Efectuat de:Mihai Mariana

Tulbure Violeta

gr.D-135

Violenţa în

familie

Cuprins

Cauze şi consecinţe 4

Aspecte generale privind violenţa în familie1

Componenţa de infracţiune a violenţei2

Date statistice privind violenţa în familie3

Măsuri de prevenire a violenţei în familie5

1.Aspecte generale privind violenţa în familieViolenţa în familie este orice acţiune fizică sau verbală săvîrşită intenţionat de către un membru de familie împotriva altui membru, care provoacă o suferinţă fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material, precum şi împiedicarea femeii să-şi exercite drepturile şi libertăţile fundamentale.

Tipuri şi forme ale violenţei în familie

Violenţa în familie este un comportament nedorit şi agresiv, ameninţător sau cu caracter sexual, care este folosit pentru a manifesta putere şi a ţine sub control o persoană în cadrul unei relaţii. Puterea şi controlul se manifestă prin:Izolare: soţul/partenerul tău îţi controlează permanent acţiunile tale (cu cine te întîlneşti, cu cine vorbeşti, etc.);Frica: atunci cînd eşti speriată de gesturile şi acţiunile lui, de distrugerile de obiecte;Manipularea prin intermediul copiilor: atunci cînd soţul, fostul soţ,partenerul tău îţi inspiră sentimentul de vină în faţa copiilor;

Stereotipuri şi realităţiStereotip: Violenţa în familie nu este o infracţiune, ci doar un scandal, în care nu trebuie de implicat.

Realitate: Violenţa în familie este o infracţiune pedepsită de Codul penal şi Codul cu privire la contravenţiile administrative.

Stereotip: Motivul violenţei în familie este o pierdere temporară de control asupra sa a bărbatului, în cele mai dese cazuri din cauza consumului de alcool.

Realitate: Consumul de alcool scade capacitatea de a controla comportamentul. În acelaşi timp printre agresori sunt mulţi bărbaţi care nu consumă alcool. Alcoolul nu poate servi drept scuză pentru comportamentul violent.

Stereotip: Violenţa în familie e posibilă doar în familii sărace.

Realitate: Statistica ne demonstrează că violenţa în familie are loc atît în familii sărace, cît şi în familii bogate.

Stereotip: Dacă soţia ar fi vrut ea ar fi plecat de la soţul-agresor.

Realitate: Există multe motive care le împiedică pe femei să plece de la partnerii agresori: ruşinea de a povesti altora despre cele întîmplate, frica că agresorul va deveni şi mai violent şi răzbunător, diferite probleme ce ţin de locuinţă, dependenţă financiară, lipsa sprijinului din partea prietenilor, obişnuinţa emoţională faţă de soţ.

Stereotip: „Copiii au nevoie de tată” sau „o să le suport pe toate pentru copii”.

Realitate: Fără îndoială copii au nevoie de tată, dar dacă în loc de dragoste şi înţelegere copilul vede în familie doar agresivitate şi violenţă, aceasta aduce la distrugerea psihologică şi emoţională a copilului.

2.Componenţa de infracţiune a violenţei în familie

Componenţa de infracţiune a violenţei în familie- totalitatea semnelor obiective şi subiective, stabilite de legea penală, ce califică o faptă prejudiciabilă drept infracţiune concretă.

Reprezintă temeiul juridic al răspunderii

penale

Reprezintă baza juridică pentru

calificarea corectă a

infracţiunii

Elemente şi semnele componenţei infracţiunii

Obiective Subiective

Obiectul infracţiunii Latura

obiectivă a infracţiunii

Latura subiectivă

a infracţiun

ii

Subiectul infracţiunii

Valoarea socială

lezată sau pusă în pericol

(actul de violenţă)

Totalitatea semnelor ce caracterizea

ză partea exterioară, vizibilă a

violenţei în famlie

Persona, ce a săvîrşit

infracţiunea şi care conform

legii e obligată sa

poarte răspundere

penală

Totalitatea

semnelor ce

caracterizează partea

interioară a

infracţiunii

Elemente/semne Principale Facultative

Obiectul infracţiunii Valoarea socială ocrotită de prescripţia normei penale

Obiectul material

Latura obiectivă a violenţei în familie

a) Fapta însuşi include;

b) Consecinţele prejudiciabile consecinţele ce au cauzat violenţa

a) Locul săvîrşirii infracţiunii:oriunde ;

b) Timpul săvîrşirii infracţiunii ;

c) Metoda săvîrşirii:prin suferinţă fizică, psihică,sexuală

d) Instrumente şi mijloacele săvîrşirii:agresivitate sportită cu caracter ameninţător sau sexual

Subiectul infracţiunii

Pentru persoana fizică:a)Caracterul fizic;b)Responsabilitatea în faţa legii;c)Vîrsta 14+ -

