51
Președintele Academiei de Științe a Moldovei Academician Gheorghe Duca Conferința internațională „Mediul și schimbarea climei: de la viziune la acțiune” Conflictul Om–Natură "Let us make this earth a heaven, right here, right now!" Haideți să transformăm acest Pământ într-un Rai, chiar aici, chiar acum! "Heaven is a playground, Earth is a task garden" Gilbert K. Chesterton Raiul este un teren de joacă, Pământul este o grădină de lucru

Conflictul Om–Natură

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Conflictul Om–Natură

Președintele Academiei de Științe a Moldovei

Academician Gheorghe Duca

Conferința internațională

„Mediul și schimbarea climei: de la viziune la acțiune”

Conflictul Om–Natură"Let us make this earth a heaven, right here, right

now!"Haideți să transformăm acest Pământ într-un Rai, chiar aici, chiar acum!

"Heaven is a playground, Earth is a task garden" Gilbert K. Chesterton

Raiul este un teren de joacă, Pământul este o grădină de lucru

Page 2: Conflictul Om–Natură

Problemele principale (FMS, prof. Antonino Zichichi) ale umanității:1. Apa2. Solul3. Alimentația4. Energia5. Poluarea6. Schimbarea climei7. Limita în dezvoltare8. Problema demografică9. Globalizarea 10. Stiinta și inovarea în țările în curs de dezvoltare11. Poluarea culturii12. Traficul și substituirea organelor13. Protecția comună împotriva obiectelor cosmice14. Prevenirea războiului mondial

Page 3: Conflictul Om–Natură

Poluarea mediului ambiant – perturbaţie a echilibrelor biologice și a ecosistemelor cu consecinţe acute, rapide, cronice, tragice.

Cauzele poluării antropice:

1. Economice (costul înalt al sistemelor de tratare, 30%2. Tehnico-ştiinţifice (tehnologii pure, transfer de tehnologii)3. Nivelul scăzut de cunoştinţe ecologice (la administraţia localităţii)4. Nivelul scăzut de educaţie ecologică (dragostea faţă de natură)

Page 4: Conflictul Om–Natură

Conflictul între om şi natură. Consecințe

Om:Rezolvarea problemelor

vitale, de comoditate şi confort

Natură:Legile naturii şi

resursele limitate

Poluarea mediului ambiant

şi epuizarea resurselor naturale

conflict

Page 5: Conflictul Om–Natură

Consumul zilnic al resurselor naturale

Consum pe zi:

Evacuări pe zi:

Oraş 1 mln locuitori

Apă 625 mii m3

Produse alimentare 2 mii tone

Cărbune 4 mii tone

Petrol 2,8 mii tone

Gaz 2,7 mii m3

Ape reziduale 500 mii m3

Deşeuri solide 2 mii tone

Gaze de evacuare (noxe) SO2, NO2, CO2,

hidrocarburi, 0.8 mii m3

Page 6: Conflictul Om–Natură

Acțiunea antropică

acțiunea omului

asupra naturii

Pozitivă Negativă

Poluarea solului• contaminare, defertilizare, eroziune

Poluarea apei• contaminare, desecarea resurselor acvatice

Poluarea atmosferei• Emisii de gaze și particule

Dezechilibre în natură• schimbarea climei, perturbarea

ecosistemelor

Protecția solului•utilizarea chibzuită a îngrășămintelor organice

Purificarea apei•potabilizarea apei

Purificarea aerului•Reducerea emisiilor de gaze și particule

Restabilirea echilibrelor în natură•ocrotirea și extinderea lumii vegetale și animale

Valorificarea resurselor de energie sustenabilă

Dezvoltarea tehnologiilor non-poluante

+

+

Page 7: Conflictul Om–Natură

Circuit natural al elementelor chimice organogene

(C, O, H, N, S, P)

echilibru global +

interdependența litosferă ↔ biosferă ↔ hidrosferă ↔ atmosferă

Litosfera Hidrosfera

Atmosfera

Biosfera

Poluarea mediului – problemă globală!

Omenirea a intervenit în procesele naturale creând:- excese sau deficite de anumiți

compuși chimici,- compuși chimici artificiali/sintetici

nonbiodegradabili

Ciclurile biogeochimice

Page 8: Conflictul Om–Natură

Solurile Republicii Moldova

Solul

Page 9: Conflictul Om–Natură

un strat humifer puternic profund (70-100 cm);

rezerve majore de humus (circa 350-400 t/ha) în care se conţin cantităţi considerabile de elemente biofile;

compoziţie mineralogică favorabilă pentru completarea în continuu a rezervelor de macro- şi microelemente necesare pentru nutriţia plantelor;

textură corespunzătoare pentru formarea structurii agronomice în stratul radicular;

stare biogenă înaltă pentru fixarea azotului biologic, mineralizarea materiei organice, autopurificarea solului.

