of 268/268
EVANGHELIA LUI IACOV Copilăria şi adolescenţa lui Iisus RECEPŢIONAT PRIN CUVÂNTUL INTERIOR de Jakob Lorber Cuvânt înainte Editorul Copilăria lui Iisus! - care inimă nu ar avea dorinţa să afle mai multe despre viaţa minunată a Mântuitorului, decât pot oferi scripturile biblice! ? Cât de mult am vrea să receptionăm înflorirea şi dezvoltarea acestui suflet unic dumnezeiesc şi omenesc! - În vechi timpuri, la începutul vieţii creştine comune, a existat o astfel de descriere a copilăriei şi a adolescenţei lui Iisus în aşa zisa „Evanghelia Jakobi minoris“, adică Evanghelia după Iacov. Aceste descrieri făcute de fratele Domnului circulau deja în primul şi al doilea secol prin comunităţiile ţării de răsărit şi de apus. Justin, martirul (decedat. 166), pare să le fi cunoscut şi Origines Pomeneşte de ele direct în (povestirile bisericii, vol. 1. , pag. 29, al. 4). - În sec. 4. după Hristos, au urmat cu certitudine Scripturi folosite de biserică prin şcolile de teologie şi la patriarhul din Alexandria şi Roma, dar Evanghelia lui Iacov a fost etichetată ca fiind inexactă pe acea vreme şi nu a fost primită în rândul celorlalte Scripturi sfinte - o condamnare, care a dezavantajat multe secole relevaţiile a lui Ioan, scrisoarea lui Iacov şi multe părţi diferite ale Noului Testament actual. - Părerile creştinismului despre Evanghelia lui Iacob au fost instabile până în noile timpuri. Realităţi găsim noi de exemplu, în aşa zisa Biblia de Berlenburg, care cunoaşte bineânţeles doar fragmente ale vechii Evanghelii. Prin urmare a fost dată din ce în ce mai mult uitării Scriptura şi în sfârşit, s-a pierdut totul în afară de câteva frânturi. Aşa s-a întâmplat cu împortantele înştiinţări despre copilăria Domnului, până când într-o bună zi, pe 22. Iulie 1843, un om credincios german, misticianul şi văzătorul Jakob Lorber din Graz, Steiermark, care a recepţionat vocea clară a Duhului sfânt şi înştiinţarea, că acea Evanghelie a adolescenţei lui Iacov „de pe vremea, când a luat-o Iosif pe Maria la sine“, i se va mărturisi lui din nou şi prin acest fel să-i fie iar redat omenirii. „Iacob“, aşa i-a fost mărturisit în continuare, ca „un fiu a lui Iosif, a consemnat totul; dar cu timpul s-a deformat în aşa fel, încât nu s-a putut permite să fie scrise ca fiind adevărate în Scriptură. - Eu însă vreau să-ţi dau adevărata Evanghelie după Iacov, dar doar începând cu timpul care a fost menţionat mai sus. Iacov a inclus descrierea vieţii Mariei de la naşterea ei, cât şi cea a lui Iosif.“ Şi aşa a recepţionat învăţatul mesager al luminii cereşti prin vocea Duhului în inima sa 299 de capitole exacte şi minunat descrise a naşterii şi a copilăriei lui Iisus, care este de o aşa frumuseţe interioară şi de o putere, că nu poate nega nici o inimă, care poate nutri sentimente, provenienţa lor dumnezeiască şi adevărul acestei Scripturi valoroase. Creşterea şi înflorirea copilului Iisus sub tutela lui Maria în casa tatălui adoptiv Iosif, puşi în situaţia de a se refugia în Egipt şi întoarcerea acasă, în Nazaret, se derulează în faţa ochilor noştri. Noi trăim primele fapte minunate şi prezenţa Duhului dumnezeiesc în copilaş şi întâmpinăm cu mirare mare fapte neimaginabile în secretul sfânt al persoanei Iisus. Ne va da milostivirea, să recunoaştem în „Fiul” pe „Tatăl” şi în acelaşi timp pe Iisus „Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt“. Cu fragmentele din vechea biblie de Berlenburg - ţinând cont de aceste texte care au fost schimbate şi descompuse - se pot observa exprimările care sunt exterm de asemănătoare. Şi aşa dovedeşte conţinutul, că 1

Copilaria Lui Iisus - Dicteu Divin Prin Jakob Lorber

  • View
    902

  • Download
    85

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Copilaria Lui Iisus - Jakob Lorber Traducere: Cristian Hanu Editura Vydia Brasov - o descriere a împrejurărilor naşterii Domnului şi a primilor Săi ani de viaţă, în care apropiaţii săi, printre care s-a aflat şi guvernatorul roman care a făcut posibilă fuga în Egipt, asistă la minunile făcute de prunc şi primesc iluminarea învăţăturilor

Text of Copilaria Lui Iisus - Dicteu Divin Prin Jakob Lorber

  • 1. EVANGHELIA LUI IACOV Copilria i adolescena lui Iisus RECEPIONAT PRIN CUVNTUL INTERIORde Jakob LorberCuvnt nainteEditorul Copilria lui Iisus! - care inim nu ar avea dorina s afle mai multe despre viaa minunat a Mntuitorului,dect pot oferi scripturile biblice! ? Ct de mult am vrea s receptionm nflorirea i dezvoltarea acestui sufletunic dumnezeiesc i omenesc! - n vechi timpuri, la nceputul vieii cretine comune, a existat o astfel dedescriere a copilriei i a adolescenei lui Iisus n aa zisa Evanghelia Jakobi minoris, adic Evanghelia dupIacov. Aceste descrieri fcute de fratele Domnului circulau deja n primul i al doilea secol prin comunitiilerii de rsrit i de apus. Justin, martirul (decedat. 166), pare s le fi cunoscut i Origines Pomenete de eledirect n (povestirile bisericii, vol. 1. , pag. 29, al. 4). - n sec. 4. dup Hristos, au urmat cu certitudine Scripturifolosite de biseric prin colile de teologie i la patriarhul din Alexandria i Roma, dar Evanghelia lui Iacov afost etichetat ca fiind inexact pe acea vreme i nu a fost primit n rndul celorlalte Scripturi sfinte - ocondamnare, care a dezavantajat multe secole relevaiile a lui Ioan, scrisoarea lui Iacov i multe pri diferite aleNoului Testament actual. - Prerile cretinismului despre Evanghelia lui Iacob au fost instabile pn n noiletimpuri. Realiti gsim noi de exemplu, n aa zisa Biblia de Berlenburg, care cunoate bineneles doarfragmente ale vechii Evanghelii. Prin urmare a fost dat din ce n ce mai mult uitrii Scriptura i n sfrit, s-apierdut totul n afar de cteva frnturi. Aa s-a ntmplat cu mportantele ntiinri despre copilria Domnului, pn cnd ntr-o bun zi, pe 22. Iulie1843, un om credincios german, misticianul i vztorul Jakob Lorber din Graz, Steiermark, care a recepionatvocea clar a Duhului sfnt i ntiinarea, c acea Evanghelie a adolescenei lui Iacov de pe vremea, cnd aluat-o Iosif pe Maria la sine, i se va mrturisi lui din nou i prin acest fel s-i fie iar redat omenirii. Iacob, aai-a fost mrturisit n continuare, ca un fiu a lui Iosif, a consemnat totul; dar cu timpul s-a deformat n aa fel,nct nu s-a putut permite s fie scrise ca fiind adevrate n Scriptur. - Eu ns vreau s-i dau adevrataEvanghelie dup Iacov, dar doar ncepnd cu timpul care a fost menionat mai sus. Iacov a inclus descriereavieii Mariei de la naterea ei, ct i cea a lui Iosif. i aa a recepionat nvatul mesager al luminii cereti prin vocea Duhului n inima sa 299 de capitole exactei minunat descrise a naterii i a copilriei lui Iisus, care este de o aa frumusee interioar i de o putere, c nupoate nega nici o inim, care poate nutri sentimente, proveniena lor dumnezeiasc i adevrul acestei Scripturivaloroase. Creterea i nflorirea copilului Iisus sub tutela lui Maria n casa tatlui adoptiv Iosif, pui n situaiade a se refugia n Egipt i ntoarcerea acas, n Nazaret, se deruleaz n faa ochilor notri. Noi trim primelefapte minunate i prezena Duhului dumnezeiesc n copila i ntmpinm cu mirare mare fapte neimaginabile nsecretul sfnt al persoanei Iisus. Ne va da milostivirea, s recunoatem n Fiul pe Tatl i n acelai timp peIisus Tatl, Fiul i Duhul Sfnt.Cu fragmentele din vechea biblie de Berlenburg - innd cont de aceste texte care au fost schimbate idescompuse - se pot observa exprimrile care sunt exterm de asemntoare. i aa dovedete coninutul, c 1

2. povestea adolescenei lui Iisus ne-a fost redat din nou prin robul lui Dumnezeu Jakob Lorber i este o diplomveche cretin i de o valoare inegalabil.Cine a fost deci acest om ales, care a fost nstrit cu o asemenea capacitate de a reda faptele? - Este foarteimportant de tiut mai multe despre el. i aici se va putea atrage atenia la descrierea scurt a vieii lui JakobLorber, care a fost lsat lumii prin prietenul vechi i confidentul marelui vztor, care a fost poetul austriac i K.K. secretarului de stare civil Karl Gottfried Ritter von Leinen. - Din cele scrise sustragem noi: Jakob Lorber s-a nscut n anul 1800 la Jahring, n Steiermark de jos, ca fiul unei familii de rani germane.Din partea tatlui ct i a mamei curgea n venele sale sngele de ran german. - Jakob, cel mai mare dintre treifiii, a avut voie s studieze pedagogia, dar s-a ntors dup treminarea cu succes a studiului prin care a devenitprofesor, spre o veche pasiune de a sa, care a fost muzica. El stapnea mai multe instrumente, dar cel mai binevioara, iar n aceast art a primit lecii de la Paganini. Concertele cu succes i-au fcut n curnd un nume bun noraul natal Graz i i-a adus prietenia celor mai buni locuitori, adic dirijorul Anselm Httenbrenner, aprimarului din Graz Andreas Httenbrenner i a secretarului strii civile K. G. Ritter von Leinen (biograful su).n primvara anului 1840 a primit Lorber oferta unui post promitor de dirijor n oraul mult vizitat icomercial Triest. Bucuria, de a avea n sfrit o poziie asigurat de via i un venit garantat, a fost mare. Darprovidena a fost altfel. Brbatul, a crui gnduri se ocupau mai ales n acea vreme cu lumea invizibil i cuntrebrile despre Dumnezeu i eternitate, a fost pus la ncercare i pentru a se decide printr-o metod ct sepoate de ciudat. Despre aceast ntmplare mrea din viaa sa, povete el mai trziu prietenilor si: El, Lorber, n data de 15,martie1840, la ora ase dimineaa, a terminat cu rugciunea de dimineaa i a fost pe punctul de a se ridica dinpat, cnd n stnga nuntru n piept, n locul inimii a auzit ct se poate de clar o voce, care i spunea: Ridica-te,i-ai stiloul i scrie! - Lorber, a ascultat aceasta chemare imediat, a luat un stilou n mna i a nceput s scrieceea ce auzea n interiorul sau cuvnt cu cuvnt pe hrtie. A fost nceputul unei lucrari Creaia lumii spiritelor icea a simurilor i istoria omenirii sau Gospodaria lui Dumnezeu. - i primele propoziii extraordinare ( unexemplu despre harul vocii interioare dumnezeieti) suna astfel:Cine vrea s vorbeasc cu Mine, acela s vina la Mine i Eu i voi pune n inima un rspuns. - Dar doar ceicurai, a cror inima este umila, vor auzi tonul vocii Mele! - i cine M prefera naintea lumii, cine M iubeste,ca o mireasa blnda care i iubeste mirele, cu acela vreau Eu ca s m duc bra la bra. El M va vedea tottimpul ca un frate i aa cum L-am vzut Eu pe el deja de o eternitate, nc nainte de a fi el.Jakob a recunoscut profund micat vocea care a cuprins viaa i pe Acela, de la care venea ea. - El a recunoscutvocaia i lucrarea sa, a lsat deoparte slujba din oraul monden Triest i i-a dedicat din acea clipa toat viaascrisului, adic ceea ce i dicta lui vocea aceea interioar. Necstorit, srac i fr pretenii, a trit aceastavocaie pn la sfrit, iar existena i-a meninut-o cu ore de muzic i darurile de dragoste a brbailor i afemeilor din cercul lui de prieteni i din puinul su era tot timpul pregtit s le dea altora care erau mai sracidect el. Aproape 25 de ani pn la moartea lui Lorber, la 24 august 1864, a vorbit acea voce, cu aceeai seriozitatedrgstoas i intensitate, exact identice cu prezicerea lui Iisus n Evanghelia lui Ioan, cap. 14, 21 i 26, la acelslujitor umil a lui Dumnezeu. - Unui prieten i-a scris Lorber despre aceasta: Referitor la vocea interioar, cum se aude aceasta, nu pot spune de mine numai faptul, c, cuvintele venicclare i sfinte a Domnului le aud tot timpul n regiunea inimii ca un gnd ct se poate de limpede, luminate icurate, ca nite cuvinte pronunate. Nimeni, nici acela care este foarte aproape de mine, nu poate auzi vreun glas.Pentru mine ns suna acest glas milostiv mult mai limpede i mai tare dect orice sunet material.Prin scrisul autentic celor auzite (meritul mare l are mai ales Anselm Httenbrenner care s-a ocupat destrngerea i de publicarea lor) s-au format cu timpul sub stiloul lui Lorber importante Scripturi care cuprind 25de volume. Aici sunt scrise aceastea dup formarea lor: Gospodria lui Dumnezeu (3vol. ); Saturn; Soarele natural; Soarele spiritual (2vol. ); Copilria lui Iisus;Schimbul de scrisori ntre Iisus i Abagarus; Epistola laodicean a apostolului Paul; Pmntul i luna; EpiscopulMartin (conducerea n lumea de apoi); Robert Blum (conducerea n lumea de apoi); Scena de trei zile (Iisus la 12ani n templu); Daruri cereti (2vol. ); i n sfrit ncoronarea: Marea Evanghelie dup Ioan (o profund relatare,completarea povestirilor a celor trei ani de nvare a lui Iisus, 10 vol. ). 