Semenele subiectului special

Latura subiectivă a infracţiunii

Vinovăţia:intenţia persoanei asupra altei persoane sau altor persoane

a)Motivul săvîrşirii:stare de afect, consumul substanţelor psihotrope, alcoolb) Scopul săvîrşirii:orice cauză ar putea fi(insuccese la serviciu, stare de depresie, nervozitate)c)Emoţiile(negative);

3.Date statistice privind violenţa în familie

Figura 1. Rata totală de prevalenţă a violenţei (psihologică, fi zică sau sexuală)din partea soţului/partenerului pe parcursul vieţii, de la vîrsta de 15 ani, %(violenţa faţă de femei în familie)

Figura 2. Rata totală de prevalenţă a violenţei (psihologică, fi zică sau sexuală)din partea soţului/partenerului în ultimele 12 luni,%(violenţa faţă de femei în familie)

Figura 3. Prevalenţa violenţei orientate spre izolarea socială a femeii din partea soţului/partenerului după forme specifi ce, pe mediul de reşedinţă al femeii, %

Figura 4. Distribuţia femeilor-victime ale violenţei fi zice din partea soţului/partenerului pe parcursul vieţii şi în ultimele 12 luni, după forme specifi ce ale violenţei, %

Figura 5. Distribuţia femeilor-victime ale violenţei fi zice sau sexualedupă tipul consecinţelor asupra sănătăţii femeii, %

Figura 6. Percepţiile femeilor-victime privind efectului acţiunilor violente din partea soţului/partenerului asupra sănătăţii lor, %

Figura 7. Distribuţia femeilor-victime ale violenţei fi zice sau sexuale pe parcursul vieţii,începînd cu vîrsta de 15 ani, după caracteristicile soţului/partenerului, %

Figura 8. Ponderea femeilor care, în caz de survenire a acţiunilor de violenţă din partea unor persoane, s-ar adresa după ajutor, pe categorii de persoane/instanţe la care ar apela, %

Figura 9. Ponderea femeilor după motivul neraportării în caz de survenire a violenţei, %

Figura 10. Distribuţia femeilor care sunt de acord cu faptul că femeia trebuie întotdeauna să se supună opiniei soţului/partnerului chiar dacă ea nu împărtăşeşte aceeaşi opinie, după caracteristicile femeilor, %

4.Cauze şi consecinţe

Cauze: Alcoolismul; Sărăcia; Motive cumulate(starea de ebrietate a

abuzatorului, emoţii negative la serviciu sau pe parcusul zilei);

Ştia despre adulterul tatălui(în cazul copiilor);

Permiterea concubinului să violeze copilul;(fiind în stare de ebrietate)

Educaţia în familia agresorului; „Mă iubeşte, de-aceea mă bate"(30%

femei); „Aşa mă educă”(20%);

Consecinţe: scade eficacitatea muncii; se deteriorează starea sănătăţii; scade motivaţia de a se implica în viaţa

socială; unele cazuri soldîndu-se chiar cu

decesul femeii sau cu suicid; (băieţi) aplică violenţa ca fiind o

normalitate; (fete)tolerarea unui asemenea

comportament din partea soţului; Intolerarea de asemenea violenţei duce

la destrămarea familiei;

5.Măsuri de prevenire a violenţei

1. De ajustat cadrul normativ naţional la standardele internaţionale prin specificarea clară a mecanismului necesar pentru aplicarea măsurilor de protecţie în cazurile de violenţă în familie şi de a reevalua măsurile utilizate pentru sancţionarea agresorilor, pentru a îmbunătăţi eficienţa acestora (de a combina măsurile punitive cu programele de suport psiho-social);

2. De revizuit art. 34 (par.5) din Legea Nr. 1086, adăugînd categoria de victime ale violenţei în familie, beneficiari ai expertizei medico-legale;

3. De a adopta prevederi normative care ar abilita/responsabiliza APL de a prelua/dezvolta servicii de asistenţă şi protecţie pentru victime;

De a adopta prevederi legale-normative pentru dezvoltarea sistemului de acreditare pentru serviciile sociale în domeniul violenţei în familie, inclusiv cele care sunt oferite de ONG-uri;

De a fortifica mecanismul instituţional prin dezvoltarea structurilor la nivel naţional, regional şi local întru asigurarea coordonării, monitorizării şi responsabilizării pentru măsurile utilizate în soluţionarea cazurilor de violenţă în familie;

De a fortifica sistemul naţional de referire prin adoptarea unui regulament cu privire la intervenţia, interacţiunea şi responsabilitatea autorităţilor şi instituţiilor care au ca domeniu prioritar de activitate prevenirea şi combaterea VF (instrucţiuni pentru cazurile VF, regulamentul de activitate pentru EMD, etc.);

De a institui prevederi care ar stabili necesitatea colectării sistematice de date prin intermediul sondajelor realizate cu regularitate de către Biroul Naţional de Statistică, cît şi crearea unui sistem integrat care ar înregistra cazurile raportate;

De a elabora politici adecvate/măsuri eficiente pentru angajarea în cîmpul muncii a bărbaţilor şi femeilor/ abilitarea economică a potenţialelor victime şi victimelor violenţei în familie (oferirea locurilor de muncă, sprijin material, acces la serviciile de reabilitare/reintegrare socială, etc.) pentru a preveni victimizarea şi revictimizarea acestora în relaţiile abuzive din familie.

