View
0
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
1
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
CUPRINS
1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate
ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului - Codru Moma ........................................................ 2
1.1. Contextul socio-economic ................................................................................. 2
1.2. Contextul administrativ .................................................................................. 45
1.3. Contextul cultural .......................................................................................... 48
1.4. Planurile și programele viitoare de dezvoltare a zonei ........................................ 51
2. Modul de utilizarea a terenurilor ............................................................................. 52
3. Analiza și evaluare modului de utilizare a terenului ................................................... 54
3.1. Statutul activităților – Importanța economică .................................................... 54
3.1.1. .......................................................................................................... Activitati antropice surprinse
........................................................................................................................................................................ 54
3.1.2. .................................................... Activități cu impact asupra biodiversității și ecosistemelor
........................................................................................................................................................................ 55
3.2. Tendințe ale activităților (dezvoltare, descreștere) ............................................ 59
3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciilor de
carnivore mari ............................................................................................................................................. 59
3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de mamifer
acvatic ........................................................................................................................................................... 61
3.2.3. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de amfibian
........................................................................................................................................................................ 62
3.3. Durata activităților (sezoniere sau permanente) ................................................ 63
3.4. Impactul asupra mediului/ stării de conservare favorabilă ................................... 63
3.5. Clasificare a impacturilor (durata de manifestare, suprafața afectată, natura efectelor)
63
4. Analiza stării de conservare a speciilor și habitatelor ................................................. 63
4.1. Evaluarea stării de conservare a elementelor de biodiversitate în baza cărora a fost
declarată aria naturală protejată ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului – Codru Moma .... 63
4.1.1. .............................................................. Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus
........................................................................................................................................................................ 64
4.1.2. ................................................................ Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra
........................................................................................................................................................................ 70
4.1.3. .................................................................. Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx
........................................................................................................................................................................ 75
4.1.4. ............................................................ Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos
........................................................................................................................................................................ 82
4.1.5. ................................................ Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata
........................................................................................................................................................................ 88
2
1. Situația socio-economică sumară a localitățiilor aflate pe teritoriul ariei naturale protejate ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului - Codru Moma
Unități administrativ teritoriale analizate:
comuna Vârfurile - județul Arad - (23%),
comuna Gurahonţ - județul Arad - (6%),
comuna Dieci - județul Arad - (<1%),
comuna Dezna - județul Arad - (5%),
comuna Moneasa - județul Arad - (5%),
comuna Cristioru de jos - județul Bihor -
(7%), comuna Cărpinet - județul Bihor -
(16%), oraş Vaşcău - județul Bihor - (8%),
comuna Lunca - județul Bihor - (4%).
1.1. Contextul socio-economic Orasul Vascau este aşezat în partea de
sud-est a judeţului Bihor, pe DN 79, pe
cursul superior al văii Crişului Negru,
străjuit de Munţii Bihorului la răsărit şi
Munţii Codru – Moma spre apus. Ooraşul
Vaşcău şi localităţile din jurul său formează
una dintre cele mai pitoreşti zone ale
judeţului, fiind în acelaşi timp parte
componentă a „Ţării Beiuşului”; situat în
culoarul depresionar deluros, la nivelul
căruia se realizează întrepătrunderea dintre
Munţii Apuseni şi Câmpia de Vest.
În componenţa oraşului Vaşcău intră satele:
Vărzari de Sus şi Vărzari de Jos, Câmp,
Coleşti şi Câmp – Moţi. Se învecinează cu
comuna Cărpinet, la sud, cu localitatea
Şuştiu, la nord (localitate componentă a
comunei Lunca) iar în imediata vecinătatea
se găsesc alte două oraşe ale judeţului:
oraşul Nucet – în est, iar la 7 kilometri spre
nord, se află oraşul Ştei.
Comuna Cristioru de Jos, este situata in
sudul judetului Bihor, fiind invecinata la N si
N-V cu comuna Carpinet judetul Bihor, la E
cu orasul Nucet, judet Bihor, la S-E cu
comuna Avram - Iancu, judet Alba, la S cu
comuna Varfurile, judet Arad.
Are in componenta un numar de cinci (5)
sate: Cristioru de Jos - centru de comuna,
Cristioru de Sus - sat format din mai multe
catune dispersate pe dealuri, Saliste de
Vascau si Poiana - care sunt sate compacte
asezate de o parte si alta a Crisului Negru.
Localitatea - centrul de comuna, Cristioru
de Jos este situata in proximitatea soselei
DN 76, respectiv E 79. Celelalte sate sunt
asezate, astfel:
Poiana si Saliste de Vascau, de o parte si
alta a Crisului Negru (care dealtfel izvoraste
de la Poiana). Legatura intre sate si centrul
comunei se realizeaza prin mijloace de
transport in comun, sau proprietate
personala pe DC 261, drum pietruit si
partial asfaltat, si DC 144 - DN 76. Cristioru
de Sus, format din 11 catune dispersate pe
dealuri, cu o continua si accerba
depopulare, fiind locuite aproape in
totalitate de persoane varstnice. Legatura
cu centrul comunei - DC 263, drum pietruit,
sau pe diverse poteci.
Comuna Cărpinet este situata în sudul
judeţului Bihor, în extremitatea de sud-est
a Depresiunii Beius, la poalele Munţilor
Bihor şi Codru-Moma, pe cursul superior al
raului Crişul Negru. Comuna este alcatuită
din patru sate: Cărpinet, satul de resedinţă,
Călugări, Izbuc şi Leheceni. Se învecinează
la nord cu orasul Vascău, la est cu judeţul
Alba, la sud cu comuna Cristioru de Jos şi
vest cu judeţul Arad. Comuna Cărpinet se
află la o distanţa de 10km de orasul Stei,
28 km de municipiul Beius si 93km de
municipiul Oradea. Se ajunge la Cărpinet pe
drumul naţional DN 76, Oradea-Deva.
