Despre JEREMIE:

JEREMIE  ("Joint  EuropeanResources  for  Micro  to  MediumEnterprises")  este  o  iniþiativãcomunã  a  Comisiei  Europene(Direcþia  Generalã  PoliticiRegionale) ºi a Bãncii Europene deInvestiþii (din care face parte FondulEuropean  de  Investiþii),  ce  are  caobiectiv  creșterea  accesului  lafinanþare  pentru  IMM­urile  dinUniunea  Europeanã  în  cadrulFondurilor  Structurale  pentruperioada 2007­2013.

JEREMIE permite statelor membreºi  regiunilor  sã  dedice  resursenaþionale  ºi  din  fonduri  structuralepentru a crea fonduri de participare("holding  funds")  care  sã  poatãfinanþa  IMM­urile  într­un  modflexibil  ºi  inovator.  Noua  iniþiativãurmãreºte  dezvoltarea  ºiîncurajarea  antreprenoriatului  înUniunea Europeanã.

În  prezent,  la  nivelul  UE,  FEIgestioneazã  14  fonduri  departicipare JEREMIE, 7 naþionale ºi7 regionale.În  România,  iniþiativa  JEREMIEeste  administratã  de  cãtre  FEI  ºieste  finanþatã  prin  ProgramulOperaþional  Sectorial  �CreºtereaCompetitivitãþii  Economice�,cofinanþat  din  Fondul  EuropeanRegional pentru Dezvoltare.

Fondul European de Investiþii (FEI) a semnat în cadrul iniþiativei JEREMIE, patrunoi contracte de finanþare cu Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, BRD GroupeSociété Générale ºi ProCredit Bank. Prin noile contracte semnate  în cadrulinstrumentului  JEREMIE  de  creditare  cu  subvenþie  parþialã  de  dobândã,întreprinderile mici ºi mijlocii vor putea accesa împrumuturi pentru investiþii ºicapital de lucru în valoare totalã de 120 milioane euro, beneficiind de o dobândãsemnificativ mai micã faþã de nivelul pieþei ºi de cerinþe reduse de garanþii.Cu aceastã ocazie, domnul Hubert Cottogni,Deputy  Director  al  FEI  ºi  ºef  al  divizieiRegional Business Development, a declarat:

�Noul  instrument  JEREMIE  de  finanþare  cudobândã subvenþionatã, implementat deja cusucces  de  FEI  în  alte  þãri,  se  adaugãfacilitãþilor JEREMIE de garanþii ºi capital derisc  deja  existente  în  România,  oferind  noiopþiuni de finanþare pentru o gamã mai largãde întreprinderi din diverse sectoare ºi etapede  dezvoltare.  În  acest  mod,  sedemonstreazã cã  fondurile structurale pot  fiutilizate  eficient  pentru  a  susþine  accesulIMM­urilor  la  finanþare  ºi,  pornind  de  larealizãrile  actuale,  putem  implementa  încontinuare  acest  tip  de  instrumente  înviitoarea politicã de coeziune�.

În  cadrul  iniþiativei  JEREMIE,  alte  douãinstrumente financiare pentru IMM (conformdefiniþiei  europene)  au  fost  deja  create  ºisunt  active  în  Romania:  garanþia  deportofoliu  (disponibilã  prin  Raiffeisen  Bank,BCR  ºi  Unicredit  Þiriac  Bank),  prinintermediul  cãreia  au  fost  acordate  dejapeste  2000  de  credite  în  valoare  totalã  depeste  180  milioane  euro  cu  cerinþesemnificativ  reduse de garanþii pentru  IMM,ºi  fondul  de  capital  de  risc  3TS  CatalystRomania, care a efectuat primele investiþii înîntreprinderi din domeniul tehnologiei.Cele patru noi  tranzacþii  au  fost posibile  caurmare  a  creºterii  resurselor  mandatuluiJEREMIE  de  cãtre  Guvernul  României  înluna noiembrie, printr­o alocare suplimentarã

din cadrul Programului Operaþional Sectorial�Creºterea Competitivitãþii Economice� 2007­2013,  cofinanþat  din  Fondul  EuropeanRegional  pentru  Dezvoltare.  Împrumuturilese  vor  acorda  IMM­urilor  de  cãtre  bãnci  încondiþiile prevãzute în schema relevantã deajutoare de minimis.