Conform cercetărilor efectuate de Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului “N. Dimo”: solurile Moldovei se caracterizează cu o fertilitate înaltă deoarece

dispun de:

Cernoziom tipic humifer cu profil humifer puternic

profund luto-argilos, înţelenit

Solul

Page 10: Conflictul Om–Natură

Probele de sol prelevate în 2013 de pe teritoriul RM se caracterizează prin:

- conținutul de humus optim ~ moderat (zona agroclimaterică Nord) foarte scăzut ~ moderat (zona de Centru și de Sud)- aciditate: pH neutru~moderat alcalin - Conținutul de metale grele: depășiri ale CMA pentru 1. Cu (în câmpurile de viță de vie, câmpurile de grâu, livezi în localitățile s. Bardar(Ialoveni), com. Ustia(Dubăsari), com. Doina(Cahul) – 162,3 mg/kg (1,2 CMA)) – cauzate de utilizarea preparatelor contra vătămătorilor și bolilor 2. Ni (s. Copăceni(Sângerei) – 4,02 mg/kg (1,0 CMA))Pentru Zn, Pb, Mn – nu s-au înregistrat depășiri ale CMA - Conținutul de pesticide organoclorurate: cîmpurile agricole – maxima 1,8117 mg/kg (18,12 CMA)

Solul

Page 11: Conflictul Om–Natură

Solurile Republicii Moldova

Gestionarea inadecvată a resurselor funciare:- lipsa asolamentelor agricole și a măsurilor antierozionale- parcelarea masivă a terenurilor.

Neglijența măsurilor de contracarare a proceselor de degradare a solurilor:

- eroziune, compactare, salinizare, înmlăştinire, dehumificare.

Poluarea excesivă a solurilor cauzată de deșeuri și substanțe nocive,

Contaminarea solurilor prin utilizarea nerațională a fertilizanților și pesticidelor.

Amenințări: Avantaje:

Fertilitatea înaltă a solurilor asigură:- producție agricolă calitativă și de mare capacitate

Starea ecologică a solurilor asigură:- condiții de mediu favorabile organismelor vii

Solul

Page 12: Conflictul Om–Natură

Resursele acvatice ale Republicii Moldova

Apa

• 3600 de râuri și râulețe cu o lungime

totală de 16.000 km

• 4117 lacuri naturale și artificiale

• 7.000 fântâni

• 166.500 fântâni de apă subterană

• 13,2 mlrd. m3 – ape de suprafață

• 2,8 mlrd. m3 - rezerve de ape subterane

Page 13: Conflictul Om–Natură

Ciclul hidrologicTipuri de poluări ale sistemelor

acvatice

Impurităţile pot fi împărţite în trei grupe:

1. Substanţe conservatoare, care nu se descompun sau se descompun foarte lent

ioni metalici, săruri minerale, compuşi hidrofobi de tipul pesticidelor sau hidrocarburilor din petrol;

autopurificarea are un caracter aparent

2. Substanţe biogene ce iau parte la circuitul biologic

formele minerale ale azotului şi fosforului, compuşi organici uşor asimilabili

autopurificarea are loc pe seama proceselor biochimice

3. Substanţe dizolvate în apă şi care nu sunt incluse în circuitul biologic

toxine de provenienţa industrială sau agricolă

autopurificarea se realizează prin transformarea

lor chimică şi microbiologică

Apa

Page 14: Conflictul Om–Natură

Apele de suprafață reprezintă principala sursă de asigurare a diferitelor

necesități ale populației cu apă potabilă. Aprecierea resurselor acestei

categorii de ape este realizată pentru cele trei bazine hidrografice:

1) bazinul hidrografic al fluviului Nistru

2) bazinul hidrografic al rîului Prut

3) bazinele hidrografice a rîurilor din cadrul interfluviului Prut-Nistru.

Denumirea bazinului

Resursele apelor de suprafaţă, mln. m3 Total apa

brută utilizată, mln. m3Totale Proprii RM

Nistru 9960 4980 825

Prut 4580 2290 25

Interfluvial 8,28 8,28 11

Total 14548 7278 861

Volumul resurselor de apăproprii diferă in dependențăde condițiile climatice aleanului. În anii secetoși (cum a fi 2007, 2012) se înregistrează valori reduseale resurselor de apă de suprafață (sub 5500 mln. m3), iar în anii cu exces de umiditate (cum ar fi 2008, 2010) acestea pot atinge valori de aproape 10000 mln. m3. În anii secetoși ponderea resurselor de apă alcătuiește 70% din media multianuală.

