune.

D. Nicolae Chintescu, in aceeasicualitate la gara Craiova, cu aceeasiretributiune.

D. N. I. Moraru, in aceeasi cua-litate la statia Chitila, cu aceeasi re-tributiune.

Retributiunile arötate ad se vorpläti pe ziva de i Ianuar 1875din alocatiunile budgetare.

PARTE A NEOFICIALABucuresti, 2 lanuar 1875.

Mercuri, zioa de anul nou, M. S. Dom-nitorul, inconjurat de casa Sa civillt si mi-litarA, a asistat la eficiul divin ce s'a ce-lebrat la 10 si jumUate ore de diminealacu ocaziunea-._ sintului Basiliu in bisericaMitropollei1fa0 fiind D-nii ministrii, inal-tele corpuri ofiOri de tóte gadele.

Dupä, servicial divin , I. S. Domnitorulmers in apartamentele In. P. S. S. Mi-

tropolitului-Primat, unde a primitinaltului der.

Malt Prea SAIAia Sa; cu aceastit ocazi-line, a rostit urmätorul cuv6nt :

Maria Ta ,

« Clerul, impreund cu poporill Ro-mgn, astepta cu nerndare 4iva so-

www.dacoromanica.ro

3 (151 lanuar 1875 Monitorul oficial al Romaniei [ 9- -

lemnd a anuluT manifesta addncarecunostintä i multumire pentru

si pacea de care se bucurdastäzi tara intreagd, si mai cu seamd,pentru sentimentele patriotice cenutriti pentru prosperitatea i maxi-rea natiunei intregi, fdcnd sa i sedea in zilele Mdriei-Tale tot ce con-cordd cu aspiratiunile nationale atdtpe tdrdmul iconomic, cdt i pe celpolitic, puind in mdnele sale cel maiputernic mijloc de progres i imbu-nadtire a conditiilor sociale.

Drept aceea, Prea Indltate Do-amne, venim, cu ocasiunea anuluinou, a depune la picioarele tronului

omagele i devotamen-tul supunerei, iubirei i dragosteiclerului si a poporului, rugänd pecel A-Tot-Puternic sd Ve ddruiascdani indelungati pe scaunul ce dom-niti ; ear Märiei Sale Doamnei, Au-gustei noastre Suverane, modelulvirtutei si al pieatei, trimitd binecuvdntarea Sa ani multi si fericiti.Tot de o data uram i guvernuluiMdriei Tale curagiu i putere a selupta cu greutdtile ce'l incongioard.

SA traiasca Mdria Ta,SA trAiascA. Mdria Sa Doamna.

A/Aria So Domuitorul a respuns :

halt Prea Sfinte Peirinte,Ve multumesc din initra pentru

simtimintele ce'Mi exprimati in nu-mele clerului ; primiti din partea Meaurdrile cele mai cd1cluroase pentruanul nou, i ve rog a indlta rugicAtre A-Tot-Puternicul, spre a a-trage binecuvèntarea CeruluT asu-pra scumpei noastre tdri.

Ve urez la toti ani mui i fe-ricift.

M. S. Domnitorul , plecand de la In. P.S. S. Mitropolitul-Primat , a trecut inain-tea frontului trupelor, , compuse din detit-eamente din tote corpurile. garnizonei, careeran ineirate in curtea Mitropoliei , uran-du-le mu4i ani, la care trUpele au respunsprin entuziaste strigari de : & traiaecaMaria &z. --

La Palat, M.M. L.L. Domuul ei Doamnaan bine-voit a primi felicitatinnile D-lorminietri ei a caselor Lor civile i militare.

Dula aceasta , Inaltimele Lor au bine-voit a primi deputatinnea birjarilor dincapita, care, dupit vechiul obiCei, au pre-

zentat Mariilor Lor o adresa de felicitareimpreuna on panea ei sarea traditionalä.

In seara acestei zile a fost balul Curtii.La orele 1T, M.M. L.L. Domnul ei Doamnaau intrat in sala Trounlui, de unde au tre-cut prin cele alte saloane , adresand pre-tutindeni cuvinte gratioase celor mai multidin doamne ei domni

La aceastä serbare an asistat D-.nii mi-nistri, corpul diplomatic, numeroei repre-zentanti din ambele Adunari leginitoare,inaltele curti de casatiune ei de cornpturI,curtile i tribunalele, consiliul municipal,functionarii superiori i sefi de serviciuai diferitelor ramuri ale administratiunilorpnblice. Armata, proprietatea ei comerciul'ei aveau asemenea numeroei reprezentanti.

Dantul s'a deschis pe la orele 111/2 j afost din cele mai animate.

Dupa supeu, care s'a servit la ora 1 insala cea mare de pränzit, L I. L. L. Dom-nul i Doamna au bine-voit a primi fell-citatiutile de anul nou din partea invita-

Balul s'a sfäreit prin un cotilion, cares'a prelungit pana, la orele 4 dimineata.

Presidentia consilinlni

La cea de acum ocasiune á anu-lui nou, M. M. L.L. Domnul i Doam-na, priiminci urdrile de prosperitatece s'au grdbit a Le adresa Inaltulcler, tot't functionarii Statului, D-niiagenti ai Wei in strdinètate, cum sicetdtenH in de obste, insdrcineazd peD. ministru-presedinte sd exprimeviele lor multdmiri,-ata inaltului ckr,cdt §i tutulor persoanelor care, prinscris i prin presentare la Palat, aumanifestat sentimentele lor de de-votament, tot d'auna cdlduroase pen-tru Mdriele Lor.

DEPESI TELEGRAFICE.(erviciul privet al Monitorului oficial.)

Praga, 12 Ianuar. - Moetenitorii repo-satului Elector de Hesse-Cassel au consim-tit la tractatul pentrn cesiunea acestui te-ritoriu. caträ Prusia.

Berlin, 12 Ianuar. - Reichstag a adop-tat proiectul asupra radical-0i gloatelor.vermil a declarat cä acest proiect nu are deloc vr'un scop provocator.

Versailles, 12 Ianuar. - Propunerea fa-cattt in Adunare de Changarnier de a intraindata in desbaterea legilor constitutionales'a respins in unanimitate. Se aeteapta odeclaratiune din partea Cabinetului cami-nistril remand provisor la putere.

0 proclamatinne a lui Deratqlos zice

ca ei pare mu. ca Don Alfonso a consimti ta fi instrumentul revolutiunei; el, Don Callos , reprezinta singur legitimitatea careva wide revolutiunea.

ADUN .1 REA DE 1)1.5 ATILOR.

SESIUNEA ORDINARA.

Sedinta de la 18 Deeembre 1874.

Presidentia D-lui preeedinte DimitrieGr. Ghicha, asistat de D-nii secretari G.Caruso, St. Fälcoianu ei P.

(Urmare.)

D. vice-prepainte C. Nani ocnpä foto-liul presidentiei.

D. ministru enitelor i instructinniipublice. D-lor deputati, in fata unui dis-curs tinut de un deputat cu o lunga espe-rienta de parlamentarism ca D. Ionescu ,

'mi vine greu .sa zic ceea ce.am do zis ,

dar trebue el o zic Oare parlamentaris-mul la noi nu este alt-ceva de cat artade a interverti lucrurile ? de a trece. ala-:turea cu adevrul ? de a intrebuinta timpiil§i cuvintele pompoase pentru a ajunge laalt resultat de cat läinurirea ei deslegareaesacta a Cestiunilor ? - Dad, ar fi aea,Domnilor, attinci dupa parerea mea ori-cine intrebuinteaza, taleutul säu la aseme-nea lucruri, strica, sistemul constitutio-nale.

Nu este bine ca prin budgete rectifica-tive sä desfiintam interuate, eacä resnma-tullungului i violentului discurs alIonescu. Dar de ce a mai tinut acest dis-curs ? Cad tot discursul D-sale este afa:din chestie.

Nu se desfiinteaza, Domnii mei, nici uninternat, nu a trecut prin capul guvernu-lui nici o data a le desfiinta en ocasiuneabudgetelor rectificative. Nu este esact ca,daca se va vota acest budget rectificativ,la 1 Ianuar , cum zice D-nu Ionescu , sevor da elevii afara'din internate. Nu se leanici unuia bursa care o are.

D. Ionesen. Ceru cuvintul.D. ministru candor. Declar hied o

data cit nu se da, afaril absolut nimeni.Astazistarea internatelor o presint in bud-get aea cum exista si nu schimb nimic dinceea ce gäsese astilzi; prin urmare, ori-ceargumente infrumusetate despre impor-tanta internatelor trebue sit nu le tinem inseamä pentru 'scum, fiind ca nu atiug pun-tul in discutiune. Alta ar fi daca voiti säsporiti nnmärul elevilor in internate ; n-tunci puteti vota in modul cum ziceD.Ionescu, adica sa, se mantilla cifra ; en altocuvinte, cifra din budgetul pe 1875 nucorespunde realitatei ati prevazut pent' uinternatul din Ihsi d. e. o suta elevi, darastazi nu aunt do cat 40 0 prin urmare, 8luni din anal 1875. Tor fi tot numai 40,aei a trecut ineeputnl anului seolar, undo

www.dacoromanica.ro

20 Monitorul oficial al Romitniei

taa mai pot primi busied in internate.Yoii insl sit fie mai multi elevi ? atunciman ineti cifra din balget ; aceasta va in-semna : Camera doreste ea ocasia budge-tului rectiticativ sit se primeascl, prin de-rogare la lege, mai multi elevi in inter-nat cu incepere de la 1 Ianuar 1875 sisa nu se treacA suma la econ mii, nici sAse distribue in burse fie in tarA fie in strA-inAtate. Ast-fel presentatit cestiunea, mAsileste a 0 face declaratiunea de principiupe care nu din vre o temere nu o filcusemla inceput, ci nu o fAcusem, fiind-cA atuncinu era rn chestie , declaratiunea el suntcontra internatelor la liecele statului si rn6opun sit se primeascit mai multi de cAtsunt astAzi.

Citatiunea fAcutl de D. Ionescu din En-glitera nu se potriveste aci , cci Engli-tera, daca a revenit de la idea Iaissezfaire, laissez alter" nu a fAcut'o pentruscoalele secundare, d. e. pentru licee, cipentru invmintul elementar. In invittA,-mintul elementar, da, acolo statul are da-forma de a impune instructiunea, de a sane-Ilona obligativitatea si prin urmare de aveni in ajutorul acestui invittAmint. Pentrulicee, unde cAte un invittitmint care pre-parl pentru studiele mai inalte de la uni-versitate si de uncle es functionarii statu-lui, pentru licee nu recunosc altit obliga-tiune pentru stat de eitt acea de a da numaiacest invAtAmint. Citci luAnd statul si o-bligatiunea de a da educatiunea liceelor ininternate, yeti admite el statul iea ea altecuvinte aceastit ind.atorire.

Eu am sA cresc in internateli; mele peelevii din licee mai bine de elt este pro-babil cA sunt crescuti in familie. Dar a-tunci intrebarea aceasta vine de la sine :

lieeele, cum a fost eu internatele lor, auprodus o majoritate de elevi bine crescuti?Poate lua statul responsabilitatea asuprAside a lua copii din sinul familiei lor si doa'i creste mai bine? Dupe stiinta mea, res-pund cl btatul aprodus o majoritate de e-levi ru crescuti (aplause). Si eu nu pot sitprimesc asupra mea ca stat, ca s iati a-ceastii respundere, sau mai bine zis, a-ceastä culpabilitate. - Ara fost directoral internatului din Jasi, i stiu ce se pe-trece acolo. i alusiunea ce fAcea D-nulIonescu la timpurile cele vechi, fAcAndo citare , care fitrA indoealA a trebuit slaibA un resunet in inima mea, eitAnd chiarpe reposatul meu tatA, aceastA alusiunesi aceastit citare cred. a, nu sunt potri-rite. . . .

D. N. Ionescu. Nimic nu e potrivit as-

D. ministra cultelor Oinstructiunelpublice. In adevAr cele mai multe lucrurice le spuneti D-voastrl nu sunt potrivite.(risete). In vremea clad era tatAl merr ininternat, corpul profesoral era mai liaititde cAt astAzi... (aplause). Atunci nu pA-trundeau in interiorul internatelor preocu-pArile politice, ci numai instructiunea.

TatAl meu s'ar fi crezut degradat in profe-siunea sa de profesor dacA in scoall ar fifAcut politiel militantit (aplause. Prin ur-mare, daca internatele atunci au produsoameni buni, ea care tara cu drept cuvintse poate fáli causa a fost cit erau condusede oameni care aveau spiritul indreptatmai ales spre scoalä, si numai spre scoalA,care, dacrt scrieau ceva, scrieau carti pen-tru scoalA, iar nu jurnale de politicA mi-litantä, si aveam atunci 20 de volume scri-se pentru scoalit, pe cAnd astAzi avem 20de foliante de jurnale politice scrise deprofesori (aplause). Eu unul nu am fAcutun mister din aceasta, pArere a mea si pen-tru prima oarA, cAnd am avut onoarea avorbi in aceastit camerit, sunt warn aproape4 ani, am spus sincer, si o mai repet si as-

eA directiunea unei pArti a cirpuluiprofesorat de astAzi este periculoasA ; nuvoesc ea profesorii sA facit poiiticA mili-tantä nici intfun fel, nici in altul treabalor in scoalit nu este politica , treaba loreste creseerea si edueatiunea copiilor. Instarea de astAzi in care este societatea, sicu aceasta nu fac imputare nici unui pro-fesor, ei aunt de bun.ä credintit, de cAt sta-rea de astAzi luerurile nrerg r6u, pentrucä sunt prea multi profesori care, in locde a se ocupa de crescerea copiilor, se o-cupit de Elite interese.

