RAZELdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/59714/1/BCUCLUJ_FP... · 2016. 4. 8. · si văzduhul se...

N r . 10. « • • « • • « • • • • • • • • • • • « • • « • • • • • • • • • « • » • • • • • • • • • • m i

RAZELE Ano I as as mmm mn • « | [mm* şa i • a a p a

^ ^ ^ ISUS; „EU SUNT LUMINA LUMII.' ^ ^ ^

Lumi ele. m a c a r a n i m Fur tuna ur la pr in câmpii . Picături

mari de ploaie cădeau ca nişte ace pe feţele trecători lor . Vântu l îndoia copacii şi aeru l e ra plin de g e a m ă t u l lui melancol ic şi din când în când se auziau t rosni tur i de crăci rup te . De oda tă porţi le unei biserică să desch i seră şi o marc mul ţ ime de oameni se revărsă din interiorul plin de lum i n ă si că ldură în noaptea vi jeloasă şi se împrăş t ie in diferite direcţ iuni .

Drumul cel nou, la care se lucra de m u l t ă v reme n u era g a t a şi g ră mezile de năs ip şi pietriş de pe dânsul îl făceau periculos pen t ru orice om care mergea pe acolo fără v re -un felinar.

P r in t r e credincioşii cari ieşeau din biserică era şi o t â n ă r ă domnişoa ră care venise nu de mul t în acel o ră şel cu părinţi i ei. Casa lor era l a o depăr ta re de vre-o 2 k m . de biserică, î n seara aceas ta venise să s lăvească pe Acela , pe care in ima ei îl iubea. E a se ames tecase pr int re mu l ţ imea , care ieşia din biserică şi când r ămase s ingură înceăreă sâ-şi u rmeze d r u mul s lab lumina t de felinare. Greu ta tea cea mare începu când d i spă ru şi aceas tă lumină . E a îna in ta încet ţ i -n â n d u - s e de un gard de pe m a r g i n e a străzei , ca să n u cadă. î n tune r i cu l se făcea din ce în ce ma i a d â n c şi ea se opri nema i p u t â n d merge .

î n acel m o m e n t a p ă r u o lumină , care se mişcă d u p ă paşi i nes igur i ai

pur tă torului ei. E r a o servi toare , care cunoscând d rumul se p revăzuse cu un felinar şi condusă de lumina lui se ducea grăb i tă spre casă.

F u r t u n a începu din n o u cu ma i mare pu te re şi ploaie c u r g e a în t o rente a şa de repezi de nu putea i ţine ochii deschişi . Ce era de f ăcu t ? Domnişoara căută să a jungă pe fata cu fel inarul şi o în t rebă dacă n 'ar v rea să m e a r g ă cu dânsa; şi astfel se î n cepu o conversa ţ ie între dânse le .

..Ce fur tună îngroz i toare" . „Da, Domnişoa ră" , zise fata, ploaia

ca p loaia da r de tune t şi fulger t a re mi-e frică. D a r nu sfârşi bine vorba si v ă z d u h u l se c u t r e m u r ă de o bubu i tu ră de tune t şi după câ teva clipe fulgerul trecu pe d ina in t ea ochilor lor şi dispăru în în tuner ic .

„ A h , uite a s t a nu o po t zise fata. E p r ea îngrozi tor mai fulgera".

Insoţ i toarea ei zâmbi . Frică? o întrebă ea. •

„Nici nu- ţ i pot spune c u m mă 'îng rozeş te" r ă spunse fata.

D e o d a t ă s t r ă ina a l u n e c ă : O g a u r ă m a r e era îna in tea lor şi ea n'o obse rvase . F a t a o apucă de bra ţ şi îi z i s e : „Spri j ineşte-te pe mine , d o m nişoară , i ea -mâ de bra ţ şi atunci vei m e r g e mai s igur" .

„ D a r nici d - ta nu eşt i s igură, că-ci ţi-e frică", fu r ă spunsu l .

