1 4 Geografia Europei Parcurile Nationale

Preview:

Citation preview

Parcuri naParcuri naţţionale din EUROPAionale din EUROPA

Golful Biscaya

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Acest material este destinat uzului studenţilor Universităţii din Bucureşti, forma de învăţământ la distanţă, fiind interzise copierea, multiplicarea în orice format şi comercializarea. Conţinutul cursului este proprietatea intelectuală a autorului/autorilor; designul, machetarea şi transpunerea în format electronic aparţin Departamentului de Învăţământ la Distanţă al Universităţii din Bucureşti.

Universitatea din Bucureşti Editura CREDIS Bd. Mihail Kogălniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5 Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47 Fax: (021) 315 80 96 Email: credis@credis.ro Http://www.credis.ro

•• Situat Situat îîn Andaluzia (provincia Malaga n Andaluzia (provincia Malaga –– Spania).Spania).•• SuprafaSuprafaţţă ă 20 kmp.20 kmp.•• Este parcul cu unul dintre cele mai Este parcul cu unul dintre cele mai

impresionante peisaje carstice din Europa;impresionante peisaje carstice din Europa;•• Calcarele (oolitice Calcarele (oolitice şşi brecii)i brecii) sunt de v sunt de vârsârsttă ă

jurasicjurasicăă;;•• PrezintPrezintă ă fracturi, fisuri (diaclaze) pe direcfracturi, fisuri (diaclaze) pe direcţţii NVii NV--

SE, NESE, NE--SV SV –– ce au contribuit la erodarea ce au contribuit la erodarea blocurilor de calcar.blocurilor de calcar.

•• Principalii agenPrincipalii agenţţi modelatori sunt: vântul, i modelatori sunt: vântul, îînghengheţţul ul şşi dezghei dezgheţţul (gelifracul (gelifracţţia), apa.ia), apa.

•• Fracturarea rocilor sFracturarea rocilor s--a produs sub aca produs sub acţţiunea iunea gerului, apei acumulate gerului, apei acumulate îîn roci, asociatn roci, asociată ă cu cu disoludisoluţţia ia îîn mod diferit a tipurilor de roci n mod diferit a tipurilor de roci (calcare) sub efectul acid al dioxidului de carbon (calcare) sub efectul acid al dioxidului de carbon atmosferic conatmosferic conţţinut inut îîn apa de ploaie, toate n apa de ploaie, toate acestea au modelat o serie de forme bizare acestea au modelat o serie de forme bizare îîn n stânci.stânci.

•• Stratele de roci se caracterizeazStratele de roci se caracterizează ă prin prin orizontalitate, lucru rar orizontalitate, lucru rar îîntâlnit ntâlnit îîn munn munţţii ii calcarocalcaroşşi din Andaluzia.i din Andaluzia.

•• AceastAceastă ă orizontalitate este accentuatorizontalitate este accentuată ă prin prin eroziune eroziune –– diferitele tipuri de roci calcaroase diferitele tipuri de roci calcaroase alterneazalternează ă –– porozitatea porozitatea şşi capacitatea de absori capacitatea de absorţţie ie a apei difera apei diferăă..

•• GelifracGelifracţţia a sculpat forme singulare;ia a sculpat forme singulare;•• DisoluDisoluţţia ia îîn suprafan suprafaţţă ă a rocilor calcaroase a dus a rocilor calcaroase a dus

la formarea lapiezurilor, uvalelor, dolinelor etc.la formarea lapiezurilor, uvalelor, dolinelor etc.•• Flora: crini, sp. de orhidee, bujor de munte;Flora: crini, sp. de orhidee, bujor de munte;

Parcul Natural El Torcal de AntequeraParcul Natural El Torcal de Antequera

Turnul Torcal

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Falii şi fisuri

Zăpada alături de apa de ploaie dizolvă rocile calcaroase şi generează un peisaj carstic. Procesul de dizolvare este controlat de principalele sisteme de falie care

afectează masivul.

1

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Alternanţă de calcare şi

brecii2

Calcare masive

Compoziţia diferită a stratelor de calcar – condiţie distinctă în ceea ce priveşte acţiunea agenţilor erozivi – unele strate au rezistenţă mai mare la eroziune, altele

mai mică.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

(Platou)Apariţia unor chei (văi înguste şi abrupte)

Stive de ‘’chifle’’

Lacuri

Turnuri

În timp diferenţele se accentuează generând forme bizare: turnuri, arce, platouri, chei, pălării, lacuri etc.