2 3. Cel mai important la apariia Jakob Lorber, care a avut darul privirii spirituale, sunt nvturile minunate carereies din lucrrile sale. - Este ntr-adevr o nelepciune dumnezeiasc atotcuprinztoare, care se ocup pe toateplanurile vieii i a ntrebrilor vizibile i invizibile i nenumratele secrete ale gndirii omeneti luminate dinpunctul de vedere nalt i spiritual.Pentru a spune aceasta pe scurt: Lorber ofer n dezvoltarea i privirea desavrit privirea spiritual a lumii iexplicaiile pmntului, dup care, la eliberarea credinei vizibile (materialism), tiina i ntregul sentiment devia al lumii actuale pe toate planurile recunoaterii. Lucrarea Copilria lui Iisus a fost scris de Lorber n perioada 22 iulie 1843 pn n 1844, n localitateaGraz. - Prima publicare a urmat la cererile cercului de prieteni din Graz i a doctorului german, cercettorului ia poetului Justinus Kerner, Weinsberg, n anul 1852 prin filozoful naturii i a celui ce a nfiintat tratamentulspagyrisch doctorul Ch. F. Zimpel la editura Schweizerbarth din Stuttgart. - Aceast tiprire este identic cu ceacare a fost publicat de Zimpel. Originalul scris de Lorber se afl n Graz. Pentru o nelegere mai bun amalturat acestei noi tipriri un registru a faptelor n ordine alfabetic. S gseasc aceast lucrare, care a mbucurat deja atia oameni, nc foarte muli prieteni!Bietigheim, WrttembergPRECUVNTARESpuse chiar de Domnul ca introducere la povestirea despre copilria Sa prin aceeai gur, din 22. Iulie i 9. mai1851, care a ales-o El ca organul acestei lucrri.1. Eu am trit acea vreme cunoscut pn la vrsta de treizeci de ani exact aa, cum triete un bieel binecrescut, dup aceea un adolescent i dup aceea un brbat i a trebuit prin schimbarea vieii dup legiile luiMoise s trezesc mai nti n Mine dumnezeitatea - c fiecare om M trezete n el.Eu nsumi am trebuit, ca orice om ordonat, s ncep s cred mai nti ntr-un Dumnezeu i a trebuit s ncep dince n ce mai mult cu toate abnegaile imaginabile, s cuprind cu dragoste din ce n ce mai mare i cu Mine, decis stapnesc cu timpul Dumnezeitatea ntru totul.Deci am fost Eu, Domnul nsui ca un exemplu viu pentru fiecare om i de aceea M poate atrage acum fiecareom, exact aa cum am atras i Eu Dumnezeitatea n Mine i bineneles poate s devin una cu Mine prindragoste i prin credin, cum Eu nsumi sunt una cu Dumnezeitatea n desvrire i n nemrginitul spaiu.2. La ntrebarea, cum minunea de copil Iisus i lucrrile acestuia la fel cu viaa Sa de om izolat n anii deadolescen i n anii de brbat i n acetia ce lagtur au cu minunile pricinuite de El - dac se poate ca n acetiani s fie imaginabil ca om - , atunci ar fi rspunsul corect privirea unui pom din primvar i pn n toamn.n primvar nflorete pomul minunat i este stpnit de ocupaie. Dup picarea florilor, pare pomul iar frnici o ocupaie. Dar spre toamn este din nou pomul n plin aciune: fructele, care cresc, primesc gust, secoloreaz - mai frumos dect a fost floarea adineaori - adic se coc i prin binecuvntarea primit, se desprindebanda i fructul pic n poala copilailor flmnzi.Cu ochiul inimii se va putea cuprinde aceast imagine, dar niciodat cu ochii lumii. Acele pri de ntrebri -fr a ajunge prea aproape de Dumnezeitatea lui Iisus, ci cuprinznd credina inimii, care este lumina dragosteispre Dumnezeu - se poate, atunci cnd devii curat n inim, s se poat explica, c reunirea n belug aDumnezeitii cu omul Iisus, nu a fost deodat, dintr-o lovitur, ca toate lucrurile sub conducerea lui Dumnezeu, 3 4. aceasta a venit cu timpul, imediat dup o cretere sucesiv a Duhului dumnezeiesc n inima de om i de abia lamoartea de pe cruce s-a ntmplat ntru totul, - cu toate c Dumnezeitatea a trit deja din belug n copilul Iisus,dar a aprut doar cu miracole n situaiile de strmtorare.3. Moartea trupeasc a lui Iisus este cea mai mare njosire a Dumnezeitii n judecata tuturor materiilor i prinaceasta, un cu totul alt raport ntre Creator i creaie.Prin moartea lui Iisus devine Dumnezeu nsui om desvrit i omul creat un nou copil a lui Dumnezeu reieitdin milostivirea Sa nalt - adic un Dumnezeu - i de abia aa poate s stea creaia pe desvritul nivel alcreatorului i l pot vedea pe Acel unic Dumnezeu, Creator i Tat, Ii pot vorbi Il pot recunoate i l pot iubipeste msur i doar prin aceasta pot ctiga viaa etern, desvrit i de nedistrus n Dumnezeu, dinDumnezeu i lng Dumnezeu. Dar prin aceasta s-a rupt i puterea lui Satana (sau mai bine spus: voina), c numai poate opri apropierea total ntre Dumnezeitate spre om i invers tot spre acea Dumnezeitate. Mai pe scurt spus: Prin moartea lui Iisus poate omul acum cu adevrat s fraternizeze cu Dumnezeu i Satananu mai are ocazia s se bage la mijloc, - de aceea se numete la acele femei care caut mormntul: Mergei ispunei aceasta frailor Mei! Puterea lui Satana n formele exterioare poate fi nc vizibil, dar zidul o datspart ntre Dumnezeitate i om nu mai poate fi pe veci reconstruit i prpastia veche de netrecut ntre Dumnezeui om nu se va mai putea nfiina niciodat. - Din aceste cteva cuvinte poate vedea i nelege foarte uor oricare om care este capabil s gndeasc i svad cu inima folosul nemrginit al morii trupeti a lui Iisus. Amin. EVANGHELIA LUI IACOB DESPRE COPILRIA LUI IISUS ncepnd de la acea vreme cnd Iosif a luat-o pe Maria la sineIacov, un fiu de-a lui Iosif, a notat toate acestea; dar cu timpul au fost aceste scrieri aa de tare deformate, c nuputea fi permis, s fie preluate ca scrieri credibile n scriptur. Eu ns vreau s-i dau adevrata Evanghelie a luiIacov, dar numai ncepnd de la perioada mai sus menionat; c Iacov a nglobat i biografia Mariei, ncepndde la naterea acesteia, precum i cea a lui Iosif. - i astfel scrie deci ca prim capitol:1 Chemarea lui Iosif. Tragerea la sori a Mariei n templu.Mrturia lui Dumnezeu despre Iosif. Rugciunea lui Iosif. Maria n casa lui Iosif.Iosif era ns ocupat cu construirea casei n regiunea dintre Nazaret i Ierusalim. Un cetean onorabil din Ierusalim a poruncit s se construiasc aceast cas pentru a servi ca i cas deadpost, deoarece, altfel, Nazarinienii nu aveau nici un adpost pn la Ierusalim. Maria ns, care a fost crescut n templu, a devenit matur i era necesar dup legile Mozaice, s fie dataltundeva n afara templului.Au fost de aceea trimii mesageri n toat Iudea, pentru a face acest lucru cunoscut, ca prinii s vin, pentrufaptul, c dac cineva ar fi fost gsit ca fiind demn, de a o lua pe fecioar cu sine n casa lui. Atunci cnd un asemenea mesaj a ajuns i la urechile lui Iosif, el a renunat degrab la uneltele sale de lucru is-a grbit la Ierusalim i chiar acolo la locul stabilit de ntrunire i de sftuire n templu. Atunci cnd ns, dup trecerea a trei zile, aceia care s-au prezentat pentru aceast cauz s-au reunit iari nacel loc mai nainte stabilit i dup ce fiecare concurent i-a oferit preotului un toiag de magnole ntr-un mod aaoarecum stabilit, atunci preotul s-a dus cu toiegele degrab n interiorul templului i s-a rugat acolo.Iar dup ce el i-a terminat rugciunea, a pit el iari afar cu toiegele i i-a dat iari fiecruia toiagul lui.Toate toiegele au devenit numaidect lipicioase; numai acel dat la urm lui Iosif a rmas proaspt i fr cusur.Dar civa s-au mpotrivit din aceast cauz i au declarat aceast prob ca fiind prtinitoare i astfel,nevalabil i au cerut o alt prob, de care ntr-adevr nu se poate lega nici o nedreptate.Preotul, din aceast cauz puin suprat, a poruncit de ndat s vin Maria, i-a dat un porumbel n mn i i-acerut s peasc n mijlocul concurenilor, ca ea s lase acolo porumbelul s zboare liber i a spus nainte de 4 5. eliberarea porumbelului ctre concureni: Uitai-v, voi care interpretai greit semnele lui Iahve! Acestporumbel este un animal nevinovat i curat i nu are auz pentru discuiile noastre, ci triete numai n voiaDomnului i nelege numai atotputernica limb a lui Dumnezeu! inei toiegele voastre n sus! - Dup ce fecioara va lsa liber acest porumbel i pe a crui toiag se va pune eli pe a crui cretet se va aeza el, acela s o ia pe Maria!Iar concurenii au fost ns mulumii cu aceasta i au spus: Da, acesta s fie un semn nendoielnic! Atunci cnd Maria a lsat liber porumbelul la ndemnul preotului, acesta a zburat acui la Iosif, s-a pus jos petoiagul lui i de la acesta, de ndat pe capul lui Iosif. i preotul a spus: Aa a vrut Domnul! Pe tine, tu om de meserie cinstit, au czut sorii nendoielnici, pentru aprimi fecioara Domnului! Aa c ia-o deci cu tine n numele Domnului n casa ta curat spre ocrotire urmtoare!Amin. Atunci cnd ns Iosif a auzit aceasta, el a rspuns preotului i a zis: Uite, tu slujitor uns al Domnului duplegile lui Moise, slug credincioas a Domnului Dumnezeu Savaot, eu sunt deja un moneag i am fi mari acasi sunt deja de mult timp un vduv; cum voi fi eu de rs n faa fiilor lui Israel, dac a lua aceast fecioar ncasa mea!De aceea, las s se schimbe alegerea nc o dat i las-m s fiu afar, ca s nu fiu numrat printreconcureni!Preotul i-a ridicat ns mna i i-a spus lui Iosif: Iosife! S te nfricoezi de Dumnezeu Domnul! Nu tii tu cele-a fcut El lui Datan, Core i Abiram?Uite, pmntul s-a deschis i toi acetia au fost nghiii de el din cauza cerbiciei lor! Eti tu de prere c El n-ar putea s fac cu tine acelai lucru?Eu i spun ie: Deoarece tu ai vzut i ai simit nendoielnic semnul lui Iahve, de aceea i ascult de Domnul,care este atotputernic i drept i totdeauna i mustr pe cei tare la cerbice i czui de la voia Lui! De altfel, ns, fii foarte nfricoat n casa ta, c Domnul ar putea face aa ceva i n casa ta, ce El le-a fcutlui Datan, Core i Abiram! Atunci i-a fost lui Iosif foarte tare fric i el a vorbit n mare team cu preotul: Atunci roag-te aadar pentrumine, ca Domnul s fie iari milostiv i ndurtor cu mine i d-mi atunci fecioara Domnului dup voia Lui! Preotul a mers ns nuntru i s-a rugat pentru Iosif n faa celui mai sfnt i Domnul a vorbit ctre preot, cares-a rugat acolo: Nu-Mi tulbura omul pe care Eu l-am ales; pentru c mai drept dect el nu este ntr-adevr nimeni n Izrael inimeni pe tot pmntul i nici unul n faa tronului Meu n toate cerurile!i mergi afar i d-i fecioara, pe care am crescut-o Eu Insumi, celui mai drept dintre brbaii pmntului!Aici s-a lovit preotul n piept i a spus: O Doamne, Tu atotputernic Dumnezeu al lui Avraam, Isaac i Iacov, fiicu mine, pctosul, milostiv n faa Ta; pentru c acum am recunoscut, c Tu vrei s cercetezi pe poporul Tu!Dup aceasta s-a sculat preotul i i-a dat fecioara nfricoatului Iosif, binecuvntnd n numele Domnului i i-a spus: Iosif, drept eti tu n faa Domnului, de aceea El te-a ales pe tine din multe mii! i astfel s mergin pace! Amin. i Iosif a luat-o pe Maria i a spus: Deci s se ntmple aadar tot timpul numai voia sfnt a Dumnezeuluimeu, a Domnului meu! Ceea ce Tu, o Doamne, mi dai, este doar tot timpul bine; de aceea eu doar i iau cudrag i cu ascultare aceast ofrand din mna Ta! Binecuvnteaz-o ns pentru mine i pentru ea, ca eu s fiuvrednic de ea n faa Ta, acum, precum ntotdeauna! Voia Ta, amin. Atunci cnd Iosif a spus aceasta n faa Domnului, a fost el ntrit n inima lui, a plecat atunci din templu cuMaria i a condus-o atunci n mprejurimile Nazaretului i acolo n locuina lui srccioas.Dar lucrul necesar a lui Iosif atepta; de aceea nici n-a zbovit el de data aceasta i i-a spus de aceea Mariei: (Iosif) Maria, uite, eu te-am luat la mine dup voia lui Dumnezeu din templul Domnului, Dumnezeului meu;eu ns nu pot s rmn acum la tine i s te pzesc, ci trebuie s te las n urm, fiindc trebuie s plec, pentru am ocupa de construirea mea convenit a casei n acel loc, pe care i-i l-am artat n timpul cltoriei ncoace! Dar uite, tu nu trebuie s rami de aceea singur acas! Eu doar am o apropiat a casei rud cu mine, aceeaeste evlavios i dreapt; aceea va fi n jurul tu i cel mai tnr fiu al meu i milostivirea lui Dumnezeu ibinecuvntarea Lui nu te vor prsi!n cel mai apropiat timp voi veni eu ns iari acas la tine cu cei patru fii ai mei i i voi fi un ndrumtor pecile Domnului! Dumnezeu Domnul va veghea ns acum asupra ta i asupra casei mele, amin. 2 Perdeaua nou n templu. Lucrul Mariei la perdea.A fost ns n acel timp nc o perdea n templu necesar, deoarece cea veche a devenit pe ici pe colo dejafoarte deteriorat, pentru a acoperi ce este deteriorat. 