„O, eu a m fel inarul" , zise r epede fata şi pă rând su rp r insă că cineva s ă îndoieş te de dânsa .

supor ta" , 1 De n ' a r

„Ţi-e a ş a

„Atunc i fel inarul e acela care ne fereşte de c ă d e r e ! "

„Da" , r ă s p u n s e f a t a ; şi apoi d-ta n u cunoş t i d r u m u l , pe când eu îl cunosc b ine şi aş i v rea din toa tă i n ima să-ţ i fiu de ajutor.

„Ştii d-ta, o în t rebă s t ră ina , că s i gu ran ţ a cea m a r e t rebuie să-o avem în I s u s C h r i s t o s ? E l este r e fugiul acelui suflet care se încrede în t r ' însu l , şi încă unicul refugiu". Şi fiindcă n u pr imi nici u n r ă s p u n s u r m ă : „E îngrozi tor să fii e x p u s ă furtunilor şi să n ' a i nici u n p r i e ten" .

. ,Dar cum vre i să-1 g ă s e ş t i ? " r e plică fata. Ce să faci dacă n u ştii d rumul spre d â n s u l ? "

„Cum îl g ă s e ş t i ? Isus Chr is tos este refugiu], spr i j inul şi p r ie tenul nos t ru . Eu sun t la b r a ţ u l d-tale, s u n t foarte aproape de d-ta, nu aşa ? Ei b ine , E l e în aceas tă clipă mai aproape de d-ta şi te c h i a m ă ' să vii la Dânsu l . "

„Ah, ch ia r a c u m a ? " „Da, E l e aci l â n g ă noi şi ar v rea

să teA încrezi L u i acuma, tocmai acuma, î nc rede - t e Lui din toa tă in ima . „El e sa lvatorul m e u " , zice Dav id şi cel mai n e î n s e m n a t dintre credincioşi poate să spue la fel. N 'a i voi să ştii dacă E l poate fi şi sa lva toru l d-tale ?

„ Ia r t ă -mă , domnişoară , da r nu în ţe leg b ine ce vre i să-mi spui . Totul mi se pa re aşa de încurcat , nedes luş i t . "

„Voiu cău ta să-ţ i exp l i c : vezi d-ta, pe când vân tu l u r lă şi îndoia la şi g reu tă ţ i de t o t felul ne f r ămân tă su fletul, noi t r ebu ie să ne a g ă ţ ă m de pe r soana lui I s u s : a s t a e tot ."

„Aş vrea să po t fi şi eu ca d-ta, dar n u văd calea pe care t rebue să apuc . "

„Fe l ina ru l ne a ra t ă a c u m a ^ u n u l şi cuvân tu l lui D-zeu este M m i ••>• I ceresc. E l ne conduce t o t d e a u n a pe calea cea d reap tă . "

„Pe m i n e Sf. Sc r ip tu ră m ă încurcă aşa de r ău" , r ă s p u n s e fata. „Mie m i se pâ re că fiecare cuvân t s p u n e a l t ceva. Şi cum să şt iu care este ade vărul ?"

„Nu exis tă decât o lumină , o cale, un Mân tu i to r , o călăuză, o voce, care ne ch i amă şi vorbeş te în in imile n o ast re . Dacă vei găs i această cale, t o tu l v a fi b ine ."

„Dar cum s'o g ă s e s c ? " „Fe l ina ru l d-tale îmi a r a t ă mie ca

lea şi I s u s z i ce : „ E u sun t l u m i n a ! " E l însuşi îţi v a a r ă t a calea spre fericire şi pace — cât eşti pe p ă m â n t —-şi apoi sp re locuinţele cereşt i ."