3

Torca în lb. spaniolă semnifică - DOLINĂ

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Ibexul spaniol – capra de munte (Capra ibex)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Parcul Parcul NNaaţţional Cotional Cotoo DoDoññanaana•• Este una dintre cele mai importante zone umede din Este una dintre cele mai importante zone umede din

Europa;Europa;•• ReprezintReprezintă ă un sit major pentru pun sit major pentru păăssăările migratoare;rile migratoare;•• CunoscutCunoscută ă pentru varietatea de ppentru varietatea de păăssăări: rezidenri: rezidenţţi i

permanenpermanenţţi, vizitatori de iarni, vizitatori de iarnă ă din Europa Nordicdin Europa Nordică ă şşi i CentralCentralăă, vizitatori de var, vizitatori de vară ă din Africa (specii de gâdin Africa (specii de gâşşte te şşi i colonii colorate de pcolonii colorate de păăssăări Flamingo);ri Flamingo);

•• Una dintre cele mai importante colonii din lume de Una dintre cele mai importante colonii din lume de vulturi imperiali (specievulturi imperiali (specie periclitat periclitatăă););

•• LinxLinx--ul iberic;ul iberic;•• Cuprinde trei tipuri distincte de ecosisteme: marismas Cuprinde trei tipuri distincte de ecosisteme: marismas

(mla(mlaşştini tini -- delta interioar delta interioarăă), tufi), tufişşuri, plaje cu dune uri, plaje cu dune mobile de coastmobile de coastăă).).

•• PrezenPrezenţţa tufia tufişşurilor mediteraneene (lavanurilor mediteraneene (lavanddăă, cimbru, , cimbru, rozmarin);rozmarin);

•• Stejar de plutStejar de plută ă denumit denumit ‘’‘’las pajareraslas pajareras’’’’ –– excelent loc excelent loc pentru cuibpentru cuibăărit;rit;

•• Iarna Iarna –– au are loc inundarea au are loc inundarea ‘’‘’las marismaslas marismas’’’’ –– îîn urma n urma ploilor de toamnploilor de toamnă ă –– ce aduc la viace aduc la viaţţă ă mlamlaşştinile. Este tinile. Este sezonul ideal pentru vizite.sezonul ideal pentru vizite.

•• Vara Vara –– uscat uscatăă, temperaturi de peste 40 grade Celsius, , temperaturi de peste 40 grade Celsius, mlamlaşştinile seactinile seacăă, se remarc, se remarcă ă prezenprezenţţa na năămolului, molului, bancurilor de nisip bancurilor de nisip şşi a insulelor (i a insulelor (importante pentru importante pentru reproducerea preproducerea păăssăărilor).rilor).

Vulturul imperial spaniol (Aquila adalberti)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cormorani pe malul Guadalquivir-ului

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Amenajare destinată limitării eroziunii malurilor râului

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Prezenţa numeroaselor zone umede justifică crearea parcului

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

PPăăssăările FLAMINGOrile FLAMINGO

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Dune de nisip mobile

Pădure de pin

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Peisaj saharian – nisipurile albe încreţite de vântul dinspre Atlantic se întind între corrales, depresiunin asemănătoare unor

oaze, în care cresc pini mediteraneeni.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Imobilizarea dunelor de nisip prin plantaţii de pini

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Pinus pinea – coroană sub formă de umbrelă; originar din Pen Iberică – astăzi răspândit în tot bazinul mediteranean

Recoltarea şi comercializarea fructelor - PINOLI

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Lincsul iberic (Lynx pardinus) – specie ameninţată (statut critic), simbol al parcului

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Piramidele de Piramidele de argilargilă ă de la Ritten/Renonde la Ritten/RenonMONUMENT AL NATURIIMONUMENT AL NATURII

•• Piramidele de pPiramidele de păământ de la Ritten sunt situate mânt de la Ritten sunt situate îîn n provincia provincia Tirolul de Sud Tirolul de Sud pe versanpe versanţţii ii muntelui Ritten, muntelui Ritten, valea râului Isarcovalea râului Isarco, , îîn apropiere de BOLZANO;n apropiere de BOLZANO;

•• Sunt grevate Sunt grevate îîn materiale morenaice care sn materiale morenaice care s--au depus au depus pe versanpe versanţţi (i (resturi de rocresturi de rocă ă –– de la bolovani uriade la bolovani uriaşşi la i la pietricele mpietricele măărunte) la frunte) la finalul ultimei epocii glaciare, inalul ultimei epocii glaciare, asupra casupra căărora a acrora a acţţionat ulterior eroziunea exercitationat ulterior eroziunea exercitată ă de agende agenţţii modelatori externi (ii modelatori externi (zzăăpadpadăă, ploaie)., ploaie).

•• Piramidele au aspect de coloane crestate, sunt late la Piramidele au aspect de coloane crestate, sunt late la bazbază ă şşi se i se îîngusteazngustează ă spre vârf. Unele sunt scurte, spre vârf. Unele sunt scurte, îîndesate, altele sunt zvelte ndesate, altele sunt zvelte şşi pot depi pot depăăşşi 40 m.i 40 m.

•• Indiferent de Indiferent de îînnăăllţţime, multe dintre ele au deasupra o ime, multe dintre ele au deasupra o ppăăllăărie de piatrrie de piatră ă (roci dure (roci dure –– porfire, granite, gnaise).porfire, granite, gnaise).