IacA pentru ce crea, eh, astitzi nu este instare statul , a0nd acest material , sticreascit in internatele de licee elevii ripin citt sit nu aibit dreptul familia a'i ziceinaintea Ord : 'mi ai luat copilul ca alcresci mai bine, si 'I ai crescut mai ra decAt eu, familia.

Pentru aceste motive v'as raga, D-lor,sä lAsati aceste internate asa cum sunt,puteti cu inima linistitä sA votati cifracam este pus& aci fiind-cl, incA o datit re-pet , nu se dit afarA nici un elev, se man-tine starea cum este astAzi.

Dar yeti voi sl se inmulteaseA elevii, orisä se transeze cestiunea in alt mod? atuncinegresit aceasta va fi cu ocasiunea discu-tärei instructiunei publice, iar nuacum, cAci budgetut rectificativ nu schimbAlegea.

In privinta seminarielor nu a fost in-tentiunea mea de a zice ea elevii sl fieexterni, iar nu interni; cAci sumele aceleacare se prevld in budget, sunt pentru in-terni. Dad, se taie insl din seminare osutA de burse , aceasta corespunde iaräistArei de astAzi WA sit se dea vre unulafarit.

In princip, este folositor de a fi numl-rul burselor mai restrins in seminare. A-vem astAzi 1200 bursieri in seminare,ceea ce intrece numArul tutor bursierilordo la scoalele normale si din internateleliceelor impreunit ; i din acestia nu es eaal se popeascA de Wit de o minimä parte,in clt cei mai multi dintre internii semi-narilor si gresese vocatiunea lor, si im-brittiseazit alte cariere. Intelogeti bine cit.

8 (15) Ianuar 1875

statul trebue sA se preoeupe de acest fapt,si sit spuie acelora care voese sit intre inseminare cä trebue neapArat al se consa-ere la misiunea preatiei. Ast-fel dar estemai bine sA aibit mai putini interni, dar sitfie sigur c aceia se vor face preoti, Iatitdar D-lor lAmuririle ce aveam sit 0 dauin aceastA cestiune (aplause).

D. G. Chita. D-le presedinte, din argu-mentatiunea .asa de desvoltatA a D-lui mi-nistra de culte, ati inteles cä aci este vorbaearAsi ca si in budgetulministerului de lu-crAri publice de ieri, ca si in acela al jus-titiei de alaltlieri , de legalitatea uneidispositiuni budgetare. Si din replica chiara D-lui ministru, s'a Odut el D-sea s'apronunciat curat el este contra internate-ler, si cit voiesce desfiintarea lor, caredesfiintare a pregittit'o si a pus'o in pro-iectul de lege ce a presintat pentru refor-marea instructiunei publice . Daca dareste ava, daca D-sea a pus aceastit dispo-sitiune in lege, trebue al reeunoascA elaceasta e o cestiune de principiu, o cesti-une de legislatiune. Apoi D-lor, asa fiind,bine este, legal este, ca D. ministru se vieastAzi, nu din initiativa sa propriA, darpo o abtä cale, a cere, dacit nu desfiintareainternatelor, cel putin consacrarea acesteidesfiintitri ineeputä de acum uu an?

MA iertati, D -le ministru , D-voastrefAceti o imputare D-lui Ionescu, de parla-mentarism, se nu zic falq, de qi ati pro-nunciat cuvAntul, dar de parlamentarism,aqa ziand, maestru, ori artificial, cä adicAD. Ionescu, prin mizlocul dialecticei, as-cunde adevrul, si se inceareit a face dinalb negru, si din negru alb.

Ei bine, in ce categorie cade D. minis-tru dind se incearcA

D. Irice-prepdiate. Rog ve D. oratorsA se ting, in cestiune.

D. G. Chit% Cred el sunt in cestiune,verbose de cuvintele D-lui ministru.

Zic dar, D-lor, in ce categorie cade D.ministru al instructiunei publice, egad seinceareA a 0 dovedi D-voastrA logicescecit nu cere si nu aprobl desfiintarea inter-natelor, pentru cil so mArginesce la tifra,eorespunzittoare la num6rul elevilor de as-tAzi? D-sa singur spuse cA a gAsit wens-tA desfiintare inceputA de festal ministru,cu consintimAntul, neapArat, al Camerei ,

conpiu sau inconpiu, fiind el in anul a-cola Camera a cercetat numai tifra budge-tarA, fArg. BA se fi gut vre o discatiune inprivinta aceasta, i prin urmare fArA ea a-tunci camera sit se fi pronutat categoricca este pentru desfiintarea internatelor;ceea ce gAsesee D-sa ea inceput din tim-pal fostului ministru o intAresce astl-zi,si prin urmare zice : votAnd tifra asa cumo propui eu, D-voastrit, nu votati desfiin-tarea, pentru el nici un elev nu va fi datafarA pAnA, la ianuar. D. ministru ilia, nune spune el tot urmitnd. astfel, incl doitrei ani, ajungem la desfiintarea compleca

internatelor, aceasta nu voiesce sA o

www.dacoromanica.ro

3 (15) lanuaT 187.5' Monitorul oficial aÍ Romlniei

spuie D-sa, ba inch o ascrincle sub vdlulaeela formalist al argumentatiunii D-sale;ne zic6: nu se desfiinteazA internatele, pentruca pita la ianuar u va fi nici im lev datafarl, si nu ne spune ce ce va tace cu in-ternatele and la 1874 nu s'a flcut con-.htirs de adraitere, la 1875 nu va face, la1876 earlsi !in se va face. Aceasta va sitzia cA D. ministru voiesde sit vit eqnvin-gl, cil, a omori un orn este numai and'i taicapul, dar al infiltra in corp o otravA, a'ida un venin care in loe de a lu omori pedata '1 omoarit mai penesimpte in trei saupatru zile, aceasta va zic1. a'l omori, dupl.idea D-lui ministru. Ei bine, daca D. mi-nisttu instrucpuni publice este in contrainternatelor, cum o spune D-sa insusi, esteoare oportun ca sa translm noi aceastAcestiune cu ocasiunea budgetului rectifica-tiv? Neapitrat c onor. Camerl s'a rostit inpriviata aceasta i ieri si alaltAieri, cuocasiunea color alte budgete, si crez c vafi tot asa de dreaptit si constitutionall siin aceastit ocasiune ca si alaltlieri, spre arecunoasce ct aceastit cestiune de legisla-pune nu se poate transa de at prin unproiect de lege si prin o diseptiune mato-rit la timpul oportun.

Ad. sit'mi fie permis, D-lor deputati,ridic o mitnuse care s'a aruncat de onor.D. Titu Maiorescu generatiunii aceleiacare a esit din internatele Statului; ridicmlnusea, pentru el, si eu impreunl cumulti amici ai D-lui Titu Maiorescu, careastl-zi fac partea cea mare a bArbatilor deStat, de litere si de stiinte aiam avut norocirea s fiiu si eu fiiul unuiinternat, al internatului Sf. Sava, si prinurmare ridic mAnusa protestAnd. el sit in-ceall. D. Titu Maiorescu, and zice citpartea cea mai mare din acei tineri cres-cuti i invittati prin internate au esi.t reucresenti, as putea cita esmeple, dar renuntla ceea ce eram sit zic, cici poate s nu fieplitcut tutulor. Ored insit a aceastii opini-une ar fi aprobat'o astit-zi i regretatul in-cetat din viatl pitrinte al D-lui Titu Maio-rescu, D. Ioan Maiorescu, fost profesore sidirector al scoalelor in Romlnia.

D-lor, nu and scolari sunt interni in-yap, mai multit politia de at atunci andstint esterni. Vitz cit D. ministru (IA dincap. Sit-mi permitl D-sa a'i spune si cuaceastl ocasiune a se inceald. L'as intreba:elevi interni au mers la statua lui MihaiViteazul, ori cei esterni? As intreba ase-menea pe onor. Adunare: manifestatiunileate sau fAcut de .studenti, flit la noi, flitprin titrile streine, care in mare parte nuproveneau de la studentii esterni? Negre-sit a de la cei esterni. Apoi vedeti a D.Titu Maioerescu se inceall si in privintaaceasta; si dacit aceasta se rapoartit, la pro-fesori, iar nu la studenti, apoi acesti pro-fesori sunt i pentru studentil esterni ea

pentru studentii interni. Si in ceea ceprivesce pe profesori, voi educe aminteD-lui ministru actual al cultelor

structiuni publice, c profesori, inainte de1848, fAcea mai mill politicit de at as-tit-zi, i dau de esemplu pe ilustrul profe-sor pitrinte al D-lui ministru actual al in-structiunii, care au fost esilat din Craio-va la Iasi inainte de 1848 pentrn c flcu-se politiel cu Bibescu (aplause). Apoi, aarunca asemenca afirmapuni nesustinute,

nici de fapte, nici de logica slatoasa, eucrez cl aceasta nu va sit zia a sustiuneun principiu, ci mai mult a'l compromite,a condamna ins* D-sa cause ce voiesceapAra.

Dar acum, D-lor, este intrebarea, litsAndla o parte cestiunea daca trebue seu nu sitmantinem internatele, cestiune care se vadesbate in toate conditiunile necesarii cuocasiunea discutitri legi instructiuni pu-blice, este intrebarea, zic, cum rAmAne cupfra budgetarA in privinta elevilor interni?Se mantine acea tifrit factia? Dacit semantine, atunei nu am flcut alt ceva decitt am pus, ca s zic Elsa in suspensiuneaceste internate. Cu aceasta tinem atitrnatitsabia lui Damocles d'asupra internilor, ccine ulna o tifrit indestulltoare alocatA inbudget pentru anul viitor clad. se va des-chide concurs pentru burse, atunci vomface un progres dare apropriata lor des-fiintarea. Sit aditogim aci cel putin un sporspre a restabili astfel pfra anului 1875.Eu crez citt am face ceva practic restabi-lind p.fra conrespunztoare burselor ce ausit se deschizit la septembre 1875.

In ceea ce privesce adaosele %cute deD. ministru pentru alte burse despre carea vorbit D. Agarici, fiind-cl, sunt infor-mat el in aceastl pfrit aditogitl, in acestspor se coprind atilt burse care au sit se deain tarl, citt i burse cari au sit se dea in stre-iatate, eu cred iarlsi, din puntul de ve-dere mai cu seamit, al consideratiunilor bud-getare, ca sit micsorg,m aceastit eifr cuceia ce vom spori bursele internatilor, sisit lAsitra o sumit necesaril la aprepareaD-lui ministru pentru bursele din streia-tate, cari nu sunt tot Mitt de necesare cacele ale internilor. Zic c, s lAsitm o su-m/ i pentru bursele din streinAtate, pen-tru el avem mare trebuin i de imulP-rea oamenilor de sciintl, de litere si deartisti chiar, daca s'ar putea s trimitemdin and in and in streiatate, i prin ur-mare sit nu suprimem cu totul aceastit sural,ci s. lgslm o cifrl la diserepunea D-luiministru pentru iudeplinirea acestor tre-buinte; ear o parte din aceastit cifrl sl, oIlsAm pentru bursele iuternilor; i cu oca-siunea discut/rii legii (le instrucpune pu-blicl, in care D. ministru poate el a in-trodus oare cari reforme mult mai bune decitt disposipunile actual esistinti, vom licu D-sa la tot ce vom glsi bun si favori-tor pentru imulPrea instructiunei in tarl.Cred. eit i D-sa nu va pleca pe calea aceiaca sit se incerce a impucina instructiunea

Termin, D-lor, rugAnduv6 sit 'mipermitetY a face ilia o ultimrt observati-

21

une sistemului adoptat de D. ministru deinstructiune public/ in ceia ce privescadirectiunea invitt6mitatului public.

Nu vorbesc de directiunea cea noit, cide directiunea cea popeasel sau clericalece D-sa se credo dator a da acestui invit-t6mitnt. Aduc un esemplu, D-lor, si rog peD. ministru sit bine voiascit a da aten-fune, pentru cit cestiunea mi se pare da-licatit i ast-fel fiind meritl, atenpuneaD-sale.

D-lor, era vorba adineauri de educatiu-nea seminaristilor, de num6rel lor maimare sau mai mic, de trebuinta de a nerestringe acest numh si cele alte, ceia ceimplicit in sine o cestiune de directiune.Ei bine, sl v dau un esemplu : am vzuto disposipune ministerialit prin care seorinduiesce o comisiune de oameni invit-tap care sit cerceteze citrtile didactice alescoalelor publice si sit le revisuiascl, sipe acele pe cari le va gitsi demne, sit lerecomande la aprobarea ministerului, iarpentru cele alto sit cearit inllturarea bor.In aceastit dispositiune ministeriall se di-ce el in ceia ce privesce citrple didacticereligioase, aceast/ comisiune nu are com-petintit de a face revisiunea i r6mitne, mise pare, el o comisiune alugAreascA, sauchiar sfintul Sinod, sit feel aceastA cer-cetare.

D-lor, de si aceasta nu este de ciit oralsurit ministeriall, insl, dupit mine, eaatinge in cestiunea cea mare a drepturilorsi privilegielor bisericei cittre Stat i aStatului cittre bisericit, citt si a directiuniice se dit inv?Ttmitntului public. Eu credcl D. ministri nu a fleut bine and a lit-sat redactiunea si reviziunea citrtilor di-dactice din scoalele noastre laice in mitnadirectit a clerului; cred cit cu aceasta D-saa contravenit nu numai spiritului generalde care este animatl societatea noastrit,spirit liberal i civil, iar nici de cum cle-rical i iesuitic, dar a contravenit i prin-cipielor generale cari au asigurat triumfulprogresului in aceastit lume. Prin nrmarel'as ruga sit bine voiascit a medita asupraacestui punt, si vom vedea daca Ora esteca D-sa in ceia ce privesce censura mom%

intelectuall a clerului asupra instructi.-unii publice.