Apa

Page 15: Conflictul Om–Natură

Rezervele apelor subterane constituie 3478,5 mii m3 /zi sau 1 269 579,5 mii m3/an

Rezervele apelor subterane sunt repartizate neuniform pe unități administrative. De rezerve mai apreciabile dispun raioanele Anenii-Noi, Criuleni, Orhei, Ștefan-Vodă, municipiul Bălți, ș.a. Mai slab sunt asigurate cu resurse de ape subterane potabile raioanele Râșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni, Nisporeni, Leova, Cahul ș.a., deci, preponderent segmentul de dreapta al bazinului râului Prut.

Potabile82%

Tehnice18%

Rezervele de exploatare a apelor subterane 2

76

2

25

13

22

55

20

16

18

32

12

54

10

43

80

7

75

3

71

6

70

2,6

6

69

2,1

3

69

5,6

9

69

6,7

6

69

5

68

7

68

5

68

5

68

9

68

6

68

3

21

6

24

4

25

5

24

7

22

2

21

5

19

1

16

2

13

8

11

6,0

4

78

,8

85

12

4,4

11

9

11

9

11

4,5

11

6

11

9

11

5

11

3

40

,8

47

,45

41

,41

8,3

3

6,7

9,2

13

,2

9,5

7,5

7,2

7,4

25

5

68

,5

20

,71

15

,38

10

,55

11

,56

9,4

3

8,1

9

12

,56

18

,9

89

,54

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

mln

.m3

Ape uzate total Suficient epurate Insuficient epurate

3918

3103

3128

2745

2712

1513

1263

999,46

918

874

865,59

863,97

852,46

851,91

854

885

881

880

785

785

786

2450

2126

1919

1725

1538

956

767

590

588

587

587

586,49

584,93

583,4

583

581

581

580

581

580

580

270

270

268

258

253

225

213

184,7

146

130

120,42

115,97

114,88

119,53

120

125

124

123

118

119

118

898

388 657

481

621

128

93

80,12

50

42

45,77

53,95

47,34

43,4

36

63

48

46

40

39

39

0

1000

2000

3000

4000

5000

mln

.m3

Apă captată Utilizată industrie Utilizată menaj Irigare

În structura utilizării apelor captate, circa 70% sunt utilizate în scopuri industriale, 15% - în scopuri

menajere și 5 % -în irigație. Pierderile în procesul de transportare constituie 10%.

În structura apelor uzate deversate, numai 16,5% sunt suficient epurate.

Apa

Page 16: Conflictul Om–Natură

Calitatea apei r. Nistru Calitatea apei r. Prut

Calitatea apei rîurilor Prut și Nistru, după indicii hidrochimici (IPA), pe parcursul ultimilor ani corespunde claselor II-III (curată - moderat poluată). Calitatea apei rîurilor mici în anul 2010, se caracterizează printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, compuşii cuprului, produse petroliere, fenoli, detergenţi anioni-activi, consumul biochimic de oxigen CBO5 şi un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.

Poluarea apelor de suprafaţă şi celor subterane este cauzată, în cele mai multe cazuri, de sectorul gospodăriei comunale (staţiile de epurare, apele uzate, deversările apelor neepurate din sistemul comunal, managementul neadecvat al deşeurilor menajere solide în toate localităţile), sectorul agrar (dejecţiile animaliere acumulate în acumulatoare, depozitele de pesticide etc.), sectorul energetic, bazele de produse petroliere, staţiile de alimentare cu petrol, alte surse, care prezintă focare de poluare continuă. Apele meteorice rezultate în urma precipitaţiilor vin în contact cu terenul şi în procesul scurgerii, antrenează atât ape uzate de diferite tipuri, cît şi deşeuri, îngrăşăminte chimice, pesticide şi în momentul ajungerii în receptor conţin un număr mare de poluanţi.

Apa

Page 17: Conflictul Om–Natură

Aerul

SERVICIUL HIDROMETEOROLOGIC DE STATDirecţia Monitoring al Calităţii Mediului

Surse naturale şi antropogene de poluare a atmosferei cu compuşi ai

azotuluiSurse

Cantităţile de azot evacuate pe an

Milioane tone %

Naturale degajări din sol descărcări electrice arderea biomasei alteleAntropogene arderea combustibilului transportul industriaTotal

88

122 - 12

 1281

51 - 61

141421

4 - 21 

21141

100

Page 18: Conflictul Om–Natură

• Ozonul joacă un rol major în reglarea regimului termic din stratosferă, din moment ce volumul de vapori de apă din strat este foarte redus.

• Temperatura crește odată cu concentrația ozonului.

• Aproximativ 90% din ozonul din atmosferă se găsește în stratosferă.