Comuna Lunca este situată în sud-estul
Depresiunii Beiuş, la poalele de est-nord-
est ale Munţilor Codru Moma, pe cursul
superior al râului Crişul Negru. Localitatea
Lunca (1588 Lonka) se află în sud-vestul
județului Bihor, la 84 km de Oradea,
încadrându-se în ținutul Munților Codru–
Moma, situată pe limita dintre cele două
unități de relief (Munții Codru–Moma și
Munții Bihorului) ca o punte formată dintr-o
zonă de dealuri la cumpăna dintre Crișul Alb
și Crișul Negru. Comuna Lunca are în
componenţă şase sate: Lunca, satul de
reşedinţă, Briheni, Hotărel, Sârbeşti,
Seghişte şi Şuştiu. Se învecinează la nord
cu oraşul Ştei şi comuna Rieni, la est cu
comuna Câmpani, la sud cu oraşul Vaşcău,
iar la vest cu comuna Moneasa, judeţul
Arad.
Comuna Virfurile, judetul Arad este
situată la poalele Munților Bihor și Codru-
Moma, în partea de nord-vest a Depresiunii
3
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Hălmagiu, pe Râul Crișul Alb, la 128 km.
Comuna Virfurile se afla situata in judetul
Arad, in partea estica a acestuia, pe cursul
superior al Crisului Alb, la 130 km de orasul
Arad, spre Brad, pe linia ferata dintre
acestea si pe drumul ce leaga Aradul prin
Virfurile cu Bradul si Oradea. La est se
invecineaza cu comuna Halmagiu, la vest cu
comuna Plescuța, ambele din județul Arad,
la sud cu masivul Gorgana din Munții
Zarandului, care o despart de Valea
Muresului si de comuna Savarsin. La nord
se invecineaza cu comuna Cristior din
judetul Bihor. Comuna Virfurile are in
componenta sa un numar de 8 sate, dupa
cum urmeaza: Virfurile - care este si
resedinta de comuna, Avram Iancu - al
doilea sat ca si marime dupa centrul de
comuna si care se afla la o distanta de 5 km
de centrul de comuna, Grosi - la o distanta
de 15 km de centrul de comuna, Lazuri - la
o distanta de 6 km de centrul comunei,
Magulicea - la o distanta de 3 km de centrul
comunei, Mermesti - la 5 km, Poiana - la 15
km, Vidra - la 3 km de centrul comunei.
Comuna Gurahonț este situată în parea
de est a județului Arad, de o parte și de alta
a Crișului Alb, la 106 km de Municipiul
reședință Arad. Comuna are in componență
satele: Bonțești, Honțișor, Pescari, Feniș,
Zimbru, Valea Mare, Dulcele, Mustești,
Iosaș. Localitate este așezată pe traseul
șoselei Arad-Brad prin localitatea Ineu. Se
învecinează cu teritoriile comunelor:
Brazii, Pleşcuţa, Almaş şi Dieci. Distanţa
până la municipiul judeţului, Arad, este de
100 km. Atestarea documentară a localitaţii
Gurahonţ datează din 1386. Cursurile de
apă care străbat comuna sunt: râul Crişul
Alb, care parcurge teritoriul comunei pe o
distanţă de aproximativ de 7 km., Valea
Zimbrului, afluent al Crişului Alb, care
străbate comuna pe o distanţă de 12 km,
cu afluenţii: Valea Raiului, Valea Mare,
Valea Răului, Valea Zimbruţ şi Valea Luşti.
Alte văi care se varsă în Criş sunt: Valea
Honţişorului, Valea Pescariului, Valea
Musteştiului şi Valea Cremenoasei.
Comuna Dieci este situată în partea
central-vestică a judeţului Arad, pe malul
drept al Crișului Alb, în Depresiunea
Gurahonț, la o distanță de 100 km față de
municipiul Arad. Comuna este formată din
satele Cociuba, Crocna, Dieci (reședința),
Revetiș și Roșia. Prima atestare
documentară a localităţii Dieci datează din
anul 1613. Satele Cociuba şi Roşia sunt
atestate documentar în anul 1553, satul
Crocna în anul 1448 şi satul Revetiş între
anii 1553-1561. Comuna Dieci se
delimitează teritorial în partea de E cu
comuna Gurahonţ, în V cu comuna Buteni,
în S cu comuna Almaş şi în N cu comuna
Dezna, fiind aşezată într-o zonă
depresionară, pe valea Crişului Alb între
Munţii Zarandului şi Munţii Codru Moma.
Comuna Dezna este situata in în judetul
Arad, in depresiunea Ineu-Gurahonţ, la
poalele Munţilor Codru-Moma, la confluenţa
râului Moneasa cu râul Sebiş. Comuna este
formată din cinci sate: Dezna – sat
reşedinţă de comună situat la o distanţă de
92 km faţă de municipiul Arad, Buhani, Laz,
Neagra şi Slatina de Criş. Prima atestare
documentar a localitatii dateaza din anul
1318. Satul Buhani este atestat documentar
in anul 1441 si satul Laz intre 1553 si 1561
si satele Neagra si Slatina de Cris in anul
1553.