Despre FEI

Principala misiune a FEI,  instituþie deþinutã  înmajoritate de Banca Europeanã de Investiþii ºiComisia  Europeanã,  este  de  a  susþine  IMM­urile  europene,  sprijinind  accesul  acestora  lafinanþare. FEI dezvoltã  instrumente de capitalde risc, de garantare ºi microfinanþare specificeacestui segment de piaþã.  În acest sens, FEIpromoveazã  obiectivele  Uniunii  Europene  însprijinul  inovãrii,  cercetãrii  ºi  dezvoltãrii,antreprenoriatului,  creºterii  ºi  creãrii  de  locuride muncã.Investiþiile  totale  nete  ale  FEI  în  fonduri  decapital  de  risc  ºi  private  equity  se  ridicau  lapeste 6,9 miliarde euro la sfârºitul anului 2012.Cu participaþii în peste 435 de fonduri, FEI esteprincipalul  jucãtor  european  pe  segmentulcapitalului de risc, având în vedere amploareaºi gama largã a  investiþiilor sale,  în special  însegmentele high­tech ºi early­stage. Garanþiileangajate  totalizau la sfârºitul anului 2012, 4,7miliarde  euro  în  peste  255  de  operaþiuni,poziþionând Fondul ca jucãtor european majorîn domeniul garanþiilor pentru IMM­uri.

Patru bãnci vor acordacredite pentru IMM cudobândã redusã învaloare totalã de 120de milioane de euro în

cadrul  iniþiativeiJEREMIE

7   ianuar ie  2014

Acordul de Parteneriat 2014 ­ 2020, care vafi transmis Comisiei Europene la sfârºitul

lunii ianuarie a.c., va rãspunde comentariilorserviciilor CE

10 ianuarie 2014

Acordul  de  Parteneriat  2014  ­  2020  va  fi  transmisComisiei Europene (CE) la sfârºitul lunii ianuarie a.c.,iar  în  document  au  fost  integrate  deja  unele  dintrecomentariile primite de la serviciile CE în decembrie.

Prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 ­ 2020 afost  transmisã  serviciilor  Comisiei  la  începutul  luniioctombrie 2013, în cadrul dialogului informal purtat pentrupregãtirea documentelor de programare pentru perioada2014 ­ 2020.

În  luna decembrie  2013, Comisia  a  transmis o  serie  decomentarii  pe  marginea  documentului,  iar  ulteriorreprezentanþii  autoritãþilor  române  au  discutat  cupartenerii comunitari despre acestea.  În urma discuþiilor,unele  comentarii  a  fost  integrate  în  actuala  versiune delucru a Acordului de Parteneriat 2014 ­ 2020, în cazul altorcomentarii s­a ajuns la o poziþie comunã a celor douã pãrþi,dar au fost ºi comentarii pe care serviciile Comisiei le­auretras ca urmare a argumentelor aduse de partea românã.

Discuþiile  dintre  autoritãþile  române  ºi  reprezentanþiiComisiei  sunt  o  etapã  fireascã  în  cadrul  procesului  denegociere  dintre  un  stat  membru  UE  ºi  ComisiaEuropeanã.

România  a  avut  o  abordare  proactivã  în  pregãtireadocumentelor de programare pentru perioada 2014 ­ 2020ºi  a  început  din  timp  dialogul  informal  cu  reprezentanþiiComisiei.

Conform  prevederilor  regulamentelor  europene,  statelemembre  au  la  dispoziþie  patru  luni  de  la  aprobarearegulamentelor  pentru  a  transmite  formal  Acordul  deParteneriat. Regulamentele au  fost  publicate  în  JurnalulOficial  al  UE  la  sfârºitul  lunii  decembrie  2013,  ceea  ceînseamnã  cã  nu  existã  nicio  întârziere  în  procesul  depregãtire ºi transmitere a documentului cãtre CE.

Pentru  comparaþie,  alte  state  membre  UE  nu  au  trimispânã în prezent niciun document de programare serviciilorComisiei Europene.