„Aş vrea să gândesc şi eu ca d-ta. Dar , vezi d-ta, mie îmi l ipseş te c re dinţa . E u n u pot c rede aces tea toate , n u mi se pa r adevărur i . Vorbe le me le sun t poa te îngrozi tor , da r t o t d e a u n a a m a v u t îndoeli de aces tea . Da , î n t impul din u r m ă d r u m u l m i - a fost foarte î n tuneca t şi se face din ce în ce ma i neg ru . "

„Nici o cl ipă nu ma i t r ebu ie să fie în tuneca t , exc lamă t â n ă r a d o a m n ă . „O v ino , încălzeş te- te la razele ca lde ale l u m i n e i ; ea a rde şi pen t ru t ine I"

D a c ă a ş m e r g e pe p a r t e a cea la l tă a d rumulu i , depar te de l u m i n a felinarului , a ş cădea cu s igu ran ţ ă . Ca şi l u m i n a d-tale, l u m i n a lui D-zeu şi a Spir i tu lui Său ne a ra t ă 3 l u c r u r i : pericolul , sa lvarea şi calea cea d r e ap tă . "

„ învă ţ ă to ru l nost ru ne s p u n e a c a m aşa ceva, când mă duceam la şcoală" , r ă s p u n s e fata.

„Şi D-zeu ţi-o repetă acuma , zise domnişoara . „Nu vrei să-i p r imeş t i so l i a? Poa te că nu ne vom ma i în tâlni n ic iodată în viaţă. N u vrei să -mi dai voie să- ţ i ajut, după cum mi-a i a ju ta t şi d-ta mie ? u

„ E aşa de curios şi m i n u n a t că t e a m în tâ ln i t a s tă - seară , căci de m u l t ă v reme ră tăcesc în în tuner ic şi mi se pă rea că n u e n i m e n i pe l u m e care a r p u t e a să -mi ajute . D a r a c u m a văd d rumul , cel pu ţ in câţ iva paşi . „Vino la I s u s — este începu tu l d r u m u l u i şi apoi —.

„Res tu l ţ i - l ' v a s p u n e E l " , fu r ă s punsu l . „Aici ni se despar te căile. V ă d l u m i n a din cur tea n o a s t r ă ; t r e buie să -mi ieau r ă m a s b u n de la d - ta

RAZELE AUROREI 3

şi m u l ţ u m e s c foarte m u l t p e n t r u se r viciul ce mi-ai făcut."

„D-zeu să te b inecuvân teze şi să- ţ i r ă sp lă tească de o mie de ori binele ce mi l-ai făcut cu vorbele d- ta le m â n -gâe toare . E u n u voiu s ta m u l t aici . S u n t în t r 'o familie şi în cu rând n e în toarcem eu toţi în capi ta lă ."

E le îşi s t r ânse ră mâin i le cu că ldură şi se despăr ţ i ră .

D u p ă mul ţ i an i se în t â ln i r ă iarăşi . î n t r ' u n orăşel era a d u n a t e vro 7 0

80 de femei, ca să ci tească Sf. Scr ipt u r ă şi să se roage . In t re al tele se redică şi o voce limpede, care la sfârşitul rugăc iuni i zise : „ D o a m n e , b i n e cuvântează pe domnişoa ra aceea care mi -a vorbi t odată despre felinar şi l u m i n a vecini.că".

Când l umea începu a pleca, o femeie cu ochii radioşi de bucur ie şi o faţă pe care se vedea pacea cerească se î nd rep tă spre aceea ce se r ugase astfel şi îi s t r ânse m â n a .

. ,N 'am înce ta t n ic iodată să mul ţă -mese lui D-zeu că n f a făcut să te în tă lnesc în noap tea aceea fur tunoasă . S u n t s igură a c u m a că E l te-a t r imes . Toată viaţa mi s'a sch imba t de când a m învă ţa t să mă înc red L u i I sus . "

Cine mă iubeşte mă va urma.

Se vede că bă ia tu lu i d- tale îi p lac mu l t mieii , zise boierul l a n c u , ciobanului său, când t recură pe l ângă u n b ă e ţ a ş care se juca cu un mie l .

„Da, boierule , r ă s p u n s e o m u l " , V a -sile al meu îi iubeş te şi m a i cu seam ă pe aces ta cu care se joacă acuma . Şi nici nu m ă mir , căci a avu t m u l t ă t rudă cu dânsu l şi mie lu l pr icepe căci t o t d e a u n a m e r g e d u p ă băiat .