Comuna Moneasa, aflată la poalele
Munţilor Codru-Moma din Apuseni la
aproximativ o sută de kilometri de Arad,
într-o vale înconjurată de dealuri
împădurite, funcționeaza ca staţiunea
turistică fiind supranumită „Perla Munţilor
Apuseni”. Apele minerale cu efecte
terapeutice, izvoarele minerale bicarbonate,
calcice, sodice, oligominerale şi
mezotermale au fost valorificate încă din
anul 1866. Este situate în partea de est a
judeţului Arad, la o altitudine de 290-300
m. Are in componență doua localitați:
Moneasa (localitate de resedinta) si
Rănuşa. Prin poziţia sa geografică, limita de
nord şi est a comunei Moneasa corespunde
cu limita administrativă a judeţului Arad
faţă de judeţul Bihor, pentru ca faţă de
comunele arădene limitrofe Moneasa să
aibă limită comună cu Dezna (în cea mai
mare parte) şi Igneşti (în partea de
nordvest). Vatra localităţii se întinde pe
circa 4,5 km, în lungul văii Moneasa, care
se continuă spre sud, până la Dezna, prin
depresiunea cu character intramontan, în
care se găseşte şi localitatea Rănuşa,
singura localitate ce aparţine de comuna
Moneasa. Principalul punct de intrare spre
Moneasa este oraşul Sebiş, situat la circa
20 km în aval de staţiune. Accesul dinspre
nord şi nord-vest este facilitat de şoseaua
ce traversează localităţile Oradea – Leş –
Tinca – Beliu – Sebiş, iar dinspre sud-vest,
cu pornire din Deva, drumul străbate
4
jumătate din Ţara Zarandului (traversând
localităţile Brad –
Hălmagiu – Vârfurile – Gurahonţ). Din
oraşele bihorene Beiuş şi Ştei, adăpostite în
baziul hidrografic al Crişului Negru, se
poate ajunge la Moneasa pe şoseaua
naţională ce leagă Oradea de Brad, dar care
este „părăsită” spre dreapta în localitatea
Vârfurile. De asemenea, există două
drumuri forestiere, care traversează Munţii
Codru-Moma. Primul dintre acestea pleacă
de la Beiuş spre Moneasa urmărind Valea
Tărcăiţei – Culmea Dealul Mare – Tinoasa –
Valea Megheşului, iar al doilea se desprinde
din drumul naţional 76, la sud de localitatea
Ştei, traversând satele Şuştiu şi Urseşti.
Acesta din urmă urmează firul văilor Crişul
Văratecului şi Boroaia. Lipsa modernizărilor,
face ca ultimele două trasee să fie mai greu
accesibile anumitor tipuri de autoturisme.
Modenizarea lor ar contribui „sine qua non”
la integrarea staţiunii Monesa în circuitul
turistic al Munţilor Apuseni. Pe calea ferată
călătorul urmează traseul Arad – Brad cu
oprire în staţia Sebiş, de unde continuă
spre Moneasa cu autobuz local, iar de la
Oradea cu trenul Oradea – Arad cu
schimbare în localitatea Sântana, de unde
se ia trenul Arad – Brad cu oprire în staţia
Sebiş.
In vederea stabilirii tendintelor
demografice, în strânsă legatură cu
impactul antropic asupra sitului ROSCI
0084 Ferice – Plai, s-a sintetitzat evolutia
socio-demografica a localitatilor. Pentru
determinarea evolutiei, s-au considerat
relevanti ultimii cinci ani, omogeni din
punct de vedere al tendintelor.
In baza documentelor oficiale consultate si
a datelor furnizate de Institutul national de
Statistica, s-a constatat tendinta in ce
priveste evolutia numerica a populatiei
comunelor dupa cum urmeaza:
Cărpinet
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Cărpineț avea un număr de 1932 persoane,
la nivelul anului 2013 avea un număr de
1918 persoane, la nivelul anului 2014 avea
un număr de 1880 persoane, la nivelul
anului 2015 avea un număr de 1861
persoane, la nivelul anului 2016 avea un
număr de 1834 persoane.
19321918
1880
1861
1834
1780
1800
1820
1840
1860
1880
1900
1920
1940
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
Ani
CĂRPINEȚ - populatia după domiciliu la 01 ianuarie
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 50,26% persoane de sex
feminin și într-un procent de 49,74%
persoane de sex masculin.