1). N. Cogglnicemm. D-lor, as dori eain cestiune de instructiune public/ sit vor-bim ca Ritmni, iar nici de cum ca oamenide partid ; citei asa au tratat pArinti nos-tri toate cestiunile care sau atins de bise-ricit i de scoalit. In alte tAri instructiu-nea publicl, si mai cu seaml instrucpuneapubliel popularl, figureazit pe stindardeleconservatorilor mai mult chiar de clt pastindardele radicalilor, i stim foarte bine elinstrucpunea publia din Prusia este aceiacare a asigurat mai mult victoria ei de atpustele cu ac. De aceia dorese cain aceastitCamert, uncle conservatorii sunt in maio-ritate, sit 'si aducit aminte do rolul pitnin-plor lor, cari au dat acestei tgri instruc-

www.dacoromanica.ro

22Monitorul oficial al Romaniei

3 (16) Ianuar 1875

tiunea publicit pe care o avem. Eu voiu

trata cestiunea instructiunii publico cu to-tul de o parte de ceia ce se atinge de par-tidal din care fac parte sau de cel alt simai inainte de toate fac multumirile meleD-lui ministru, pentru ca D-sa a esprimatprincipiul foarte constitutional, ca prin unbuget rectificativ nu se poate crea nimic

nou. Acest principi l'a sustinut in sedintatrecuta si presedintele nostru i '1 sustinemai p re sus Constitutiunea Wei. D. mi-nistr'u dar foarte bine a fitcut can a disea s a pitzit de a creea sau de a distrugeceva prin budget Asemenea multurnescD-sale ca in bugetul seu s'a povatuit deprincipiul economiei si a %cut reductiuni;insa aci se opresc multumirile male. Santreduceri cari se primes tot d'a una de acea-sta. Camera, i sunt reduceri cari niei o datanu sau adoptat aci. Camera tot d'a una a cerutreductiuni, -bine sau ereau ra-

dicali la putere cereati reductiuni conserva-torn, si cand erau conservatorii la putere,radicali cereau reductiuni. In bugetul in-strucpuni publice insa cu greu s'a incu-viintat de Camera reductiuni, ba inca demulte ori Camera a impus gavernului spo-riri. Conform dar aeestui spirit, eu viuastazi s m declar mai in contra tutulorreductiunilor propuse, pentru ca aceste re-ductiuni cel putin mie, mi se par cit se. fac

la niste asezaminte la are Ora tine fortem

Domnilor, voi .vorbi foarte puti.n in pri-vinta internatelor, care, ori cat ar ziceonorabilud D-nu ministru, din cuvinteleD-sale sunt foarte amonintate. Nu ma voiurosti daca este bine sg, tinem sau sa des-fiintam interaatele; aceasta este o cestiunefoarte mare, care se agit i in alte statemult mai inaintate de cat noi; Germania nuprimeste internat de cat pentru scoalelespeciale; Francia, i toate natiunile cari a-pattin giatei latine, sunt pentru internate,si nu pentru a demoralisa, ci pentru a dis-ciplina tinerinaea. Germanii, eari au viata-de familia desvoltata, au socotit de prisossa incredinteze p.e copii kr Statului. Frau-cesii, sialti popoli latini, s)cotesc ca. pen-

tru a disciplia, a demoli spiritul turbulental junimái . trebue sa aiba internate, Asadar sunt alte argumente de argtat contp,pentru internate, de cat in politica ínili-unto a profesorilor nostri, si mai inainte,declar c i eu , in interesul invtam6ntu-lut public, nu voese ca personalul didac-tic sa fach din politica militante, viata so.Aceasta o declar; dar, D-le ministru. con-stitutiunea chemandu'i la drepturi politice,le-a dat dreptul unora, sa apere, si altoraatace pe guvern; sant unii cari sau lipit deun partid, si altii de altul si aci va fi fini-tul carierei kr. Dar oare profes,)rii facpolitica militanta cand privegeaza, bransinternilor, ori cand sunt pe catreda? Cadde la catreda iaspira aceea ce D-voastrenumiti un virus ? Asa dar, nu desfiintandinternatele '!,se va deSfiirita aeel virus. A-

ceasta o zie ca o intgmpinare, fiind-ca nuvoesc sii. rrnaneti sub- inpresiunea cuvin-telor sau altora din oratorii cari auvorbit, i 'mi pastrez libertatea sa m ros-tese asupra internatelor cu ocasiuneacuiunii legii instructiunii publice. De ocam data zic numai atat eit internatele aufost infiintate in toate lri1e pentru disci-Plinare, si al doilea, ca, mai ales in Ora,la noi, ele au fost niste institute pentru atine si a creste pe copii functionarilor Sta-tului, pe copii acelora cari dau o parte dinlefile kr pentru pensiune. .Apoi, a fost cacestiune de bung, vointa din partea taxei ,

ca cestiuno de rgspandire a instructiuniiintro poPulatiune si Mai aks intre cei sa-raci, fiind-ca la noi nu era ca cele alte

taxi centruri de in-00146ot, unde copii pu-

tea sa seaZa in familii i sg, la itivtatura.La noi instructiunea superioara nu a fost

de cat o eseeptiune, uncle pariatii trebueasa se despartit de copii lor. Negresit ca culuminarea mai mare a Poporului si cu in-lesnirea Mijloacelox de comunicatiune, a-ceste .greatati nu vorit fi ca in trecut. Eatitscopul iinrii internatelor la noi,stiu claca a venit timpul sit, le desfiintam.

116 rokesc acum in principiu; si cand vaveni legea instructivaei, vom. discuta Mai

pe larg...

Via acum la alte supresiuni. Vd el saupprimat piste same mici de la museuri,pinacotece i altele asemenea.

.Drlor, am %cut sacrificie mari eu dru-murile de fer. Prin forta lucrurilor, prinluptele romanilor, Romania a ajuns astazila un grad de influenta, pöt zice si esternA,la 'care nu a fost mai nainte nici Moldovauici tara Rornaneasca. Astäzi Romania corn-ptéazit ceva, nu numai in harts politich darchiar si in harta geograficit a lumei (aplause.Astazi, si oamenii de stat, i de stiintachiar turistii se intereseaza s'it :vazit ce este

RoMitnia si s o studieze in ea. VedetinurOrul mare de strain ,si nu cum erau maiinainte niste simpli commis voyageurs , cioameni de stat, oameni de parlamente, sa-vant' si artisti, venind in toate zilelene vaZa si sa, ne cunoasca, in Ora noastra.Voiti D-voastra ca acei stini cari vin sane vaz, afara de cei ce yin officiali, sa nuAlba nimic de vgzut, de eat Raska, cafe-neaoa Patzak si allele ca'acestea?(Ilaritate)

D-lor, chiar ieri am avut onoare s vor-

besc cu un eagles foarte insemnat care pe-trece in Egipt si cari m intreba ee are a-ceastrt tairde arnat, fiie ,si umai pentrutrecutul ei? Ce are in museele, in 'arhivelesale ? Museul de pictura nu sfatuesca peMulti sa, '1 arate ; museul de antichitati arelucruri multe si frumoase; insa, stint datorsa constat c se deterioreaza, precumperde si museal de pictara de la Iasi, careaxe tablouri ce pot figara in primele mu-see din lume si care nu are parale s cam-per° rame peutru tablouri, cerueasca,

pe jos, ea sg, nu se ridice pulbere sa in-tunece tablonrile. D. ritinistru cultelopered

ca deplange acoastit'stare, cred c voestesit se imulteasca numgrul acestor musee;si dacit D-sea a %cut reductitini, este dipana acum sumelo cari sau dat sau chel-tuit rgu. In a D-sale enérgioi putere stitsit opreascS abasurile; dar nol, CameraRomaniei, cari ue rnahdrim de toate pro-gresele ce face -Ora, nu voita. ca tocmai laacest capitol sii, se suprime acele cate-vamii de franci. Acesta nu este in intentiu-nea Camerei nici in vointa guvernului. Noidar rugam atitt pe D. ministru cat i pecomisiunea budgetarit sit primeasel a nuso reduce din budget aceasta mica Sunlitde 20 mii lei. Am onoare a va spune, D-lor,ca persoande pase in capul museului deantichititti din Bucuresci, regretit foartemalt paritsirea in care acest museu sta.Tot o data rog pe D. ministru sit fad, cu-noscut sefilor si custózilor de la musee citnu sunt pni acolo pentru ca sit seazit &-

cash la ei i museele sit stea inchise. Stintmusee cari nu se deschid de cat o data pesaptamana; stint altele ai citror sefi nu sevd de cat la linele lunei pentru a 'si pri-mi salariul. Eeatit undo D. ministra trebuesa 'si arate toatit enegia si activitateaD-sale (aplause.) Museele nu stint facutepentru a sta inchise, ci pentru a fi deschisesi a figara in ele tot ce e antic , frumosnatiónal. De aceea rog pe D. ministru sitia masuri serioase in aceasta, privinta,cand Camera va vodea solicitudinea D-salenu nuMai c va pastra tieeste cifre neatin-se, dar va mai da incit

S'a citat de un D. deputat, in aceastaprivinta, badgetul unni Stet vecin cares'a zis ca este intro neorgnduialit financiara,foarte mare; dar au toate acestea, acestStat nu raeritit nici o imputare pentru sa-crificiele ce fade pentru academiele, scoa-lele si intibele sale, caci numai prim aces-tea a ájung, de undo mai inainte era osemplit provincie, sit fie ástazi un Stat,alaturea cu Austria si de Multe ori a im-pune chiar legi Austriei. Ei bine D-lor,egad e vorba de scoalele, de academielede museele noastre, nici noi nu trebue satinem punga inchisit. Aceasta mica sunlit

de 20 mii lei; 'o putera economisi mai binede la o ceremonie publica, de la fondurilesecrete tc, dar cn instructiunea trebueEno darniei. (Aplause).

Vg-d asemenea ea se suprinal o mica'suma de la paragraful preraielor acordatescolarilor. Apoi, D-lor, instructiunea la noiéste ea destul de iacuragiata de particula-ri, de comune, de consilléle judetiene, incat sa numaiajb trebuitita ca Stalin s.oajute cu. mida 'Sunlit de 10 'mil lei pentrupremie la scoale ?

Mai v6d ca se reduce o sunlit de 4 miilei acdrdata, prin budget jurnalului in-structitinei publiee.

Pe de altit parte Wd ca, fadem cheltuielipentu sustinorea jurnaluluiindatorim espres pe toti preoti a se abonaactin est ¡mat Apoi D-lor, istazi clad

www.dacoromanica.ro

3 (15) Ianuar 1875 Monitorul ofieial al Rominiei

cestinnea instructiunei preocupa, pe toatenatiunele, and toatit lumea so silesce a'idadesvoltarea ceamai intinsa, bine este, siin folosul instructiunii noastre este se ve-nim noi a Serge aceastit minirnit alma, a-cordatà jutnalului instructiunii ? Din con-tra, e bine sa .esiste un asemenea jurnal,pentru ca prin el vom deturna multi pro-Maori de lapolitica militante, si volt venia aerie in acest jurnal articole *sciintificemult mai folositoare de cAt acele ce scrimastzi o politic militante. Pentru acesteconsiderante rog, atat pe guvern, cAt i peCamera ca o cestiune instructiune publicese nu facem luptA de partid, ei se ea in-titiu ce e mai folositor pentru Ora.

(Va urma.)

ANUNC. MINISTERIALI.

MINNTERUL DE INTERNE.

Direetia generalA a serviciului sultan

- In judetul Arges, fiitid necesitate dedoi medici de arondismente doctori saulicentiat1 in medicing cu salar mensual de300 lei; trei sub hirutgi- vaccinatori, re-tribuiti cu 150 mensual; si un doctor inmedicina pentru spitalul din Curtea deArges reiribuit cu 200 lei mensual, si caremai p mte avea tot o data si retributiuneaplatita de Stat ca prdesor de igiena laseminar.

Se publieg aceasta ca, p'ersoanele com-petinte cari vor dori sit ocupe aratatelefunctiulai; s.se adeseze inscris direetiu-ni serviciului sanitar, spie regulare.

No. 4,467. 1874, Decembre 30.

MINISTERUL CULTELOR SI AL INS-TRUCTIUNI PUBLICE.

Deveuind vacantii, scoala intretinuta decomuna Chislia, districtul Bolgrad, mi-nisteru'. avind pe consiliul permanent alinstructiunei, publica concurs pentru ocu-parea acestei scoale pe giva de 15 Maiviitor.

Concursul se va tinea in urbea Bolgrad.in presetna comisiunei ce se va constituiconform art. 369, al. 1, din legea instruc-tiunei.'

ASpirantii, spre a fi admisi la concurs,trebue sit justifice c posedg,

1. Cunostintele prescrise de art. 375.al. a), din lege;

2. Calitatea de romani ndscuti saunatu-,ralisati, si

3. CertifiCat de tragere la sorti.pentruarmata-permanenta, in cas egad aspirantulva fi adjuns etatea de 21 ani.

Ni.. 11.939. 1874, Decembre 28.

MINISTERUL AGRICULTUREI, COMERC. SI LUCRARILOR PUBLICE.

La 1 Februar viitor 1875, nrmand a se tine licitatinne in localul acestui minis-ter pentru darea in intreprisit a intarirei stitvilarelor Ikezo'aia, i transformarea pra-gului de 14). Cioroggra in stAvilar intocmai dupl estimatiunea luerà'rilor i anume :

4--Po;-,

t,

Z

ARETAREA LIJORARILOR

,--,

-,.;;:,- -4

-- .9,-w.

).-;5'÷:,t.,

7,-;

Pretuluniiar Produs

VALOREA

Parti ale Totale

L Intarirea stavilarului.