Ozonul în atmosferă

În rezultatul proceselor arătate în stratosferă, deasupra Antarctidei, în lunile de primăvară, au început să apară regiuni cu concentraţie practic nulă de O3

Micşorarea grosimii stratului de ozon (în condiţii normale el este de 2,5-3 mm, în funcţie de latitudine) poate duce: la schimbarea esenţială a radiaţiei solare ultraviolete care atinge suprafaţa terestră la schimbarea învelişului noros al pământului la dereglarea bilanţului termic din atmosferă

Modificarea radiaţiei solare poate determina schimbări esenţiale în procesele biologice şi geochimice, care pot fi critice pentru biosferă

Page 19: Conflictul Om–Natură

Probleme locale şi globale de poluare a mediului aerian

În afară de O2, N2 şi gaze inerte, troposfera mai conţine:

CO2 320 ppm (0,03%)

CO 0,05 -1-50 - pe magistralele urbane

CH4 1-2

NO 0,01 - 0,2 - din reacţii fotochimice

O3 0 - 0,01 - 0,5 -din transporturi aeriene

SO2 0 - 0,01 - 0,1-2 -în atmosfera urbană poluată

În atmosferă mai ajung o mulţime de substanţe organice precum şi substanţe ce conţin azot şi sulf, de provenienţă naturală sau antropogenă

Poluarea naturală a aerului se produce în urma erupţiilor vulcanice (sunt mai mult de 500 vulcani pe planetă) ca şi în urma furtunilor de praf, mai cu seamă în zonele de stepă

Cel mai mare pericol de poluare globală a atmosferei este astăzi reprezentat de folosirea pe scară largă a minereurilor pentru necesităţile energetice şi ale industriei chimice

Datele cercetărilor aerocosmice demonstrează că, la direcţii stabile ale vânturilor, în partea ferită de vânt a oraşelor se formează o trenă unică în care se atenuează particularităţile surselor individuale

Deşi în proporţii globale admisia în atmosferă a multor substanţe provenind de la surse antropogene este mai mică decât cea de la surse naturale, sursele antropogene exercită o influenţă mai mare asupra aerului atmosferic al oraşelor şi a teritoriilor învecinate cu ele

Page 20: Conflictul Om–Natură

Principalele urmări negative ale poluării aerului

1. Efectul de seră

Gaze de “seră“: • vaporii de apă• bioxidul de carbon, care a determinat

creşterea efectului de “seră“ prin anii 1980 cu circa cu 49% comparativ cu sfârşitul secolului trecut,

• metanul (18%), • freonii (14%), • oxizii de azot (6%) • alte gaze (13%)

2. Ploile acide

SO3 (g) + H2O (l) H2SO4 (aq)

Formarea acidului sulfuric în umiditatea atmosferică duce la aşa numitele ploi acide

Consecinţele negative a ploilor acide:

Micşorarea pH-ului bazinelor cu apă dulceCorodarea intensă a construcţiilor metaliceDistrugerea suprafeţelor vopsite, clădirilor, monumentelorCreşterea solubilităţii Al(OH)3 (la concentraţii în apă > 0,2 mg/m3, Al+3 este toxic pentru peşti)Acidularea solului şi distrugerea plantelor

Consecinţele negative a ploilor acide:

Micşorarea pH-ului bazinelor cu apă dulceCorodarea intensă a construcţiilor metaliceDistrugerea suprafeţelor vopsite, clădirilor, monumentelorCreşterea solubilităţii Al(OH)3 (la concentraţii în apă > 0,2 mg/m3, Al+3 este toxic pentru peşti)Acidularea solului şi distrugerea plantelor

Page 21: Conflictul Om–Natură

Clima – totalitatea proceselor și fenomenelor meteorologice caracteristice unei regiuni geografice

CLIMA

Page 22: Conflictul Om–Natură

Pro iec ti i c l imatic e (2016-2035)1986-2005RCP2.6; RCP6.0RCP4.5; RCP8.5

temperatura medie anuala (grade, C)

de

ns

ita

tea

fu

nc

tie

i d

e r

ep

art

itie

5 7 9 11 13 15 170

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

Conform diverselor proiecții climatice incluse în Atlas of Global and regional Climate Projections (AR5), se proiectează ca în viitorii ani apropiați (2016-2035) pe teritoriul republicii temperatura medie anuală să constituie 11.1-11.6C față de media de referintă 10.1C (1986-2005)

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Page 23: Conflictul Om–Natură

1 8 8 7 -2 0 0 91 8 8 7 -1 9 5 91 9 6 0 -1 9 7 91 9 8 0 -2 0 0 91 9 8 9 -1 9 9 9

te mp e ra tu ra me d ie a n u a la

de

ns

ita

tea

re

pa

rtit

iei

5 7 9 11 1 3 1 50

0 ,1

0 ,2

0 ,3

0 ,4

0 ,5

0 ,6

1989-19992000-2010

T,C

Normal Distribution

6,1 8,1 10,1 12,1 14,1 16,10

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

de

nsi

ty

10,7 C10,2 C

Cercetările regionale, însă, demonstrează, că ritmul de încălzire este mai pronunțat, cu precădere în ultimele două decenii (1989-1999 și 2000-2010)!