Unele  dintre  cele  mai  importantemãsuri implementate în 2013 au fost:

16 Ianuarie 2014Contractarea fondurilorstructurale ºi de coeziunedin actuala perioadã de

programare va fi finalizatãîn 2014

Autoritãþile  de  Management  aleprogramelor  operaþionale  vor  finalizaîn  acest  an  contractarea  fondurilorstructurale  ºi  de  coeziune  alocateRomâniei pentru actuala perioadã deprogramare,  dar  ºi  pentru  folosireaeconomiilor  apãrute  în  timpulimplementãrii proiectelor.

Contractarea  fondurilor  nu  estelimitatã  de  niciun  regulament  UE.Singura  regulã  impusã  de  ComisiaEuropeanã  este  ca  implementareaproiectelor sã se finalizeze pânã la 31decembrie  2015  pentru  ca  fondurileutilizate  sã  fie  solicitate  de  statelemembre  spre  rambursare.  Înconsecinþã,  faptul  cã  nivelul  decontractare  a  fondurilor  UE  era  de93% la data de 31 decembrie 2013, nuduce  la  pierderea  niciunui  euro  dinfondurile  structurale  ºi  de  coeziunealocate României.

Mult mai important, în 2013 Româniaa  evitat  riscul  de  dezangajareautomatã a fondurilor structurale ºi decoeziune  alocate  de  UE,  datoritãadoptãrii regulii �N+3� pentru alocãrileaferente  anilor  2011  ºi  2012  ºi  înacelaºi  timp  datoritã  mãsurilorimplementate  de  Guvernul  Românieipentru accelerarea absorbþiei.

Aplicarea  regulii  �N+3�  pentru  anii2011  ºi  2012  înseamnã  cã Româniava  putea  cheltui  fondurile  europenealocate pentru anul 2011 pânã la datade  31  decembrie  2014,  iar  pe  celealocate pentru anul 2012 pânã la data

În 2013 România a evitat  riscul de dezangajareautomatã a fondurilor structurale ºi de coeziunealocate de UE, datoritã adoptãrii regulii �N+3�

de 31 decembrie 2015. Subliniem cãtermenul  final  pentru  cheltuireafondurilor europene alocate în actualaperioadã  de  programare  a  rãmasneschimbat:  suma  alocatã  Românieipentru  actuala  perioadã  deprogramare  trebuie  cheltuitã  pânã  ladata de 31 decembrie 2015.

Reamintim cã rata de absorbþiecurentã a ajuns la 33,47% lasfârºitul  anului  2013,  depatru ori mai mare decât laînceputul lunii mai 2012.Creºterea  ratei  de  absorbþie  s­adatorat  în  primul  rând  reluãrii  plãþilorde  cãtre  Comisia  Europeanã  cãtreRomânia  în  cadrul  a  patru  programeoperaþionale  blocate  din  cauzaproblemelor  înregistrate  înimplementare în perioada 2009­2011.Mai precis, în februarie 2013 Comisiaa  reluat  plãþile  cãtre România pentruProgramul  Operaþional  SectorialDezvoltarea  Resurselor  Umane,  înaprilie 2013 a fost deblocat ProgramulOperaþional  Regional,  în  iunie  2013Comisia  Europeanã  a  reluat  plãþilecãtre  România  pentru  ProgramulOperaþional Sectorial Transport, iar înoctombrie  2013  a  fost  ridicatã  pre­suspendarea Programului OperaþionalSectorial  Creºterea  CompetitivitãþiiEconomice. În paralel, în 2013 au fostimplementate  numeroase  mãsuri  înscopul accelerãrii absorbþiei fonduriloreuropene.