1 Lemndria categ,. U immat m. c.lucru i.eheltued . . 2 0,892 36,68 32,71

2 Lemnitria catig. III pen-tru dintari . -., . . 3 11,200 135,13 1513'45

3 Lemnittia. categ: III numailucru

.

3 2,973kilogr.

35,13 104,44

4 Feraria Iucrata : 5 48m. c.

1,38 66,24

5 Desfacere de umplutura . 7 387,60 1,44 558,14 .

6 Petrig sub fascine . . . b. pr. 36 16,00 576,00,7 Fascine : . 9 299

piese13,33 3985;67

8 Batere de pari la 2,50 m. 10 6 6,93 41,589 Batere de dintari la 5 m. . 12 80 11,15 '892,00

10 Batere de palplanse . 14 80 2,89 231,2011 Desfacerea i reasezarea

podului . . ., .. . . 1 250,00 250,00 8251,43- .

IL Intarirea malurilor .'

111. C.

1 LemnArie in pari . . 1 5,22 92,40 482,329 Lemngria categ. III. 3 4,36

kilogr.135,13 589,16

8 Feraria . . . , . . 5 336 1,38 463,684 Petri la spatele*palplan- In. C.

selor . . . . "..- : b. pr. 71 16,00 1136,005 Faseine . ' . . . . 9 44,80 13,33 597,186 Desfacere de umpluturg, si

reumplere ,15 453,00 1,26 570 787 Batere.de pari . 10 56,00 6,93 378.08 4217,20

III. Inccrari aecizorii.

1 Batardou pentru oprirea m. lin.apei . . . - . , , . 16 24 -I-_-_; 7; I 049,52

2 Cheltueli de epuismente,pampa si inttetinetea re-gulall alimentari du al:is,. - - - 2400,00

3 Facerea unei case'teranescl - - - 800,004 Ramplasare de materigl

vechiu ce s'ar degrada-ladesfacnrea podului, vlatasi transportul personalu-lra de priveghere, raasini

,

gi diferite cheltueli tie-,,-

'

prevftute. . , - 1 - 2000,00 6249.52 18718,15

Doritotii ce :at vei'a se insArcina cu aceasta lucrare se vor presenta la:citata zi .01.oferte-sigilate 'si .garantia valabila la ora 4 dupg amiazi. . .

.Conclitiunile generate pentru intreprinderi de lucritri publice fac parte integrantildin aceasta antreptisa. .

. .

,

. ;

Terminareisi predarea acestor lucrari se sere a fi gata in termen de duoe luni.cle

la, inelriiirea c(mtraetului.

www.dacoromanica.ro

24 Monitorul oficial al Romiiniei

Administratiunea domenielor Statulni.'

Fiind-cit la licitapunea ce s'a tinut inzioa de 14 Deeembre curent la prefeeturadistrictului Vlasca pentru aredarea podu-lui Statului de la Citluglreni acel district,nu s'a presintat coneurenti, administrap-unea public/ spre cunoseinta generall eitin ziva de 20 Ianuar anul viitor 1875, seva tine o noul licitatiune hi prefeeturarespectivit pentru arendarea acelui pod pe

4ermen de la data notifielrei confirmáreiadjudecapunei pitnit la 4 Ocfombre 1879si cu conditiunele din Monitorul oficialNo. 136, din 1873.

Garanpa proVisorie ce au a depune con-curenti pentru a fi admisi la licitapune vafl in numerariu sau efecte publice gam--tate de Stat de lei 1,710 ear cea definitivitde o valoare echivalenth cu jumtatea aren-dei annale resultatit la licitatie.

No. 27,667. 1874, Decembre 30.(3-3)

ANUNCIURI JUDICIARE.

LICITATIUNI.

Tribunalul Ilfov, seetla III.

D. Th. Eftimiu, comersant din capita-11, strada Carol prin procurator R. Orghi-dan in basa actului de ipotecit legalizatde acest trib. sub No. 159 din 1874, in-yestit cu formula esecutorie, a cerut pu-nerea in vgnzare cu licitape a caselor culocal lor din suburbea St. Stefan cuibn cubarza, strada Belvederi No. 148, avereafalitului Athanasie Antonia, representatprin sinclici, C. Berescu, adyocat, strada

'Carol I si N. Chirilov Dascaloy din Bucu-resci.

Aceste case sunt de zid cu patru ca-mere si tindl, de desub o camera i doulbeciuri, invelite cu olane, in curte altit ca-sh, de zid. in paiantit , cu doh, camere sitindl, invelite cu yechie, sopron sigrajd (le selnduri, curtea imprejmuith, suinvecinesee cu D. Costandin. Dumitrucu George Hagiu, ear in fatit ca stradasus mentionatit.

Asupra acestui imobil mai este urml-toarea imprejurare, dosar No. 2,030, din1874, vhnzare ceruth intro alte imobileacestuia de sindicatul masei credale afalitului.

Se face cunoscut in general eh aceasthlicitatie se va urma in pretoriul acestuitribunal in zing, de 2 Aprilie 1875, la 11ore dimineata, avhnd in vedere el top a-cei cari ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitnte, chide, privi-1egiu, ipoted sau veri-ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sit se arate la tri-bunal inainte de ziva fixatl pentrutwiune spre a 'si aritta pretenpunile ; cite

cas contrary' ven-ce ceren se vornu se yor mai considera.

No. 12,441. 1874, Decembre 23.

- D. D. Atanasiu, de profesiune cofe-tar, domiciliat strada Zefirul No. 20, in ba-sa chrti de judecatit No. 1,203 din 1873 sia sentintei tribunalului Ilfoy sectia II No.190 din 1874, investitit cu formula eseen-toril, a cerut punerea in yhrizare cu

caselor cu locul lor din suburbiaPopa-Nan, strada Mtircuti, fitrl numitr, a-Yuen, D-lui Dumitru Ionitit, de profesiunezidar, domiciliat in strada Márcup.

Aceste ease sunt de zid in paiantä, com-puse din duoe odi, inyelite cu grl-dinit cu pomi, curtea imprejmuitit, se in-vecinesce cu Mow Britndusa, cu alecu Io-neseu, ca Minn Birjaru, ear in fatit custrada meutionatil.

Se face dar cunoseut in general cA acea-stit se va urma in pretoriul ace-stui tribunal in zina, de 2 Aprilie 1875, la11 ore dimineata, avnd in vedere el topacei eari ar pretinde yre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legiu , ipoteel sau ori ce alt drept asupraimobilului in cestiune, sit se arate la tri-bunal inainte de ziva ficsath pentru licita-tiune spre ai arlta pretentiunile; caci incas contrar veri ce cored se vor ivi, nu sevor mai considera.

No. 1874, Decembre 23.

- D. Vasile Streja, de profesiune libe-rii, domiciliat in suburbia Popa-Tatu, stra-da FAntitni, in basa formulei esecutoriepush pe decisiunea onorabilei curti apela-tive din Bucuresti sectia II No. 256 din1874, a cerut punerea in yhnzare cu lici-tutih a easelor cu locul lor din suburbiaGorgani, strada Belvedere No. 16, avereaD-lor Maria si Mihail Tino, cea dintiuprofesie liber l. cel de al duoilea fune-ponar, domiciliat chiar in ele.

Aceste case sunt de zid solide iu duoeetage, compuse sus de patru camere, an-treu, jos buchtAritt i doue oditi de servi-tori, grajd, sopron de zid in paiantit, invh-lite toate cu tinichea, put de peatrit, cur-tea imprejmuith eu zid, se inyeeineste cuhotel Lambru, cu proprietatea D-ei Elena'Maya, in fund cu strada Brezoianu si cuproprietatea D-ei Cleopatra Drughneasca,ear in fath cu strada mentionatá.

Dupe incredintitrile date asupra acestuiimobil nu se mai all altit imprejurare po-pritoare.

Sit face dar cunoscut in general eh, acea-stit licitatil se va urma in pretorita ace-stni tribunal in ziva de 2 Aprilie 1875, la11 ore dimineata, avhnd in vedere el totiacei cari ar pretinde yre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chiril, pnvi-legiu , ipotecl sau ori ce alt drept asn-pra imobilului in cestiune, sit se arate latribunal inainte de ziva ficsatit pentru li-citatiune spre asi arrita pretenPunile; dd.

3 (15) lanuar 1875

in cas contrar ori ce coren su vorse vor mai considera.

No. 12,455, 1874, Decembre 23.

- D. N. Uatu din suburbea Manea Bru-taru, strada Thrgu-Vestei No. 43, pensio-nar, in basa cárpi de judecatá No. 657 din1874 a judelui oeolulni V euloarea Neagráinvestitit cu formula esecutoriit, a cerutpunerea in v6nzare cu licitatil a caselorcu locul lor din suburbia Precupep Vechistrada Stefan eel Mare No. 6. averea D-luiGhitit Petre de profesiune dulgher, domi-eiliat chiar in aceste case, cari sunt dezid in paiantl, compuse de trei od.i cu sa-lile lor, invelite parte en sith, si parte cufer, doue grajduri de gard invitlite ca ola-ne si sitit, curtea neimprejmuitl, se inve-cineste cu Petre Feraru, cu Bitnicit Citrei-maru, in fund eu Cápitan Constantin, earin fatit eu strada meiip.onatit.

Dupit incredintarea datit imprejurári unsunt asupra acestui imobil,

Se face dar cunoseut in general eh, acea-stá licitaPe so va urma in pretoriul ace-stui tribunal in zioa de 26 Aprilie 1875,la 11 ore dimineata, avhnd in vedere eltoti acei cari ar pretinde vre un drept deproprietate, usufruct, servitute, chiriá pri-vilegiu , ipotecit sau ori ce alt drept asu-pra imobilului in cestiune, sl se arate latribunal inainte de zioa &sea pentru li-citatiune spre ai aráta pretentiunile; cáciin cas contrar ori ce cereri se vor ivi, nuse vor mai considera.

No. 12,5,13 1874, Decemyrie 23.

- D. Dimitrie Riteulescu, de profesiu-ne zugrav, domieiliat in suburbia Dobro-tease, strada Triumfu No. 15, in basa sen-tintei tribunalului Ilfov, secpa I eivile No.143 din 1870, investitit cu formula eseen-toria, a cerut punerea in Onzare eu lieita-tilt a caselor eu locul lor din suburbia Foi-soru, strada Vitan No. 16, averea D-luiSerban Seibitneseu de profesiune geambasdomiciliat chief in aceste case, si carisunt de zid in paiantit compuse din 2 oditicu sail la mijloc, alitturi o magazie deselnduri, invelite eu olane, altit cash totde zid in paiantit compusit de 2 odái in-velite en indrilá, grajd si sopron de seitn-duri, curtea imprejmuitit cu. schnduri, seinvecinesce en Plunica vlduva, en StefanVintill, in fund eu Nit Miteelaru si Ba-dea vnittoru, ear in fatit cu strada mentio-natl.

Dnpit increclintárile date asupra acestuiimobil nu se anti altit impregiurare po-pritoare.

Se face dar cunoscut in general ch acea-stit licitatiune se va urma in pretoriul a-cestui tribunal in ziva de 26 Aprile 1875,la 11 ore dimineata, av&id. in vedere eh topacei cari ar pretinde vre un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chink, privi-logia , ipotecl sau ori ee alt drept asupraimobilului in chestiune, sit se arate la tri-

www.dacoromanica.ro

3 (15) Ianuar 1875 Monitorul Ada al Romtniei

bunal inainte de ziva fixatit pentru licita-tiune spre aritta pretentiunile; OA, incas contrar, ori ce arari se vor ivi, nu se'vot Mai considera.

No. 12,490, 1.874, Decembre 23.

- D. Nicolae Constantinescu , de pro-fesiune citrciumar, domiciliat in suburbeaAmza , strada Primitverei , No. 7, in bazaactului de ipotect sub No. 240, din 1873,legalizat de acest tribunal si investit cuformula esecutorit, a cerut punerea in vin-zare cu licitatit, a caselor cu locul lor dinsuburbea Manea Brutaru , strada ManeaBrutaru,No.4 averea lui C. Popescu, de pro-fesiune eismar, , domiciliat chiar in ele.

Aceste case sunt de zid, compuse din 3camere, 2 cuhnii , dedesub pivniM , inve-lite cu indril, grAdint cu pomi roditori,curtea imprejmuitit, se invecineste cu pro-prietatea D-nei Elena Vitduva , cu gropidePopa Tatu , cu a D-lui Dr. Patitr, , ear in%tit cii strada mentionatit.

Dupit incredintarea datit asupra acestuiimobil , nu se mai afl Ott impregiurarepopritoare.

Se face dar cunoscut in general cif, aceasttlicitatie se va urma in pretoriul acestui tri-bunal , in zioa de 26 Aprilie 1875 , la 11ore de dimineatt, avtnd in yedere c, totiacei cari ar pretinde ver un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legiu, ipotect, san ver co alt drept asupraimobilului in eestiune , sit se arate la tri-bunal, inainte de zioa fixatit pentru

spre a 'si arata pretentiunile; citci,in caz contrar, , ori ce cereri se vor ivi, nuse yor mai considers.

No. 12,372. 1874, Decembre 23.

D-nei Tinca Stoeneasca , de profesi-une libert, domiciliatt in suburbea CeausEadu, strada Traian , No. 83, in baza sen-tintei tribunalului Ilfov, sectia II, No. 142,din 1873, si a decisiunilor cu No. 233 si410, din 1874, ale onorabilei curti de apelsectia iII, investite cu formula esecutorie,

cerut punerea in ytnzare en licitatie acaselor din suburban sitntul Stefan , caleaVergultn , No. 99 , avere a D-lor GrigoreDonovici, si Elena Donovici , de profesieEbert, domici1iai chiar in ele.