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Page 24: Conflictul Om–Natură

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Ritmul accelerat al schimbărilor climatice indică modificări și în structura temperaturilor extreme. Astfel, spre exemplu, temperaturile maxim absolute cresc în intensitate (pînă la valori de 42.4C) și se manifestă cu regularitate în ultimii ani.

The stages of climate

evolution T min. abs. T max.abs. At

I 1960-2010 -17.2 34.2 51.4

II 1989-1999 -16.8 34.4 51.2

III 2000-2010 -24,2 2006 -21,8 2010

36,3 2009 36,6 200136,6 201037,2 200237,5 2008 38,5 200039,5 200742.4 2012

53.5

Page 25: Conflictul Om–Natură

2000 - 2010

Așadar, în cel mai cald deceniu (2000-2010) din seria observațiilor instrumentale, temperatura anuală medie pe țară este de 10.4C, în timp ce în partea de sud și sud-est aceasta este cu 0,2C mai mult decît temperatura proiectată pentru viitoarele decenii cu cele mai drastice scenarii climatice (2016-2035: RCP8.5; RCP4.5) .

1961- 2010

1989-1999 Spatial distribution of mean annual

temperatures in different periods on the Republic of Moldova’s territory

Page 26: Conflictul Om–Natură

În cazul precipitațiilor atmosferice, se proiectează (2016-2035) o cerștere a cantității de precipitații, doar la altitudini în aspect anual, (a) și doar în

partea de nord în aspect sezonier, vara (b)a

b

2011-2033

Page 27: Conflictul Om–Natură

În același timp, cresc alternările frecvente ale perioadelor uscate cu cele ploiase. Drepr exemplu, pot servi ultimii ani, cînd pe teritoriul republicii au fost înregistrate cele mai severe secete (2007, 2009, 2012, etc) și ani în care abundența precipitațiilor au provocat inundații de proporții (2008, 2011, 2013).

Cele relatate, confirmă faptul, că suntem în pragul unor schimbări climatice substanțiale!

Repartiția spațială a secetei din iulie 2007 (a-modelată la nivel regional; b- modelată la nivel național )

a b

a

Repartiția spațială a precipitațiilor atmosferice iulie 2008 (a-modelate la nivel regional; b- modelate la nivel național )

Page 28: Conflictul Om–Natură

Unele realizări obţinute au stat la baza elaborării scenariilor climatice şi a securităţii alimentare în Estul Europei în cooperare cu OSCE(Livov, 14-16 februarie 2011 şi Kiev, 25-27 mai 2011

Page 29: Conflictul Om–Natură

Evaluarea şi valorificarea rațională a biodiversității constituie una din preocupările principale ale contemporanității, iar conservarea acesteia este o condiţie esenţială privind menținerea echilibrului ecologic în natură și în dezvoltarea durabilă a sistemelor socio-economice.

IMPORTANȚA BIODIVERSITĂȚII

Page 30: Conflictul Om–Natură

FAUNA REPUBLICII MOLDOVA

• 74 specii de mamifere

• 285 păsări• 12 000 specii de

insecte terestre• 95 specii peşti• 13 specii amfibieni• 14 specii de reptile

• 650 specii de protozoare

• 485 rotifere• 335 insecte

acvatice • 318 crustacee• 125 viermi inelaţi• 160 specii moluşte

circa 14 981 de specii de animale: 482 de specii de vertebrate14 499 de specii de nevertebrate

Page 31: Conflictul Om–Natură

Descrierea de noi specii continuă, astfel în rezultatul cercetărilor, în perioada anilor 2011-2014 a fost descrisă o specie de colembole (Collembola) nouă pentru știință - Micraphorura gamae Bușmachiu, Weiner, 2013.

SPECII NOI PENTRU ȘTIINȚĂ DIN FAUNA REPUBLICII MOLDOVAÎn rezultatul cercetărilor, în perioada 2011-2014 au fost înregistrate 4 genuri, 67 specii

de insecte și 7 specii de colembole noi pentru fauna Republicii Moldova

Clasa INSECTA

•Ordinul Orthoptera – 3 specii•Ordinul Blattodea – 1 specie •Ordinul Heteroptera – 5 specii •Ordinul Coleoptera – 24 specii•Ordinul Lepidoptera – 5 specii•Ordinul Diptera – 4 specii•Ordinul Hymenoptera – 25 specii

Clasa ENTOGNATHA,

•Subclasa Collembola – 7 specii

Total: 5 specii

: 5 specii

Page 32: Conflictul Om–Natură

Consecinţele dezvoltării tehnico-ştiinţifice a societăţii, în afară de avantajele ei evidente, continuă să intensifice diminuarea diversităţii lumii vegetale şi animale, mai cu seamă în condiţiile de tranziție socio-economică și politică, având drept efect o gamă întreagă de specii care şi-au diminuat considerabil efectivele și arealele:

•92 specii de animale de diferite nivele de organizare biologică devenite critic periclitate,•38 - periclitate, •88 - vulnerabile •o gamă de specii care şi-au diminuat considerabil efectivele numerice.