•• PilaPilaşţşţii au colori diferite ii au colori diferite –– de la rode la roşşu, ocru pâu, ocru pânnă ă la la violet.violet.

•• Nu sunt statice ci Nu sunt statice ci îîntrntr--o continuo continuă ă evoluevoluţţie, odatie, odată ă ce ce un pilastru un pilastru şşii--a pierdut pa pierdut păăllăăria, se dezintegreazria, se dezintegrează ă foarte rapid.foarte rapid.

•• ÎÎn vreme ce clima distruge coloanele, ploile n vreme ce clima distruge coloanele, ploile sculpteazsculptează ă altele (ravene).altele (ravene).

•• Local piramidele coafate sunt cunoscute sub Local piramidele coafate sunt cunoscute sub denumirea de denumirea de LAHNTUME.LAHNTUME.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Evoluţia unui pilastru

Pietrele prinse în materialul morenaic rămas aici după topirea gheţarilor explică modul de formare al piramidelor coafate de la Ritten.

Apa de ploaie creează ravene, orice piatră mai mare pe care o întâlneşte joacă rol de umbrelă, protejând materialul sedimentar de dedesubt în faţa forţei distructive a ploii.

În vreme ce restul sedimentarului este luat de apă, piatra şi pământul de sub ea rămân în picioare.

în cele din urmă piatra cade şi pilastrul se sfărâmă imediat ca efect al ploii.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Pălărie de ploaie – un pilastru încrustat cu pietre, ţine în echilibru o stâncă ce o apără de ploaie şi-i împiedică distrugerea

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Parcul naParcul naţţional Ordesa ional Ordesa şşi Monte Perdidoi Monte Perdido

•• Situat Situat îîn Pirinei;n Pirinei;•• Canionul Ordesa ne aminteCanionul Ordesa ne aminteşşte de Gran Canyon, este situat pe râul Arazas;te de Gran Canyon, este situat pe râul Arazas;•• Relief accidentat, forme bizare, defilee adânci;Relief accidentat, forme bizare, defilee adânci;•• Predominarea rocilor calcaroase Predominarea rocilor calcaroase –– masivul Tres Sorores/Trei surori masivul Tres Sorores/Trei surori –– este cel mai mare este cel mai mare

masiv calcaros din Europa (Monte Perdido masiv calcaros din Europa (Monte Perdido –– 3355 m);3355 m);•• ÎÎn cuaternar eroziunea glaciarn cuaternar eroziunea glaciară ă a sculptat rocile calcaroase.a sculptat rocile calcaroase.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Borduri înguste de calcar numite fajas mărginesc culmile unor stânci

Fajas de las Flores se întinde pe 3 km lungime la alt. de 2400 m de-a lungul văii Arazas.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Vulturul bărbos – lammergeier – anvergura aripilor de peste 2,5 m.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Capra neagră numită aici izard poate fi văzută pe fajas alături de ibex (Ordesa este ultimul refugiu din Pirinei al ibex-ului, animal pe cale de dispariţie)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

GiantGiant’’s Causeways Causeway•• Digul UriaDigul Uriaşşilor este situat ilor este situat îîn comitatul Antrim (Irlanda de Nord).n comitatul Antrim (Irlanda de Nord).•• ÎÎn geologie asimetria este rarn geologie asimetria este rarăă, iar acolo unde apare stârne, iar acolo unde apare stârneşşte uimirea;te uimirea;•• Coloanele de bazalte coboarColoanele de bazalte coboară ă lin lin îîn mare;n mare;•• Pe riflut din Oceanul Atlantic a iePe riflut din Oceanul Atlantic a ieşşit lava vulcanicit lava vulcanică ă dând dând îîn comitatul Antrim nan comitatul Antrim naşştere celui mai tere celui mai

îîntins platou de acest tip din Europa.ntins platou de acest tip din Europa.•• Lava bazalticLava bazaltică ă ss--a cra crăăpat cu o precizie geometricpat cu o precizie geometrică ă –– îîn urma forn urma forţţelor de contracelor de contracţţie care au fost ie care au fost

atât datât de egal distribuite.e egal distribuite.•• Coloanele de bazalt mColoanele de bazalt măăsoarsoară ă îîn medie460 mm n medie460 mm şşi 1i 1--2 m2 m altitudine; altitudine;•• Digul are lDigul are lăăţţimea maximimea maximă ă de 18de 180 m0 m, p, păătrunde pe 150 m trunde pe 150 m îîn mare n mare şşi este format din ccai este format din cca-- 40 000 40 000

de coloane;de coloane;•• Fiecare coloanFiecare coloană ă de bazalt este formatde bazalt este formată ă dintrdintr--o serie de segmente sudate, dar separate apoi de o serie de segmente sudate, dar separate apoi de