5 6. Atunci a fost aadar inut un sfat de ctre preoi i ei au spus: S facem aadar o perdea n templul Domnuluipentru acoperirea a ce este deteriorat. Pentru c doar ar putea s vine astzi sau mine Domnul, precum este scris; cum ne-am afla atunci n faa lui,dac El ar gsi templul aa de neglijat de noi? ! Cel mai mare dintre preoi a spus ns: Nu judecai totui ntr-un mod chiar aa de orb, de parc Domnul, acrui sfinenie este n templu, n-ar ti, cum este alctuit acum templul! Chemai-mi ns totui apte fecioare neptate din neamul lui David i noi vrem s inem atunci o tragere lasori, cum este atunci de mprit lucrul! Atunci s-au dus slujitorii afar, pentru a le cuta pe fecioarele din neamul lui David i au adus de-abia ase cumare greutate la cpetenia preoilor. Cpetenia preoilor i-a adus ns aminte, c acea Marie, dat spre ngrijire lui Iosif de-abia nainte cu puinesptmni, este i ea deasemenea din neamul lui David i le-a fcut aceasta cunoscut de ndat slujitorilor.i degrab au plecat slujitorii, i-au spus aceasta lui Iosif i el a mers i a adus-o pe Maria iari n templu,condus de slujitorii templului. Atunci ns cnd fecioarele s-au adunat n pridvor, a venit acui cpetenia preoilor i le-a condus pe toate ntemplul Domnului.i atunci cnd ele s-au adunat acolo, n templul Domnului, a vorbit de ndat cpetenia preoilor i a spus: Ascultai, voi fecioare din neamul lui David, care a dat acolo porunc dup voia lui Dumnezeu, ca lucrul finla perdea, care separ cea mai mare sfinenie de templu, s fie fcut ntotdeauna de fecioarele din neamul su,i s fie dup testamentul su lucrul diferit mprit prin sori i s nfptuiasc atunci n cel mai bun modposibil fiecare fecioar lucrul revenit ei dup ndemnarea ei!Vedei, aceasta este n faa voastr perdeaua deteriorata i aici, pe masa aurie, sunt puse deja la ndemndiferitele stofe nefinisate spre prelucrare! Voi vedei, c asemenea treab este necesar; de aceea tragei-mi imediat la sori, ca s se arate, care dintrevoi s ese firul de aur i amiantul i firul de bumbac, firul de mtase, atunci cel de culoare hiacint, celstacojiu i cel de purpur curat!i fecioarele au tras la sori timide, atunci cnd cpetenia preoilor se ruga peste ele; i atunci cnd ele ausfrit de tras la sori dup ordinea stabilit, s-a artat, cum trebuie s fie mprit treaba.i au czut sorii pentru fecioara Maria, fiica Anei i a lui Ioachim, pe firele stacojii i cele de purpur curat. Fecioara i-a mulumit ns lui Dumnezeu pentru o asemenea recunotiin milostiv i pentru acordarea unuiasemenea lucru de cinste spre mrirea Lui, a acceptat lucrul condus de Iosif, iari acas.Ajuni acas, s-a pus Maria de ndat la munc cu curaj bucuros; Iosif i-a urat toat hrnicia, a binecuvntat-oi s-a dus atunci imediat iari la construirea casei, la treaba lui. S-a ntmplat ns aceasta n acelai timp, cnd Zaharia, deoarece a adus n templu jertf de ardere de tot, caurmare a micii lui necredine s-a fcut mut, de aceea a fost pentru el ales un nlocuitor, sub acopermntul cruiaa fost tras la sori aceast munc. Maria a fost ns nrudit i cu Zaharia i cu nlocuitorul acestuia, din care cauz ea i-a i sporit aadar ndoithrnicia ei, pentru ca destul de repede, ba chiar dac este posibil prima, s termine cu lucrul ei.Dar ea nu i-a dublat hrnicia cumva din dorina de a fi cinstit, ci numai, dup prerea ei, s-i fac luiDumnezeu Domnului o bucurie destul de mare cu aceasta, dac ar termina munca ei ct se poate de repede i ctse poate de bine. Mai nti a fost rndul stofei stacojii, care trebuia esut cu mare atenie, pentru ca nu cumva s se fac firul peici pe colo mai subire sau mai gros.Cu mare ndemnare a fost esut firul stacojiu de ctre Maria, aa nct toi, care veneau numai n casa lui Iosif,erau foarte minunai de ndemnarea ieit din comun a Mariei. n timpul scurt a trei zile a terminat Maria cu stofa stacojie i s-a pus atunci de ndat s fac i cea purpurie;deoarece, ns, ea trebuia s umezeasc acest fir tot timpul, aa c trebuia s ia n timpul lucrului de mai multeori gleata de ap i s mearg afar, s-i ia apa.3Bunavestire a naterii Domnului fcut de un nger.Supunerea plin de smerenie a Marieintr-o zi de vineri dimineaa a luat Maria iar vasul de ap i a mers afar pentru a-l umple de ap, cnd auzi, - ovoce vorbi cu ea:Binecuvntat s fii tu n mpria Domnului! Domnul este cu tine, tu binecuvntat ntre femei! 6 7. Maria ns s-a speriat foarte tare la auzul acestei voci, pentru c nu tia de unde venea i de aceea se uitprecaut n stnga i n dreapta; dar ea nu a putut s descopere pe nimeni, care ar fi putut vorbi cu ea.De aceea a fost ea umplut de fric, n grab a luat vasul de ap i a mers cu pai iui spre cas.Cnd a ajuns ea cutremurat n cas, a pus imediat deoparte vasul, a luat iar purpuriul n mn, s-a aezat pescaunul de lucru i a nceput cu hrnicie s ese purpurul n continuare. lDar de abia a nceput s lucre iar, iat, deja sttea n faa fecioarei harnice un nger al Domnului i vorbea spreea: Nu te teme, cci tu ai gsit n faa Domnului milostivire nemrginit; iat, tu vei rmne nsrcinat de lacuvntul lui Dumnezeu!Dar cnd Maria a auzit acestea, a nceput s cntreasc pe toate prile aceste cuvinte i ea nu a putut nelegesensul lor; de aceea a nceput ea s vorbeasc spre nger:Cum s se ntmple acest lucru? Nici mcar nu sunt nc femeia unui brbat i niciodat nu am fcutcunotin cu un brbat, ca acest s m ia pentru a fi femeia lui, pentru a m putea nsrcina i pentru a puteanate la fel ca celelalte femei!ngerul ns vorbi cu Maria: Ascult tu, fecioar aleas de Dumnezeu! Nu aa s se ntmple, ci puterea luiDumnezeu te va umbri! De aceea Sfntul ce se va nate din tine, se va numi Fiul Celui Preanalt!Tu ns, cnd se va nate El, i vei da numele Iisus; Cci doar El va putea salva poporul Su de toatepcatele, de la judecat i de la moartea venic.Maria a czut pe genunchi n faa ngerului i a nceput s vorbeasc: Iat, eu sunt doar o slujitoare aDomnului; de aceea s se ntmple dup voia Sa, tot aa cum sun cuvintele tale! - Aici a disprut ngerul iMaria s-a dedicat iar lucrului ei.4Discuia copilroas-nevinovat a Mariei cu Dumnezeu i rspunsurile de susDar cnd a disprut ngerul de ndat, a nceput Maria s-l laude i s-l nale pe Dumnezeu Domnul i a vorbitastfel n inima ei:Oh, ce sunt eu n faa Ta, o Doamne, ca Tu mi ari o astfel de mil? !Eu s rmn nsrcinat, fr a fi cunoscut vreodat vreun brbat; cci eu nu tiu diferena care este ntre minei un brbat!tiu eu oare, intr-adevr ce nseamn: sarcin? ! -O Doamne, iat, eu nu tiu! Dar eu tiu ce nseamn cnd se spune. Iat, o femeie nate? - O Doamne uit-Te cu mil la mine; eu suntdoar o slujitoare de paisprezece ani i am auzit doar despre acestea - i nu tiu de aceea nimic din fapte!Ach, ce se va ntmpla cu mine, sraca, dac eu voi rmne nsrcinat - i nu tiu cum este o astfel de stare!Ce va spune tatl Iosif despre aceasta, dac eu i voi spune, sau dac el va observa, c eu sunt nsrcinat? !Ceva ru nu poate fi sarcina, mai ales atunci cnd o slujitoare, cum a fost o dat Sar, a fost nsui de Domnulaleas pentru aceasta? !Cci eu am auzit deja de multe ori n templu, ce bucurie mare au femeile, atunci cnd ele sunt nsrcinate! Deci sarcina trebuie s fie ceva foarte bun i ceva mbucurtor i eu cu siguran m voi bucura, cnd mi se vada aceasta de la Dumnezeu, ca eu s devin nsrcinat! Dar cnd se va ntmpla aceasta i cum? Sau s-a ntmplat deja? Sunt eu deja nsrcinat, sau se va ntmplaacest lucru?O Doamne, Tu venicul Sfnt al Israelului, da-mi mie, slujitoarei Tale srace, un semn, atunci cnd se vantmpla aceasta, ca eu s te pot luda i s te pot slvi!La aceste cuvinte bate o suflare ateric luminat peste Maria i o voce foarte blnd vorbi spre ea: Maria nu-i f griji pentru aceasta; tu ai primit deja i Domnul este cu tine! Dedic-te muncii tale i du-o labun sfrit, cci mai trziu nu se va mai face din acest fel pentru templu!Aici a czut Maria n genunchi, s-a rugat spre Dumnezeu, Il luda i l slvea pentru aceast milostivire. - Dardup ce i-a adus Domnului lauda, s-a ridicat i i-a luat iar lucrul n mn.5Predarea lucrului terminat de Maria din templu. Maria i preotul suprem.Cltoria Mariei la mtua ei Elizabeta n cteva zile i-a terminat i Maria lucrul cu purpurul, l-a ordonat atunci i a luat firul stacojiu i l-a aezatlng purpur.7 8. Dup aceea i-a mulumit lui Dumnezeu pentru milostivirea, c El a lsat-o s-i termine aa de bine lucrul, s-apus s nfoare esutul n pnz curat i i-a nceput drumul spre Ierusalim.Pn la construcia, unde lucra Iosif, ea a mers singur; dar ncepnd de acolo a condus-o Iosif pn laIerusalim i de acolo pn n templu.Ajuni n templu, i-a nmnat imediat lucrul preotului suprem.Acela a studiat firul stacojiu i purpurul, fiind de prere c lucrarea este extraordinar i a nceput s-o laude peMaria i a salutat-o cu urmtoarele cuvinte:(Preotul suprem): Maria, o asemenea ndemnare bineneles c nu locuiete n tine, ci Domnul te-a ajutat cumna Sa! Mare te-a fcut de aceea Domnul; binecuvntat vei fi tu de Dumnezeu, Domnul, din toate femeile de pepmnt, pentru c tu ai fost prima, care a adus lucrarea pentru Domnul n templu!Maria ns, plin de bucurie i umil n inima ei, a nceput s vorbeasc ctre preotul suprem:Demn slujitor al Domnului n sfinenia Sa! O, nu m luda prea tare i nu m ridica deasupra celorlali; cciaceast munc nu este meritul meu, ci doar a Domnului, care mi-a ghidat mna! De aceea, doar El s fie laudat, s fie slvit i s aib toat gloria, toat dragostea mea i toat adoraia mea peveci!i preotul suprem a nceput s vorbeasc: Amin, Maria, tu fecioar curat a Domnului, tu ai vorbit pe placulDomnului! De aceea du-te n pace; Domnul s fie cu tine! La aceasta s-a ridicat Maria i a mers mpreun cu Iosif pn la locul de construcie, unde s-a ntrit cu mncarecare const n pine, lapte i ap. -Dar la o jumtate de zi de cltorie deprtare de la locul de construcie, peste un munte mic, locuia o mtude-a Mariei, pe numele de Elizabeta, iar pe aceasta a dorit s-o viziteze i i-a cerut permisiunea lui Iosif. Iosif i-a ngduit aceasta de ndat i l-a trimis pe fiul cel mai mare ca nsoitor cu ea, pn cnd Maria vavedea casa Elizabetei.6 Minunata primire a Mariei la Elizabeta. Maria cea neleapt i umilEvanghelia femeilor. ntoarcerea Mariei la Iosif. Ajuns la Elizabeta, adic la casa acesteia, a nceput s bat cu timiditate la u, exact aa cum cere tradiiaiudeilor.Dar cnd Elizabeta a auzit acea btaie timid, a nceput s se gndeasc n sine: Cine bate oare aa deneobinuit de ncet? O fii copilul vecinului meu; cci brbatul meu, care st mut n templu i i ateapt salvarea, nu poate fi nnici ntr-un caz!Lucrul meu ns este important; s-l pun eu oare deoparte din cauza copilului neastmprat a vecinului meu? Nu, aceasta nu voi face, cci lucrarea din minile mele este pentru templu i aceasta este mai presus dectproasta cretere a unui copil, care cu siguran c nu dorete altceva, dect s m necjasc i s-i bat joc demine.De aceea voi rmne eu la lucrul meu i voi las copilul s bat ct dorete acesta!Maria ns, a mai btut o dat i copilul din pntecele Elizabetei a nceput s salte de bucurie i mama a auzit ovoce nceat din acea parte unde srea copilul i vocea suna astfel: Mam, mam, du-te repede; cci mama Domnului meu i al tu, a Dumnezeului meu i al tu, este la u