Datele ştiinţifice atestă că, dispariţia în timp a numeroaselor specii biologice a avut la bază acţiunile omului mai mult sau mai puţin negative, în urma cărora biosfera pierde vertiginos capacitatea sa de autoreglare.

AMENINȚĂRI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

Page 33: Conflictul Om–Natură

CARTEA ROŞIE A REPUBLICII MOLDOVA

În ediția a II a Cărții Roșii au fost incluse 116 specii de animale vertebrate şi nevertebrate.

această listă fiind în continuă creştere, în ediția a III a Cărții Roșii vor fi incluse 219 specii de animale .

Cauzele acestei situaţii sunt multiple, complexe şi chiar greu explicabile, mai ales când pentru protecţia biodiversităţii dispunem de recomandări ştiinţifice temeinice, de о legislaţie modernă şi de о solidă bază instituţională, managerială şi educaţională, la care îşi aduce tot mai mult contribuţia comunitatea științifică și societatea civilă reprezentată de peste 100 de organizaţii ecologiste neguvernamentale.

Page 34: Conflictul Om–Natură

•Principala ameninţare antropică la adresa diversităţii lumii vii este distrugerea habitatelor naturale, generată de creşterea exponenţială a populaţiei umane, a necesarului de resurse naturale şi a masei enorme de deşeuri poluante și degradante.

•Valorificarea intensivă a terenurilor agricole, poluarea apelor, atmosferei şi a solului, reducerea suprafeţelor cu vegetaţie naturală, defrisarea padurilor, urbanizarea si constructia de drumuri au provocat agravarea condiţiilor de viaţă şi limitarea ariei de răspândire a multor specii de plante şi animale.   Astfel, speciile pierd contactul cu celelalte populatii, reducandu-se astfel diversitatea genetica si adaptandu-se mai greu la conditiile climatice schimbatoare.

AMENINȚĂRI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

Page 35: Conflictul Om–Natură

Tendinţa de răspândire Speciile Factorii care o provoacăSpecii cu tendinţă de

reducere a ariilorEmys orbicularis, Coluber

caspius, Zamenis longissimus, Coronella austriaca, Vipera

berus, Bufo bufo, Rana dalmatina, R. temporaria.

Reducerea habitatelor şi locurilor de reproducere.

Creşterea perioadelor secetoase.

Specii cu tendinţă de extindere a ariilor

Lacerta viridis, Podarcis taurica, Pelobates fuscus

Împădurirea şi creşterea cu arbuşti a sectoarelor de stepă.

Aridizarea terenurilor. Fragmentarea cîmpurilor

agricole.

Specii care se distitue reciproc

Lacerta viridis-Lacerta agilis.Lacerta agilis-Podarcis

taurica

Împădurirea şi creşterea cu arbuşti a sectoarelor de stepă.

Defrişarea pădurilor.Aridizarea terenurilor.

Specii cu areal stabil Natrix natrix, Natrix tessellate, Bufo viridis

Diapazon mai larg al predilecţiei biotopice.

Plasticitate ecologică mai mare.

Specii pe cale de dispariţie

Elaphe quatuorlineata,Vipera ursini, Eremias arguta

Reducerea şi degradarea sectoarelor de stepă.

Majoritatea speciilor de reptile și amfibieni şi-au micşorat ariile de răspândire în ultimii ani. Reducerea este caracteristică pentru majoritatea speciilor, în special pentru șerpi şi este provocată de schimbarea şi degradarea habitatelor favorabile, expansiunea amenajărilor industriale, desecarea şi poluarea acvatoriilor naturale, distrugerea locurilor de reproducere.

Page 36: Conflictul Om–Natură

În urma distrugerii habitatelor-cheie în cea mai dificilă situaţie au nimerit speciile de Ansiforme

Anas clypeata, A.crecca, A.strepera, A.querquedula şi Anser anser

Pentru a le restabili populaţiile este necesară restaurarea aspectului ecologic al biotopurilor umede

IMPACTUL ASUPRA PĂSĂRILOR

Page 37: Conflictul Om–Natură

Evoluția faunei cervidelor în ultimele decenii denotă un regres numeric dublu cauzat atât de schimbarea condițiilor climaterice cât și a factorilor antropici și creșterea presului prădătorilor.