tensiunile interne;tensiunile interne;•• Calota glaciarCalota glaciarăă, ac, acţţiunea valurilor au despicat deiunea valurilor au despicat de--a lungul liniilor de fractura lungul liniilor de fractură ă aceste coloane de aceste coloane de

bazalt, conferind digului astbazalt, conferind digului astăăzi aspectul de trepte;zi aspectul de trepte;•• Alte coloane de bazalt se Alte coloane de bazalt se îîntâlnesc ntâlnesc îîn Golful Port Noffer n Golful Port Noffer –– ORGA, tot ORGA, tot îîn zonn zonă ă se aflse află ă Regele Regele şşi i

nobilii snobilii săăi, Sicriul, Capacul oalei uriai, Sicriul, Capacul oalei uriaşşului etc.ului etc.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Situat pe Ins. Skye, peninsula Trotternish, Scoţia.

Pintent de bazalt de 49 m;

Aici au fost găsite resturile unui ihtiozaur – un saurian asemănător cu delfinul (vechime 200 mil. ani).

Old Man of Storr/Bătrânul de la Storr

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Situat în vestul Irlandei pe Câmpia de la Sligo, aproape de Golful Donegal.

Iniţial a fost o creastă calcaroasă modelată ulterior de gheţari în timpul erei glaciare din cuaternar.

Dovada modelării glaciare – stratul gros de argilă de la bază.

Vârful este plat, retezat, (300 m), versanţii sunt abrupţi.

BEN BULBEN/’’Muntele Posomorât’’

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cliff of Moher (Faleza de la Moher)

Situate pe coasta vestică a Irlandei în apropiere de Doolin, comitatul Clare;

Falezele se înalţă cu 214 m deasupra Oc. Atlantic şi se desfăşoară pe o lungime de 8 km.

Sunt alcătuite în bază din calcare iar deasupra: şisturi argilose şi gresii erodate de vânt şi ocean.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Breanan Mor – 70 m, alcătuită din gresii, şisturi argiloase.

Martor al erodării continuii a falezelor de la Moher

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Burren şi Parcul Naţional Burren - Irlanda

• Peisaj carstic în comitatul Claire din NV Irlandei;• Terase uriaşe de calcare carbonifere ce urcă în trepte până la Vf. Slieve Elva (345 m) în Burren;• Gheţarii cuaternari au modelat terasele în forme bizare;• Burren are o suprafaţă de 250 kmp;• Pe o mică porţiune din Burren a fost înfiinţat PN Burren (15 kmp), cu o altitudine de 207 m.• Dealurile din Burren prezintă un pavaj calcaros prevăzut cu grikes (găuri, şanţuri adânci, fisuri,

lapiezuri) ce lasă izolate blocuri de calcar numite clints (pietre de calcar izolate).• Fisurile sunt mărite în urma procesului de dizolvare a calcarelor, se crează de asemenea

tuneluri, grote (Peştera Aillwee), uneori apa se acumulează dând naştere unor lacuri temporare numite turlougs.

• Grikes-urile sunt populate de peste o mie de specii de plante adaptate climatului blând şi umed combinat cu adăpostul dat de stânci, oferind condiţii optime pentru dezvoltarea plantelor mediteraneene alături de cele alpine (genţiana, pălăria cucului, cerenţelul de munte).

• În PN Burren se remarcă şi prezenţa siturilor arheologice – DOLMENI. Această grădină unică de piatră a fost locuită de om de mii de ani.

Dolmen – monumen funerar megalitic, alcătuit dintr-o piatră plată aşezată orizontal pe două sau mai multe pietre verticale, acoperind o cameră sepulcrală;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Blocuri eratice transportate de gheţarii cuaternari - Burren

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Flora într-un grike (fisură) format în calcar)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Grikes (fisuri - lapiezuri) şi vegetaţie în Parcul Naţional Burren

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Contrast între ierburi şi clints (pietre de calcar izolate)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Clints

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Clints şi grikes

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Grike (lapiez)

Clint

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Genţiana albastră (Genţiana calycosa)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cerenţelul de munte (Geum montanum)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Turlougs(Lacuri temporare)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Terase calcaroase - Burren

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Câmp de lapiezuri

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Dolmenul Poulnabrone

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Parcul Naţional Vatnajökull

• parc înfiinţat în 2008, include gheţarul Vatnajökull şi parcurile Skaftafell şiJokulsargljufur.

gheţarul Vatnajökull - calota de gheaţă are o grosime de 800 – 1000 m; Gheaţa coboară cu o viteză de 800 m pe an, fisurându-se şi formând crevase la trecerea peste solul accidentat;

• Jokulsargljufur – situat la nord de Cascada Dettifoss. Se remarcă prezenţa canionului (Asbyrgi) şi a munţilor vulcanici.

Canionul Asbyrgi – situat în partea de nord a parcului; are pereţi abrupţi de peste 100 m înălţime, depresiumea din interior are formă de potcoavă şi este ocupată de o pădure de sălcii şi mesteceni; una din ipotezele formării canionului – în urma inundaţiilor catastrofale ale râului Jokulsa a Fjollum după glaciaţiunea din cuaternar; în centrul canionului există o stâncă înaltă de 25 m numită Eyjan ‘’insula’’.