5
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Densitatea populației
Tabel nr. 1-1 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Bihor CĂRPINET 1932 1918 1880 1861 1834
- Masculin Bihor CĂRPINET 938 922 904 893 886
- Feminin Bihor CĂRPINET 994 996 976 968 948
0- 4 ani Total Bihor CĂRPINET 53 51 41 48 44
- Masculin Bihor CĂRPINET 25 22 23 24 25
- Feminin Bihor CĂRPINET 28 29 18 24 19
5- 9 ani Total Bihor CĂRPINET 66 59 66 60 55
- Masculin Bihor CĂRPINET 39 34 33 30 24
- Feminin Bihor CĂRPINET 27 25 33 30 31
10-14 ani Total Bihor CĂRPINET 77 73 69 68 65
- Masculin Bihor CĂRPINET 44 48 47 43 41
- Feminin Bihor CĂRPINET 33 25 22 25 24
15-19 ani Total Bihor CĂRPINET 97 97 95 90 83
- Masculin Bihor CĂRPINET 49 46 50 51 46
- Feminin Bihor CĂRPINET 48 51 45 39 37
20-24 ani Total Bihor CĂRPINET 98 99 98 96 98
- Masculin Bihor CĂRPINET 55 48 46 47 49
- Feminin Bihor CĂRPINET 43 51 52 49 49
25-29 ani Total Bihor CĂRPINET 122 115 109 106 98
- Masculin Bihor CĂRPINET 67 67 61 63 58
- Feminin Bihor CĂRPINET 55 48 48 43 40
30-34 ani Total Bihor CĂRPINET 100 116 113 112 121
- Masculin Bihor CĂRPINET 52 65 68 65 68
- Feminin Bihor CĂRPINET 48 51 45 47 53
35-39 ani Total Bihor CĂRPINET 124 117 118 117 108
- Masculin Bihor CĂRPINET 70 62 61 57 53
- Feminin Bihor CĂRPINET 54 55 57 60 55
40-44 ani Total Bihor CĂRPINET 163 154 142 140 129
- Masculin Bihor CĂRPINET 84 81 66 72 75
- Feminin Bihor CĂRPINET 79 73 76 68 54
45-49 ani Total Bihor CĂRPINET 129 134 140 146 158
- Masculin Bihor CĂRPINET 68 69 82 78 82
- Feminin Bihor CĂRPINET 61 65 58 68 76
50-54 ani Total Bihor CĂRPINET 105 105 110 108 117
- Masculin Bihor CĂRPINET 49 45 48 49 55
- Feminin Bihor CĂRPINET 56 60 62 59 62
6
55-59 ani Total Bihor CĂRPINET 165 156 143 132 112
- Masculin Bihor CĂRPINET 67 65 62 63 53
- Feminin Bihor CĂRPINET 98 91 81 69 59
60-64 ani Total Bihor CĂRPINET 157 146 138 147 146
- Masculin Bihor CĂRPINET 75 73 67 67 60
- Feminin Bihor CĂRPINET 82 73 71 80 86
65-69 ani Total Bihor CĂRPINET 144 156 159 154 158
- Masculin Bihor CĂRPINET 62 62 57 53 62
- Feminin Bihor CĂRPINET 82 94 102 101 96
70-74 ani Total Bihor CĂRPINET 127 133 119 111 116
- Masculin Bihor CĂRPINET 53 56 50 45 48
- Feminin Bihor CĂRPINET 74 77 69 66 68
75-79 ani Total Bihor CĂRPINET 99 99 110 114 108
- Masculin Bihor CĂRPINET 42 40 51 52 48
- Feminin Bihor CĂRPINET 57 59 59 62 60
80-84 ani Total Bihor CĂRPINET 68 68 75 69 74
- Masculin Bihor CĂRPINET 25 25 23 20 27
- Feminin Bihor CĂRPINET 43 43 52 49 47
85 ani si
peste Total Bihor
CĂRPINET 38 40 35 43 44
- Masculin Bihor CĂRPINET 12 14 9 14 12
- Feminin Bihor CĂRPINET 26 26 26 29 32
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Numarul nsacuților vii la nivelul localitații
Carpinet este in scadere la nivelul anului
2015 fața de anul 2013 si 2014, urmarind
trendul descresterii populatiei in anul 2015
fata de anul 2012.
Tabel 1-2
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane Numar persoane
Bihor 28193
CARPINET 6 10 16 7
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Cărpineț există Școala Gimnazială Nr. 1, cu
personalitate juridică, având ca mod de
funcționare un schimb/zi, fiind publică de
interes naţional şi local.
De asemenea, în cadrul localității există și
Grădinița cu Program Normal Nr. 1.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Cărpineț, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de 122 persoane salariate, în
scădere cu 28 de persoane față de anul
2012, adică a avut loc o scădere
procentuală de 18,67%. În ceea ce privește
numărul mediu de salariați, având în vedere
datele statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend descrescător.
7
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Tabel nr. 1-3 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Bihor CĂRPINEȚ 150 136 122
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Cărpineț, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 34 persoane salariate, în creștere
cu 3 persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 34 persoane, 21
persoane de sunt de sex masculin, iar 13
persoane sunt de sex feminin.
8
În ceea ce privește anul 2016, la nivelul
lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a
Forței de Muncă Bihor a raportat un număr
de 18 șomeri, din care 12 persoane de sex
masculin și 6 persoane de sex feminine, in
scadere fata de sfirsitul anului 2015 cu un
număr de 16 persoane.
Tabel nr. 1-4 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
An 2016
–mai
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Bihor CĂRPINEȚ 31 25 28 34 18
Masculin Bihor CĂRPINEȚ 17 16 17 21 12
Feminin Bihor CĂRPINEȚ 14 9 11 13 6
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM
Criștioru de Jos
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Criștioru de Jos avea un număr de 1440
persoane, la nivelul anului 2013 avea un
număr de 1342 persoane, la nivelul anului
2014 avea un număr de 1338 persoane, la
nivelul anului 2015 avea un număr de 1342
persoane, la nivelul anului 2016 avea un
număr de 1338 persoane.