Au  fost  alocate  fonduri  de  aproximativ  nouãmiliarde de lei din Trezoreria Statului pentru a plãtibeneficiarii,  pentru  a  susþine  continuareaproiectelor  dezvoltate  din  fonduri  europene,locurile  de  muncã  create  în  cadrul  acestora  ºieconomia României;A  fost  implementat  mecanismul  decontãriicererilor  de  platã  pentru  toþi  beneficiariiproiectelor,  indiferent  de  programul  în  cadrulcãruia  sunt  implementate.  Acest  mecanismpermite decontarea directã a  facturilor  emise defurnizori,  din  fondurile  alocate  de  la  TrezoreriaStatului, ceea ce înseamnã cã beneficiarii nu suntobligaþi sã suporte,  într­o primã  fazã, din  fonduriproprii plata facturilor;Beneficiarii de fonduri UE au fost scutiþi de la platapenalitãþilor,  dobânzilor  penalizatoare  ºiaccesoriilor  percepute  de  stat  pentru  obligaþiilefiscale  neplãtite  la  timp  dacã  autoritãþile  cucompetenþe în gestionarea fondurilor europene nule­au achitat sumele pe care aveau dreptul sã leîncaseze dupã expirarea termenelor prevãzute încontractele de finanþare;Au fost eliminate constrângerile artificiale impusepentru  achiziþiile  efectuate  de  beneficiarii  dinmediul  privat  în  cadrul  proiectelor  implementatedin  fonduri  europene.  În  trecut,  beneficiarii  dinmediul privat erau obligaþi sã deruleze procedurisimilare  cu  cele  impuse  instituþiilor  de  stat.  Înprezent, aceºtia trebuie sã respecte o procedurãsimplificatã:  pentru  achiziþia  de  bunuri  de  peste30.000 de euro, de servicii cu o valoare cuprinsãîn intervalul 30.000­200.000 de euro, respectiv delucrãri cu o valoare cuprinsã în intervalul 100.000� 5.000.000 de euro, beneficiarii din mediul privattrebuie sã publice un anunþ într­o secþiune a site­ului Ministerului Fondurilor Europene. Beneficiariialeg  oferta  pe  care  o  considerã  cea  maicompetitivã  ºi  îºi  argumenteazã  alegerea  prinîntocmirea unei note justificative;A  fost  realizat  ºi  publicat  Ghidul  privindprincipalele  riscuri  identificate  în  domeniulachiziþiilor  publice  ºi  recomandãrile  ComisieiEuropene  care  trebuie  urmate  de Autoritãþile  deManagement  ºi  Organismele  Intermediare  înprocesul  de  verificare  a  procedurilor  de  achiziþiipublice. Ghidul este un instrument de lucru pentrutoþi  cei  implicaþi  în  sistemul  de  implementare  afondurilor europene ºi va preîntâmpina aplicareade noi corecþii financiare.

Context:

Prin Acordul pentru Spaþiul EconomicEuropean (SEE), trei dintre þãrile AELS­  Norvegia,  Islanda  ºi  Liechtenstein,fac parte din piaþa  internã europeanãºi  contribuie  la  dezvoltarea  socialã  ºieconomicã prin intermediul granturilorSEE  ºi  norvegiene,  de  carebeneficiazã 15 state membre din estul,centrul  și  sudul  Uniunii  Europene.Norvegia este principalul stat donator,contribuind  cu  97%  din  totalulfinanþãrilor.  Obiectivele  majore  alegranturilor  SEE  ºi  norvegiene  suntreducerea  disparităților  sociale  șieconomice  în  Spațiul  EconomicEuropean,  respectiv  întãrirea  relaþiilorbilaterale  dintre  statele  donatoare  ºicele beneficiare.

În  perioada  de  finanþare  2004­2009,România a avut alocate granturi cu ovaloare  de  aproximativ  100  milioanede  euro  pentru  proiecte  în  domeniicheie  precum  protecþia  mediului,producþia  sustenabilã,  sãnãtate  ºiîngrijirea  copilului,  conservareapatrimoniului  cultural  ºi  dezvoltareasocietății  civile.  Un  număr  de  65  deproiecte  specifice  ºi  peste  100  deproiecte dezvoltate de ONG­uri au fostimplementate,  rata  de  absorbþieajungând la aproximativ 85%.

Pentru mai multe detalii referitoare lagranturile  SEE  ºi  norvegiene,  vã

rugãm sã vizitaþi www.norvegia.ro,www.eeagrants .org,

www.eeagrants . ro   sauwww.norwaygrants . ro .

Prin programul �Biodiversitate ºiServiciile Ecosistemelor� sunt alocateRomâniei fonduri nerambursabile în

valoare de 15 milioane de euro.Finanþãrile  vor  fi  utilizate  pentruimplementarea  de  proiecte  dedicateobiectivului general de oprire a pierderiibiodiversitãþii  în  România.  În  acelaºitimp,  programul  �ReducereaSubstanțelor  Periculoase”  beneficiazăde granturi în valoare de zece milioanede euro destinate  finanþãrii  de proiectecare  vizeazã  prevenirea  efecteloradverse  ale  substanþelor  ºi  deºeurilorchimice  periculoase  asupra  mediului.Aceste  douã  programe  vor  fiimplementate  de Ministerul  Mediului  ºiSchimbãrilor Climatice, care va lansa înperioada următoare cererile de aplicațiidedicate  organizaþiilor  non­guvernamentale,  respectiv  instituþiilorpublice din domeniu.