• Skaftafell – cuprinde valea Morsárdalur, munţii Kristínartindar şi gheţarul Skaftafellsjökull (un pinten din Vatnajökull), cascada Svartifoss.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Crevase - Vatnajokull

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Căldură ascunsă. Lacul albastru intens dezvăluie prezenţa unui vulcan dedesubt – Grímsvötn –mocneşte sub masiva calotă de gheaţă.

Zăpada acopeită cu cenuşă vulcanică

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Pietriş, cenuşă, nisip în zona marginală a gheţarului

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

În extremitatea sudică a gheţarului Vatna – se formează iceberg-uri ce plutesc pe apa Oceanului Atlantic.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Fjallsjokull – gheţar situat în extremitatea sudică a Vatnajokull

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Jokulsargljufur - Canionului Asbyrgi

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Eyjan ‘’insula’’ – situată în centrul canionului Asbyrgi

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cascada Svartifoss/ Cascada Neagră – coloane de bazalt - vara

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cascada Svartifoss/ Cascada Neagră – coloane de bazalt – iarna cu o cădere de 12 m.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Munţii Kristínartindar

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Skaftafellsjökull

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Parcul NaParcul Naţţional Teide ional Teide -- Insulele TenerifeInsulele Tenerife ––Arhipelagul Canarelor Arhipelagul Canarelor -- Spania Spania

• Vulcan activ, patrimoniu UNESCO;• Situat pe insula Tenerife;• Al treilea vulcan ca înălţime din lume

după Mauna Loa şi Mauna Kea din Ins. Hawaii.

• Altitudine 3718m;• Este un stratovulcan;• Aici întâlnim Echium wildpretii, o

plantă ce poate atinge 3 m înălţime.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Echium wildpretii

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Vârful Teide

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

FincasFincas – spre poalele lui Pico de Teide fermierii captează apa cu care îşi irigă grădinile împrejmuite cu ziduri pentru a le apăra de vânturile de nord-est. Există fincas-uri care au ca principale culturi: bananierii, tomatele, cartofii, viţa de vie.În partea de nord se cultivă portocali, migdali, dafini, mirţi, lendri,.Ţărmul de sud-est cu ape liniştite – o atracţie turistică pentru balene, delfini;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Badland-ul spaniolDeşerturile Campo de Tabernas şi Campo de Nijar

• Situat în provincia Almeria în sudul Spaniei;• Este o regiune muntoasă mărginită la vest de Sierra Nevada;• Este cea mai uscată regiune a Spaniei;• Deşerturile Campo de Tabernas şi Campo de Nijar încadrează culmile munţilor Alhamilla

(1285 m).• Are o suparfaţă de 280 kmp;• Temperatura medie anuală depăşeşete 17 grade Celsius, vara se ating frecvent 43 grade

Celsius;• Plouă doar 20 de zile pe an, adică 110 mm de precipitaţii/an;• Ploile sunt sub formă de aversă, albiile secate cea mai mare parte din an se umplu şi provoacă

inundaţii;• Prezenţa ravenelor ‘’rambas’’;• Vegetaţia iniţială – pădurile (stejari, chiparoci, cedri, conifere) au fost tăiate, locul lor a fost

laut de lăstăriş – maquis; există şi teren sterp unde acţionează eroziunea.• Vegetaţia: cactuşi - limba soacrei (Opuntia vulgaris), palmierul pitic – iubitoare de uscăciune

– Campo de Tabernas;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cheile Samaria – Insula Creta

• Situate în sud-vestul ins Creta;• Sunt tăiate în calcare;• O ravenă adâncă, pe alocuri cu pereţi aproape verticali, despică spectaculos falezele

şi munţii înalţi din partea de vest a insulei Creta. • Pe o lungime de 18 km, cheile şerpuiesc, când mai înguste, când mai late, urmând un

traseu cu meandre prin Levká Ori (Munţii Albi).• Cheile au fost săpate în timp de râul Tarraíos, care curge paralel cu o falie între

Masivul Pachnes spre est şi munţii Gíngilos şi Volakiás spre vest. • Iarna, râul se transformă într-un torent vijelios, iar vara devine un pârâu cu apă

puţină.• Chiparoşi, smochini şi leandri cresc în scobiturile din pereţii cheilor;• Pe culmile inaccesibile trăiesc capre sălbatice Agrimi numite în zonă Kri-kri, acestea

pasc smocuri de diktamos (plantă medicinală).

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cheile Samaria – Sectorul Porţile de Fier

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Cheile Verdon

• Cel mai mare defileu din Europa despică calcarele din regiunea Haute Provence;

• Situate pe valea râului Verdon;• Lungimea cheilor – 20 km,

pereţii stâncoşi se ridică până la 700 m;

• Primăvara – ţinutul se colorează în rozul florilor de migdal;

• Vara culaorea predominată este movul florilor de levănţică, plantă cultivată aici pentru fabricile de parfum din oraşul Grasse.