Aceste case aunt de zid, in paeantA, com-puse din o prtvitlie cu 2 camere si pivnittde desub, invelite cu , in fundul curtiOM cash de zid, in paeantit , compuse dino odae cu salt , invelite cu. OM,de acestea alte 2 oditi , cu salt la mijloc,si cAmarit, put in curte, curtea imprejmuititcu sanduri, se invecineste cu proprietateaD-lui Stan Gritnaru , cu a D-lui NicolaePancu, cu strada Gratioasit, ear in fatit custrada sus mentionatit.

Asupra acestui imobil dupt, incredintit-rile date , se aflt urmittoarele imprejuritri,pentru despitgubirea fiscului de lei noi 292bani 37, s'a cerut ytnzarea acestui imobil,idem pentru suma de lei noi 140, Win. 13,

earitsi, fiscului a cerut vniarOa acestuitribunalul Muscel prin adresa No. 946,

din 1866 , n cerut trecerea la popriri a a-cestui. imobil.

Se face dar cunoscut in general cit,ceastA licitatie se va urma in pretoriul a-cestui tribunal , in ziva de 26 Aprilie1875, la orele 11 de ditaineatt, avind invedere c, toti aceia cari ar pretinde veri-un drept de proprietate, usufruct, servitute,chink, privilegiu , ipotect sat veri-ee altdrept asupra imobilului in cestiune, st searate la tribunal , inainte de ziva fixatitpentru licitaiune, spre a 'si artta preten-tiunile; cAci in cas contrariu, yeri-ce ce-reri se vor ivi, nu se vor mai considera.No. 12,430. 1874, Decembre 23.

Tribunalul de Mehedinti.

Pentru despitgubirea fiscului de suma debani ce are a primi cu jurnalul onor. con-siliu de ministri No. 21, din 1874, de laD. Ianache Vatau, agricultor, domiciliat incomuna Bata-ti-de-Jos, urmtrindu-i-se de-bitorului trei stAnjeni mosie din hotarulBatati-de-Jos, plasa Dumbrava, acest dis-trict, fiiud imbunittittiti cu locuri cultiva-bile si livezi, invecinittate la lungime des-pre meazit zi cu Raclesu si la meazt noap-te cu hotarul Strehaia , ear la restrit cupartea fratelui situ George si la apns cu afratelui situ Florea, avere imobill a numi-tului debitor de mai sus, asupia caria du-

atestarea fitcutt de grefit nu figureaztnici o sarcinit de poprire.

Conform jurnalului incheeat de complectsub No. 11,710, s'a pus in vtnzare cu 11ci-ta#e in ziva de 29 Mai 1875.

Tribunalul dar publicit aceasta spre cu.-noscinta tutulor de obste, ca doritorii cevor fi de a cumpAra asemenea imobil, sitse presinte in sala de audiente acestui tri-bunal, unde este a se tine licitatie la are-tata zi, la orele 10 de dimineatit, spre aC011ellra.

Cu aceastt ocaziune se someazt ti a-ceia cari ar pretinde ver-un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legiu, ipotect sau ori ce alt drept asuprabunurilor urmArite, ca inaintea adjudeca:

st se arate la tribunal spre a'si a-raft pretentiunile lor; dci contrariu,- nu liso vor mai tine in seamit.No. 42,448. 1874, Decembre 19.

Tribunalul Prahova, sectia L

Pentru nedepunerea la casa de consem-natiuni de care D-eiFrosa G. Ioan, a pre-tului de lei 55,860, cu care s'a adjudeeatasupriti mosia Aricesci-de-Jos din plasaFilipesci acest district, avend pe dtnsa opereche case de zid cu patru camere, saltsi galerit in fatit , de desubt pivnitit

camerile pardosite, tilvitnite cu var,si zugrAvite invelite cu sindrilit, alte patru

deosebit de acestea sub un acoperis,

cu grajd, sopron magasie si bivolitrit, toateconstructie de zid, invelite cu indnil, nuporumbar in furci zidit, care servit de ma-gasie, dasupra zitbrele invelit cuincApittori ea o sutit chile porumb stuleti,cu care altturi i o alit magasie, constru-itt de lemn i scitnduri si dasupra tot cuporumbar invoJit cu indnilä, curte si grit-dint cu pomi roditori, ambele in destul despatioase imprejmuirea cu gard, in fata ca-selor cu zid, o citrcimit la coltulconstruitt in paente si gard cu 3 camere,de desubt pivniä, inve1it cu sindrilit, o

moarit situatt pe iasul numit Morusi, cuapa ce curge din Prahova prin comunt, cupatru roate, construitt de bitrgii, invelittcu o cast a morii cu clout inct-peri de gard inveliM cu scAnduri de brad,dot livezi eu pruui ca de 15 pogoane, si-tuatit pe iasul mori spre Prahova, inveci-natt aceastt mosiit cu proprietatea D-luiC. Sutu, apa Prahovei, pe lAngt lunca lo-cuitorilor Petre Parasen i pAmtntul fo--tilor elk*, avere a D-lui Toma Vasiles-c u, urmAriM dupit cererea D-lui toan Pascuin basa actului de hypotect omologat deaceastit sectiune in anul 1871 sub No. 21,investit cu formula esecntorie si conformart. 553 din procedure eivi1, s'a dispus pu-nerea dinnou in vtnzare a espusului imobilin comptul adjudeestorei, fixAndu-se ziva li-citatiuni la 1 Martie viitor, la orele 10 dedimineaM, a se efectua in pretoriul aces-tei sectiuni.

Imprejurtrile la care s'a gtsit afectateaceste imobile dupt, esaminarea registre-lor de inscriptiuni i atestarea data de D.grefier surt urrattoarele :

Tome Vasilescu, casa fiscului, garantitpe averea mobil i imobilt, 1861 Mai 5,No. 41 al condici, opisul sectia I pe 1861.

Toma Vasilescu din casa tribunalulni,bani zestrali ai consorti Stefan Aiceseu,s'a imprumutat, mosia Aricesci. 1859 Iuliti15, dosar No. 662 din 1859, No. 79 al o-pisului, pe anul 1864, opisul sectia I.

Toma VaSilescu, depune spre asiguraremosia sa Aricesci, la arenduirea ce ar facea vre unei proprietitti, 1860 Februar 25,No. 92, al opisului pe 1864 sectia I.

Toma VaSileseu, ministri cultelor, asi-gurare pentru arendt de mosit, mosia Ari-cesei, 1860 Octombre 1, dosar No. 62, din1860, No. 109 al opisului pe 1864 sectia I.

Toma Vasilescu ministru cultelor garan-de ipotect , mosia Aricesti, 1861 Ia-

nuar 11 , No. 2, al-condici, No. 125, alopisului sectia I pe 1864.

Toma Vasilescu, G. S. Lahovari, vindecapul mosii numitt, Aricesti, 1869 Mai 5,No. 95 al condici No. 10, al opisului sec-tia I pe anul 1869.

T. Vasilescu (defunct) St. Niculescu,garanp eu averea sea.

Toma Vasilescu, Ioan Paso]. , ipotecitmosia sa aricesti de jos din acest district,pe termen de 3 ani, pentru imprumutul ceface, de galbeni 2,000, actul No. 21, dirt

www.dacoromanica.ro

26 Mouitorul ofieial al Romäniei 3 (15) lanuar 1875

1871, No. 6, al opisului sectia I, pe anul1871.

Se publied de aceasta si se someazg topaceia cari ar pretinde veri un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legiu , ipotecd sau ori ce alt drept asu-pra acestor bunttri urmarite ca inainteazilei de adjudecare sit so presinte la tri-bunal, spre asi arta pretentiunile lor subpedeapsd de a nu li se mai tine in seamdconform al. III de sub art. 506 din proce-dura

No. 20,417. 1874, Decembre 21.

Tribuualul Prahova seep" IL

La 5 Aprilie viitor, orele 10 de dimi-neatd, s'a decis a se vinde cu licitaie laacest tribunal, o vie lucratoare cade 8 po-goane mici cu obratid, avkd pe (lama ocad, cu doug odai, salg la mijloc, cu pe-

_reti de gard de construcpe veche invelitdindril i coeeni, un sopron in furci

invelit ca pae, o magasie cu penti de nu-ele i tinichele invelitg en pae, ce se inve-cineste cu Costache Postelnicu, Dinu Io-nitg Pätrasen creditorele Genopolo, su-pus la plata de embatic cake biserica Pa-repa, sitnatg in dealul Valea-Nucetuluipendinte de conanna UrlaP plasa Cricovacest judet, avere a decedatului Elie Al-bescu, urmgrita, dupg cererea D-lui C. Ge-nopol in basa actului de ipotecd, legali-sat de acest tribunal in anul 1870, sub No.6,713, investit cu. formula esecutorie.

Aceste imobile &TO esaminarea regis-trelor de inscriptii i atestarea data, de D.adjutor de greflafarg de casfil de ipote-

nn s'a mai gdsit afestat la nici o im-prejurare.

Se publica, de aceasta si se someazd topaceia cari tir pretinde Teri un drept de pro-prietate, usufruct, servitute, chirie, privi-legiu., ipoteed sau ori ce alt drept asu-pra acestui bun urmdrit ca inaintea zileide adjndecare, sd se presinte la tribunal,spre ar6ta pretenpnnile lor, sub pe-deapsd de a nu li se mai tine in searadconform al. III, de sub art. 506 din pro-cedura codului civil.

No. 23,460. 1874, Decembre 19.

Tribunalul de Tiara.

D. Prefect al acestui district cu adresaNo. 10,217, din 1873, a trimes acestuitribunal jurnalul dresat de onor. consiliude ministri No. 13, prin care antorisa, ven-zearea unui loe din Giurgiu culoarea Gal-bend, strada Bucuresci averea D-lui Nico-lae Cianaca, domiciliat in Bucuresti inve-cingtate la rgsgrit en mentionata stradd, laapus en D. Dr. Harl, la miazd noapte custrada Cdpitan-Mareu, care s'a esecuestratpentru indestnlarea casei fiscului cu sumade lei noui 10,759, bani 25, datorati dinrenda mosii Statului Gubavia si Mkgrau

din judetul Vlasca.

In urmarea acestora tribunahl prin zia-rul No. 4,725, dispune cif vdnzarea imobi-lului notat mai sus, sa, se fad in pretoriulsk in ziva de 5 Aprilie 1875, orele 10de dimineatd, ea adgogire ch acest iniobilnu s'a ggsit supus la nici o imprejurarepopritoare.

Se publicg spre cuuoseinta, generaM sise someazd pe topaceia cari ar pretinde veriun drept de proprietate, usufruct, servitu-te, chirie, ipotecg, privilegiu, sau ori-cealt drept asupra imobilului pus in vnzareca inaintea adjudecapunei sa, se presintela tribunal spre a'si arata pretentiunile lorcdei cmtrariii nu li se vor mai tine inseam&

No. 18,600. 1874, Decembre 20.

Tribunalul de Dambovita.

In ziva de 1 Februar 1875, la orele 10cle dimineata, este a se vinde adjudicain pretoriul acestui tribunal :

1. Trupul de mosie numitLazunile, careeste situat in comuna Colanu, egtunul Ma-tracaoa, si care se invecinesce pe de oparte pe lunca din sus cu proprietatea re-pausatului major Lgzureanu, ear pe parteade la vale pe lung cu proprietatea D-luiDimitrie Stgrostescu , la un cap cu D.Scarlat Tandseseu si merge lungimeadiu isvoru ce se desparte de D. Tadsescusi pad, in apa Ialomita , pe acest trupsunt locuri de afdtarg i finete ;

2. 0 vie lueraloare , in märime ca treipogoaue,.si trei.p3goane obratie impodo-bitg en pruni roditori, avkd o cud cudot], camere de gard, invelitä eu indnibde fag, o pivnita, pe opt furci , de gard ,sub care se afIg si sopron pentru sghiab,invelit cu sitit de brad , aceste namestiisunt situate in obrapa viei.-Aceastg viecu obratie se and situatd in dealul numitFetele-Aninoas, din comuna Viforita, plasaDealului, acest judet , si se invecinescedespre resgrit cn D. Nicolae Cojocaiu, apreapus cu drumul Aninoasi, despre Nord eudecedatul Scarlat SMtineanu, si in vdrf cudrwnul de comunicatie al viilor ;

3. 0 pereche ease de zid en treicameresi salg prin mizloc, invelitg eualte case jos eu trei camera de zid in pa-

cu pivnitg de desub, invelitg cu in-dril i coceni, aceste case aunt situate inacest oras Tärgu-Vestei, mahalaua St Du-Mitru, pe local bisericei St.Dumitru, pig-tind embatic o oca ciar i o oca unt-de-lemn, Care loc e aflg ca un pogon si ju-matate, si se inveainesce despreresdrit cuulita pnncipall a orasului, spre apus etulita ce merge la Blrgtie, despre miazg-noapte cu locul bisericei St. Dimitrieal Sultani Nicoldeasca, i despre miazd-zicu locul D-lui Fotino i grádina Bgrapei.

Toate aceste imobile sunt avere pro-prie a decedatulul Nicolae Andronescu dinThrgu-Vestei, si se vinde cu licitatie debunä voe, dupä cererea consiliului de fa-

milie al case] numitului decedat, apro-bata, de tribunal prin jurnalul No. 4,611.

Se publica, aceastg viindare spre claws-cinta generald a D-lor amatori, si acelorace ar pretinde veri-un drept de proprietate,usufruct, servitute, chirie, privilegiu. ,potecd, sau ori-;ce alt drept asupra imobi-lelor urmarite; sit se arate la tribunal cuasemenea pretenpuni mai 'nainte de zit'svnzdriI; caci la din contra, nu li se vormai considera.

No. 24 870. 1874; Decembre 18.