ibate i ea vine s te viziteze n pace! Elizabeta ns cnd a auzit acestea, a aruncat totul, tot ce avea n mn i a fugit degrab pentru a-i deschideMariei ua, i-a dat dup obicei imediat binecuvntarea, a cuprins-o cu braele deschise i a spus ctre ea:O Maria, tu binecuvntat-o ntre femei! Tu eti binecuvntat dintre toate femeile i binecuvntat este fructultrupului tu! O Maria, tu, cea mai curat fecioar a lui Dumnezeu! De unde mi vine mie marea mil, ca mama Domnuluimeu, a Dumnezeului meu, s m viziteze pe mine? !Maria ns, care nu nelegea nimic din toate secretele acestea, a vorbit spre Elizabeta:Ah, drag matu, eu am venit la tine doar ntr-o vizit pretenoas! Ce lucruri vorbeti tu despre mine, care eunu le pot nelege? Sunt eu oare ntr-adevr deja nsrcinat, deoarece m numeti tu mam?Elizabeta ns i rspunse Mariei: Iat, cnd ai btut tu a doua oar la u, a nceput s sar imediat copilaul,pe care l port sub inim, de bucurie i mi-a vestit acest lucru i te-a salutat deja naintea mea n mine!Atunci s-a uitat Maria n sus spre cer i a nceput s se gndeasc, ce i-a vorbit arhanghelul Gabriel, cu toate cnu a neles nimic din cele spuse, a nceput ea s vorbeasc:8 9. O tu marele Dumnezeu a lui Avraam, Isaac i a lui Iacob, ce ai fcut Tu oare din mine? Ce sunt eu, c toatefiinele de pe pmnt m laud cu bucurie?Elizabeta a nceput s vorbeasc: O Maria, tu, aleasa lui Dumnezeu, intr n casa mea i ntrete-te; acolo v-om vorbi mpreun i amndou l vom luda i slvi pe Dumnezeu din toate puterile noastre! i Maria a urmat-o imediat pe Elizabeta n cas i a mncat i a but i s-a ntrit i a fost plin de bucurie. Elizabeta a ntrebat-o pe Maria despre multe lucruri, ce a aflat ea n acea vreme n templu cnd a fost copiluleducat de Domnul i cum i s-au prut ei toate acelea. Maria ns a spus: Scump, dar i binecuvntat mtu de la Domnul! Eu cred c aceste lucruri stau prea suspentru noi i nu este din partea noastr, a femeilor, nelept, dac noi vorbim despre lucruri, peste care i-a pusDomnul pe fiii Israelului. De aceea sunt eu de prere, ca noi femeile s lsm lucrurile dumnezeieti n seama lui Dumnezeu i acelora,care au fost alei de El i noi s nu cercetm acestea. Dac noi l iubim pe Dumnezeu deasupra tuturor i urmm poruncile Sale sfinte, atunci trim noi exact duppoziile noastre; ce este peste acest lucru, este treaba brbilor, care sunt convocai i alei de Domnul. Eu cred, drag mtu, c acest lucru este drept; de aceea s nu mai brfim faptele din templu, - cci aa nudevine situaia nici mai bun, nici mai rea! Dac ns i va fi pe plac Domnului, atunci va pedepsi El cum secuvine templul i l va schimba la timpul potrivit. Elizabeta a recunoscut n aceste cuvinte c Maria este umil i modest i a spus ctre ea: Da, tu, fecioar, plin de binecuvntarea Domnului! Cu aceast moral trebuie doar s ai cea mai nalt miln faa lui Dumnezeu!Cci aa, cum vorbeti tu, poate vorbi doar cea mai nalt nevinovie; i cine triete dup aceasta, acelatriete cu siguran drept n faa lui Dumnezeu i a lumii! Maria rspunde: Viaa dreapt nu este a noastr, ci a Domnului i este o milostivire!Cine crede de la sine c triete drept, acela nu triete cu siguran deloc drept n faa lui Dumnezeu; cinens i recunoate tot timpul vina n faa lui Dumnezeu, acela este, care triete drept n faa lui Dumnezeu! Eu ns nu tiu, cum triesc eu, - viaa mea este o pur mil a Domnului; de aceea nu pot face nimic altceva,dect s-l iubesc, s-l laud i s-l slvesc tot timpul din toate puterile mele! Dac viaa ta este ca i a mea, atuncif aa ca mine i Domnul va avea mai mult bucurie, dect dac noi am vorbi mpreun despre situaia dintemplu! Elizabeta a recunoscut imediat, c din Maria sufla chiar un duh dumnezeiesc i n cele din urm s-a abinut lantrebrile despre templu i s-a conformat n voina Lui, slvindu-L i ludndu-L pe Dumnezeu. -Aa a petrecut Maria nc trei luni ntregi la Elizabeta i a ajutat-o ca o fecioar la toate treburile casei. Intre timp i-a terminat i Iosif al nostru construcia i se afla cu fiii si iar acas i cultiva pmntul su mic,care era bineneles nchiriat.Intr-o sear ns i-a spus (Iosif) fiului cel mai mare:Iov du-te i pregtete pentru mine diminea animalulmeu de crat, cci eu trebuie s merg ca s-o aduc napoi pe Maria! Fata este deja de aproape trei luni absent din casa mea i eu nu tiu, ce se ntmpl acolo cu ea. Cu toate c este la femeia preotului suprem care a muit, nu se poate tii, dac acea cas este curat de toateispitele, care a atras-o i pe Eva!De aceea vreau s merg mine i s iau fata , ca nu cumva s vorbeasc cu timpul de mine fiii Israelului, cidoar Domnul s m pedepseasc pentru lenevia mea, c mi-am fcut griji pentru aceast fat.i Iov a mers i a fcut totul dup cuvintele tatlui su; dar Iov de abia i-a terminat lucrul, c deja stteaMaria n faa casei i l saluta pe Iosif i l-a rugat pentru primirea ei napoi n acea cas. Iosif, foarte uimit de apariia Mariei, o ntreab de ndat: Eti tu oare, tu, necredincioas casei mele? i Maria a vorbit: Da, eu sunt, - dar nu necredincioas casei tale; cci eu de mult a fi venit iar napoi, dar nuam avut curajul s cltoresc singur peste munii aceia mpdurii, - i tu nu ai trimis nici un mesager dupmine! Deci, a trebuit s rmn aa de mult timp acolo!Dar trei diaconi au vizitat-o pe femeia lui Zaharia i cnd ei s-au ntors napoi la Ierusalim, m-au luat i pemine cu ei, m-au adus pn la grania pmntului tu, au binecuvntat casa ta i pe mine i i-au continuatdrumul i eu am venit repede la tine, dragul meu tat Iosif! Cu toate c Iosif ar fi vrut s-o certe pe Maria pentru ederea ei ndelungat, nu l-a putut lsa inima s fac acestlucru; cci n primul rnd i-a micat inima, vocea nobil a Mariei i n al doile rnd se privea pe sine cavinovatul, deoarece nu i-a trimis Mariei un mesager pentru a o aduce napoi. De aceea i-a spus fetei s vin la el, pentru a o binecuvnta i fata a srit la el pentru a-l alinta, exact aa cumcopiii nevinovai i alint prinii sau binefctorii lor. Iosif a fost foarte micat de aceasta i a fost plin de bucurie i a nceput s vorbeasc: Iat, eu sunt un brbatsrac i sunt deja btrn; dar dragostea ta copilreasc m face s uit srcia i anii mei! Domnul mi te-a dat spremarea bucurie; de aceea vreau s m duc fericit ca s-i aduc ie, copilaul meu, o bucat de pine bun!La aceste cuvinte au nceput s-i curg omului btrn lacrimi din ochii si. Dar Maria i-a ters repede obrajiiumezi i i-a mulumit lui Dumnezeu, c a fericit-o cu un astfel de bun tat adoptiv. -9 10. n acel timp ns, a auzit Iosif deodat, de parc s-ar cnta n faa casei sale psalmi. 7Profeiile i bnuielile lui Iosif. Consolarea Mariei. Binecuvntata cin.Sarcina Mariei devine vizibil. Iosif ns a fost plin de bnuieli nalte i a vorbit spre Maria: Copil al Domnului! Mult bucurie mi s-a datcasei mele prin tine, sufletul meu este plin de bnuieli nalte! Dar eu mai tiu c aceia, care i sunt dragi Domnului, sunt tot timpul cutai de durere; de aceea vrem noi s-lrugm venic, ca El s fie tot timpul cu noi milostiv i mictor!Este chiar posibil, c Domnul dorete prin mine i prin tine s renoiasc vechiul i uzatul chivot al legii! Dac este adevrat aceasta, atunci vai de tine i de mine; noi vom avea de trecut peste lucruri grele! - Daracum, s nu mai vorbim! Ce va urma, va veni cu siguran i noi nu putem s mpiedicm acest fapt, dar dac va veni, atunci ne vacuprinde cu o mn atotputernic i noi vom tremura n faa voinei Aceluia, care a nfiinat pmntul!Maria nu a neles nimic din toate acestea i a nceput s-l consoleze pe Iosif, care prea foarte amrt, cuurmtoarele cuvinte: Drag tat Iosif! Nu fi ngndurat de voina Domnului; cci noi tim, c El vrea doar ce este bun pentru copiiiSi, tot timpul! Dac Domnul este cu noi, aa cum a fost El cu Avraam, Isaac i cu Iacov i cu toi aceia care Iliubesc, ce ru i ce suferin ne poate pate pe noi? ! Iosif ns a fost mulumit cu aceast consolare i i-a mulumit Domnului n inim din toate puterile, c El i-adat-o pe Maria, care este un nger de consolare i a spus la aceasta: Copii, este deja foarte trziu; de aceea s cntm cntecul de laud, s mncm cina noastr binecuvntat is mergem dup aceea la odihn!Aceasta s-a ntmplat aa i Maria a mers repede ca s aduc pinea i Iosif a mprit-o; dar a fost un adevratmiracol, c pinea a avut de aceast dat un gust foarte bun.Iosif ns a spus: Toat lauda Domnului! Ce binecuvnteaz El, este tot timpul bun i foarte gustos! i Maria a spus cu dragoste spre Iosif: Iat, drag tat, tu s nu te sperii de cercetarea Domnului; cci i elesunt binecuvntarile lui mbucurtoare! i Iosif a vorbit: Da, da, tu curat fiic a Domnului, tu ai dreptate! Eu vreau s port cu rbdare toate poverileDomnului; cci prea grea nu mi va fi povara i nici jugul Su, - cci El este un tat plin de mil i dragoste chiari n pedepsele Sale! i aa s se ntmple pe veci voina Sa!Dup aceasta s-a dus la odihn familia credincioas i a lucrat acas n zilele urmtoare. - Dar cum trecea timpul se vedea de la zi la zi mai mult sarcina Mariei; i pentru c ea a observat aceasta, ancercat ct se poate de bine s ascund sarcina n faa ochilor lui Iosif i a fiilor si. Dar dup un timp de dou luni nu a mai ajutat-o tinuirea i Iosif a nceput s nutreasc bnuieli i s-a nelesn secret cu un prieten de-al su din Nazaret despre starea ciudat a Mariei. 8 Examinarea doctorului. Iosif o interogheaz pe Maria. Explicaia Mariei. Prietenul lui Iosif ns era un specialist; cci el era un doctor, care cunotea plantele i deseori a asistat lanateri foarte complicate.Acesta a mers cu Iosif i s-a uitat n secret la Maria; dup ce a examinat-o, a vorbit el cu Iosif:Asculta-m, frate din Avraam, Isaac i Iacov! Peste casa ta s-a npustit o mare nenorocire; cci iat, fata esteavansat n sarcin!Tu eti de vin! Iat, este deja a asea lun de cnd tu ai lipsit din construcia casei tale! Spune, cine ar fi pututavea grij de fata ta? !Iosif a rspuns: Iat, Maria de abia c a fost n aceast vreme trei sptmni acas i aceasta doar la nceputcnd a venit n casa mea; dup aceea a petrecut trei luni la mtua ei Elizabeta! 10 11. Acum au trecut deja dou luni, de cnd se afl sub observaia mea permanent i eu nu am vzut niciodat pecineva, care vine deschis sau n secret la ea! i n lipsa mea a fost ea i aa n cele mai bune mini; fiul meu, care a condus-o la Elizabeta, mi-a jurat sincerdin timp, c el, nu i va atinge nici mcar rochia, doar dac s-ar fi ivit un caz de urgen pe tot drumul.i aa tiu eu cu mare siguran, c Maria ar trebui s fie pe deplin curat n casa mea; dar dac aa staulucrurile i cu casa Zaharia, aceasta este o cu totul alta ntrebare! S se fi ntmplat aceasta n templu cu un slujitor a acestuia? De aceasta s m fereasca Dumnezeu, dac voiavea aceast prere; cci Domnul de mult ar fi pedepsit una ca asta prin venica nelepciune a preotului suprem!Eu ns tiu acum ce voi face, pentru a pune adevrul pe calea cea dreapt! - Tu, prietene poi s te duci npace i eu voi supune casa mea unei probe amarnice! Prietenul lui Iosif nu a mai stat i a plecat de ndat din casa lui Iosif; Iosif ns s-a adresat imediat Mariei i avorbit ctre ea: Copilule, cu ce frunte s m uit acum spre Dumnezeu? Ce s spun eu acum despre tine? Nu te-am primit eu din templu ca o fecioar curat i nu te-am ocrotit eu prin rugciunile mele zinice i princredincioii, care sunt n casa mea? ! Eu te implor de aceea, ca tu s-mi spui, cine este acela care a ndrznit, s m nele pe mine i care a adusruinea asupra ta, un fiu al lui David i pe tine, care ai rsrit i tu tot din aceeai cas! Cine i-a adus ruinea i te-a ademenit pe tine, tu fecioar a Domnului? ! Cine a ndrznit s-i nvrt minile, -i cine a putut face din tine o a doua Eva? ! Aici, la mine n cas , se repet ntr-adevr vechea poveste a lui Adam, cci evident, pe tine te-a sedus la felca pe Eva un arpe!Rspunde-mi la ntrebare! Dar du-te i gndete-te; ie nu i va reui s m neli! - La aceasta s-a aruncatIosif de suprare pe un sac de cenu i a nceput s plng. Maria a nceput s tremure de spaim, a nceput i ea s plng i s suspine i nu a putut s vorbeasc de mareteam i de tristee. Iosif s-a ridicat iar de pe sac i a nceput s vorbeasc cu Maria cu o voce mai controlat: Maria, copil al lui Dumnezeu, care chiar El te-a pus sub ocrotirea Sa, de ce mi-ai fcut tu mie una ca asta? -De ce i-ai njosit chiar aa de tare sufletul i de ce ai uitat de Dumnezeul tu? ! Cum ai putut s faci una ca asta, care ai fost crescut n sfinenie i mncarea ta ai primit-o din mna ngerilori tu ai avut minunai slujitori ai Domnului care venic au fost camarazii ti de joac? ! - Oh, vorbete, nu tcean faa mea!Aici a nceput Maria s vorbeasc: Tat Iosif, tu brbat drept i dur! Eu i spun: Ct de adevrat este ctriete un Dumnezeu, att de adevrat este c eu sunt nevinovat i curat i pn la aceast or nu tiu nimic devreun brbat!Iosif ns a ntrebat: Prin urmare, de unde este aceasta, ce pori tu sub inima ta? Maria a rspuns: Iat, eu sunt nc un copil i nu neleg prea multe din secretele lui Dumnezeu! Asculta-mi eu i voi spune tot ce mi-i s-a ntmplat! - i aceasta este att de adevrat, tot aa cum triete peste noi unDumnezeu drept! 