9
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 50,98% persoane de sex
feminin și într-un procent de 49,02%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-5 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 1440 1397 1361 1342 1338
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 701 682 661 653 656
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 739 715 700 689 682
0- 4 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 53 44 44 45 40
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 27 23 23 24 21
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 26 21 21 21 19
5- 9 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 58 57 57 55 62
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 30 29 30 26 32
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 28 28 27 29 30
10-14 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 65 62 59 52 50
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 36 34 31 27 25
10
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 29 28 28 25 25
15-19 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 69 67 72 68 63
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 31 32 34 36 32
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 38 35 38 32 31
20-24 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 81 75 64 59 69
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 40 34 30 25 32
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 41 41 34 34 37
25-29 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 85 76 68 82 77
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 38 35 31 43 40
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 47 41 37 39 37
30-34 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 118 121 115 98 81
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 66 65 61 45 37
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 52 56 54 53 44
35-39 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 95 96 106 106 117
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 55 56 58 58 66
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 40 40 48 48 51
40-44 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 101 91 83 90 89
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 57 57 49 54 52
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 44 34 34 36 37
45-49 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 69 80 89 92 99
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 35 39 49 52 56
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 34 41 40 40 43
50-54 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 89 80 73 68 66
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 36 33 32 30 33
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 53 47 41 38 33
55-59 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 132 134 121 111 95
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 75 73 60 50 34
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 57 61 61 61 61
60-64 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 123 105 111 119 117
11
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 70 59 62 67 69
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 53 46 49 52 48
65-69 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 86 97 99 103 114
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 33 45 45 50 61
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 53 52 54 53 53
70-74 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 72 67 64 63 64
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 29 25 26 23 21
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 43 42 38 40 43
75-79 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 69 78 75 72 66
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 22 26 23 24 26
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 47 52 52 48 40
80-84 ani Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 48 41 34 35 45
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 15 13 15 13 15
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 33 28 19 22 30
85 ani si
peste Total Bihor
CRIȘTIORU
DE JOS 27 26 27 24 24
- Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 6 4 2 6 4
- Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS 21 22 25 18 20
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
La nivelul anului 2015 numarul nascutilor
vii este in crestere fata de anul 2012,
descresterea de populație fiind explicata pe
baza migratiilor catre alte comunitați.
Tabel 1-6
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Bihor
28889
CRISTIORU
DE JOS
6 9 7 12
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Criștioru de Jos există 2 Școli Gimnaziale,
cu aceasi personalitate juridică, având ca
12
mod de funcționare un schimb/zi, fiind
publică de interes naţional şi local.
De asemenea, în cadrul localității există și o
Grădinița cu Program Normal.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Criștioru de
Jos, se poate observa că în anul 2014,
exista un număr de 69 persoane salariate,
în creștere cu 16 de persoane față de anul
2012, adică a avut loc o creștere
procentuală de 30,19%. În ceea ce privește
numărul mediu de salariați, având în vedere
datele statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend crescător.
Tabel nr. 1-7 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Bihor CRIȘTIORU DE
JOS 53 78 69
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Criștioru de
Jos, se poate menționa că în anul 2015
exista un număr de 19 someri, în scadere
cu 61 persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 19 persoane, 12
persoane de sunt de sex masculin, iar 7
persoane sunt de sex feminin.
13
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
În ceea ce privește anul 2016, la nivelul
lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a
Forței de Muncă Bihor a raportat un număr
de 15 șomeri, din care 6 persoane de sex
masculin și 9 persoane de sex feminine, in
scadere fata de sfirsitul anului 2015 cu un
număr de 4 persoane.
Tabel nr. 1-8 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
An 2016
-mai
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Bihor CRIȘTIORU
DE JOS
80 72 17 19 15
Masculin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS
52 52 7 12 6
Feminin Bihor CRIȘTIORU
DE JOS
28 20 10 7 9
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM
Dezna
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
14
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Dezna avea un număr de 1284 persoane, la
nivelul anului 2013 avea un număr de 1266
persoane, la nivelul anului 2014 avea un
număr de 1247 persoane, la nivelul anului
2015 avea un număr de 1234 persoane, la
nivelul anului 2016 avea un număr de
1206. persoane.
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 50,50% persoane de sex
feminin și într-un procent de 49,50%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-9 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitat
i
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Arad DEZNA 1284 1266 1247 1234 1206
- Masculin Arad DEZNA 640 626 617 613 597
- Feminin Arad DEZNA 644 640 630 621 609
0- 4 ani Total Arad DEZNA 30 30 20 19 24
- Masculin Arad DEZNA 20 19 12 8 12