Programul  �Iniþiative  în  SãnãtateaPublicã�,  gestionat  de  MinisterulSãnãtãþii, are o alocare iniþialã de pesteopt milioane de euro, care urmeazã sãfie  suplimentatã  în  perioada  imediaturmãtoare cu circa 13 milioane de euro.Acest  program,  dedicat  obiectivului

general  de  îmbunãtãþire  a  sãnãtãþiipublice  şi  reducere  a  inegalităților  însãnãtate, va sprijini proiecte în domeniiprecum: prevenirea ºi controlul unor bolitransmisibile,  îmbunãtãþirea  controluluituberculozei,  mediatori  în  domeniulsãnãtãþii  publice,  prevenirea  bolilornetransmisibile  legate de stilul de viaþãetc.  Programul  va  aborda  ºi  nevoilespecifice ale grupurilor minoritare, cu oatenție specială asupra situaţiei romilor.

Astfel, pânã în prezent, au fost semnate20  din  cele  21  programe  prin  careRomânia beneficiazã de granturi SEE ºinorvegiene.  Valoarea  finanþãrilornerambursabile  alocate  României  înperioada 2009­2014 este de aproximativ306  milioane  de  euro.  Aceste  granturivor  susþine  implementarea  de  proiecteîn  domenii  precum  justiþie  ºi  afaceriinterne,  protecþia  mediului,  cercetare,sãnãtate,  culturã,  societate  civilã  ºiîmbunãtãþirea  condiþiilor  sociale  pentrupopulaþia roma.

17 ianuarie 2014

Trei  noi  programe  prin  care  România  va  atrage  granturi  SEE  ºinorvegiene au  fost semnate  în data de 16  ianuarie a.c. de cãtreministrul  fondurilor  europene,  Eugen  Teodorovici.  Cele  treiprograme  sunt  �Biodiversitate  ºi  Serviciile  Ecosistemelor�,�Reducerea  Substanþelor  Periculoase�  ºi  �Iniþiative  în  SãnãtateaPublicã� ºi au o valoare cumulatã de peste 33 milioane de euro.

Granturi SEE ºi norvegienepentru protecţia mediului și

sãnãtate

Suma solicitatã Comisiei Europene pentru a fi rambursatã României era în valoare deaproximativ 6,43 miliarde de euro.În 2013, România a solicitat Comisiei rambursarea a peste 3,56 miliarde de euro, sumãmai mare decât cea cerutã în întreaga perioadã 2007­2012. La data de 31 decembrie2013, rata sumelor rambursate României era de 26,49%, de 3,5 ori mai mare decâtcea înregistratã la începutul lunii mai 2012.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, s­a întâlnit marþi, 21 ianuariea.c.,  la  Bruxelles,  cu  Johannes  Hahn,  comisarul  european  pentru  politicãregionalã.  Cei  doi  oficiali  au  discutat  despre  pregãtirile  pentru  perioada  deprogramare  2014­2020,  dar  ºi  despre mãsurile  necesare  pentru  accelerareaabsorbþiei  în  actualul  exerciþiu  financiar  multianual  2007­2013,  pentru  careRomânia  poate  solicita  decontarea  cheltuielilor  efectuate  pânã  la  data  de  31decembrie 2015.

În 2013, fondurile rambursate României au totalizat peste 2,88 miliarde de euro,sumã mai mare decât cea încasatã în perioada 2007­2012.Ministerul Fondurilor Europene a purtat  un amplu dialog  informal  cu  serviciileComisiei  Europene  pentru  pregãtirea  Acordului  de  Parteneriat  2014­2020.Autoritãþile  române  vor  transmite  propunerea  de  Acord  de  Parteneriat  înperioada imediat urmãtoare.La finalul întâlnirii, cei doi oficiali au susþinut declaraþii de presã.

România a încasat peste 5,09 miliarde de eurodin fondurile structurale ºi de coeziune alocateîn actuala perioadã de programare.