„El s îngur l 'a c r e s c u t ? " în t rebă boierul — e m u l t mai a lb şi mai frumos decât ceilalţ i . „Da, boierule ." î n t r ' o scară când vroia să-1 b a g e în s taul eu i-am spus văzând cât e d e . p răpăd i t bietul m i e l u ş e l : P ă c a t de

dânsu l , nu cred să mai v a d ă ziua de mâine . L a auzul vorbelor mele , el m ă rugă să- i dau voie să-1 iea în casă. Toată noaptea a veghia t l â n g ă dânsu l şi 1-a îngriji t . Câ teva zile dea rându l nici n u se ma i g â n d i la a l tceva decât n u m a i ca ce ar face să scape via ţa an ima lu lu i , şi iată-l a c u m ce voinic şi d r ă g u ţ s'a făcut.

„Bravo" , zise boierul . „Spune- i l u i Vasi le că i-1 dă ruesc bucu ros . "

C â n d auzi bă ia tu l că „bă lanul" , «um îl n u m i a el pe miel, îi apar ţ ine lui de a c u m îna in te , sări î n sus de bucur ie şi s t r i g ă :

„O, t a t ă , cât îmi pa re de b i n e ! N'aş i fi pu tu t supor ta ca a l tc ineva să-i fie s t ăpân , căci p rea îl iubesc mul t . A i d rep ta te când îmi spui că m ' a m t rudi t m u l t cu d â n s u l , dar eu sun t răsp lă t i t în dea juns p r in iubirea ce mi -o ara tă , u r m â n d u - m ă în to t locul."

î ţ i aduc i amin te de vorba, p e care I sus a spus-o lui F i l ip ? ( loan 1, 43.) S u n t s igur că aceeaş vorbă ne-o spune Mântu i to ru l as tăz i mie şi ţie : „ U r m e -a z ă - m ă ! " De s 'ar pu tea spune şi despre n o i : „Ei îl auzi ră vorbind şi se d u s e r ă după d â n s u l " ( l oan 1, 37) .

Un b ă t r â n n e g r u zise îna in te d e moar te :

. .Domnul I sus a învă ţa t pe S a m b o să-] iubească şi pe u rmă l 'a făcut aşa de fericit când i-a s p u s : ..Tu poţi s ă m ă urmezi to tdeauna , în orice loc ! "

A c e s t bătrân pr icepuse serviciul plin d e încredere , pe care D o m n u l îl (•ere de la noi când ne s p u n e : „Ur-m e a z ă - m ă ! "

Vasi le , băia tul c iobanului , zicea că e răsplă t i t în dea juns p e n t r u că mie lul , pe care-1 iub ia îi a r ă t a şi el iubire şi îl u r m a în tot locul.

Să n e î n t r ebăm în faţa lui D u m nezeu, d a c ă păs torul nos t ru I s u s po ate s p u n e despre mine şi t ine că e răsplă t i t pen t ru sacrificiul n e m ă s u r a t cu care n e - a răscumpăra t , căci ştie că i-am d a t in ima şi iubirea cea ma i curată a in imei noas t re şi vo im să-1 u r m ă m la fiecare pas .

4 RAZELE AUROREI

Lectura cea mai bună. Mult ar v rea loan al nos t ru să în

veţe a ceti, domnu le învă ţă tor , dar d rumul pes te mun ţ i p â n ă la şcoală o l u n g şi g reu pen t ru bietul băiat .

F e m e i a scoase un oftat a d â n c zicând aceste v o r b e : Şi î n t r ' adevă r băiatul era cam slab şi d r u m u l p â n ă la şcoală anevoios . Şi afară de a s t a loan era c a m m a r e pen t ru un începă tor şi învă ţă to ru l ştia b ine aces t lucru. Deşi îi venea g reu să jer t fească u n ceas din t impu l lui preţ ios , totuşi făgădui să vie odată pe s ă p t ă m â n ă la dânşi i pen t ru a î n v ă ţ a pe l oan să cetească.