9 Povestirea Mariei despre ntmplrile sfinte i secrete. Suprarea, grija i hotrrea lui Iosif, pentru a o ndeprta pe Maria. Semnul Domnului n visul lui Iosif. ederea Mariei n casa lui Iosif. i Maria i-a povestit totul lui Iosif, ce i s-a ntmplat, atunci cnd nc lucra la purpurul acela i i-a terminatpovestirea cu asigurarea:De aceea i spun eu, tat, mai nc o dat: Att de adevrat ct triete Dumnezeu, Domnul cerului i alpmntului, att de adevrat este c eu sunt curat i nu tiu nimic de vreun brbat i nu cunosc secretele luiDumnezeu, care eu trebuie s le port spre chinul meu acum sub inima mea!Aici a tcut Iosif n faa Mariei speriat imens de tare; cci cuvintele Mariei au intrat adnc n sufletul susuprat i tremurtor i-au fost confirmate bnuilelile secrete.Dar, de aceea a nceput s se gndeasc n coace i n colo, ce va putea el s fac i a vorbit astfel n inima sa: (Iosif): Dac eu ascund pe lume pcatul ei evident, pentru c eu l recunosc ca nu fiind unul, atunci eu voi fietichetat ca fiind un trior fa de poruncile Domnului i cu siguran nu voi putea scpa de pedeaps! Dar dac o trdez n faa fiilor Israelului i o reclam ca fiind o adevrat pctoas, contra convingerii meleinterioare, deoarece aceasta, ce ea poart sub inim, este doar de la un nger, -dup spusele ei, - 11 12. aa voi fi eu atunci vinovat n faa Domnului, pentru c am trdat snge nevinovat spre judecata morii! Deci, ce a putea eu s fac cu ea? - S o prsesc n secret, adic s-o ascund n secret n muni, aproape degrania grecilor? Sau s atept ziua Domnului, ca El Insui s-mi spun ce s fac eu?Dar dac cineva vine mine sau poimine din Ierusalim i-o recunoate pe Maria, ce se ntmpla atunci? Da,cel mai bun lucru ar fi dac eu a ndeprta-o n secret, fr ca cineva s tie acest lucru n afar de copiii mei!Nevinovia ei cu siguran o va dezvlui Domnul cu timpul i atunci totul va fi salvat i ctigat; i aa s sentmple n numele Domnului!Imediat a ntiinat-o Iosif n secret pe Maria de aceasta i ea s-a conformat, pregtindu-se dup bunvoina alui Iosif i s-a dus, deoarece era deja trziu, s se odihneasc. Iosif ns a picat i el ntr-un somn adnc, din cauza gndurilor sale variate i iat, un nger al Domnului i-aaprut n vis i a vorbit spre el: Iosif, s nu i fie team din cauza Mariei, cea mai curat fecioar a Domnului! Cci ceea ce poart ea subinim a fost conceput de duhul sfnt a lui Dumnezeu i tu s-i dai numele de Iisus atunci cnd se va nate!Aici s-a trezit i Iosif din somn i l-a ludat pe Dumnezeu, Domnul, care i-a dovedit o astfel de mil. Dar pentru c deja s-a fcut diminea, a aprut deja Maria, gata de cltoria stabilit, n faa lui Iosif i i-aspus, c a venit deja vremea de plecare.Iosif ns a cuprins fata n brae, a strns-o la pieptul su i a vorbit ctre ea: Maria, tu preacurat, tu rami lamine; cci astzi mi-a dat Domnul o mare dovad despre tine, cci ceea ce se va nate din tine, trebuie s senumeasc Iisus!Aici a observat Maria imediat c Domnul a vorbit cu Iosif, pentru c ea a auzit acelai nume, care i l-a spus ingerul, cu toate c ea nu i-a spus nimic lui Iosif despre acest fapt!i Iosif a pzit fata dup aceea i nu a lsat-o s lucreze nimic, ce i-ar fi putut pune n pericol sarcina.10 Numrarea roman a populaiei. Lipsa lui Iosif de la sftuirea poporului din Ierusalim.Anna trdtorul. Dar dup dou luni dup aceste ntmplri, s-a inut o mare sftuire n Ierusalim, despre faptul; c s-a auzit dela unii romani care triesc n Ierusalim, c mpratul va ordona s se numere i s fie descris tot poporul iudeu. O astfel de tire a fost nspimnttoare la iudei, crora le era interzis, s numere oameni.De aceea a chemat preotul suprem pentru scopul unei mari adunri, toi cei mai n vrst i toi meterii caretrebuiau s vin, exact aa cum era i Iosif unul dintre acetia.Iosif ns a fcut o mic cltorie n muni pentru a aduna lemne pentru construcii i a rmas mai multe ziledeparte de cas. Mesagerul care venea din Ierusalim, i-a adus lui Iosif n timpul absenei sale o invitaie pentru marea adunarei pentru c nu l-a ntlnit pe Iosif, i-a spus fiului su cel mai n vrst, c acesta, imediat ce va aprea Iosifacas, s-l ntiineze iute de aceasta! Iosif ns a venit deja n ziua urmtoare dimineaa napoi acas. Fiul Iov l-a ntiinat de ndat, ce a sosit de laIerusalim. Iosif ns a spus: Am urcat cinci zile prin muni i de aceea sunt eu foarte obosit, iar picioarele mele nu m-armai duce, dac eu nu m-a odihni nainte cteva zile; de aceea sunt eu obligat acum s nu ascult chemareaIerusalimului. De altfel nu are nici mcar o valoare aceast adunare; cci mreul mprat al Romei care i-a ntins mnapeste multe ri, nu va ine cont de consftuirea noastr i el va face ceea ce va dori el! De aceea rmn euacas! Dar dup trei zile a venit din Ierusalim un anumit Anna, care era un mare nelept, la Iosif i a vorbit ctre el:Iosif, tu brbat nelept i meter din neamul lui David! Eu trebuie s te ntreb de ce nu ai venit la adunareacea mare! ? Iosif s-a ntors spre Anna i a vorbit: Iat, eu am fost cinci zile n muni i nu am tiut c sunt chemat! Cnd am ajuns ns acas i am primit vestea prin fiul meu Iov, am fost deja prea obosit i slbit, ca s-mi maifi fost posibil, s-mi pun picioarele n micare spre Ierusalim! Pe lng aceasta, am vzut deja de la prima vederec aceast adunare va ajuta puin sau chiar deloc. n timp ce Iosif a vorbit acestea, s-a uitat Anna mprejur i a observat din pcate fecioara nsrcinat. De aceea l-a prsit pe Iosif ca un mut i a mers ct a putut de repede spre Ierusalim.Ajuns fr vlag acolo, a mers de ndat la preotul suprem i a spus ctre el: (Anna): Ascult-m i nu m ntreba, de ce nu a venit fiul lui David la adunare; cci eu am descoperit n casasa pcate extraordinare!12 13. Iat, lui Iosif, care Dumnezeu i tu i-ai dat dovada i tu i-ai ncredinat fecioara, el a greit nespus de tare nfaa lui Dumnezeu i n faa ta!Preotul suprem ns, ngrozit de tirea lui Anna, a ntrebat foarte scurt: Cum, cum vine aceasta? Griete doaradevr deplin, sau tu azi vei muri!i Anna a vorbit: Iat, pe fecioara Maria, care dup dovada lui Dumnezeu a luat-o sub tutela lui din templulDomnului, a adus acum cea mai mare ruine peste ea; cci sarcina ei foarte naintat este o dovad vie a acestuifapt! Preotul suprem ns a vorbit: Nu, Iosif nu a putut face aceasta! - Poate oare i Dumnezeu s dea o dovadfals? !Anna ns spune: Trimite-i pe cei mai credincioi slujitori la Iosif i tu te vei convinge, c fecioara este ntr-adevr nsrcinat; dar dac ea nu este, atunci vreau eu s fiu omort cu pietre!11 Chibzuiala preotului suprem despre starea Mariei. Reinerea i audierea Mariei i a lui Iosif.Plngerea i sfdirea lui Iosif cu Dumnezeu. Sentina de moarte asupra lui Iosif i Mariai dezvinovirea lor printr-o decizie a lui Dumnezeu. Maria femeia lui Iosif. Preotul suprem s-a gndit un timp i a vorbit astfel n sine: Ce s fac eu? Anna este plin de gelozie din cauzaalegerii fecioarei i niciodat s nu asculi i s nu acionezi dup sfatul unui om gelos. Dar dac ntr-adevr aa stau lucrurile cu Maria i eu a trata acest lucru cu indiferen, ce vor spune atuncifiii Israelului i ce socoteal vor cere ei de la mine?Totui vreau eu s trimit n secret slujitorii la Iosif, care dac vor confirma lucrul ru, vor aduce fecioarampreun cu Iosif de ndat la mine! Deci aa a fost gndit i aa a fost hotrt; preotul suprem a chemat n secret slujitori devotai i i-a ntiinat,ce s-a ntmplat n casa lui Iosif i imediat i-a trimis la casa lui Iosif cu hotarrea cum s actioneze ei, n caz cse adeverete acest lucru. i slujitorii au mers repede la Iosif i ei au gsit totul exact aa cum le-a fost descris de preotul suprem. i cel mai btrn dintre ei a spus ctre Iosif: Iat, de aceea am fost noi trimii din templu, ca s vedem n cestare este fecioara, deoarece au ajuns zvonuri urte despre ea la urechile preotului suprem! Noi, ns, am gsit aici totul confirmat; de aceea nu te lsa obligat, urmeaz-ne mpreun cu Maria n templu,unde vei auzi sentina dreapt din gura preotului suprem! i Iosif i-a urmat fr vreo mpotrivire mpreun cu Maria pe slujitori, pn n faa judectoriei din templu. Cnd au ajuns ei acolo, a ntrebat preotul suprem uimit pe Maria, cu un ton foarte serios: Maria! De ce ne-ai fcut una ca aceasta i cum ai putut s-i njoseti aa de tare sufletul? Ai uitat de Domnul, Dumnezeul tu, tu care ai fost crescut n sfinenie i ai primit hrana ta zilnic din mnangerilor, i tot timpul ai auzit cntecele lor de laud i ai fost binedispus, te-ai jucat i ai dansat n faa lui Dumnezeu!- Vorbete, de ce ai fcut tu una ca asta?Maria ns a nceput s plnga cu amrciune i a nceput s vorbeasc plngnd i suspinnd foarte tare:Att de adevrat ct triete un Dumnezeu, Domnul Israelului, att de adevrat este c eu sunt pur i niciodatnu am cunoscut vreun brbat! - ntreab-l pe Iosif, care a fost ales de Domnul!i preotul suprem s-a adresat lui Iosif i l-a ntrebat: Iosife, eu i poruncesc n numele Dumnezeului viu ivenic: spune-mi imediat, cum s-a ntmplat acest lucru? Ai fcut tu una ca asta? i Iosif a vorbit: Eu i spun la totul ce mi este mie i ce i este ie sfnt, att de adevrat ct triete Domnul,Dumnezeul meu, att de adevrat este c eu sunt curat n faa acestei fecioare, ct i n faa ta i n faaDomnului! i cpetenia preoilor a replicat: Nu da o mrturie mincinoas, ci spune adevrul n faa lui Dumnezeu! Iar eui spun: Tu i-ai nsuit pe nedrept cstoria ta, nu ai dat mrturie templului i nu ai plecat mai nainte capul tusub mna venicului atotputernic, ca El s-i fi binecuvntat smna ta! De aceea spune adevrul! Iosif a fost ns mut la o asemenea cuvntarea a cpeteniei preoilor i nu vroia s dea nici o replic; pentru cprea amar i nedrept a fost el nvinovit de cpetenia preoilor. Dar pentru c Iosif a stat acolo cu o tcere adnc n faa cpeteniei preoilor i nu vroia s vorbeasc, atunci adeschis acui marele preot gura sa i a spus: D-ne nou iari fecioara napoi, aa cum tu ai primit-o de la templul Domnului, atunci cnd ea a fost aa decurat ca rsritul soarelui n cea mai nviortoare diminea! Topit n lacrimi a stat Iosif n faa acestuia i a spus dup o tulburare imens: Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac i Iacov, ce am fcut eu n sfrit aa de ru n faa Ta, eu moneagsrac, ca tu m bai acum aa de tare? ! 