IMPACTULASUPRA MAMIFERELOR

Monitorizarea deplasării cerbilor prin metoda de telemetrie

Page 38: Conflictul Om–Natură

Cota principală în menţinerea speciilor rare din fauna autohtonă le asigură teritoriile ce aparţin Reţelei Ecologice Naţionale

S-a constatat că multe grupe taxonomice de insecte au nevoie în teritoriul-nucleu de surse constante de apă.

Page 39: Conflictul Om–Natură

Alte ameninţări actuale, cu care se confruntă ecosistemele naturale, sunt schimbările climatice fără precedent şi speciile invazive, care afectează semnificativ biodiversitatea. Una din cele mai periculoase consecinţe ale acestor fenomene (locale, regionale și, implicit, globale) reprezintă dispariţia irecuperabilă a unui număr impunător de specii biologice, multe dintre care încă nu au fost descoperite de ştiinţă.

AMENINȚĂRI ASUPRA BIODIVERSITĂŢII

Page 40: Conflictul Om–Natură

• Schimbările rapide ale condițiilor abiotice, stării și distribuției ecosistemelor, ca urmare a schimbărilor climatice, vor duce la modificări majore în fauna insectelor, reducând semnificativ numărul de specii cu 50%, un număr de specii de plante se vor confrunta cu deficitul polenizatorilor, astfel vor pierde capacitatea reproductivă.

IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEASUPRA INSECTELOR

Page 41: Conflictul Om–Natură

41

IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEASUPRA INSECTELOR

A fost stabilit că în condiţii de secetă complexele de insecte din biocenozele naturale (pădure, stepă, luncă) sunt constituite preponderent din specii xerotermofile cu răspândire geografică largă.

84 ex.

16 ex.

16 ex.

12 ex. 2 ex.

Carabidae Silphidae ScarabaeidaeCerambycidae Lucanidae

Gale de cinipidul Cynips quercus pe stejarAdulţii şi structura galelor de Cynips quercus

Page 42: Conflictul Om–Natură

• Modificările climatice din ultimul deceniu au dus la extinderea ariei speciei Podarcis taurica de la sud spre zona de Centru.

• Regimul de temperatură perturbat din sectorul medial al fl. Nistru în rezultatul funcţionării staţiei electrice Novodnestrovsk a dus la dereglarea ciclului reproductiv la amfibienii Rana dalmatina, R. esculenta, Bufo bufo și B. viridis cu cca 30-40 de zile.

IMPACTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEASUPRA AMFIBIENILOR ȘI REPTILELOR

Page 43: Conflictul Om–Natură

SPECII INVAZIVE• Speciile invazive reprezintă o ameninţare

majoră din ce în ce mai acută la adresa biodiversităţii indigene în Europa.

• Speciile pătrunse pe teritoriul R. Moldova aduc prejudicii ecologice, economice şi sociale.

• Speciile invazive pot afecta speciile native, astfel: pot concura cu ele, se pot reproduce cu ele, le pot distruge habitatele. Plantele şi animalele care ajung să se adapteze la habitate străine pot afecta flora şi fauna indigenă, provocând daune majore mediului ambiant.

• Numărul speciilor invazive este în creștere, în Europa Inventarul DAISIE enumeră 10822 de specii neindigene.

• La nivel global sunt înregistrate peste 100 cele mai periculoase specii invazive, dintre care peste 60 populează ecosistemele acvatice.

• Pentru eradicarea speciilor dăunătoare, statele lumii cheltuie anual peste 100 de miliarde de dolari. Uniunea Europeană anual alocă peste 12 miliarde de euro pentru prevenirea răspândirii speciilor invazive şi atenuarea daunelor produse de acestea.

• Lista naţională a speciilor de animale invazive este constituită din 149 specii: mamifere -12, păsări -2, reptile -3, peşti -4, moluşte -6, crustacee -1, artropode hematofage -11, insecte -67, trematode -1, cestode -6, nematode -36.

• Lista celor mai periculoase specii de animale invazive pentru Republica Moldova include 107 specii.

• Din cele 100 cele mai periculoase specii invazive din lume, din care 55 sunt animale, în Republica Moldova au fost identificate 14 specii de animale (25 %).

Nr d/o

Specia

NEVERTEBRATE ACVATICE1.   Dreissena polymorpha

NEVERTEBRATE TERESTRE2 Anopheles quadrimaculatus3  Vespula vulgaris4  Cinara cupressi5  Lymantria dispar

PEȘTI6  Salmo trutta

7  Cyprinus carpio

PĂSĂRI8  Sturnus vulgaris

MAMIFERE9  Felis catus10  Capra hircus11  Mus musculus12  Sus scrofa13  Vulpes vulpes14  Mustela erminea

Lista celor mai periculoase specii invazive din lume identificate în RM

Page 44: Conflictul Om–Natură

Sitona lineatus L. șiHypera postica Gyll. sunt dăunători periculoși în Europă, Africa, Asia și America de Nord, Provocând pierderi semnificative în cantitatea și calitatea de lucernăși alte leguminosae.