- Feminin Arad DEZNA 10 11 8 11 12
5- 9 ani Total Arad DEZNA 31 31 33 40 33
- Masculin Arad DEZNA 15 16 17 21 20
- Feminin Arad DEZNA 16 15 16 19 13
10-14 ani Total Arad DEZNA 61 54 46 30 32
- Masculin Arad DEZNA 20 17 16 13 15
- Feminin Arad DEZNA 41 37 30 17 17
15-19 ani Total Arad DEZNA 65 62 68 69 62
- Masculin Arad DEZNA 37 31 29 28 22
- Feminin Arad DEZNA 28 31 39 41 40
20-24 ani Total Arad DEZNA 74 75 76 73 69
- Masculin Arad DEZNA 44 47 52 48 42
15
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
- Feminin Arad DEZNA 30 28 24 25 27
25-29 ani Total Arad DEZNA 69 71 62 67 67
- Masculin Arad DEZNA 39 40 34 37 38
- Feminin Arad DEZNA 30 31 28 30 29
30-34 ani Total Arad DEZNA 74 75 72 67 60
- Masculin Arad DEZNA 41 42 41 43 39
- Feminin Arad DEZNA 33 33 31 24 21
35-39 ani Total Arad DEZNA 101 90 84 81 85
- Masculin Arad DEZNA 49 46 43 39 43
- Feminin Arad DEZNA 52 44 41 42 42
40-44 ani Total Arad DEZNA 133 129 119 109 103
- Masculin Arad DEZNA 75 64 59 55 52
- Feminin Arad DEZNA 58 65 60 54 51
45-49 ani Total Arad DEZNA 65 69 94 112 119
- Masculin Arad DEZNA 33 36 49 56 62
- Feminin Arad DEZNA 32 33 45 56 57
50-54 ani Total Arad DEZNA 88 92 81 76 67
- Masculin Arad DEZNA 43 47 41 42 32
- Feminin Arad DEZNA 45 45 40 34 35
55-59 ani Total Arad DEZNA 108 113 106 101 100
- Masculin Arad DEZNA 52 52 51 47 48
- Feminin Arad DEZNA 56 61 55 54 52
60-64 ani Total Arad DEZNA 101 99 100 101 100
- Masculin Arad DEZNA 54 53 51 51 46
- Feminin Arad DEZNA 47 46 49 50 54
65-69 ani Total Arad DEZNA 60 65 81 82 96
- Masculin Arad DEZNA 20 28 38 41 53
- Feminin Arad DEZNA 40 37 43 41 43
70-74 ani Total Arad DEZNA 87 80 61 57 51
- Masculin Arad DEZNA 35 30 22 20 16
- Feminin Arad DEZNA 52 50 39 37 35
75-79 ani Total Arad DEZNA 66 62 74 78 67
- Masculin Arad DEZNA 33 28 33 33 24
- Feminin Arad DEZNA 33 34 41 45 43
80-84 ani Total Arad DEZNA 45 49 47 47 45
- Masculin Arad DEZNA 15 19 20 23 24
- Feminin Arad DEZNA 30 30 27 24 21
85 ani si
peste Total Arad DEZNA
26 20 23 25 26
- Masculin Arad DEZNA 15 11 9 8 9
- Feminin Arad DEZNA 11 9 14 17 17
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Numarul nascuților vii este in relative creștere la nivelul anului 2015 fața de anul 2012.
Tabel 1-10
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul
2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
16
Arad 10649
DEZNA 6 3 8 9
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Dezna există 2 Școli Gimnaziale, cu aceasi
personalitate juridică, având ca mod de
funcționare un schimb/zi, fiind publică de
interes naţional şi local.
De asemenea, în cadrul localității există și o
Grădinița cu Program Normal.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Dezna, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de 187 persoane salariate, în
creștere cu 30 de persoane față de anul
2012, adică a avut loc o creștere
procentuală de 19,11%. În ceea ce privește
numărul mediu de salariați, având în vedere
datele statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend crescător.
Tabel nr. 1-11 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Arad DEZNA 157 188 187
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Dezna, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 46 someri, în scadere cu 2
persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 46 persoane, 22
persoane de sunt de sex masculin, iar 24
persoane sunt de sex feminin.
17
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
În ceea ce privește anul 2016, la nivelul
lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a
Forței de Muncă Arad a raportat un număr
de 30 șomeri, din care 12 persoane de sex
masculin și 18 persoane de sex feminine, in
scadere fata de sfirsitul anului 2015 cu un
număr de 16 persoane.
Tabel nr. 1-12 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
An 2016
-mai
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Arad DEZNA 48 45 38 46 30
Masculin Arad DEZNA 19 18 17 22 12
Feminin Arad DEZNA 29 27 21 24 18
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM
Dieci
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Dieci avea un număr de 1564 persoane, la
nivelul anului 2013 avea un număr de 1549
persoane, la nivelul anului 2014 avea un
număr de 1531 persoane, la nivelul anului
2015 avea un număr de 1517 persoane, la
nivelul anului 2016 avea un număr de
1490. persoane.
18
1564
1549
1531
1517
1490
1440
1460
1480
1500
1520
1540
1560
1580
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
DIECI - populatia dupa domiciliu la 1 ianuarie
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 50,74% persoane de sex
feminin și într-un procent de 49,26%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-13 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Arad DIECI 1564 1549 1531 1517 1490
- Masculin Arad DIECI 781 777 778 777 756
- Feminin Arad DIECI 783 772 753 740 734
0- 4 ani Total Arad DIECI 52 48 47 45 45
- Masculin Arad DIECI 30 29 30 31 29
- Feminin Arad DIECI 22 19 17 14 16
5- 9 ani Total Arad DIECI 79 72 56 54 51
- Masculin Arad DIECI 35 35 28 28 27
- Feminin Arad DIECI 44 37 28 26 24
10-14 ani Total Arad DIECI 72 72 76 74 71
- Masculin Arad DIECI 37 33 34 29 30
- Feminin Arad DIECI 35 39 42 45 41
15-19 ani Total Arad DIECI 88 86 81 85 83
- Masculin Arad DIECI 54 55 50 51 45
- Feminin Arad DIECI 34 31 31 34 38
20-24 ani Total Arad DIECI 103 107 108 102 93
- Masculin Arad DIECI 54 55 58 61 54
- Feminin Arad DIECI 49 52 50 41 39
25-29 ani Total Arad DIECI 95 91 95 94 99
19
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
- Masculin Arad DIECI 45 48 53 52 58
- Feminin Arad DIECI 50 43 42 42 41
30-34 ani Total Arad DIECI 94 88 86 85 90
- Masculin Arad DIECI 52 48 46 42 42
- Feminin Arad DIECI 42 40 40 43 48
35-39 ani Total Arad DIECI 127 137 131 128 108
- Masculin Arad DIECI 63 67 68 73 61
- Feminin Arad DIECI 64 70 63 55 47
40-44 ani Total Arad DIECI 148 135 125 118 122
- Masculin Arad DIECI 78 66 61 56 59
- Feminin Arad DIECI 70 69 64 62 63
45-49 ani Total Arad DIECI 68 85 109 134 141
- Masculin Arad DIECI 35 47 62 74 79
- Feminin Arad DIECI 33 38 47 60 62
50-54 ani Total Arad DIECI 91 101 84 75 72
- Masculin Arad DIECI 51 57 48 42 35
- Feminin Arad DIECI 40 44 36 33 37
55-59 ani Total Arad DIECI 111 102 107 107 87
- Masculin Arad DIECI 57 54 55 60 46
- Feminin Arad DIECI 54 48 52 47 41
60-64 ani Total Arad DIECI 103 93 82 74 94
- Masculin Arad DIECI 37 33 32 31 46
- Feminin Arad DIECI 66 60 50 43 48
65-69 ani Total Arad DIECI 93 98 110 114 106
- Masculin Arad DIECI 38 42 46 46 43
- Feminin Arad DIECI 55 56 64 68 63
70-74 ani Total Arad DIECI 98 89 84 82 80
- Masculin Arad DIECI 40 32 31 28 27
- Feminin Arad DIECI 58 57 53 54 53
75-79 ani Total Arad DIECI 73 76 78 80 81
- Masculin Arad DIECI 39 41 36 32 33
- Feminin Arad DIECI 34 35 42 48 48
80-84 ani Total Arad DIECI 48 44 50 37 39
- Masculin Arad DIECI 23 19 24 21 22
- Feminin Arad DIECI 25 25 26 16 17
85 ani si
peste Total Arad DIECI
21 25 22 29 28
- Masculin Arad DIECI 13 16 16 20 20
- Feminin Arad DIECI 8 9 6 9 8
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
20
Numarul nascuților vii la nivelul anului 2015 este in relativă creștere fața de anul 1912.