13 14. Ia-m de pe lume; pentru c prea dureros este, ca eu, ca un om tot timpul drept n faa Ta i a lumii, s ndur oasemenea ruine!Pe tatl meu David l-ai pedepsit, pentru c a pctuit mpotriva lui Urie.Eu ns n-am pctuit nc niciodat n faa unui om i nu mi-am nsuit nici un lucru al altui om, nici n ceeace privete un animal i am respectat tot timpul legea pn n cel mai mic amnunt; o Doamne, de ce m bai Tun sfrit? O arat-mi un pcat de-al meu n faa Ta i eu doar vreau cu plcere s ndur pedeapsa cu foc! Dar dac euam pctuit n faa Ta, atunci s fie blestemat ziua i ora n care eu m-am nscut! Marele preot a simit ns amrciune n suflet din cauza acestei cuvntri a lui Iosif i a vorbit n mare emoiea cugetului su: Intr-adevr, deci, deoarece tu negi n faa lui Dumnezeu vina ta glgioas, de aceea vreau eu s va las s beivoi amndoi apa de blestem a lui Dumnezeu, Domnului i vor fi atunci evidente pcatele voastre n ochii votrii n ochii a tot poporul!i numaidect a luat marele preot ap cu blestem i l-a pus pe Iosif s bea i l-a trimis atunci dup lege ntr-unmunte anumit pentru aa ceva, care se afla acolo aproape de Ierusalim.i tot aa a dat el i fecioarei s bea o asemenea ap i a trimis-o atunci de asemenea ntr-un munte. Dup trei zile au venit ns amndoi nevtmai napoi i tot poporul s-a minunat, c n ceea ce-i privete pe einu a fost vdit nici un pcat. Marele preot le-a spus ns atunci i el peste toate msurile de mirat: Dac Dumnezeu Domnul n-a vrut sfac vdit pcatul vostru, atunci nici eu nu vreau s va judec, ci va declar nevinovai i liberi!Dar pentru c fecioara este deja nsrcinat, de aceea s fie ea nevasta ta ca ispire, din care cauz ea adevenit nsrcinat mie nc de neneles i s nu mai primeasc mai departe nici un alt brbat, chiar dac ea ardeveni o vduv tnr! Deci aa s fie! - i acum mergei iari n pace! Iosif ns a luat-o atunci pe Maria i a mers cu ea n patria sa i a fost plin de bucurie i l-a slvit i l-a ludatpe Dumnezeul su. i bucuria lui a fost cu att mai mare, fiindc Maria a devenit aadar nevasta lui legitim. 12 Porunca lui August referitoare la evaluarea i numrarea tuturor locuitorilor riiNoi suferine i alinrii Iosif a petrecut aadar foarte bine dispus cu Maria, care a fost atunci nevasta lui, nc dou luni n casa lui ia lucrat pentru ntreinerea Mariei. Atunci cnd ns timpul s-a stors i pentru Maria a ajuns aproape vremea de a nate prunc, chiar atunci s-antmplat o nou lovitur, care l-a pus pe Iosif n mare mhnire.Anume mpratul roman August a lsat s se fac cunoscut n toat ara un ordin, conform cruia toatepopoarele mpriei sale s fie nscrise i numrate i clasificate din cauza impozitrii i recrutrii.i Nazarinienii n-au fost scutii de aceast porunc i Iosif era silit, s se duc i el la Betleem, cetatea luiDavid, n care se afla comisia de nscriere roman. Atunci cnd ns el a auzit aceast porunc, din cauza cruia el deja oricum a fost chemat la o ntrunire nIerusalim, a vorbit el atunci n sine: (Iosif:) Dumnezeul i Domnul meu, aceasta este o lovitur puternic pentru mine chiar n acest timp, n careMaria este aa de aproape de a nate! Ce s fac eu acum? - Eu trebuie s-i las desigur pe fii mei s se nscrie, pentru c acetia sunt pentru mpratdin pcate buni de arme; dar ce s fac eu, pentru numele Tu, o Doamne, cu Maria?Acas, n-o pot lsa; pentru c ce ar face ea, atunci cnd ar ncepe s o mpresoare timpul ei? Dac ns eu o iau cu mine, cine mi garanteaz, dac vremea ei n-o apuc deja pe timpul drumului i eu nuvoi tii atunci, ce trebuie s se fac atunci cu ea? i dac eu o i aduc nc cu mare greutate n faa oamenilor de dregtorie ai Romei, cum s-o nscriu atunciacolo? Cumva ca soia mea, - despre care lucru totui nu tie nimeni nimic pn acum n afar de mine i de marelepreot? !Cu adevrat, de acest lucru mi-e aproape ruine n faa fiilor lui Izrael; pentru c ei tiu, c eu sunt unmoneag btrn de peste aptezeci de ani! Ce vor spune ei, dac eu l voi nscrie pe acest copil de-abia decinsprezece ani - n starea de nalt nsrcinare nc pe deasupra - ca soia mea legtim? !Sau s-o inscriu ca fiind o fiic de a mea? - Dar fiii lui Izrael tiu ns, de unde vine Maria i c ea nu este fiicamea! Dac eu o nscriu ca fecioar a Domnului mie dat n grijire, ce mi-ar spune atunci unii, care nc nu tiu, ceu m-am aprat n templu, dac ar vedea-o pe Maria foarte nsrcinat? 14 15. Da, eu tiu, ce voi vrea s fac acum iari: ziua Domnului vreau s o atept! n acea zi, va face Domnul,Dumnezeul meu, ce va vrea El i va i fi acel lucru cea mai bun soluie! i astfel s se ntmple aadar!13 Cuvintele alinttoare ale vechiului prieten a lui Iosif. Poruncile de cltorie ale lui Iosif ctre cei 5 fii ai si. Mrturia alinttoare de sus. Plecarea vesel la drum.n aceeai zi ns, a venit un vechi i btrn prieten din Nazaret la Iosif i i-a spus: Frate, uite, astfel conduce Domnul poporul su peste tot felul de deerturi i pmnturi aride! Aceia ns, careurmeaz voitori, unde El i conduce, aceia ajung la elul bun!Noi am tnjenit n Egipt i am plns sub lanurile Babilonului i Domnul ne-a fcut totui liberi! Acum au trimis romanii vulturul lor peste noi; aceasta este voi Domnului! De aceea noi vrem s i facem, cedorete El; pentru c El tie cu siguran, de ce voiete El lucrul s fie astfel! Iosif, ns, a neles desigur, ce i-a spus prietenul i atunci cnd prietenul l-a binecuvntat i l-a prsit iari avorbit Iosif ctre fiii si:Ascultai-m! Domnul vrea ca s fie nevoie ca noi toi s mergem la Betleem; deci, vrem noi aadar s iacceptm voi Lui i s facem, ce vrea El! Tu, Iov, ncalec mgarul pentru Maria i ia eaua cu sptarul; i tu, Iosua, pune boul n fru i nham-l lacrua, n care vrem s ducem cu noi alimente!Voi atunci, Samuel, Simeon i Iacov, ncrcai ns crua cu fructe care nu se stric mult timp, cu pine, mierei brnz i luai din acestea aa de multe, ca s ne ajung pentru paisprezece zile; pentru c noi nu tim, cnd neva veni rndul nostru i cnd vom fi liberi i ce se poate ntmpla cu Maria pe drum! De aceea punei n cru ipnze de n curate i scutece!Fiii s-au dus i au fcut totul, cum le-a poruncit Iosif.Dupe ce ei au fcut totul dup voia lui iosif, au venit napoi i au spus aceasta lui Iosif.i Iosif a ngenunchiat cu toat casa lui, s-a rugat i i-au pus cu toi ai si nadejdea n minile Domnului.Atunci cnd ns el a ajuns la sfrit cu asemenea rugciuni, slviri i laude, a auzit el o voce ca n afar casei,care a spus astfel:Iosife, tu fiu credincios al lui David, care a fost un om dup inima lui Dumnezeu! Atunci cnd David s-a dus la lupt mpotriva uriaului, a fost cu el mna ngerului, pe care i l-a pus Domnulde partea lui i uite, tatl tu a fost un nvingtor mre! Cu tine ns este Insui Acela, care a fost venic, care n timpurile lui Noe a lsat s ploaie patruzeci de zile ipatruzeci de nopi i a lsat s se nnece toat creatura mpotrivitoare Lui, care i l-a dat lui Avraam pe Isaac,care a condus poporul tu din Egipt i a vorbit nspimnttor cu Moise pe muntele Sinai! Uite, Acela este acum ntrupat n casa ta i va merge cu tine i la Betleem; de aceea, fii fr team, pentru cEl nu va lsa s se ntmple, ca ie s-i fie ndoit un pr!Atunci ns cnd Iosif a auzit asemenea cuvinte, a fost el bucuros, i-a mulumit Domnului pentru aceastmilostivire i i-a pus atunci pe toi de ndat s se pregteasc de cltorie. El a luat-o pe Maria i a pus-o pe animalul de crat aa de moale i de confortabil cum a fost posibil i a luatatunci frul n mna lui i a condus mgarul.Fiii ns s-au pus pe crua ncrcat i au mers cu aceeai dup tropitul mgruului. Dup un timp ns, a dat Iosif frul la cel mai mare fiu al su; el ns a mers alturi de Maria, deoarece aceastaslbea cteodat i nu era n stare s se in de una singur n a.14Capricii aparente ale Mariei n timpul cltoriei. Inceputul durerilor facerii.Adpostirea Mariei ntr-o peter apropiat.(23 August 1843)Astfel a ajuns societatea noastr evlavioas la ase ore apropiere nainte de Betleem i a fcut acolo o pauz naer liber. Iosif ns se uita la Maria i gsi, c ea trebuie c era plin de dureri; de aceea a cugeta el foarte ncurcat nsinei:Ce poate fi aceasta? Chipul Mariei este plin de dureri i ochii ei sunt plini de lacrimi! Poate c o mpresoarvremea ei?De aceea se uit Iosif nc o dat mai exact la Maria; i uite, atunci o gsi el rznd spre marea lui uimire! De aceea a i ntrebat-o el numaidect: Maria, spune-mi, ce se ntmpl probabil n nuntrul tu? Pentru ceu i vd chipul acui plin de dureri, iar acui iari rznd i strlucind de mare fericire! 15 16. Maria ns spuse la acestea lui Iosif: Uite, eu am acum dou popoare n faa mea! Primul plnge i atuncitrebuia s plng i eu silit de mprejurri mpreun cu el.Cellalt ns pea rznd n faa mea i eu am fost plin de bucurie i veselie i trebuia s rd i eu i s intrun bucuria lui! - Aceasta este tot ce a sustras chipului meu, durere i bucurie. Dup ce Iosif a auzit acestea, a fost el iari linitit, pentru c tia, c Maria avea deseori vedenii; de aceea el ai lsat n sfrit s se porneasca iari cltoria mai departe i s-a dus n sus spre Betleem. -Atunci cnd ns ei au ajuns n apropierea Betleemului, acolo i-a spus Maria deodat lui Iosif:Asculta-m, Iosif! Ceea ce este n mine, ncepe s m mpresoare foarte tare; las de aceea s ne oprim nloc! Iosif s-a speriat pe deplin din cauza acestui strigat dintr-o odat al Mariei; pentru c el vedea acum, c a venitde ceea ce el s-a temut tocmai cel mai mult.El a fcut de aceea s se i opreasc crua dintr-o dat. Maria ns spuse iari numaidect lui Iosif :D-m jos de pe mgru; pentru c ceea ce este n mine, m mpresoar imens i vrea s ias din mine! i eunu mai sunt n stare s m mpotrivesc mpresurrii!Iosif a spus ns: Dar pentru numele Domnului! Tu doar vezi c aici nu este niciunde o cas de adpost; deci,unde s te pun pe tine?Maria spuse ns: Uite, acolo, nspre nuntrul muntelui, este o peter; vor fi de-abia o sut de pai pnacolo! Acolo ducei-m; s merg mai departe, mi este imposibil!i Iosif i-a mnat numaidect crua n acea direcie i a gsit spre cel mai mare noroc al lui n aceast peter,deoarece le servea pstorilor ca staul de nevoie, ceva fn i paie, din care el imediat a lsat s se fac un aternutde nevoie pentru Maria. 15Maria n grot. Iosif n cutarea unei moae n Betleem. Intmplrile minunate ale lui Iosif. Mrturia naturii. Intlnirea lui Iosif cu moaa. Atunci cnd aternutul a fost pregtit, a adus-o Iosif pe Maria numaidect n peter i ea s-a pus ntins peaternut i a gsit uurare n aceast stare.Atunci cnd ns Mria se afla aa uurat pe asternut, a spus Iosif ctre fiii si: Voi doi cei mai n vrst vegheai asupra Mariei i dai-i un ajutor potrivit n cazul necesitii timpurii, maiales tu, Iov, care i-ai nsuit ceva cunoatere n acest domeniu prin compania cu prietenii mei n Nazaret!Celorlai trei le-a poruncit ns, s se ngrijeasc de mgar i de bou i s adposteasc cumva crua n peter,care era destul de ncptoare.Dup ce ns Iosif a poruncit toate acestea bine chibzuite, i-a spus el Mariei: Eu ns vreau acum s merg suspe munte i vreau s caut n cetatea tatlui meu o moa n cea mai mare repeziciune i vreau s o aduc ncoace,pentru ajutorul tu necesar! Dup aceste cuvinte a pit Iosif numaidect afar din peter, fiindc era deja destul de trziu n sear i seputeau vedea stelele de pe cer destul de bine. Dar ce fel de experiene minunate a fcut Iosif dup aceast pire n afar din peter, vrem noi s redm cucuvintele sale proprii, pe care le-a dat fiilor si, atunci cnd s-a rentors n peter cu moaa gsit i dup ceMaria a nscut deja. Cuvintele lui Iosif sun ns astfel: Copii, noi ne aflm la marginea a lucruri mari! Eu neleg acum vag, cemi-a spus vocea n seara nainte de plecarea noastr ncoacea; cu adevrat, dac n-ar fi Domnul printre noi -chiar dac invizibil - prezent, atunci este imposibil ca asemenea lucruri miraculoase s se poat ntmpla, cum eule-am vzut acum! Ascultai-m! - Atunci cnd eu am pit n afar i am plecat, m-am simit, de parc n-a fi mers! i eu amvzut luna plin aprnd pe cer i stelele n rsritul i apusul lor i uite, toate stteau pe loc i luna nu prseacaptul pmntului i stelele la captul nserrii nu mai vroiau s apun! Atunci am vzut mulime i mulimi de psri eznd pe ramurile pomilor; toate au fost ndreptate cu feelencoace i tremurau ca n timpurile cutremurelor mari iminente i nu puteau fi izgonite de la locurile lor, nici prinipete i nici prin aruncturi de pietre. i eu am privit iari pe suprafaa pmntului ncoace i ncolo i am vzut nu departe de mine un numr demuncitori, care stteau acolo n jurul unei oale pline de mncare, unii i ineau minile nemicate n oala i nuputeau scoate mncare din oal. Aceia ns, care au scos deja mai nainte o bucat de mncare din oal, o ineau la gur i nu puteau deschidegura, ca ei s mnnce bucata de mncare; toate chipurile erau ns ndreptate n sus, de parc ar vedea lucrurimari pe cer. 16 17. Atunci am vzut eu oi, care erau conduse de pstori; dar oile stteau nemicate acolo i mna pstorului, carea ridicat-o, pentru a lovi