Cearta pe Armată29 noiembrie 2012

Să revenim la problema resurselor din Armată, acum, la câteva zile după polemica iscată între ministrul apărării Corneliu Dobrițoiu și consilierul pentru securitate națională Iulian Fota. Ca să lămuresc de la început un lucru, cum văd eu problema de ansamblu, declinul resurselor, a bugetului apărării a început imediat după primirea României în NATO în 2004, când am atins cu chiu cu vai un 2.38 % din PIB, responsabili de reducerea fiind șefii de guvern, Traian Băsescu, Parlamentul și miniștrii apărării.

Dar, este drept, președintele Băsescu nu a reușit să evite, ca măcar subiectul resursele pentru MApN să nu fie un element de dispută cu opoziția. Așa au fost blocate pe rând Strategia de securitate națională ca document dezbătut în Parlament, Guvernele, încălcând legea în vigoare, nu au mai scos Cartea Albă a Apărării, adevăratul plan de gestionare a resurselor pentru apărare și Strategia de achiziții și înzestrare care a fost un document firav și neimplementat.

Eșecul conferinței organizată sub egida Academiei Române a demonstrat că instituția militară intră într-un declin accelerat, că nu există autocontrolul minim necesar din partea unor decidenți foarte importanți ca toate disensiunile majore să fie discutate responsabil și că nimeni nu se zbate să găsească o cale de mediere între puterile statului, când vine vorba de apărare națională.

Ministrul apărării este responsabil direct, împreună cu noul șef, Ilie Botoș, numit abuziv, al Direcției Generale de Informații a Armatei, de organizarea superficială a unui eveniment sensibil în plină campanie electorală. Am anticipat cu altă ocazie că politizarea numirilor în sfera informațiilor militare din perioada în care Crin Antonescu era președinte interimar, va avea consecințe iar acum le vedem, șeful DGIA nu se opune la implicare numelui structurii de informații militare într-un eveniment deturnat electoral, nu a propus amânarea sau altă formulă, mai puțin explozivă.

Corneliu Dobrițoiu a abuzat de funcția publică chiar în timpul în care este în campanie electorală iar consilierul pentru securitatea națională Iulian Fota, a încălcat o regulă academică minimală de dialog. A fost prima ocazie, după mulți ani, și probabil, pentru mulți ani, va fi și ultima încercare de apropiere dintre Armată și Academia Română.

Academia Română nu trebuia să se implice în evenimente publice pe perioada alegerilor, din păcate a fost atrasă. Dacă tot se dorea ceva, se putea organiza un eveniment comun de 1 Decembrie împreună cu serviciul istoric al Armatei, dar nu mai știu situația acestei structurii.

Să revenim la tema disputei, resursele, Dobrițoiu a reproșat că a Președintele a aprobat o Strategiei de apărare fără resurse, adică, mai clar, o critică la adresa guvernului Boc și are dreptate până la punctul în care trebuie să recunoaștem că guvernul Boc a dus greul crizei și a luat măsuri drastice față de Armată, adică față de o instituție cu vreo 60.000 de militari și mulți pensionari. Restul populației civile a trecut și oricum era pe primul plan, și la guvernul Boc dar și la guvernul Tăriceanu.

Ce propune PNL în materie de resurse pentru Armată ?

Am extras mai jos din Proiectul de Raport al Comisiei de apărare PNL girată tot de Corneliu Dobrițoiu, viziunea liberală sau, mă rog, a comisiei din PNL, idei din care ministrul a încercat să expună în timpul conferinței, privind resursele:

”PNL va asigura o crestere graduală a volumului resurselor alocate pentru finanţarea apărării de la 0,8% la 2% din PIB, prin rate anuale de 0,30 % din PIB odata cu reducerea arhitecturii birocratice guvernamentale exagerate şi depăşirea efectelor crizei economico-financiare. Nu in ultima instanta, consideram ca re-evaluarea strategică a apărarii reprezinta instrumentul politic eficient pentru suplimentarea resurselor alocate apararii si dimensionarea rationala a unei structuri de forţe afordabila si eficientă din punct de vedere operaţional care sa contribuie la

cresterea relevantei strategice a Romaniei la granita de Est a Aliantei Nord-Atlantice.Suplimentar vom susţine necesitatea creşterii volumului surselor extrabugetare pentru finanţarea efortului de înzestrare prin:1.creşterea volumului resurselor alocate Armatei pînă la valoarea de 2,38% din PIB, prin credite garantate guvernamental;2.eliberarea unor resurse prin redimensionarea aparatului central si structurii de forte ca urmare a re-evaluarii strategice a apărării ;3.trecerea infrastructurii în exces a Ministerului Apărării Naţionale din domeniul public în domeniul privat al statului, sub administrarea MApN, in scopul asigurarii sustenabilitatii procesului de inzestrarea pe timp mediu si lung;4.Promovarea unui sistem de achiziţii în domeniul apărării armonizat cu cadrul legislativ al Uniunii Europene care să contribuie la relansarea industriei apararii in beneficiul economiei naţionale. ”

Ce a reușit să realizeze din acest plan ?