Ţinutul împădurit conferă apelor o strălucire verzuie.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Parcul Naţional Saxon Switzwrland/Elveţia SaxonăParc Naţional transfrontalier – Germania/Cehia

• Defileul Elbei este tăiat în gresii de vârstă cretacică în Munţii Metaliferi (Erzgebirge) – adevărat bastion de piatră;

• Stâncile din gresii dure sunt erodate, modelate de agenţii modelatori externi;

• Au aspectul unor turnuri, cupole despărţite între ele de defilee şi cascade;

• Unele stânci sunt izolate, altele sunt grupate (ex. Stâncile BASTEI, LILIENSTEIN (Piatra Crinului), PFAFFENSTEIN (Piatra Preotului), în apropiere de Rahten se află FELSENBUHNE;

• Tot ansamblul este cunoscut sub denumirea de Platoul Meissen/ Elveţia Saxonă.

• În 1990 regiunea a fost declarată parc naţional;• În trecut stâncile erau utilizate drept fortăreţe – ex. Cetatea

Konigstein; • Altitudinea maximă 556 m;

Cehia

Germania

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Stâncile Bastei – străbătute de defilee

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

• Lilienstein – singurul munte retezat ‘’tafelberg’’ de pe Elba, alcătuit din roci sedimentare stratificate (gresii), prezintă versanţi abrupţi.

• Pe malul celălalt se află Cetatea Konigstein.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Pfaffestein – platou muntos – 434 m altitudine;

Barbarine – cea mai cunoscută stâncă cu aspect de coloană, singuratică;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

PFAFFENSTEIN (Piatra Preotului)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Barbarine – o stâncă bizar erodată, foarte aproape de Pfaffenstein.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Felsehnbuhne – amfiteatru natural de piatră în care vara se joacă piese de teatru

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Lilienstein – ‘’muntele retezat’’

Fluviul Elba/Labe

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Geysir şi Strokkur

• Geysir (sau Marele Geysir) - situat în partea central-sudică a Islandei, în valea Haukadalur, la 500 km în apropierea vulcanului Hecla.

• Este cel mai vechi gheizer cunoscut şi unul dintre cele mai impresionante exemple ale fenomenului. Originea cuvântului „gheizer” provine din numele acestui „geysir”, care în limba islandeză provine de la verbul „gjósa” ce înseamnă „a erupe”.

• Gheizerele sunt izvoare intermitente de origine vulcanică, care emit în atmosferă la intervale regulate de timp jeturi de apă fierbinte şi/sau vapori, datorită încălzirii rapide a apelor dingolurile subterane.

• În perioadele de calm, Geysir se prezintă sub forma unui lac verde, cu un diametru de 18 m şi adâncimea de 1,2 m. În perioadele izbucnirilor, jetul de apă fierbinte este aruncat la înălţimi ce depăşesc 48 m.

• Magma încălzeşte apa subterană cu care vine în contact iar datorită presiunii ridicate efecuate de greutatea coloanei de apă se atinge punctul de fierbere numai la temperaturi de peste 100° C, apa se transformă în vapori (fierbe) şi erupe formând o coloană înaltă de apă fierbinte.

• Straturile noi reci de apă freatică vor necesita din nou un anumit timp pentru a se încălzi iar procesul se repetă.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Geysir erupe la câţiva ani

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

• Alături de Geysir sunt două bazine mai mici numite BLESI.• Cele două Blesi conţin aceeaşi apă pentru că acestea comunică între ele;• Diferenţa de temperatură a celor două Blesi determină şi o diferenţă de culoare a

acestora;• Unul are apa de culoare albastru opal/turcoaz, celălalt are apa de un albastru mai

transparent;• Apa din cele două bazine conţine dioxid de siliciu în suspensie care dă culoarea

albastră mai mult sau mai puţin intensă funcţie de temperatura apei(ca şi Blue Lagon –SV Islandei);

• Cu cât temperatuta apei este mai mare siliciul devine solubil în apă, deci apa devine un albastru transparent;

• Cu cât temperatura apei este mai mică siliciul nu se mai dizolvă (rămâne în suspensie) şi dă apei o culoare bleu opal/turcoaz.

• CONCLUZIE: diferenţa de culaore a celor două bazine este dată de diferenţa de temperatură a apelor lor;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

BLESI

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Blue Lagon

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Strokkur – este un gheizer foarte activ, produce o erupţie la 5-10 minute, proiectează apa la o înălţime de peste 20 m;

Este situat în zona vulcanică de lângă râul HVITA.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Falezele de cretă din sudul Angliei – un viitor parc naţional?