oile care stteau, a rmas ca nepenit n aer i el nu o putea mica.Iari am vzut eu o turm ntreag de api, aceia ineau botul lor peste ap i totui nu puteau s bea, fiindcei toi erau ca de tot nmrmurii. Aa am vzut eu i un pru, acela avea o cdere tare n jos de pe munte i uite, apa sttea linitit i nu sescurgea n jos spre vale! - i astfel era de privit totul pe suprafaa pmntului, de parc n-ar avea via i nicimicare.Atunci cnd ns eu stteam aa acolo i nu tiam, dac stau pe loc sau merg, uite, am vzut atunci n sfrit odat iari o via! O femeie venea adic de-a lungul muntelui pind n jos direct spre mine i m-a ntrebat, dup ce a ajuns pedeplin la mine: , Omule, unde vrei s te duci aa de trziu? `i eu i-am spus; , O moa caut; pentru c acolo, n peter, este una care vrea s nasc! ` Femeia a rspuns ns i a zis: , Este ea din Izrael? ` - i eu i-am rspuns: , Da, doamn, eu i ea suntem dinIzrael; David este tatl nostru! ` Femeia ns a vorbit mai departe i a ntrebat: , Cine este aceea, care vrea s nasc acolo, n peter? Este easoia ta, sau o rud, sau o slujitoare? ` i eu i-am rspuns: , De puin timp este femeia mea numai n faa lui Dumnezeu i a marelui preot; atuncicnd ea s-a nsrcinat, n-a fost nc soia mea, ci a fost doar dat mie spre ngrijire n casa mea din parteatemplului prin mrturia lui Dumnezeu, fiindc a fost mai nainte crescut n cel mai sfnt loc! , Nu te minuna ns de sarcina ei, pentru c ceea ce este n ea, este zmislit ntr-un mod minunat de DuhulSfnt al lui Dumnezeu! ` - Femeia s-a minunat ns de aceste spuse i mi-a spus: , Omule, spune-mi adevrul! ` -Dar eu i-am spus: , Vino i vezi i convinge-te cu proprii ti ochi! `16 Apariiile la peter. Chipul de vis al moaei i cuvintele ei profetice.Moaa la Maria i la copil. Dubiile Salomeii, sora moaei, referitorla fecioria Mariei. (25 Aug. 1843)i femeia a binevoit i l-a urmat pe Iosif pn la peter; dar cnd acetia au ajuns acolo s-au adunat deodat njurul peterei nori albi aa c ei nu au putut reui s gseasc intrarea n ea.La aceast apariie a nceput moaa s se mire prea tare i a vorbit ctre Iosif:O mare minune s-a ntmplat n aceast zi sufletului meu! Astzi diminea am avut un vis mre i minunat,unde totul s-a ntmplat exact aa, cum pot vedea eu acum n realitate, cum pot vedea i ce voi vedea eu ncontinuare!Tu eti acelai brbat care mi-a aprut n vis; tot aa am vzut c lumea s-a odihnit n mijlocul lucrului lor iam vzut petera, am vzut cum a acoperit-o un mare nor i am vorbit cu tine, aa cum vorbesc eu acum.i eu am vzut mai multe minunii nuntru n peter, cnd m-a urmat sora mea Salomea, cruia i-ampovestit visul meu de diminea!De aceea spun n faa ta i n faa lui Dumnezeu, Domnului meu: Izraelul a avut parte de o mare mntuire! Unsalvator a venit, trimis de sus, n aceste timpuri primejdioase ale noastre!Dup aceste cuvinte ale moaei s-a retras de ndat norul i o mrea lumin i ntmpin pe Iosif i pe moaadin peter, aa c nu au putut s suporte ochii lor i moaa a nceput atunci s vorbeasc: Adevrat este tot, ceam vzut eu n vis! O brbatule, o fericitule, aici se afl mai mult dect Avraam, Isaac, Iacov, Moise i Elisei!Dup aceste cuvinte a nceput din ce n ce mai mult s piard lumina din intensitatea ei i copilaul a devenitvizibil, cum pentru prima oar s-a alptat de la snul mamei Sale. Moaa ns a pit cu Iosif n peter, a vzut copilaul i mama acestuia i cnd ea a simit eliberarea, anceput s spun:ntr-adevr, ntr-adevr, acesta este Mntuitorul care a fost slvit de toi profeii, care va fi liber nestrns dejan trupul mamei, pentru a prezice, c El va desface toate legturile dure ale legilor!Dar cnd a vzut vreodat cineva, ca un copil nou nscut caut deja hran la snul mamei sale? ! Aceasta este o dovad evident, c acest copil cnd va deveni brbat va judeca lumea dup dragoste i nudup legi! Ascult, tu fericit brbat al acestei fecioare! Totul este n cea mai mare ordine, de aceea las-m s pescafar din peter, cci mie acum mi este greu n piept, deoarece eu nu sunt destul de pur, pentru a putea suportaapropierea sfnt a Dumnezeului, a Domnului meu i al tu!Iosif s-a speriat tare la aceste cuvinte rostite de moa; ea ns s-a grbit s ias din peter afar. Dar cnd a pit din peter, a ntlnit-o afar pe sora ei Salomea, care a urmat-o din cauza acelui vis i avorbit imediat spre ea:17 18. (Moaa): Salomea, Salomea, vino i uit-te n realitate la visul meu de astzi diminea! Fecioara a nscut nbelugul adevrului, ce nu poate nelege pe veci natura i nelepciunea omeneasc!Salomea ns a vorbit: Att de adevrat ct triete un Dumnezeu, nu pot s cred, c o fecioar a nscut, dectatunci dac eu o voi consulta cu propria mea mna experimentat! 17Rugmintea Salomeii spre Maria. Acceptarea Mariei. Constatarea, pedeapsa i cina Salomeii. Indicaiile ngerului spre Salomea. Insntoirea Salomeii. O avertizare de sus. (26. Aug. 1843)Dup ce a vorbit Salomea aceasta , a intrat de ndat nuntru n peter i a vorbit:Maria, sufletul meu este ocupat cu o ceart; de aceea te rog eu, ca tu s te pregteti, s te consult eu cu mnamea experimentat i s vd eu, care este de fapt fecioria ta!Maria accepta imediat aceast dorin a Salomeii cea necredincioas i s-a lsat controlat.Dar cnd Salomea a atins trupul Mariei cu mna ei experimentat, s-a auzit imediat un geamt puternic istrigt din rsputeri: Ah, vai de mine pagn ce sunt, necredincioas ce sunt, c eu am vrut s-l neg pe Dumnezeul venic i viu!Cci uitai-v, uitai-v aici, - mna mea arde n furia dumnezeiasc, nenorocita de mine!Dup aceste cuvinte s-a aruncat imediat n genunchi n faa copilaului i a vorbit:O Dumnezeul prinilor mei! Tu atotputernic Domn al tuturor minuniilor! Gndete-te la mine, c i eu sunto smn din Avraam, Isaac i Iacov!Nu m f de batjocor n faa fiilor Izraelului, ci druiete-mi napoi membrele mele sntoase!i iat, imediat s-a aflat lng Salomea un nger al Domnului i a vorbit spre ea: A auzit Dumnezeu, Domnulimplorrile tale; du-te la copila i du-l n brae i tu vei da peste o mare nsntoire!i cnd Salomea a auzit aceasta, a mers n genunchi n faa Mariei i a rugat-o s-i dea micul copila.Maria i-a dat imediat copilul i a vorbit spre ea: S te ajute spre nsntoirea ta dup spusele ngerului trimisde Domnul; Domnului s-i fie mil de tine.i Salomea a luat copilaul i l-a purtat n brae pe genunchi i a nceput s vorbeasc cu copilul, de ndat ce l-a primit n brae: O Dumnezeule, Tu atotputernicul Domn al Izraelului, care conduci i stpneti deja de o venicie! n tot, totbelugul adevrului s-a nscut aici un rege al regilor Izraelului, care va fi mai mre dect a fost David, brbatuldup inima lui Dumnezeu! Ludat i slvit s fii Tu n faa mea venic!Dup aceste cuvinte s-a nsntoit Salomea ntru totul, i-a napoiat cu mare mulumire n inima ei copilulMariei i a mers aa sntoas din peter afar. Dar cnd a ajuns afar a vrut s strige tare despre marea minune a minunilor i a nceput s-i povesteasc isurorii ei tot ceea ce i s-a intmplat ei.Dar repede s-a auzit o voce de sus care vorbea spre Salomea: Salomea, Salomea, nu spune nimnui, ce lucrurinemaipomenite i s-au ntmplat aici! Cci timpul nti trebuie s vin, unde Domnul se va dovedi El pe SineInsui prin cuvinte i prin fapte! Aici a tcut Salomea i Iosif a ieit afar i le-a rugat pe ambele surori, s vin iar napoi n peter dupdorina Mariei, pentru ca nimeni s nu observe, ce minunii s-au ntmplat n acea peter. i amndou auintrat iar umile napoi n peter. 18Odihna de noapte a familiei sfinte n peter.Cntecele de laud de diminea ale ngerilor. Rugciunile ciobanilor. Cuvintele de explicaie ale ngerului spre Iosif.i cnd toi au fost adunai n peter, au ntrebat fiii lui Iosif pe tatl lor (adic pe Iosif): Tat ce s facem noi? Totul este n cea mai mare ordine! Cltoria ne-a obosit membrele; nu avem voie s nepunem s ne odihnim? i Iosif a vorbit: Copii, voi vedei, ce mil nemrginit am primit noi cu toii de sus; de aceea s stai de pazi s-l slvii pe Dumnezeu mpreun cu mine! 18 19. Voi ai vzut doar ce i s-a ntmplat Salomeii n peter, de aceea s nu ne fie nici nou somn, atunci cnd necerceteaz pe noi Domnul! Mergei ns la Maria i atingei copilul! Cine tie, dac pleoapele voastre nu se vor ntri aa, de parc voi aifi dormit adnc mai mult ore la rnd!i fiii lui Iosif au mers i au atins copilaul; dar copilul le-a zmbit i a ntins minile Sale nspre ei, aa deparc i-ar fi recunoscut fraii. De aceasta s-au mirat cu toii i au vorbit: Adevrat este, c acest copil nu este un copil oarecare! Cci unde aputut vedea cineva, ca vreunul este aa minunat salutat de un copil care de-abia s-a nscut? ! n afar de aceasta suntem noi acum ntr-adevr nc pe deasupra de ndat aa de ntrii n toate mdularelenoastre, de parc noi n-am fi fcut niciodat o cltorie i ne-am afla acas ntr-o diminea cu trupul pe deplinodihnit!i Iosif a spus la acestea: Vedei, deci sfatul meu a fost bun! Dar acum observ eu, c ncepe s se fac tarefrig; de aceea aduce-i ncoace boul i mgarul! Animalele se vor adposti n jurul nostru i vor face ceva cldurcu suflarea i respiraia lor; i noi nine vrem de aceea s ne adpostim i noi n jurul Mariei! i fiii au fcut acest lucru. i atunci cnd ei au adus ambele animale n apropierea Mariei, s-au pus acestea den dat jos n partea principal a aternutului Mariei i suflau harnice peste Maria i copilai i l-au nclzit astfeldestul de bine.i moaa a vorbit: Intr-adevr, nimic mai nensemnat poate s fie acesta n faa lui Dumnezeu, cruia ianimalele i slujesc astfel, de parc ele ar avea minte i raiune! Salomea a spus ns: O surioar, animalele par aici s vad mai multe dect noi! Despre ceea ce noi nc de-abia ndrznim s ne gndim, animalele se roag deja ctre Acela, care le-a fcut! Crede-m, sor, aa de adevrat cum Dumnezeu triete, aa de adevrat este i aici, n faa noastr, Mesia celfgduit; pentru c doar noi tim, c nu s-au ntmplat niciodat asemenea minunii la naterea chiar a celuimai mare profet! Maria a spus ns Salomeii: Dumnezeu Domnul i-a artat o mare milostivire, din care cauz tu veziasemenea lucruri , n faa crora se cutremura chiar sufletul meu. Dar taci n aceast privin, cum i-a poruncit mai nainte ngerul Domnului; cci, altfel, ne-ai putea tupricinui un destin nemilos! Salomea i-a fgduit Mariei, c va tace o via ntreag i moaa i-a urmat exemplul sorei sale.i astfel au fost aadar toi linitii n peter. n prima or, ns, nainte de rsritul soarelui au auzit toicntece de laud chiar puternice n faa peterii. i Iosif l-a trimis de ndat pe cel mai mare fiu al sau s vad, ce ar fi i cine ar cnta aa de puternic laud luiDumnezeu n aer liber.i Iov a mers afar i a vzut, c toate spaiile firmamentului erau ocupate n sus i n jos cu nenumratemiliarde de ngeri strlucitori. i el s-a grbit mirat napoi n peter i a povestit tuturora, ce a vzut el. Toi ns au fost tare mirai despre relatrile lui Iov i au mers afar i s-au convins de adevrul spuselor luiIov.Dup ce ei au vzut ns asemenea minunii ale Domnului, au mers ei iari n peter i au dat i Marieiaceast mrturie. i Iosif i-a spus Mariei:Ascult, tu cea mai curat fecioar a Domnului, fructul trupului tu este ntr-adevr o zmislire a DuhuluiSfnt al Dumnezeului; pentru c toate cerurile mrturisesc acum despre aceasta!Dar cum ne va merge nou, dac toat lumea trebuie inevitabil s afle, ce s-a ntmplat aici? Pentru c nunumai noi, ci i toi ceilali oameni vd acum, ce fel de mrturie ne strlucete nou din toate cerurile, acest lucrul-am observat la muli pstori acum, cum ei i-au ndreptat chipurile nspre cer i au cntat cu aceeai voce cucorurile puternice ale ngerilor, care acum ocup toi vizibil toate spaiile cerului n sus i n jos pn la pmnt. i cntarea lor sun ca aceea a ngerilor: Cdei ca roua n jos, voi cerurilor, ctre cei drepi! Pace oamenilorpe pmnt, care sunt de un cuget bun! i cinste s-i fie lui Dumnezeu n nlimi n Acela, care vine aici nnumele Domnului! ` Privete, o Maria, aa ceva aude i vede acum toat lumea; de aceea ea i va veni ncoace i ne va urmri inoi vom trebui s fugim peste muni i vi! De aceea sunt eu de prere ca noi s ne ridicm de aici aa de repede pe ct este posibil i imediat dup ce