La  sfârºitul  anului  2013,  rata  de  absorbþiecurentã a ajuns la 33,47%, nivel de patru orimai mare decât la începutul lunii mai 2012.

Discuții  despre  perioada  de  programare2014­2020

Ministrul  Fondurilor  Europene,  EugenTeodorovici,  s­a  întâlni  cu  Johannes  Hahn,comisarul european pentru politicã regionalã

21 ianuarie 2014

Fondurile structurale  joacã un rol  important  în dezbaterea politicã din unele statemembre  și  comentariile  serviciilor  Comisiei  Europene  provoacă  "agitație",  darcorespondența cu autoritățile române pe tema viitorului Acord de Parteneriat esteceva  normal,  care  are  loc  în  cazul  tuturor  statelor membre,  a  declarat marți,  laBruxelles, comisarul european pentru politicã regionalã, Johannes Hahn.

Înaltul  oficial  european  a  făcut  aceste  afirmații  în  cadrul  unui  briefing  de  presăcomun cu ministrul român al fondurilor europene, Eugen Teodorovici, cu care a avuto întrevedere la Comisia Europeanã.

"Știu că în unele state membre, 10­12, fondurile structurale joacă un rol importantîn dezbaterea politică și există agitație în privința unora dintre comentariilor noastre,ceea ce nu este în intenția noastră, pentru că asta face parte din schimburile noastreregulate și de aceea am făcut acest exercițiu anul trecut, pentru a nu pierde preamult timp atunci când se va ajunge la finalizarea unui acord de parteneriat în 2014.Am cerut tuturor statelor noastre membre să depună drafturi și am avut consultăriinterne  între  servicii  și  cred  că  din  28  de  state  membre  24  au  folosit  aceastăoportunitate", a declarat Johannes Hahn.

Sursa: Agerpres

Johannes Hahn:  În  unele  statemembre  fondurile  structuralejoacã  un  rol  important  în

dezbaterea politicã

21 ianuarie 2014

Johannes Hahn a subliniat cã nu a fost vorbaniciodată,  așa  cum  s­a  relatat  în  mediaromânești, despre respingerea vreunui draftdin partea autorităților române."Am  fãcut  comentariile noastre,  ca  în cazulmultor statele membre, și trebuie să admitemcă multe dintre ele au dificultăți în a ține contde aceastã nouã abordare privind realizareade strategii sau condiționalități ex­ante. Esteîntr­adevăr  un  exercițiu  foarte  solicitantpentru  multe  state  membre,  dar  este  unulextrem  util,  pentru  cã  le  ajutã  sã  aibã  oimagine foarte clarã despre locurile spre careinvestițiile ar trebui îndreptate într­un anumitstat,  de  exemplu  România",  a  mai  afirmatHahn.Comisarul european a vorbit și despre faptulcã  Acordul  de  Parteneriat  pentru  nouaperioadă  de  programare  va  trebui  să  ținăcont de schimbarea de accent din politica decoeziune  pentru  urmãtoarea  perioadã  deprogramare,  orientatã  mai  mult  spresusținerea  IMM­urilor,  finanțarea  creării  delocuri de muncă pe termen lung și dezvoltăriisustenabile."Există  o mișcare  în  statele membre,  de  laorientarea spre infrastructurã spre sprijinireaIMM­urilor.  Dar  trebuie  sã  admit  cã  înRomânia trebuie sã investim în infrastructurãși  în  viitor,  însă  trebuie  să  mutăm  puținaccentul.  România  a  ținut  cont  de  aceastănouă  orientare  și  sunt  mulțumit  de  direcțiaspre  care  se  îndreaptã",  a  mai  spuscomisarul european.El  a  mai  precizat  cã  momentul  semnãriiAcordului  de  Parteneriat  cu  Româniadepinde doar de calitatea propunerii  trimisede autoritățile de la București."Nu este o cursã, nu trebuie sã fii primul sausă­l adopți cât mai repede, ceea ce conteazăeste calitatea. Este un document de calitatepentru cã este vorba despre o perspectivã dezece ani și sigur am dori să­l avem cât mairepede și facem totul pentru a asigura acestlucru.  Dacã  documentul  are  calitateanecesară, și nu există indicii că nu ar fi cazul,atunci  ar  putea  fi  destul  de  repede.  Îngeneral,  pot  sã  spun  cã  obiectivul  este  sãavem  toate  acordurile  de  parteneriatsemnate  înainte de  finalul  lui  iunie", a spusJohannes Hahn.