• Beachy Head – este un promontoriu de cretă de vârstă cretacică de pe coasta de sud a Angliei, în comitatul East Sussex, imediat la este de Seven Sisters;

• Este cea mai înaltă faleză de cretă a Marii Britanii (162 m deasupra nivelului mării).• Faleza se află într-un plin proces de eroziune cu o rată medie de 1 cm/an – dovada FARUL.• Anul 2001 – eroziune accentaută;• Faleza Dover/faleza Pas de Calais (Franţa), altitudine 106 m, stâncile sunt situate pe cea mai

îngustă porţiune a canalului Mânecii;• Old Herry – faleză cretoasă situată pe coasta DORSET;• Astfel de faleze calcaroase mai întâlnim în : ins. daneze (Mon, Langeland), Germania (ins.

Rugen).

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Beachy Head

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Beachy Head

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Beachy Head

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Seven Sisters

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Seven Sisters

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Dover

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Faleza de cretă de la Dover Eroziune accentuată în faleza cretoasă de la Dover

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Faleza de cretă de la Pas de Calais (Franţa)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Old Herry – situat pe coasta Dorset, AngliaEroziue accentuată

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Old Herry

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Etretat – staţiune balneară situată la nord de Havre, în Normandia, pe litoralul Mării Mânecii în Pays de Caux.

Faleză dezvoltată pe cretă de vârstă Cretacică.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Coasta Dorset şi Devon-ul de Est/Coasta Jurasică – situată în sudul Angliei

• Patrimoniu mondial UNESCO din 2001;

• Măsoară 153 km lungime şi este constituită în principal din faleze cu situri geologice ce acoperă mare parte din Era Mezozoică.

• Cele mai vechi strate se găsesc în vest iar cele mai noi în est;

• Situl conţine multe formaţiuni geologice: arce naturale –Durdle Door, anse – Lulworth Cove, structuri cutate, tombolo, plaje cu galeţi etc.

• Faună: ihtiozaur (descoperit aici), belemniţi, amoniţi;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

• East Devon – se caracterizează prin impresionante faleze roşii datorită prezenţei fierului în gresiile de vîrstă Triasică;

• La Lulworth au fost descoperiţi arbori fosili;• Falezele calcaroase din West Dorset sunt alcătuite din depozite de vârstă Jurasică;• Plajele din West Dorset sunt locuri ideale pentru a găsi fosile: amoniţi, belemniţi;• Plaja Chesil importantă pentru studierea galeţilor;• Insula Portland – renumită pentru calcarul extras din cariere, destinat construcţiilor.• Este legată de Marea Britanie printr-un mare tombolo de galeţi numit Chesil Beach.

Chesil Beach

Studierea galeţilor

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Ladram Bay – East Devon

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Ladram Bay – East Devon

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Ladram Bay – East Devon

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

La este de Sidmouth –falezele sunt mai înalte şi sunt alcătuite din alternanţa de strate de gresie (predominante) cu strate de calcar;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Black Ven – West Dorset – faleze modelate de alunecările de teren;

Predominarea calcarelor şi a şisturilor negre (datorită prezenţei piritei de fier fin bine difuzate în masa rocilor) în alternanţă cu benzi ocazionale de calcar.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Charmouth – cu multe fosile: amoniţi, belemniţi

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

• Lulworth Cove – este un mic golf situat în Dorset, sudul Angliei; • Formarea golfului?• Existenţa unor benzi de roci cu durităţi diferite dispuse concordant (paralel) cu linia

ţărmului;• În zona de contact cu marea există două benzi de roci calcaroase înguste (80 m) ce au fost

erodate pe un sector mic; în spatele benzii de calcar există o bandă mult mai lată de argilă (300 - 350 m) ce a fost erodată formându-se golful/cove;

• În spatele benzii de argilă exista o bandă de gresie, o rocă dură ce a redus capacitatea de eroziune a valurilor mării;

• Ultima bandă este este alcătuită din cretă;• Golful s-a format prin acţiunea combinată a proceselor erozionale: valurile mării şi apa ce

se topea din calota glaciară.

30 m50 m

300 – 350 m grosime/bandă

Marea

Calcare de Portland

Calcare de Purbeck

Argilă

Gresie

Cretă

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Arcul natural – Durdle Door

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Parcul naţional Wattenmeerparc naţional din 1985 şi Patrimoniu UNESCO

• Wattenmeer sau Marea Wadden (marea tidală Wattenmeer) se întinde de-a lungul coastei Olandei, Danemarcei, a landurilor Schleswig-Holstein şi Niedersachsen din Germania.

• Este unică în lume;• Este cel mai mare ţărm cu watt (porţiune formată în urma proceselor de flux şi reflux între

ţărmul Mării Nordului şi insulele din apropiere), cu dune de nisip, plaje, pajişti, mlaştini sărăturoase şi insule;

• Parcul Naţional Wattenmeer din landul Schleswig-Holstein prezintă elemente peisagistice deosebite: aşa numitele Halligen.