Tribunalul de Ialoomita.

Prin jurnalul No. 3,354 , incheiat decomplectul acestni tribunal; in sedinta dela 17 Decembre 1874, disposandurse pu-aerea din nou in vkzare en lieitapane adoi stanjeni loc , averea decedatulut Do-kid. Marin, din acest oras, pentru despii-gubirea fiseului de suma de, lei noui 47,bani 34, ce este condamnat prin jurnalulconsiliului de ministri, primit pe Itng a-dresa prefect local No. 11563, din1873.

Ear cualit/Ple atestui imobil sunt celeurmatoare :

1. Doi stanjeni loc, din einci ai luiDobried Marin, in lat, si doi si jimiatatelungimea cu aproximape, fgra, cldivi pedansul.

2. Se invecinesce spre resdrit cu locallui Vasilache Stoica, spre apus cu acelaal lui Vasile Mocanu, spre miazd-noaptecu al lui Platon Nedelcu, i spre miazg-zien al jui Sierbanu Gheorghe Nebunu.

Se face dar ennoscut ingunerab, eg a-ceastd licitapune se va urma in pretorialacestui tribunal, in ziva de 15 Februar1876, la orele 10 de dimineata, observän-du-se insg, c acest imobil se pane in li-citapune pe socoteala adjudieatarului IosifPatriciu, din acest oras, cel care nu a de-pus in termennl legal pretul in sumg delei noui 293, cu care s'a adjudicat asuprh'i;avand in vedere cit, top aeeia cari ar pre-tinde veri-un drept de proprietate, usufruct.sereitute, chirie, privilegiu ; ipoteed sauveri-ce alt drept asupra imobilului in ces-tiune, sa, se arate la tribunal mai 'naintede ziaa adjudicatiunii;. dei in urma. Teri-ce cereri se vor ivi, nu li se vor mai con-sidera.

No. 14,732. 1874, Decembre 21.

Carpul parWeilor diu Bueuresti.

Pentru zit's de 17 Mutt. 1875 , fixan-du-se de onor. tribunal Ilfov , secPa III ,

prin adresa No. 12,352, a se vinde prinlicitaPe la facia locului in comuna Chisi-letu, plasa Oltenita, objectele mobile, vite

producte, avere a mai mutter locuitoridin citata comung, pentru .despagabireaD-lui D. R. Untescu, se face cunoscut spresciinta amatorilor.

No. 14,461. 1874, Decembre 23.

www.dacoromanica.ro

3 (15) Ianuar 1876 Monitorul oficial al Romäniei27

CITATIUNI

Tribmialul Ilfov, seethmea comercialit.

Din inipregiurlrile legali, amlnlndu-seprocesul oe este intentat de D. IoanPociu,pentru datörii de bani, contra D-:lui Va-sile Bira, citruia doiniciliu este pestefronti era Romaniei , se citeaz/ printr' -aceasta una si.singurit chemare, ea in zivade 3 Februar 1875, la orele 10 1/9 de di-mine*, sit se presinte in persoanl sauprin procurator in.regull la aceastl sec-tiune ; cunoselnd c, de nu va fi urmltor,se va cerceta si hotAri prodesul inconform art. 33 din procedura codului co-mercial.

No. 8,368. 1874, Decembre 28.

Ilfov, seetia II civil&

domiciliul D-lui loan Dumitru,este necnnoscut, se citeazg,prin aceastaca,in ziva de 6 Febrnar 1875, sik se pre-sinte la acest tribunal, la orele 11 de di-mineattt, in proceS cu,sotia sa VasilichiaIordache pentru ivor, .avn in vederenefibid unhator, procesul se va judeca in

No. 9,518. 1874, Decembre 21.

Tribunalul de Itiininien-Sifrat.

In virtutea sentintei acestni tribunal, cuNo. 17, din- 12 Decembre 1873, prin cares'a chit pe fa falimentul comerciantulniSolomodIancd, din nest oras, si conformart. 336 din codal comercial, sub-scrisnl,incunosciinteazg, prin aceasta pe toti cre-ditori numitului falit, c, trebue sl se aratesau ins* sau prin vechil, in ziva de 23Ianuar 1875, la orele 10 de dimine46, ladomiciliul sindicilor desavgrsit-T, cari suntD-nii Serban Iliescu si Radu Grigorescu,eornercianO, in acest oras, cu zapiseledocuidentele originale de snmele ce vor a-vea s ia, ea protocolinclu-se sA, se depunittApiile, conform art. 235, pentru tare sepublicit spre generala cunoscintA, a credi-torilor.

No. 6,143. 1874, Decembre 19.

Tribunalui de Teleormin.

Prin sentinta comercialn, pronuMatil, deacest tribunal, in Zinn de 11 Noembre, s'adeclarat de falit comerciantul Vasil() Pa-raschivesen, en domicilinl in comuna Pea-tra, dupit a sea cerere.

Sur-serisul, in virtutea sus zisei sen-tinO, are onoare a invite pe D-nii creditorisi annme : D-ni frati ERade, Anton Buhlea,Hie Frangopoln, lawn Pictor, Samoil Arie,Odessia Vasalopolu, Dumitrn Penga, Flo-rea Clin, Florea Radu Dieu, Clin Cilo-pea, George Pgnescu, ConstantinM. Manta,Riiducanu M. Manta, Rdducann Joan, Pri-marig Peatra, Constantin I). Bardti,, Fratii

Arie, Netcu Calovioi, TasePanl,Ilie Fran-7

gopolu, Maria Fidi, Bio Ghiolu, TudorachePapapopol, Radu Simioana,' Iordache An-

ghelescu, Ghitl Caracudovici, ChristacheIvancu servitor, George Tancovici, DavidAléate; Joan G. Maim, Burcea D. Burcl,Radii Simion, Ene Paraschiv, Hie Sincov,Pandele Enache, Toma Stefan, IonIonescu,si doi servitori, acestia din comuna Piatra,st binervoiasca a se presinta in ziva de13 Ianuar 1875, in pretoriul acestuitribu-nal, spre a declara dach are a primi sau nusuma en care este trecut in bilantul pre-sentat de numitul falit.

No. 19,159: 1874; Noembre 13.

Judele oeolulni V din Buell/Ts-U.

D. Ghit§,, fost ipistat al suburbiei Pan-teleimon, acnm stremutat %tit a se sti unde,este citat ea, in ziva de 13 Ianuar 1875,la orele 10`de dimineatit, sA, se presinte laaceastl judecltorie spre infltisare in pro-cesul in care este inculpat pentru

nevenind, se ya cerceta procesul in lip-

No. 3,588. 1874. Decembre 20.

ANUNC. ADMINISTRATIVE.

Prinniria comunei Bueuresti.

Autoritatea comunail a lnat decisiuneade a da in intreprindere prin licitatiunerklicarea i transportarea prafului, noroiu-lui i gunoinlui de pe strad.ele capitalei,ce se vor mAtura i depune in grämezi pestrade de clitre cantonierii comunali, pre-cum.si udarea in timpul verii a stradelorce se vor fixa de prinalriä.

Aceasta licitatiune se va tine la ospelnlcomunal in ziva de 26 Febraar 1875.

Doritorii d'a se inskcina cu aceastl in-treprindere, sunt ificunoseiintati a veni laprimlril in arltata zi la brele 2 dupit a-meazi, spre a lua parte la concurentit, carese va tine prin oferte sigilate.

Garantia provisoriit pentru licitatiuneva fi de lei 10,000 in numerar sau efectepublice, ear garantia definitiva va fi delei 20,000, aceastl garantie definitivl seva complecta de adjudeator in termen de7 zile dupe aprobarea adjudecatiunei ; earin cas contrariu garantia provisoril, va re-mlnea proprietatea comunei Mal a punepe adjudecatar in intitrziere prin somatiu-ne si fr mijlocire de judecatl eomunava fi liberit a da aceastA, intreprindere asn-pra acestei perseme, sal a face serviciulin ori-ce mod va gitsi do cuviintl,.

Caietul de inslreingri al acestei intro-prinderi se poate vedea de doritori in ori-ce zi de lucrare inaintea &Ad de licitatiiila serviciul tehnic al comunei.

No. 17,602, 1874, Decembre 24.

Fiind el la 1 maim 1875, s'a de-

cis de consiliu a so cluta de municipali-tate in regil, venitul din taxamarclrii mit-

surilor de capacitate, greutate si lungimeconform legii asupra maximului taxelor co-munale;, primAria publicti aci mai jos atiltregulamentul cat i instructinnile elabo-rate pentru perceperea acestei taxe, si in-vitl pe totT D-nii comercianti din capita%cari se serv cu asemenea ralsuri a se pre-senta la oficiul de marcare (ce se afld in-stalat sub ospelul comunal) in primele 15zile ale lunei lanuar, spre verificareamarcarea mAsurilor, conform art. 2 din zi-sul regulament.

No. 17.596. 1874, Decembre 24.

REGULAMENTUL

perceperei taxei marcatului mg'auri/oi. de

capacitate greutate lungime in oraf,m/Bucureati.

Art. 1. Prinaliia orasului Bucuresti in-stitue un oficiu special pentru verificarea

marcarOtt periodicl a tutor mlsurilor decapacitate, greutate si lungime cari potservi si in comerciu.

Art. 2. La inceputul fie-cdrui an in pri-meld 15 zile ale lunei lanuar se vor pre-sinta oficiului comunal pentru verificare

marcare toate mIsurile de capacitate, degreutate i lungime, destinate a servi ihcomunit In cursul anului.- Oficiul verifi-clnd nAsurile prin comparatiune cu eta-

lónele primlriei i constatAnd deplina e-sactitate le va marca dupe cum se speci-ficit in regulamentul de fatl.

Marcelo vor represinta in miniaturti ar-mele comunei si cifrele anului in care ma-

sura va putea servi.Art. 3. Taxa fil-clreia marce este de

trei-zeci bani conform legii pentru maxi-mum taxelor comunale din 22 Noembre1871.

Art. 4. In cursul anului se vorputea ve-

rifia i marea toate masurile din nou fabri-cate sau importate si cumpArate spre a ser-vi precum i acele cari s ar repara spre aservi.

Art. 5. Ori-ce fabricant comerciant sauindustrias, care va intrebuinta mgisure saugreutitti ne verificate si ne marcate de o-ficiul primlriei sau marcate cu marca al-tui an de at a celui curgItor va firit ca contra-venit si se va pedepsi con-form previsiunilor cod.ului penal.

Art. 6. Toti agentii auxiliari ai politieijudecItoresti precum siagentii municipalisunt obligati a revisui in tóte magasinelesi localit4ile uncle se facvinzgri i schim-buri dad, greuttitile i mlsurile sunt mar-cate conform regulamentului de fat/. Din-tra-ventiunile se vor constata conform re-gulilor ordinari. Ei pot sl le verifice de

upecial dacit chiar mlsurilecari port marca regulamentarl, stint con-forme cu etalonul si nu sunt alterate in-trun chip accidental sau frauduliis.

In cas de a fi alterate mlsiirHe si greu-

www.dacoromanica.ro

28 Monitorul oficial al Romaniei

tAtile se vor confisca conform art. 394 dincodul penal ear proprietarul lor Ta fi su-pus penalitAtei prescrise de acelas cod art.336 si 393 paragraf 6.

Art. 7. Fitt care vas de aramg de capa-citate de 10 oca si cari se numesc \Tad*va trebui sit poarte patru marce, duoe lagut% si duoe la fund pe din afarg.

Dad, yadra este de lemn cele patru mgreise vor aplica prin ferul ars pe din Antru.

Art. 8. Pe fig care( banith, de lemn saude fer se ya aplica sapte mArci.

Art. 9. Fig care vas de o oca va purtatrei marci din care nna la gurg si doh lafund, la ambele laturi pe din afarg.

Art. 10. Fig care vas de doh sute dra-muri sau de una sutit dramuri va purta ea-ri trei mgrci futon:lei ca cel de o oca,

Art. 11. Fig care vas de cinci-zeci dra-muri sau de dott-deci si cinci dramuri yapurta doA mArci, una la gut% i alta lafund.

Art. 12. Fig care stAnjen si pe fil carecot se va aplica :cAte doh, mgrci, una lafig care capAt.

Art. 13. Fig care cantar mare sau micva purta doA mArci,1 o mama pe topg sialta pe mecanism.

Art. 14. Fin, care bah* (dramuri) vapurta asemenea doit Karel aplicate pe ti-rizii.

.Art. 15. Fig, care bucatg din greuatilenumite dramuri va purta o marcg.

Se va observa tot deanna ea aceastg mar-cg sit nu adaoge greutatea mitsurei.

Art. 16. 111gsurile i greutgtile farmaci-stilor stint scutite de teen marcatului.

Pentru administrarea venitului.

Art. 17. Cheltuelile perceperii acestuiyenit se yor acopefi chiar din resurselesale.

Art. 18. Acest regulament s'a votat si a-probat de consiliul comunal in sedinta sade la 14 Noembre 1874 si se va pune in a-plicatiti de la 1 Iannar 1875 , cici esteaprobat si de D. ministru de interne prinadresa sa cu No. 21,286.

Instructinni asnpra perceperii in regiea taxei mardirel msurilor de capaci-

tate g grentate.Despre perceperea taxei.

Art. 1. Dreptul de a percepe taxe in o-rasul Bucuresti pentru marcatul msurilorde capacitate, greutate i lungime, conformlegii asupra maximului taxelor comunale,apartine esclusiv comunei.

Art. 2. Administratia acestui venit siperceperea taxei de cgte 30 bani de fie-care march conform citatei legi si regula-mentul respectiv votat de consiliul comu-nal in regie prin un delegat al primgrieicare TR derecta acest serviciu si va supra-veghia pe toti insgrcinatii cu dgnsul.