Un nou împrumut de la Trezoreria Statului a fost aprobat de GuvernulRomâniei  în  ºedinþa  de miercuri,  22  ianuarie  a.c.,  pentru  a  pune  ladispoziþia Autoritãþilor  de Management  ale  programelor  operaþionalesumele necesare pentru achitarea cererilor de rambursare ºi cererilorde platã depuse de beneficiari.

�Guvernul  României  a  alocat  1,3  miliarde  lei  pentru  platabeneficiarilor, prin aprobarea unui nou  împrumut din TrezoreriaStatului.  Sunt  asigurate  astfel  resursele  necesare  pentruachitarea  sumelor  datorate  beneficiarilor  în  cel mai  scurt  timp.Misiunea  Autoritãþilor  de  Management  este  sã  accelerezeimplementarea  proiectelor  în  acest  an,  iar  una  dintre  cele  maiimportante  acþiuni  este  efectuarea  plãþilor  cãtre  beneficiari  câtmai repede. Ulterior, sumele achitate beneficiarilor sunt solicitateComisiei Europene pentru a fi rambursate României�, a declaratministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Împrumutul va fi folosit pentru efectuarea de plãþi cãtre beneficiarii defonduri  contractate  prin  intermediul  a  patru  programe:  ProgramulOperaþional  Sectorial  Mediu,  Programul  Operaþional  SectorialDezvoltarea  Resurselor  Umane,  Programul  Operaþional  Regional,respectiv  Programul  Operaþional  Sectorial  Creºterea  CompetitivitãþiiEconomice.

Pentru efectuarea de plãþi cãtre beneficiariiProgramului Operaþional Sectorial Mediuau fost alocate fonduri în valoare de 370

milioane de lei.

Totodatã, pentru pentru achitarea sumelordatorate  beneficiarilor  ProgramuluiOperaþional  Sectorial  Dezvoltarea

Resurselor Umane au fost alocate fonduriîn valoare de peste 360 milioane de lei, iarpentru efectuarea de plãþi cãtre beneficiariiProgramului Operaþional Regional, peste

350 milioane de lei.

În acelaºi timp, pentru achitarea de plãþicãtre beneficiarii Programului Operaþional

Sectorial  Creºterea  CompetitivitãþiiEconomice  a  fost  alocatã  o  sumã  de

aproximativ 216 milioane de lei.

22 ianuarie 2014

Guvernul a aprobat un nou  împrumut pentru achitarea cererilor derambursare și a celor de plată de puse de beneficiarii de fonduri europene

Guvernul României alocã1,3 milioane  lei pentruplata beneficiarilor

23 ianuarie 2014

�În  condiþiile  în  care  statisticile  aratã  cã  beneficiarii  finali  aiProgramului  Operaþional  Sectorial  Dezvoltarea  ResurselorUmane (POS DRU) de etnie romã reprezintã aproximativ 20% dintotalul  persoanelor  din  aceastã  comunitate  înregistratã  în  þaranoastrã, iar absorbþia la nivelul POS DRU a crescut semnificativ,acuzaþiile aduse României cã nu ar utiliza  fondurile UE alocatepentru  incluziunea  acestei  populaþii  sunt  nejustificate.  ActualulGuvern  al  României  a  luat  toate  mãsurile  necesare  pentru  aaccelera  semnificativ  absorbþia  fondurilor  structurale  ºi  decoeziune, iar rezultatele s­au vãzut la nivelul tuturor programelor,inclusiv în cazul POS DRU. La nivelul acestui program, rata deabsorbþie curentã a crescut de 4,5 ori, de la 6,34% în mai 2012 laaproximativ  29%  la  sfârºitul  lunii  decembrie  2013�,  a  declaratministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Tower Center InternationalBd. Ion Mihalache,

nr. 15­17Sector 1, București

contact.minister@fonduri­ue.ro0372.838.5000372.838.501

www.fonduri­ue.ro

COORDONATOR PROIECT: DIANA GHERGHIȚĂ­MIHĂILĂConsilier Cabinet ministru pe probleme de New Media