Tabel 1-14
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Arad 10701
DIECI 7 7 12 12
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei Dieci
există 2 Școli Gimnaziale, cu aceasi
personalitate juridică, având ca mod de
funcționare un schimb/zi, fiind publică de
interes naţional şi local.
De asemenea, în cadrul localității există și o
Grădinița cu Program Normal.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Dieci, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de 200 persoane salariate, în
creștere cu 54 de persoane față de anul
2012, adică a avut loc o creștere
procentuală de 36,99%. În ceea ce privește
numărul mediu de salariați, având în vedere
datele statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend crescător.
Tabel nr. 1-15 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Arad DIECI 146 201 200
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Dieci, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 26 someri, în scadere cu 5
persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 26 persoane, 18
persoane de sunt de sex masculin, iar 8
persoane sunt de sex feminin.
21
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
În ceea ce privește anul 2016, la nivelul
lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a
Forței de Muncă Arad a raportat un număr
de 22 șomeri, din care 12 persoane de sex
masculin și 10 persoane de sex feminine, in
scadere fata de sfirsitul anului 2015 cu un
număr de 4 persoane.
Tabel nr. 1-16 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitat
i
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
An 2016
-mai
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Arad DIECI 31 35 26 26 22
Masculin Arad DIECI 17 24 17 18 12
Feminin Arad DIECI 14 11 9 8 10
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM
22
Gurahonț
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Gurahonț avea un număr de 4092
persoane, la nivelul anului 2013 avea un
număr de 4031 persoane, la nivelul anului
2014 avea un număr de 3978 persoane, la
nivelul anului 2015 avea un număr de 3950
persoane, la nivelul anului 2016 avea un
număr de 3898. persoane.
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 51,74% persoane de sex
feminin și într-un procent de 48,26%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-17 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Arad GURAHONȚ 4092 4031 3978 3950 3898
- Masculin Arad GURAHONȚ 1955 1927 1899 1894 1881
- Feminin Arad GURAHONȚ 2137 2104 2079 2056 2017
0- 4 ani Total Arad GURAHONȚ 159 151 150 159 144
- Masculin Arad GURAHONȚ 80 76 75 80 77
- Feminin Arad GURAHONȚ 79 75 75 79 67
5- 9 ani Total Arad GURAHONȚ 178 162 151 146 159
- Masculin Arad GURAHONȚ 98 93 79 73 82
- Feminin Arad GURAHONȚ 80 69 72 73 77
10-14 ani Total Arad GURAHONȚ 203 207 205 184 165
- Masculin Arad GURAHONȚ 104 107 110 106 96
23
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
- Feminin Arad GURAHONȚ 99 100 95 78 69
15-19 ani Total Arad GURAHONȚ 222 211 200 209 206
- Masculin Arad GURAHONȚ 103 97 93 97 103
- Feminin Arad GURAHONȚ 119 114 107 112 103
20-24 ani Total Arad GURAHONȚ 274 265 254 229 227
- Masculin Arad GURAHONȚ 136 125 115 110 105
- Feminin Arad GURAHONȚ 138 140 139 119 122
25-29 ani Total Arad GURAHONȚ 239 257 265 291 275
- Masculin Arad GURAHONȚ 127 139 142 143 135
- Feminin Arad GURAHONȚ 112 118 123 148 140
30-34 ani Total Arad GURAHONȚ 260 231 211 201 222
- Masculin Arad GURAHONȚ 121 113 110 118 126
- Feminin Arad GURAHONȚ 139 118 101 83 96
35-39 ani Total Arad GURAHONȚ 308 291 294 282 264
- Masculin Arad GURAHONȚ 163 153 155 137 130
- Feminin Arad GURAHONȚ 145 138 139 145 134
40-44 ani Total Arad GURAHONȚ 344 334 303 302 294
- Masculin Arad GURAHONȚ 183 172 152 155 150
- Feminin Arad GURAHONȚ 161 162 151 147 144
45-49 ani Total Arad GURAHONȚ 215 249 296 314 334
- Masculin Arad GURAHONȚ 107 124 147 159 168
- Feminin Arad GURAHONȚ 108 125 149 155 166
50-54 ani Total Arad GURAHONȚ 273 248 218 215 200
- Masculin Arad GURAHONȚ 129 120 108 110 104
- Feminin Arad GURAHONȚ 144 128 110 105 96
55-59 ani Total Arad GURAHONȚ 287 294 295 289 285
- Masculin Arad GURAHONȚ 130 133 135 129 129
- Feminin Arad GURAHONȚ 157 161 160 160 156
60-64 ani Total Arad GURAHONȚ 319 313 296 283 274
- Masculin Arad GURAHONȚ 146 148 139 132 119