Şi când D o m n u l Pe t rescu p romi tea ceva, apoi a tunc i se ţ i nea cu sfinţenie de cuvânt . Pu tea să ploaie sau să n i n g ă să fulgere şi să tune , el venea regulat , în fiecare Mar ţ i seara la loan. Aces t a fiind un băiat silitor î n v ă ţ ă în cu rând să cetească destul de bine. î n t r ' o zi învăţă torul se înbolnăvi şi nu pu tu veni vr'o câ teva săp tămân i la lecţie. Dar imedia t ce se făcu bine cel d ' intâiu d r u m al lui fu la loan . M a m a lui loan se bucură v ă z â n d pe învă ţă to r şi-l î n t âmp ină cu un potop de vorbe.

Aces t a în t r ebă de băiat , .,0, el e foarte deş tep t" , r ă spunse

m a m ă - s a . îm i pare r ău că tocmai a c u m a nu e acasă .

. .Cum mai merge cu c a r t e a ? Poate ceti b ine din B i b l i e ? "

. .Bibl ie? O, de când n u m a i ceteşte din Biblie. A c u m a a t recu t la ju rna le ! ' '

D in nenorocire s u n t mulţ i oameni , cari ca şi l oan au lăsa t de m u l t Biblia şi cetesc j u r n a l e sau romane . Ei au pă răs i t isvorul cu apă l impede şi beau din ape s tă tă toare şi m u r d a r e crezând că aces tea le vor potol i mai iute se tea şi lucru c u r i o s : ei se

fălesc cu astfel de g e s t ! Ei a r u n c ă lec tura cea m a i b u n ă , care s'a scris vre-odată , nu mai v reau să se ui te la poeziile cele mai m ă r e ţ e din toa te câ te s'au scris , ei l a să p e Moise, Isaia şi IoVj P a u l şi regele David p e n t r u vre-o carte m o d e r n ă care nici nu se poa te c o m p a r a cu cele d' intâiu. Dela Cuvântu l lui D-zeu la roman şi j u r na le : ce c ă d e r e !

Dacă eşti ta re în credinţă şi vrei să onorezi pe D-zeu, a tunc i nu t re ş t e - ţ i sufletul cu în ţe lepc iunea din Cuvân tu l D o m n u l u i !

Despre mulţâmire. Un copi laş mic i n g e n u n c h i e eu

m a m a lui îna in tea pa tu lu i său, ca să s p u n ă rugăc iunea sa de noapte .

„ M a m ă " , zise el, „eu am de toate , c e rn i t rebuiesc , eu n u ştiu p e n t r u ce să mă rog ."

„Bine" , zise mama , atunci fă probă a mul ţămi Mântu i to ru lu i tău pen t ru toate, câte ' ţ i -a dat ."

Copilaşul să învoi la aceasta şi începu : Iubi te Mântu i to ru le , eu îţi mui-ţ ămesc p e n t r u calul cel nou de u i ta t , pen t ru vâr te ln i ţa cea frumoasă, p e n t r u picioarele mele cele sănă toase , c ă pot fugi şi n u a m lipsă de cârje ca Carol a l vecinului , pen t ru ochii mei cei b u n i . cu cari pot toate vedea şi nu s u n t "orb ca s e r m a n u l Fr ider ic , pen t ru f rumosul şi că lduţul m e u pat, iub i ta mea m a m ă , bunu l m e u ta tă — „ d a r ă m a m ă " , s t r igă el acuma, „aici n u mai este c a p ă t ! "

„Vezi fiul meu" , zise m a m a cu lacrimi în ochi , „şi la aceasta nici nu ai gândi t t u încă n ic i odată."

Care d in t ră voi, iubi ţ i lor copii , şi a a d u s amin t e vr 'o d a t ă de a c e a s t a ?

ABONAMENTUL SÄ SE TRIMITĂ LA WELKER JÓZSEF, BUDAPESTA, VII., HÁRSFA-UTCA 33. SZ. Preţul abonament m Trimis pe postă m Pentru străinătate Pe un an 52 fii. || Pe un an 1 cor. |l Pe un an 2-—c. Pe i/e an 28 . Ill Pe fa an 56 fii. (U Pe fa an 1.20 f.

I A R P E N T R U D E Î M P Ă R Ţ I T Î N L E S N I R E M A R E .