euvoi fi nscris - ceea ce s se ntmple nc azi diminea - , s ne ducem iari napoi n Nazaret i de acolo strecem dincolo la greci, dintre care eu i cunosc pe unii destul de bine. - Nu eti tu de aceeai prare ca mine? Maria ns i-a spus lui Iosif: Dar tu doar vezi, c eu nc nu pot s prsesc acest adpost astzi; de aceea slsm toate n voia Domnului. El ne-a condus pn acum i ne-a aprat, astfel El ne va conduce cu siguran nci mai departe i ne va apra chiar foarte devotat! Dac El vrea s ne dezvluie n faa lumii, spune: ncotro vrem noi s fugim, ca cerurile Sale s nu poat s nedescopere? ! De aceea, s se ntmple voia Lui! Ceea ce El vrea, va fi potrivit. Uite, aici, la pieptul meu, doar se odihnesteAcela, ctre care toate acestea sunt ndreptate!19 20. Acesta ns s rmn la noi i astfel nici nu se va ndeprta de noi marea mreie a lui Dumnezeu i noiputem s fugim, oriunde vrem noi!Dup ce Maria ns de-abia a terminat nc de spus aceste cuvinte, uite, atunci au stat deja doi ngeri caconductori ai unei sumedenii de pstori n faa peterii i le-au artat pstorilor, c aici s-a nscut Acela, cruiai sunt adresate cntecele lor de laud. i pstorii au pit nuntru n peter i au ngenuncheat n faa copilaului i l divinizau; i ngerii veneau cucetele i l adorau pe copila. Iosif ns se uita cu fiii si foarte mirat la Maria i la copila i a spus: O Dumnezeule, ce este aadar aceasta?Te-ai ntrupat Tu Insui n carne n acest copil? Cum ar fi atunci probabil posibil, ca El s fie divinizat chiar de ngerii Ti sfini? Dac Tu, ns, eti aici, oDoamne, ce se ntmpl atunci aadar cu templul i cu sfnta sfintelor? i un nger a pit la Iosif i i-a spus: Nu ntreba i nu te ngriji; pentru c Domnul a ales pmntul spre loculde aciune al milostivirii Sale i a cercetat acum poporul Su, cum El a spus de dinainte prin gura copiilor Si, aislujitorilor i profeilor Si! Ceea ce se ntmpl ns acum, n faa ochilor ti, aceasta se ntmpla prin voia Aceluia, care este aici sfnt,preasfnt.Aici, l-a prsit ngerul pe Iosif i s-a dus iari acolo i se ruga la copila, care le surdea acum cu braeledeschise tuturor celora care se rugau. Atunci cnd ns soarele a rsrit, au disprut ngerii; dar pstorii au rmas i l-au ntrebat pe Iosif, cum totui afost posibil s se ntmple aa ceva. Iosif a spus ns: Ascultai, ct de minunat crete iarba din pmnt, tot aa s-a ntmplat i aceast minune!Care tie ns, cum crete iarba? Tor aa de puin tiu i eu s va fac cunoscut despre aceast minune! Dumnezeua vrut s fie astfel; aceasta este tot, ce va pot spune eu!19Grija de nscriere a lui Iosif. Mrturisirea moaei despre cpitanul Corneliu.Vizita cpitanului n grot. Iosif i Corneliu. Pacea i bucuria lui Corneliu n apropierea copilului Iisus. (30. Aug. 1843) Pstorii au fost ns mulumii cu acest rspuns i nu l-au ntrebat pe Iosif mai departe i s-au dus i i-au adusMariei tot felul de ntriri ca jertf.Dup ce soarele ns a strlucit deja o or ntreag pe pmnt, a ntrebat-o Iosif pe moa: Asculta-m, tu prietena i sora mea din Avraam, Isaac i Iacov! Vezi, pe mine m apas foarte tare nscriereai eu nu-mi doresc nimic mai mult, dect s o tiu deja trecut. Eu ns nu tiu, unde n ora este ea inut; las-o de aceea pe Salomea aici, la Maria, pe mine ns condu-mcu fiii mei la cpitanul roman, care face acolo nscrierea!Poate vom fi luai imediat n fa, deoarece vom fi cu siguran primii acolo.i moaa i-a spus lui Iosif: Om plin de milostivire, ascult-m! Cpitanul Corneliu din Roma locuiete n casamea, care este aproape una dintre cele dinti din ora.i are acolo i o odaie de unitate administrativ. El este, ce-i drept, un pgn, dar altfel un om bun i drept; euvreau s m duc acolo i vreau s-i spun toate n afar de minune i eu sunt de prere c treaba va fi rezolvat.Aceast cerere i-a plcut bine lui Iosif , deoarece el avea oricum o fric mare fa de romani, mai ales , fa denscriere; el a rugat-o pe moa de aceea pe deasupra, s fac acest lucru. i moaa s-a dus i l-a gsit pe Corneliu, care era nc foarte tnr i dormea cu drag dimineaa mai mult, ncn pat i i-a fcut totul cunoscut, ce era necesar. Corneliu s-a sculat ns de ndat i-a pus toga sa pe spate i i-a spus doamnei lui a casei: Femeie, eu cred totce zici tu, dar eu vreau totui s merg cu tine, pentru c simt un tare mare dor aprig ca s fac acest lucru! Nu este acel loc, dup relatarea ta, e prea departe de aici i astfel voi fi eu nc la timpul potrivit la locul meude munc! Condu-m deci numai imediat acolo! i moaa s-a bucurat de aceasta i l-a condus pe cpitanul ei bine cunoscut, cinstit i tnr n acel loc, carecpitan i-a mrturisit n faa peterii i i-a spus: O femeie, ct de uor merg eu n Roma la mpratul meu i ctde greu mi este aici, s pesc n aceast peter! Aceasta trebuie s fie ceva ieit din comun! Spune-mi totui dac tii tu vreun motiv; pentru c eu tiu c tueti o iudeic cinstit!Moaa a spus ns: Bunule cpitan al marelui mprat! Ateapt aici, n faa peterii, numai un moment; euvreau s intru nuntru i vreau s-i aduc dezlegarea! i ea a intrat nuntru i i-a spus lui Iosif, c bunul cpitan nsui ateapt afar, n faa peterii i c el vrea sintre nuntru, dar nu ndrznete dintr-un motiv pentru el inexplicabil. 20 21. Atunci cnd Iosif a auzit aa ceva, a fost el micat i a spus: O Doamne, ct de bun eti Tu, c preschimbichiar i aceasta de la mine n bucurie, fa de care m-am temut cel mai mult! De aceea i se cuvine numai iesingur toat mrirea i cinstea! Dup aceste cuvinte a ieit el de ndat n grab din peter i i-a czut lui Corneliu la picioare, spunnd:Purttor de putere al marelui mprat, ai mil cu mine moneag srac! Uite, femeia mea tnr, care mi-arevenit prin sori n templu, s-a descotorosit de fructul ei n aceast noapte i ieri de-abia am ajuns aici, de aceean-am vrut s m las anunat la tine de ndat! i Corneliu a spus, ridicndu-l pe Iosif: O omule, fii fr griji din aceast cauz, totul este nc n ordine!Las-m ns s intru i eu nuntru i s vd, cum eti tu aici adpostit. i Iosif l-a condus pe Corneliu n peter. Atunci, ns, cnd acesta a vzut copilaul, cum El i surdea nntmpinare, el s-a mirat din cauza unei asemenea purtri a copilaului i a spus: La zeus, aceasta se ntmplrar! Eu doar sunt ca nou nscut i nc niciodat n-am simit o asemnea linite i bucurie n mine! - Intr-adevr,astzi este zi liber de lucru i eu rmn oaspetele vostru! 20Intrebrile lui Corneliu referitoare la Mesia. Situaia ncurcat a lui Iosif. Intrebrile cpitanului ctre Maria, Salomea i ctre moa. Avertismentul ngerului n ceea ce privete trdarea secretului dumnezeiesc. Bnuiala sfnt a lui Corneliu despre Dumnezeirea copilului Iisus. (31. Aug. 1843) Iosif ns, foarte fericit despre acest lucru, i-a spus cpitanului: Purttor de putere al marelui mprat, ce potntr-adevr s-i ofer eu om srac pentru marea ta prietenie? Cu ce voi putea eu s te servesc n aceast peterumed? Cum s te gzduiesc conform situaiei tale sociale nalte? - Uite, aici, n aceast cru, este toat avuia mea,pe de-o parte adus cu mine din Nazaret, pe de-alt parte ns un cadou deja de la pstorii de aici! Dac tu poi s serveti ceva din acestea, atunci s fie fiecare bucat de mncare pe care vrei tu s-o duci lagur, de mii de ori binecuvntat! Corneliu a spus ns: Omule bun, nu cumva s te ocupi i s te ngrijeti de mine! Pentru c uite aici doardoamna mea a casei; acesta se va i ngriji pentru buctrie i noi vom avea cu toii ndeajuns n schimbul unuiun ban luminos, care este ornamentat cu capul mpratului!Aici i-a dat cpitanul un ban moaei i a lsat-o s se ngrijeasc pentru o gustare bun de amiaz i sear i dendat ce i va fi posibil mamei cu copilul i pentru o mai bun locuin.Iosif a spus ns dup aceea lui Corneliu: O tu minunat prieten! Eu te rog, nu-i f totui din cauza noastrcheltuieli i strdanii; pentru c noi suntem oricum bine aprovizionai pentru aceste puine zile, pe care le vommai petrece nc aici - Domnului, Dumnezeului lui Izrael, toat lauda! - Aici a spus cpitanul: Bine este bine, dar mai bine este mai bine! De aceea las numai s se ntmple i las-m astfel s-i i aduc Dumnezeului tu o jertfa cu bucurie; pentru c uite, eu i cinstesc pe toi dumnezeiipopoarelor! Deci vreau eu s-l cinstesc i pe al tu; pentru c El mi place, de cnd am vzut templul Lui n Ierusalim! iEl trebuie s fie un Dumnezeu de mare nelepciune, deoarece voi ai nvat de la El o aa de mare art! Iosif a spus ns: O prietene, dac mi-ar fi posibil, s te conving de singura i unica existen a Dumnezeuluinostru, ct de drag a face-o spre binele tu cel mai mare i venic! Dar eu sunt numai un om slab i nu sunt n stare de aa ceva; dar caut tu cumva crile noastre i citete-le,fiindc eti un aa de bun cunosctor al limbii noastre i tu vei gsi acolo lucruri, care te vor transpune n cea maimare minunare!i Corneliu a spus: Omule bun, ceea ce tu m-ai sftuit cu prietenie, am fcut deja, am i gsit ntr-adevrlucruri minunate!Printre altele am ajuns ns i la o proorocie, n care iudeilor le este fgduit un nou rege pentru venicie;spune-mi, dac tii tu bine, dup citirea unei asemenea proorocii, cnd va veni acest nou rege i de unde! Aici a fost Iosif puin ncurcat i a spus dup un timp: Acesta va veni din ceruri ca fiu al Dumnezeului venicviu! i mpraia Sa nu va fi din aceast lume, ci din cea a Duhului i a adevrului!i Corneliu a spus: Bine, eu te neleg; dar eu am i citit, c regele va fi nscut de o fecioar ntr-un staul,aproape de acest ora! Cum este deci aceasta de neles? Iosif a spus ns: O omule bun, tu ai simuri ascuite! Eu nu pot s-i spun altceva dect: Du-te acolo i uit-tela fecioara cu copilul nou nscut; acolo vei gsi, ce doreti tu s gseti!i Corneliu s-a dus acolo i a privit cu ochi ascuii la fecioara cu copilaul, pentru a-l descoperi din ea i dincopil pe viitorul rege al iudeilor. El a ntrebat-o de aceea i pe Maria, n ce form a devenit ea nsrcinat aa de timpuriu.21 22. Maria a rspuns ns: Omule drept! Aa de adevrat precum este viu Dumnezeul meu, tot aa de adevrat estec eu n-am cunoscut niciodat brbat! S-a ntmplat ns n urm cu trei sfert de an, c a venit un mesager al Domnului la mine i m-a ntiinat cupuine cuvinte, c eu voi fi nsrcinat din partea Duhului lui Dumnezeu. i aa s-a i ntmplat aadar; eu am fost, fr s fii cunoscut vreodat brbat, nsrcinat i uite, aici, n faata, este fructul fgduinei minunate! Dumnezeu ns este martorul meu, c toate acestea s-au ntmplat astfel. Aici s-a adresat Corneliu la cele dou surori i a spus: Ce spunei aadar voi despre aceast povestire? Esteaceasta o nelciune rafinat din partea acestui brbat btrn, un pretext bun pentru un popor orb i superstiios,pentru a se sustrage n asemenea circumstane de la pedeapsa legal?Cci eu tiu, c pentru iudei au nfiinat pedeapsa cu moartea la astfel de cazuri! Sau s fie ntr-adevr cevavalabil n acest fapt, - ce ar fi cu mult mai ru dect n primul caz, pentru c legile mpratului trebuie exacutatentru totul, deoarece fiecare instigator trebuie s fie oprit de la bun nceput? ! O vorbii adevrul, ca eu s tiu,cum stau lucrurile cu aceast familie ciudat! Salomei a vorbit ns: Asculta-m, o Corneliu , eu te rog la puterea ta mare primit de la mprat! Nu i facede lucru ntr-adevr i legal, cu aceast familie srac, care este totui nemrginit de bogat! Cci tu poi s m crezi i pentru adevr garantez eu cu capul meu: la ndemna acestei familii stau toateforele cerului, ca ie propria ta mn, deoarece am fost eu convins de aceasta. Aici s-a ncruntat Corneliu i mai tare i a ntrebat-o pe Salomei: Deci i toii zeii sfini ai Romei, toi eroiiRomei, armele i puterea de nenvins? ! O Salomei, ce vorbeti tu acolo? !Salomei a rspuns: Da, aa cum ai spus tu, aa este! Eu m-am convins pe viu de acest fapt; dar dac tu nu vreis crezi, atunci du-te afar i uit-te la soare! El lumineaz de aproape patru ore i iat, el nc este n partea deest i nu are curajul s mearg mai departe! i Corneliu a mers afar, s-a uitat la soare, s-a ntors de ndat napoi i a vorbit foarte mirat: Intr-adevr, tuai dreptate; dac acest lucru are de-a face cu aceast familie, atunci este ascultat i de zeul Apolo! Deci aici trebuie s fie Zeus, cel mai putern