Art. 3, Acest serviciu TR incepe a km-

tiona de la Januar 1875, si va fi instalatin localul primgriei unde se aflit intrepre-norul actual.

El se ya compune de personalul urmit-tor :

1 Revisor care' va fi sef al seryiciuluisi perceptor plAtit ca remisg de 10 la sutg.

1, Controlor care va tine condicele cumateg avt4td o remisA de 5 la sutg.

2. Lucrgtorii plittiti de primgrie a 100lei unul pe lung.

Art. 4. Revisorul ca manipulator de banipublici va fi obligat a depune o cautiuuede 1,000 lei.

Art. 5. VOrsgrile sumelor incasate se vaface de acest delegat la casieria comunalitla finale fig-cgrgia stipt6mOn1 , dacit insgin cursul shptilmtinei incasgrile vor intrecesuma de 1,000 lei, atunci vhsgrile la casacomunalg se yor face si mai inainte de fi-nale s6pttimitnei.

Acesteincasgri se Tor face piing la finelefig-cgrui trimestru, cu operatiuni de tre-sorerie si chitantele casierulni vor fi libe-rate din un registru special.

Art. 6. Pentru incasarea acestui yenitdelegatul primgriei va fi obligat a tine unregistru cu match de chitante numerotat,parafat si sigilat de primgrie aceste chi-tante vor pnrta un numitr eurent i data e-miterei lor corespunzAtoare cu matceleurratinduse ast-fel de la inceputul Ong lafinele fie-cgruia an.

Fie care chitantg nu va contine intrAnsamai mult de citt taxa plittitg de comerci-ante pentru un fel de mAsurg.

Art. 7. Revizorul insgrcinat cu percepe-rea acestui veuit este obligat a preda com-pturi mensuale la divizia comptabilitittei,care va verifica aceste compturi eel multin opt zile de la depunerea kr.

Remizele cuvenite atAt revizorului , cittsi controlului se vor plAti cu mandatedate ca operatiuni de tresorgrie la finalefie cgreia luni pe baza sus arittatelor com-pturi.

Art. 8. Casierul comunal este tinut a in-case acest venit dupg registrele cu matchcu observare de a nu lAsa nici o dath rg-mitsite asupra delegatului.

Art. 9. Revizorul este obligat a formaun rol despre toate stabilimentele din oresce se servit cu mitsuri de capasitate, greu-tate si lungime spre a se urmAri pe fiecare an aplicarea mgsurelor si incasareataxelor.

La facerea acestui rol se vor lua de bazitsi rolurile de contributiuni.

Formarea aplicarea misurilor.

Art. 10. MArcile se vor forma si aplicain modul unngtor :

a) Asupra mAsurelor de capacitate silungime se va aplica un timbru sgpat inotel, in coprinderea urmittoare:B 30. comuna Bucurestil 1875 si armeleprimAriei.

3 (15) Ianuar 1875

Acest timbru se va aplica la incepul fiecitruia an.

bl.Asupra antarilor, balantelor si altelecari indieit greutatea nest timbru va fiApt intrun ciocan de otel in formA rotundg care se va aplica asupra topurilor si

a mecanismului cAntarilor, etc.c) Asupra banitelor, vedrelor, etc. marca

va fi un timbru sitpat in fier eu aceiasi co-prindere care se va arde in foc si se va a-plica asui5ra bor.

Art. 11. MArcile de la litera a , din art.10 vor fi inerustate asupra unei bandelicede alamg.

Aceste mitrci dupe ce se vor incrusta cumasing ni mai multe mii de bucitti in pre-senta unui consiliar adjutor al primttriei sipentru care se va dresa proces verbal denumgrul lor se vor da cu numAr revizoru-lui cu ordinul oficial dupit trebuintit , iarrestul lor impreunit cu masina se va sigilasi se vor da in pgstrarea casierului comu-nei care ya tine un compt regulat de nu-mgrul mArcilor predate.

Lipirea acestor mArci cu plumb asupramgsurilor se TR, face printeun industriasspecial ales de revizor si in presenta sa.

Art. 12. Aplicarea mitsurelor de la literab si e din art. 10 se va face numai in de-fata revizorului si conservarea masinelorcu aceste mArci se va lgsa in pAstrarea sa;aceste masine in fie care searg se vor in-chide , sigila s1 pitstra plug a duoa zi ladeschiderea serviciului sub priveghereasantinelei de la casa orasului.

Art. 13. Pentru ori ce rea intrebuintarea acestor masini , ftiptuitorul va fi pasibilde penalitatea previtzutit in codul penal.

Art. 14. Nici o mareg nu se va paten a-plica asupra nici unui fel de mitsuri Ongce mai gntii acestea nu vor fi cumpgratesi verificate cu etaloanele primAriei.

Revisorul este respunzgtor despre esac-titatea acestor verificitri , iar la cas de a-batere de la datoriile sale si de constatarea vreunui fapt prejuditiabil primitriei sahpublicului el ya fi pedepsit conform legiipenale.

Art. 15. Comuna nu are nici o respun-dere pentru deteriorarea mitsurelor ce seaduce spre marcat dace prin marcare s'araltera in ceva.

(Acest 'articol se va prevedea chiar injosul chitantelor ce se vor libera pentraplata taxei.

Art. 16. Toti D-nii comercianti cari seservea cu mitsuri , aunt obligati a le pre-sinta la oficiul de marcare in cele de Antiin15 zile ale lunii manlier din fie care an,conform art. 2 din regulamentul respectiv,ay6nd acele mAsuri in bung stare, dreptesi gata a primi asupra lor aplicarea mar-cilor.

Contraventiuni i penalita0.

Art. 17. Ori ce mitsuri intrebuintatein comerciti färä mitrcile periodice ale co-munei cunt oprite de legile in vigoare, ele

www.dacoromanica.ro

3 (15) Ianuar 1875

se vor confisca si toate mitsurile alterate,spre dauna puMi6ului , chiar citnd ele arpurta marca legiuitg.

Posesorii unor asemenea mhsuri se vorda judecatii ca contraveniti la legile si re-gulamentele in vigoare.

Art. 18. Delegatul primarului si toti a-gentii politienesti si comunali au dreptula priveghea si revizui mgsurile in toatemagazinele i stabilimentele , iar agentiiauxiliari ai poliiei judiciare vor trimitein cercetarea juclecgtei actele ce ar dresasi mitsurile ce vor OA in conditinnile a-rgtate la art. 17.

Agentii comunali cari vor fi tolerat cusciintit sau prin negligenta lor comitereaunor asemenea contraventiuni, vor fi des-tituiti, fkg prejuditiul altor pedepse de sevor fi fitcut culpabil de vre un, delict.

Pentru asemenea pedepse se va inter-veni de primgrie la politie in privinta a-gentilor politienesti cari vor fi comis ace-iai abatere.

Art. 19. La finele fie ckuia trimestrurevizorul va presinta un stat coprinzgtorde toate cheltuelile fgcute in cursul tri-mestrului pentru aceasta cu personalul cgt

cu materialul in limitele aprobgrei datede primkie, si pe baza mandatelor platitede dgnsul.

Casiernl comunal dupg ce acest stat vafi fost vizat si aprobat de primar, va faceo inheiere asuprgi , i deducgal din sumaincasatg cheltuelile coprinse statva faco prisosul venit la casa comunalkliberánd recepisa casei si anuan recepi-sele speciali eliberate conform art. 5.

Mandatul si statul anulate prin easierse vor algtura la dosarul compturilor ser-viciului de marcare tinut la biuroul ve-niturilor,, iar seful comptabilitgtei va su-pune pentru descgrcarea revisorului inche-ierea trecutg chiar pe registrul cu matci .

nl revizorului semngturei primarului.Aceste instructiuni vèzute 4 aprobate

de primar se vor comunica casierului co-planar, sefului comptabilitittei, D-lui pre-fect al politiei si comisarilor comunali deadministratie spre esecutare iutocmai; earaplicarea lor se va incepe de la 1 Ianuar1875, publicandu-se si prin Monitor siziarul Presa (la partea comunalg) spre sci-inta tutuhr de obste.

1874, Decembre 21.

Primaria urbel Turuu-Mdgure1eLicitatia rearendki venitului acestei co-

mune de la islazul de finete si gradinilede la Olt, in comptul intreprenorului Ioni-

Munteap, care nu a aquitat arenda prinjurnalul dresat de consiliul acestei comuneNo. 56, anignándu-se la 26 Ianuar viitor,se publicg printr'aceasta spre cunostinta a-matorilor care se arate in acea zi, spre aconcura avNid cu sine si cautiune in regu-lg, ear conditiile relative se pot vedea inori-ce zi in cancelaria acestei primárii.

No. 3,424. 1874. Decembre 22.

Monitorul oficial al Romgniei

Prefectura politiel capitalei.

Prin coloarea de galben , ggsincluse omasing de cglcat rufe 0 6 leggturi cu fa-sole si. sare. Se publicg spre cunoscintapersoanei ce le va fi perdut.

No. 30,505., 1874, Decembre 28.

- Prin coloarea de galben, gasindusede pripas o vacg , la corp mick la Ormurgg inchisg, cornul s_ang rupt, si infie-ratit la cornul drept cu literile A M : Sepublicit spre cunoscinta adevgratului eiposesore.

No. 30,284. 1874, Decembre 24.

- Prin culoarea de 'lop ggsindu-sede pripas 4 vaci, una la Or v6ngtg, ure-chile tepoete, una la pr neagrg, ca cor-nul din dreapta lgsat spre ochii, ear celsang drept, una la Or neagrg galbeng,in frunte, coarnele cam belgiugate si in-feratg la coarne Ou litera S. D. si alta gal-bong. coarnele cam intoarse spre ochii,virful urechilor crestate 0 in furculitg; sepublicg spre cuaoscinta adevgratului lorposesor.

N). 30,286.

Prin coloarea de Rosu, gásinduse depripas un bon la Or vingt, eu coarneletepurii aduse, se publicg spre cunoscintaadevitratului seui posesore.

No. 30,388. 1874, Decembrp . .

Prefectura distrIctului

Fiincl-cl postul de medic al arondis-mentului Negoesci, a deveuit vacant, siurmilnd a se face concurs in zioa de 15Ianuar viitor.. se aduce aceasta la cunos-cinta amatorilor de a ocupa acest post casg, se presinte la onor. directiune a servi-ciului sanitar spre a depune concursul co-rouit.

No. 16.539. 1874, Decembre 28.

Prefectura de Iag.D. Comandant al regimentului 1 de ar-

tilerie prin adresa No. 1,080, mijlocesceaflarea desertorului Ghindg Ilan, din Ce-plenita, plasa Bahlui, inmatriculat laNo. 2,228, talia 1 m. 680 mil. fata bru-netg, fruntea mare, ochii neni, pnallsprincenilo negre, sg. publicg aflarea nu-mitului si trimiterea la prefectura jucletn-lui Iasi.

No. 12,507. 1874, Decembre 26.

29

Prefectura judelului Vlapa.D. jade instructore dupg lgagg tribu-

nalul local prin adresa No. 4,983, aratácg, are in pástrare doi boi , unul galbencu urechile putin tgeate si unul vgnat cucoarnele butace si un corn rudgresc ce s'aglsit de furat la preventitii Tudor Ioan siBarba Oprea.

Se publicg de aceasta spre cunoscintageneralk ca proprietarul sit se presinte lanumitul jude cu acte valabile spre a luain primire espusele objecte.

No. 10,797. 1874, Decembre 20.

Prefectura judetului

Fiind-cg dupg convocarea fácutit de cátresub-semnatul prin publicatiunea No. 10302de la 7 Decembre urmgtor, D-nii alegátoriai camerei de comerciu din acest oras, nus'a intrunit astg-zi la prefecturk spre a a-lege un D. membru la zisa camerg in localD-lui Gheorghe Budescu carele nepartici-pánd la lucrkile ei, in timp de sae luni,dupit lege se considera demisionat.

Primgria prin presenta convoacg de adoua oarg, pe D-nii aleg6torii, inscrisi inlista publicatg prin Monitorul oficial No.242 a. tr. 1873, a se intruni in pretoriul a-cestei prefecturi, joi 16 Ianuar viitor, laorele zece de dimineatg, spre a alege un. D.membru in locul D-lui Budescu, dupg cumse aratg mai sus.

No. 10,852. 1874, Decembre 23.

Prefectura de Romanati.

Fiind-cg prin budgetul anului viitor saucreeat trei posturi de medici de arondis-mente cu salaria si transport a lei 300 men-sual fie care st trei moase de arondismonta lei 100 mensual fig care.

Prefectura publicg el in ziva de 15 Ia-nuar viitor, amatori sg se presinte in salacomitetului permanent ca titlurile ce arposeda conform legi orgauiski serviciuluisanitar.

No. 12.441. 1874, Decembre 24.

- In ziva de 18 Ianuar viitor, ur-mAnd a se tine licitatie in pretoriul comi-tetului permanent , pentru infiintareaeinci paturi necesar la spitalul judetului.

Prefectura conform incheieri No. 2,475,publicit despre aceasta spre cunoscinta ge-neralg.

No. 12,445. 1874, Decembra 24.

THEATRU ITALIANDirectiunea D-lui B. FrEinehetti.

Silinbátal, 4 Iauuar 1875

REPRESENTATIUNE ESTRAORDINAHA

folosul séracilor

UM BALLOIN MASCHERA

Melodramg spectaculnasit in 4 aete,musica de M-ro G. Verdi.

Preturile eele obicinuite - Incept-qv] la8 ore seara.

www.dacoromanica.ro

30 Monitorul oticial al RomAniei 3 (15) knuar 1875

ANUNCIURI PARTICULARE

MIHAIL SKIN A21.10b174C)C1.11103Ea

S'a mutat strada Colpi, No. 63. 4

Am anon a anuncia onor. public ,farmacia nationa1A a sub-semnatului

s'a mutat din calea Mogoqoaei, qi va func-ponalin noa construcpune a palatului socie-tatii Dacia, strada Lipscani, in rb cum'agasinul do brici1nie al domnului Nico-lae Manic]. et C-nie.