Cum a fost calculată creșterea de 0,30 % pe an ? Pare o simplă împărțire școlărească, total neprofesionistă, când tot ministrul declară că se zbate pentru achiziția de avioane multirol și se știe că pentru a starta serios un asemenea program trebuie să estimezi clar sumele care oricum vor solicita în primii ani o creștere mai mare decât 0,30 %.

Pe termen scurt nimic din programul PNL nu a fost atins, doar s-a mimat activismul pe domeniul pensiilor militare, al achizițiilor și organizarea de evenimente în stilul ministrului precedent.

De exemplu la achiziții a fost lansat programul ”Furnizor al militarilor români”, am scris în august despre modul ciudat de lansare, când am anticipat problemele de azi, Comisia a analizat și a aprobat următoarea listă de furnizori:

SOCIETĂŢI COMERCIALE PARTENERE ÎN CADRUL PROGRAMULUI FURNIZORII MILITARILOR ROMÂNI

(în ordine alfabetică)

1. S.C. OTTO – BROKER DE ASIGURARE S.R.L. – Servicii de asigurare – FMR 66510000-8

2. OZONE HOMES – Servicii imobiliare – FMR 70000000-1

3. PERFECT TOUR ROMÂNIA – Servicii de agenţii de turism şi servicii conexe – FMR 63510000-7

4. CEC BANK S.A. – Servicii bancare – FMR 66110000-4

5. UNICREDIT ŢIRIAC BANK – Servicii bancare – FMR 66110000-4

6. BANCPOST S.A. – Servicii bancare – FMR 66110000-4

7. Banca Transilvania – Servicii bancare – FMR 66110000-4

8. Banca Comercială Feroviară – Servicii bancare – FMR 66110000-4

9. ELIRE BROKER DE ASIGURARE – Servicii de asigurare – FMR 66510000-8

10. S.C. PELL AMAR COSMETICS S.R.L. – Produse de îngrijire personală – FMR 33700000-7

11. WHIRLPOOL ROMÂNIA – Echipament de bucătărie, articole de menaj şi de uz casnic şi articole de catering – FMR 39220000-0

12. S.C. ALCOR GRUP S.R.L. – Servicii de oftalmologie – FMR 85121281-6

13. S.C. AVANGARDE REZIDENŢIAL S.R.L. – Servicii imobiliare – FMR 70000000-1

14. Notar Public „VIŞU CORNELIU” – Servicii de consultanţă juridică – FMR 79111000-5

15. S.C. TARGET ELECTRONIC COMPANY S.R.L. – Echipament de încălzire centrală FMR 39715210-2

16. APULUM ’94 – Servicii imobiliare – FMR 70000000-1

17. ORTOTECH – Proteze şi orteze – FMR 33184000-3

18. AUTOMOBILE DACIA SA – Autoturisme – FMR 34110000-1

19. S.C. J.P.A. AUDIT & CONSULTANŢĂ S.R.L. – Servicii auditare -FMR 79212000-3

Dacă analizați domeniile veți observa că marea majoritate a serviciilor oferite nu au legătură cu militarii, vizează mai mult instituția. Ce protecție socială să faci cu băncile ?!

În schimb lipsesc furnizori din două domenii strategice pentru Armată: combustibil și hrană, adică acele domenii cu contracte grase, unde prețurile sunt exagerate pentru contractele cu Armata.

Își respectă ministrul Dobrițoiu obiectivul asumat de reducere a cheltuielilor inutile ? Din listă nu prea se vede.

În plus, selecția furnizorilor cred că are o altă mare problemă, imputabilă tot ministrului care a semnat ordinul și Comisiei de selecție. Pentru o armată din NATO, cum este și a noastră, ar fi fost necesar și un screening de securitate, pe procedură și pe listă am văzut cel puțin un element de vulnerabilitate, vulnerabilitate de securitate.

Mai clar, unul din cei 19 furnizori reprezintă un risc.