SPECII INVAZIVE

Page 45: Conflictul Om–Natură

În decursul secolului XX și până în zilele noastre, în ecosistemele acvatice din Republica Moldova au fost introduse cca 30 de specii exotice de pești, însă numai 4 dintre acestea sunt considerate ca fiind cu adevărat invadatoare ale ecosistemelor acvatice.

Perccottus glenii Dybowski, 1877- Moșul de AmurPotenţial invaziv înalt (38 puncte) Lepomis gibbosus (Linnaeus, 1758)-

SoretelePotenţial invaziv înalt (34 puncte)

Carassius gibelio (Bloch, 1782)- Carasul argintiuPotenţial invaziv înalt (41 puncte)

Pseudorasbora parva (Temminck & Schlegel, 1846)-Murgoiul bălțatPotenţial invaziv înalt (34 puncte)

SPECII INVAZIVE DE PEȘTI

Page 46: Conflictul Om–Natură

S-a stabilit că ecosistemele acvatice ale Nistrului Inferior, Prutului şi râurilor mici din bazinul hidrografic al Dunării de pe teritoriul Republicii Moldova se referă la așa numitul „Coridor de sud al speciilor invazive”, de aceea riscul invaziilor este cel mai pronunțat.

Căile de pătrundere a speciilor străine macrobentonice pe teritoriul

Republicii Moldova

SPECII INVAZIVE DE HIDROBIONȚI

Page 47: Conflictul Om–Natură

În perioada anilor 2000-2013 fauna prădătorilor este în creștere numerică, demonstrată prin apariția lupului și expansia șacalului, saltul impactului pisicii sălbatice, mustelidelor, jderilor, a unor păsări prădătoare de zi (uliu porumbar, șoricarii), corbilor și îndeosebi a vulpei cu un salt numeric de 400-500%, fiind unul dintre factoriiimportanți ai declinului numeric al populațiilorprincipalelor specii de interes cinegetic.

Page 48: Conflictul Om–Natură

Poluarea aerului

Poluarea apei

Contaminarea solului

cefaleeoboseal

ă

boli respiratoriiboli

cardio-vasculare

cancer

greață

iritații ale pielii

COSO2 , NOx

Ozon, prafPlumb

Compuși organici volatili

BacteriiParaziți

Chimicale

Pesticide

Efectele poluării asupra sănătății omului

gastroenterită

Page 49: Conflictul Om–Natură

Direcţii principale în protecţia naturii

Protecția mediului ambiant Protecția omului

Protecția mediului

animale

plante

solapă

aer

Sănătate

Securitate alimentară

Securitate ecologică

Securitate energetică

Protecția omului

Page 50: Conflictul Om–Natură

Proiecte în domeniul ecologieiConducător G. Duca, Președinte AȘM

PROGRAME DE STAT

2009 - 2012Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apelor

2004 - 2008Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi

PROIECTE NAŢIONALE

2009 - 2010Новый сорбент – катализатор для очистки воды от cоединений железа, марганца и сероводорода

2008 - 2009Fotodegradarea substanţelor organice în sistemele acvatice modelate şi apele naturale

2006 - 2010Procesele redox catalitice în tehnologii mai pure şi mediu ambiant

2001 - 2005Procesele de autopurificare a sistemelor acvatice

PROIECTE INTERNAŢIONALE2008-2009International grant RFFI (Russia, 08.820.08.13RF): Photodegradation of the organic compounds in the aquatic systems.2007-2009IN-TER-LINK (SSA Global-4 FP-6) (European Commission, nr. 037116) Promoting International Cooperation for Environmental Research Trough Dissimination and Networking Activities2006-2007Grant (Russia, RFFI – Moldova, nr. 06.36 CRF) Chemical and photochemical red-ox catalytic process with participation of iron (III) complex compounds with organic ligands and their role in self-purification process of the aquatic systems1999-2003Project (U.S. National science foundation) Environmental Education Partnership Program promoted by the University of California, Riverside and State University of Moldova.1995-1996Project (SOROS International science foundation) The natural water self-purification and physico-chemical mechanism of pollutant transformation in aquatic medium chemical

Page 51: Conflictul Om–Natură

Conferința internațională

„Mediul și schimbarea climei: de la viziune la acțiune”

Tendință: Armonie Om–NaturăOn earth there is no heaven, but there are pieces of it. (Jules Renard)

Pe Pământ nu e Rai, dar există elemente ale acestuia.