• Halligen (un grup de 10 insuliţe) reprezintă un fenomen natural unic;• Halligen ‘’ochii verzi ai Mării Nordului’’ – cuvântul celtic – Hal- semnifică – sare; teren jos

situat sub nivelul mării, adesea inundat de mare;• Halligen – insuliţe neîndiguite care în timpul fluxului de primăvară şi a furtunilor sunt inundate;• În aceste perioade rămân deasupra apei doar vârfurile lor, care apar ca nişte ridicături de pământ

pe care se pot observa casele;• Sunt insule de turbp şi noroi, fără contur precis;• Unele dintre ele sunt părţi din continent care au fost separate de acesta prin acţiunea de eroziune

exercitată de maree, furtuni;• Casele localnicilor alături de construcţiile cu destinaţie comercială sunt ampalsate pe mici coline

artificiale cu înălţimi în jur de un metru (warften) care le protejează de maree şi furtuni;• Câteva dintre insuliţe posedă diguri de protecţie;• Principalele activităţi desfăşurate aici sunt: turismul, activităţi de protecţie a coastei, agricultura

(creşterea animalelor – turme de ovine pe mlaştinile saline fertile care adesea sunt inundate de maree);

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

• Porţiunea de watt de lângă insula Trischen, este an de an, în plină vară, scena unui eveniment unic ... De-a lungul ţărmului are loc năpârlirea califarului alb; se strânge aici aproape toată polpulaţia europeană a acestei specii;

• Focile cenuşii (15 000 exemplare au fost identificate pe bancurile de nisip – locurile lor ideale) şi-au găsit aici în parcul Wattenmeer unicele locuri de popas şi reproducere din Germania;

• Lângă insulele Sylt şi Amrun din Nordfriesland se găsesc cele mai importante locuri de hrănire a puilor de marsuin din Marea Nordului;

• Wattenmeer – regiunea tidală – peisajul câmpiei glaciare se îmbină se îmbină cu cel al unui ţărm permanent oscilant, aflat sub acţiunea mareelor;

• În timpul fluxului, teritoriul dintre insule şi ţărm este inundat, pentru ca după 6 ore, la reflux se redă uscatului teritoriul abia cucerit;

• În 1990 au fost declarate parcuri naţionale şi şi regiunile tidale din Saxonia Inferioară şi Hamburg;

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Insulele Frisice de Vest

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Insulele Frisice de Est

7 insule de la vest la est:Borkum

JuistNorderney

BaltrumLangeoog

SpiekeroogWangerooge

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Frisicele de Est – Ins. Baltrum

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Insula Memmert – Frisicele de Est

Insulele Halligen – Frisicele de Nord

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Ins. Frisice de NordSyltFöhr

AmrumPellworm

NordstrandIns. Halligen

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Insulele Halligen• Langeneß – 956 ha, 16 Warften, 110 loc. • Mandø (Danemark) – 763 ha, ? Warften, 60

loc. • Hooge – 574 ha, 10 Warften, 120 loc. • Gröde – 277 ha, 2 Warften, 17 loc. • Nordstrandischmoor ; 175 ha, 4 Warften, 18

loc. • Oland – 96 ha, 1 Warft, 30 loc. • Süderoog – 60 ha, 1 Warft, 2 loc. • Südfall – 50 ha, 1 Warft, refugiu păsări.• Hamburger Hallig – 50 ha, 2 Warften,

nelocuită;• Norderoog – 9 ha, fără Warften, refugiu

păsări.• Hallig Habel – 7 ha, 1 Warft, nelocuită,

refugiu păsări.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Halligen – Ins. Hooge

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Halligen - Langeneß

Halligen – Ins. Hooge

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Palmierii din oraşul Elche – Patrimoniu UNESCO(2000), sp. Phoenix dactylifera

• Palmierii din Elche –situaţi în interiorul ariei urbane a oraşului Elche din Spania. Este cea mai mare întindere de acest gen din Europa, în lume este întrecută doar de câteva întinderi de palmieri din ţările arabe.

• Plantaţia este protejată de UNESCO.• Palmierii din Elche sunt în număr de peste 200.000 de exemplare. • Se crede că au fost plantaţi în secolul al V-lea de către locuitorii din Cartagina (oraş

din vechime situat în Nordul Africii), care au venit în Elche pentru a găsi un loc unde să cultive palmieri.

• Romanii care au venit au ştiut să îi protejeze şi apoi arabii au continuat să mai planteze, iar mai târziu s-a dat dat o serie de legi pentru a îi proteja şi de atunci nu a încetat protecţia şi îngrijirea lor.

• Grupările cele mai cunoscute sunt Parque Municipal, el Huerto de Abajo, el Huerto del Cura şi el Huerto del Chocolatero.

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Palmierul imperial în Grădina Cura (Huerto del Cura)

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010

Universitatea din Bucureşti Facultatea de Geografie

Copyright © DEPARTAMENT ID 2010