Cu stiraiI, I. A. Ciura. 3

Qub-semnata legitimcasei repausatului meu sot G.

Stoihnescu , avënd singurd dreptulde a administra averea riimasä dela repausatul pänä la facerea par-tagiului , fac cunoscut c pentruori-ce afaceri, precum : vënzdri ,

inchirieri etc., relative la aceastäavere, ori-cine nu se poate adresaspre a trata valabil de cät numaila mine, ear la nici unul din fi mei:I. G. Stoihnescu, M. G. Stoiiinescu§i Dem. G. Stoiänescu.

2 Eulimia Stoianescu.

000060000.00O0V0$009s00000 00o latir.A.17 x 13 Malt oo o

o--0 domniparit se recomandil cii eefectueazi1 cu cea mai mare fin* si

La acurate.te tot felul deo 3311.C)31:)=Eitai, o09 pe ori-ce materii, precum : catifea, l

atlas, péUz'ci etc. Asemenea se reco-: mandii pentru marcare de tot felul10 de batiste, ccim4i, servete etc. , cu :e preturile cele mai reduse. oo oA se adresa strada Isvorului o

No. 21. eo00000000000.0000000000440000

D-TORUL PASTIAlocuesce strada santul Visarion, No. 26.

In anul 1841 , aflandu-md Turcia sidin mai multe imprejurki am fost for-

-tat a 'rni schimba numele familiei mele deS. Iscovescu in acela de Spitz Goldstein,ce'l port astki, fac dar cunoscut ea, de la1 Ianuar 1875, 'mi reiau adevkatul meunume de S. Lscovescu.

2 Spitz Goldstein.

LAZARUS FilsOPTICIEN i MECANICIEN

s'a mutat :16, STRADA CAROL I, 16

Din causa incetkii din yiatl a dom-nului S. Lazarus, am intrunit ambele de-posite qi desfac cu prguri foarte reclusemarele asortiment de instrumente de Op-ticii, P1iisic, Matematecit, Geodesie,Chirurgle, Ochelarl cu sticle fine de cris-tal potrivip la vedere prin cele mai noniaparate.

Reparapa de instrumento de precisie.

Qub-semnatii primind o cantitateinsemnatá ofer5. : Vin de Quin-

quina au Bordeaux , flaconul 2 leifoui; Vin de Quinquina au Ma-dère, flaconul 2 lei, 50 bani ; Yinde Quinquina au Malaga, flaconul2 lei, 50 bani.

NARTINOTICI et ANGELU.3 La Crucea-de-Aur, strada Lipscani.

16000410000011000000009009900000090000041es so

HOTELUL

0111114

oooo

e oiiii II Iii oo

o2 o

...

o oo eoe11 Proprietatea domnulni Michail .Angkelovile :: se inehiriaz5, de la sIntn1 Geroge viitor; do- :: ritorii se pot adresa strada Carol I, No. 6. :::000111000001,009.0000000000400$00400900000::

0000 0.111100 0 00000000

Strada Germaná.

000000000000000000,000009000000000000000200000

MAGASIN DE PIANURIo

o

o

o

Sub-scrisul recomand un mare asortiment de plannal qiplanine, din eele mai renumite fabrice aie Europei de cons-

trucpune solidit i elegantg, vnd i inchiriez cu proOrimoderate, acordez si efectuez ori-ce reparapune.

Onorab. persoane din provincie cari ar dori pianuri saupianine so pot adresa la domnu J. Ovessa.

JULIUS RINK.Strada AcademieT, No. 39.

0a

o0

00

tii primind o cantitateinsemnatá ofer5. : Vin de Quin-

quina au Bordeaux , flaconul 2 leifoui; Vin de Quinquina au Ma-dère, flaconul 2 lei, 50 bani ; Yinde Quinquina au Malaga, flaconul2 lei, 50 bani.

NARTINOTICI et ANGELU.3 La Crucea-de-Aur, strada Lipscani.

0a

o0

00

Sub-scrisul recomand un mare asortiment de plannal qiplanine, din eele mai renumite fabrice aie Europei de cons-

trucpune solidit i elegantg, vnd i inchiriez cu proOrimoderate, acordez si efectuez ori-ce reparapune.

Onorab. persoane din provincie cari ar dori pianuri saupianine so pot adresa la domnu J. Ovessa.

JULIUS RINK.Strada AcademieT, No. 39.7

0000060 000.41051114110.0 000e 000000000.0000000

www.dacoromanica.ro

$ (15) Lamar 1875 _Mmitortil uiicial al Roithimei

BOALELE SECRETE

NEPUTINTA BIRBITEASCII

Yiuic duph" ui metoda, care s'a apro-bat ia mii .de casuri sigur si radicaLpractica i esperintent de 10 ani de zilein apeas;tit specialitate dan la bolnavi celemai bune xecomanclatiuni de o insitnAtosirecea mai grabnieg , strada VAcAresti, No.19, 16110, piata mare.

Speciast, doctorul Thitor. 20 -6

Se face ennoscut spre sciinta publicA el..3 D. N. Kiriaiino , nepotul i adoptatulrum, so va sub-seri de astA-zi inainte N.C. Rucitreanu, avkld singur dreptul, afarlde fratii mei P. si M. Rucitreanu, a purtalegalminte aceste flume.

X. Rucarcanu.1874, Decembre. (3-2)

00000610)609e4010 0004C300.066006Se OSO BROSURA ROMANEASCAo Sas TITHARI ATEASNEPUNC ri. .. _ oCausa si vindecarea ei. eu ilustra- 9e* Omni anatomicA, 2 franei, prin postA :ee 2 franci, 20 bani, in timbre postale. :eo Tipografia Tbiel et Weiss , strada e: Lipscani, No. 11-13. e30-2000 000000000000000 e®e

Subsemnatul preot ingrijitor bisericiiSpirea-din-Deal (Spirea-Vechil) , ce

pituit acum, am purtat numele de preotulDimitrie Popescu dupA profesiunea tatA,lui meii; fac cunoscut spre sell* gene-ralg, a de la 1 Ianuar 1875 inainte , 'mivoi relua numele de preotul N. Ioneanu,dupA adevkatul ulnae al pitrintilor mei.

Preotul, D. Popeicu. (3-2)

HOTEL OTETELESIANO27 - CALEA MOGOSOAEI - 27

Situat in centrul capitalei alAturi deTeatru-cel-Mare , contingnd 40 camere mo-bilate din nou , cu preturile cele mai mo-derate si serviciu prompt.

Se )pot face"si angagiamente eu luna, pe16,n0 aceasta oferA toate conditiunile pen-tru deplina multumire a respectabililorvo-lagiori.

5 Franz Strauss.

ub-semnata fac cunoscut a am deschispe strada Mosi, No. 226, un atelier de

marcat batiste, servete, mese si ori-ce aItlucru, precum asemenea si de broderie enpreturile cele mai moderate.

2 Maria Vasilescu.

..410t.. .4-4.1,4.0-1-v-,4,4)......s....,...........44,4, .444 ,,, * 0.4.t.st

i AZIE SSIGUDIN TRIEST .

4,.

41,

SOCIETATE DE ASIGURAREFONDATA IN ANUL 1822

: Aducem la cunostin[a onorabihilni public , ch societa-::tea noastrái asigureaza 'contra datinelor provenite de in4:cendiii : cládiri, obiecte m*Atoare , fabrice , bucate in:4 ,,patule. Contra daunelor causate prin grindinh. Contra:

*daunelor asupra márfurilor aflate in transport pe apái. :t Asemenea asigureaza zestre pentru copli in toate com-::binatiunile cerute si asupra casurilor de moate. *o,* In7formatiunile se dii la sub-scrisa acrentie ceoneralii si la:* : n , .-, 5 *:agentiile ei. de prin districte. *

*Agent general pentru Románia,:

*

12-4 STRADA GERMANA, N° 2 3.41).+4+...1-.4,4,.1-es..e.....t1%.,....++.4,.....40...49

ADOLF WEINBERG.

www.dacoromanica.ro

32Monitorul oficial al Rominiei

3 (15) Ianuar 1875

-

,,;__,....,.,,,, ,:: CASE DE FER WERTHEIM"Tstaise4;iisma ii

44 sigure in contra incendiului si spargerii., pen- ;

tru pástrare de documente , bani etc. , cu :broasca americana a card. deschidere fdra :

* cheia ei este imposibila.,-,

Deposit i agentura generalö pentru Rondinia la dornnii

APPEL et C-nie, Bucuresti si Galati.Pentru Wormatii a se adresa la acesti ;Ionani.

Zilele

trecute uitAnd cheia de la usa dor-mitorului men nude am o casetl foarte

solidA, si in care tineam toate hArtiele celemai de trebuintA, acum sculAndum6 dinboala ce am suferit mai 2 luni, am gitsitospartl, lipsesce un plic mare pecet-luit, in care aveam foaia de zestre a maiciimele, i una alta stritinA, 'mi lipsesc sine-turile viimele din Dealul Tintesci distric-tn1 Bugti, plasa Tocani, precum si sine-turile cu cartea Mazatului a viei mele dinDistesci si BMAnesci , districtul Gorj ;rog dar pe flptuitorul furtului acesta dea bine-voi a mi le arunca sau a mi le trl-mite prin poqta micA inapoi, neputAndu-sea se folosi cn ele intru nimica si a nu mface a '1 urmAri plug. inaintea justitiei, cAcicred cA nu. 'i va conveni.

(2 la 2 4.) Ion Grádisteanu.

SOCIETAn P. A.F. WERTHEIM et C-nie.3.........******0

DE ARDNDAT pe cinci sau zece anide la duoA-zeci si trei Aprilin 1876,

urmAtoarele mosii :1. Nonastirea-Coconi i Cotroceanca,

din districtul Ilfov ;2. Leurdeni, din districtul Ilfov ;3. Copiteeni, din districtul Vlara ;Proprietitti ale D-lui Efrem Germany.Doritorii se vor adresa la domni N. Ger-

many si fii, in Bucuresci, strada GermanA,No. 23, spre a vedea conditiile. 12, 1. 3 z.

DARENDAT chiar de acum, pe 5 sau

10 ani, No0a BARBATESCU , dindistrictul Ialomia, plasa CAmpului, corn-pusl din 600 pogoane cu padure in Were,case de locuit, rnagazii de zid, vie cupomiroditori, i han doritorii se vor adresa instrada Teilor , lAngA cassa de SAndateNo. 43. Caine« Barbatescu.

Tho nmga MAresci, plasa Biliesci, dindistrictul Putna, s a deschis o fabri-

cii de ferArie pentrn toate nneltel e ne-cesarli la lucrarea pAmktulni, in carese lucreazA si din nou, precum : pluguri,rarite, boroane i altele, .sau se repareazitobjecte de soiul acestora ce vor fi reasesau stricate.

Se repareazA, egalmente, locomobile sibatoze de ori-ce sistem.

Subsemnatul, aduand aceasta in cunos-cmta onorabilului public , are onoare a '1incredinta cl la facerea din nou a repara-tiunilor se va da toatA atentiunea necesa-riA, ea lucrul sit fie in cAt se poate solid

toatit regula artei, ear preturile vor fi

moderate. Administratorulmosiilor MArAsesci i Ionasesci,

6-3 I. &mime.

CALEA FERATA A STATULUI BUCURESTI-GIURGIU

MERSUL TRENURILORCU INCEPERE DE LA CINCI-SPRE-ZECE SEPTEMIRE, STIL YECHIU, PANA LA ALTE DISPOSITII

DE Lk BUCURESTI LA GIURGIU

Distante in knout.

De la Bu-onrest i

met.0 0008 200

17 400

28 70046 800

69 26067 000

Intre sta-'unl

kil. met.

8 2009 200

11 30017 100

13 4007 760

NIIMIREA

STATIIL OR

Bneurei ti .

JilavaVidra

Clemons ,

731.r ea la

F'rittesti .

Ginrgin .

Tr. No. 1de

voiagiori

Tren 101de

mArfari

Tren 103de

mArfuri

Tr. No. 3de

volagiori

Ore El8 00 D.8 148 298 471ca

Ore El10 20 D10 4111 0611

50612 42

1 161 48

1111111113.11=N.

ore m3 40 8.4 004 224 501-a+

waspifelaCIMMIMO

Ore M7 00 S.7 147 297 4714

8 67p9 26

9 4810 00

56

4010p;

79

8

9

57 4,425

48

006 26r1

-124

DE LA. GIURGIU LA BUCURESTI

Distal* in kilom. NIIMIRE ADe la

Giurgiu

kil. met. I kil. met.0 000

7 75021 200

38 50049 60068 80067 000

Intre star- E;TATIIL ORtiuni '

7 75013 450

17 10011 3009 2008 200

Giurgin.

FrAtestiBAn eam

Corsana

Vidra .

Jilava .

Bueuresti

Tr. No. 2de

voiagiori

ore m7 60 D.

8 04

Tren 102de

márfuri...1=a1WINIMP

ore m10 00 D.

10 21

8 27 11 048 651-1 11 47189 06P 11 671:49 30 12 319 46 12 56

. 9 67 1 18

Tr. No. 4de

voiagiori

ore m3 60 S.

4 044 274 56126 01,65 306 456 67

Tren 104de

márfuri=01071111111

Ore m5 40 El.6 0 es

6 557 47 58 248 669 20

Director provisor, I. A. CANTACUZIN. Imprimeria Statnlni Redactor provisor, L A. CANTACUZIN.

www.dacoromanica.ro