Concluzie Mai multe studii au demonstrat că măsurile concrete luate pentru atingerea egalității de gen în viața publică și privată a unei țări contribuie la o dezvoltare economică și democratică mai rapidă și durabilă. Deși violența în familie și traficul de ființe umane afectează atît femeile cît și bărbații, precum și toate sferele societății, indiferent de sex, vîrstă, afiliere etnică și religioasă, acestea afectează în mod disproporționat femeile din Moldova. Studiile arată că în Moldova fiecare a patra femeie este supusă unei forme anumite de violență în familie, în timp ce numărul ordonanțelor de protecție emise și executate este în creștere.Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) recunoaște importanța egalității în drepturi a femeilor și bărbaților drept element esențial în promovarea păcii, democrației durabile și a dezvoltării economice. În Decizia Consiliului de Miniștri al OSCE referitoare la prevenirea violenței împotriva femeilor adoptată de cele 57 de state participante ale OSCE se remarcă faptul că violența împotriva femeilor este predominantă în regiunea OSCE și subminează securitatea. Statele participante sunt încurajate să adopte măsuri specifice îndreptate spre ridicarea nivelului de conștientizare a populației, asigurarea accesului victimelor la justiție și repararea prejudiciului moral; pedepsirea infractorilor, precum și consolidarea independenței economice a femeilor și accesul lor egal la educație. În conformitate cu Planul de Acțiuni în domeniul Egalității de Gen și Decizia Consiliului de Miniștri 15/05 referitoare la combaterea violenței împotriva femeilor, OSCE continuă să ajute statele participante în elaborarea programelor și activităților îndreptate spre prevenirea tuturor formelor de violență bazată pe gen.

Activitățile în domeniul prevenirii și combaterii violenței în bază de gen în arealul OSCE pot fi divizate în 3 categorii: asistențăpentru consolidarea capacității ONG-urilor care activează în domeniul combaterii violenței față de femei; eforturi de prevenire prin intermediul campaniilor de conștientizare și advocacy în cadrul comunităților; precum și protecție sporită pentru victime prin intermediul infrastructurii consolidate (mecanisme de referire și adăposturi).În ultimii ani, Misiunea OSCE în Moldova a susținut un șir de activități de informare publicului larg privind efectele devastatoare ale violenței în familie asupra vieții partenerilor de căsătorie, a copiilor, membrilor familiei extinse și a societății în întregime. Spectacolul CASA M., care se bazează pe relatările veridice ale victimelor violenței în familie,a fost jucat în orașele și satele Republicii Moldova pe parcursul mai multor ani. Misiunea OSCE organizează în continuare seminare de instruire pentru reprezentanții organelor de drept în domeniul implementării eficiente a ordonanțelor de protecție în cazurile de violență în familie. Parteneriatul dintre Misiunea OSCE și Centrul de Drept din Căușeni datează din 2005, cînd a fost implementat primul proiect referitor la prevenirea și combaterea traficului de persoane în regiunea de sud-est a Republicii Moldova. În domeniul combaterii violenței în familie, avocații Centrului de Drept din Căușeni au fost primii din Republica Moldova care au inițiat și au obținut o ordonanță de protecție într-un caz de violență în familie la 25 septembrie 2009.

Bibliografie

I)Acte normative:

1)Constituţia Republicii Moldova

2)Codul Familiei

3)Codul Penal

4)Convenţia Consiliului Europei cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie

5)Declaraţia Universală a Omului

II)Monografii şi lucrări didactice:

6)Evaluare rapidă privind violenţa în familie,Centrul Internaţional pentru Promovarea şi Protecţia Drepturilor Femeii „La Strada”, Chişinău,2007

7) Implementarea legislației Republicii Moldova cu privire la violența în familie,Minneapolis, Chişinău, 2012

8)Violenţa faţă de femei în familie în Republica Moldova, Chişinău, 2001

9)Violenţa în familie în Republica Moldova, Centrul de drept Căuşeni,2014

10)Soluţii practice şi legale pentru victimele violenţei în familie, Cunoaşte-ţi drepturile,2009

11)Pliant.Viaţa faţă de femei în familie, statistica.md, Chişinău, 2011

III)Site-ografie:

12)www.lex.md-Site-ul oficial al legilor din RM

13)www.stastica.md-stastica RM