- Feminin Arad GURAHONȚ 173 165 157 151 155
65-69 ani Total Arad GURAHONȚ 200 235 266 284 297
- Masculin Arad GURAHONȚ 89 96 116 125 140
- Feminin Arad GURAHONȚ 111 139 150 159 157
70-74 ani Total Arad GURAHONȚ 235 216 179 165 179
- Masculin Arad GURAHONȚ 85 79 65 63 73
- Feminin Arad GURAHONȚ 150 137 114 102 106
75-79 ani Total Arad GURAHONȚ 156 158 182 192 183
- Masculin Arad GURAHONȚ 64 71 71 72 65
- Feminin Arad GURAHONȚ 92 87 111 120 118
80-84 ani Total Arad GURAHONȚ 140 129 126 123 105
- Masculin Arad GURAHONȚ 53 45 48 48 44
- Feminin Arad GURAHONȚ 87 84 78 75 61
85 ani si
peste Total
Arad GURAHONȚ 80 80 87 82 85
- Masculin Arad GURAHONȚ 37 36 39 37 35
- Feminin Arad GURAHONȚ 43 44 48 45 50
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
24
Numarul nascuților vii la nivelul anului 2015 este in relative crestere față de anul
2012.
Tabel 1-18
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Arad 10943
GURAHONT 15 32 34 27
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Gurahonț există un liceu, cu personalitate
publică de interes naţional şi local.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Gurahonț, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de 704 persoane salariate, în
creștere cu 61 de persoane față de anul
2012, adică a avut loc o creștere
procentuală de 9,49%. În ceea ce privește
numărul mediu de salariați, având în vedere
datele statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend crescător.
Tabel nr. 1-19 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Arad GURAHONȚ 643 705 704
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
643
705 704
610
620
630
640
650
660
670
680
690
700
710
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
GURAHONȚ - nr mediu salariati
25
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Gurahonț, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 100 someri, în scadere cu 25
persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 100 persoane, 53
persoane de sunt de sex masculin, iar 47
persoane sunt de sex feminin.
Tabel nr. 1-20 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
An
2016 -
mai
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Arad GURAHONȚ 125 101 94 100 ?
Masculin Arad GURAHONȚ 65 68 48 53 ?
Feminin Arad GURAHONȚ 60 33 46 47 ?
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM
Lunca
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
26
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Lunca avea un număr de 2868 persoane, la
nivelul anului 2013 avea un număr de 2875
persoane, la nivelul anului 2014 avea un
număr de 2819 persoane, la nivelul anului
2015 avea un număr de 2805 persoane, la
nivelul anului 2016 avea un număr de 2744
persoane.
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 50,62% persoane de sex
feminin și într-un procent de 49,38%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-21– Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Bihor LUNCA 2868 2875 2819 2805 2744
- Masculin Bihor LUNCA 1409 1422 1390 1377 1355
- Feminin Bihor LUNCA 1459 1453 1429 1428 1389
0- 4 ani Total Bihor LUNCA 81 83 83 81 83
- Masculin Bihor LUNCA 46 50 48 46 46
- Feminin Bihor LUNCA 35 33 35 35 37
5- 9 ani Total Bihor LUNCA 124 121 112 112 101
- Masculin Bihor LUNCA 57 56 55 55 49
- Feminin Bihor LUNCA 67 65 57 57 52
10-14 ani Total Bihor LUNCA 106 106 106 107 106
- Masculin Bihor LUNCA 57 59 55 53 55
- Feminin Bihor LUNCA 49 47 51 54 51
15-19 ani Total Bihor LUNCA 134 127 132 124 115
- Masculin Bihor LUNCA 74 65 73 68 63
- Feminin Bihor LUNCA 60 62 59 56 52
20-24 ani Total Bihor LUNCA 190 173 156 147 138
- Masculin Bihor LUNCA 94 90 80 79 77
27
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
- Feminin Bihor LUNCA 96 83 76 68 61
25-29 ani Total Bihor LUNCA 198 213 207 211 200
- Masculin Bihor LUNCA 101 111 102 97 88
- Feminin Bihor LUNCA 97 102 105 114 112
30-34 ani Total Bihor LUNCA 173 180 184 190 189
- Masculin Bihor LUNCA 94 93 102 106 107
- Feminin Bihor LUNCA 79 87 82 84 82
35-39 ani Total Bihor LUNCA 178 169 165 170 168
- Masculin Bihor LUNCA 97 95 90 91 93
- Feminin Bihor LUNCA 81 74 75 79 75
40-44 ani Total Bihor LUNCA 213 227 203 194 187
- Masculin Bihor LUNCA 102 117 102 105 102
- Feminin Bihor LUNCA 111 110 101 89 85
45-49 ani Total Bihor LUNCA 181 182 208 206 216
- Masculin Bihor LUNCA 86 84 104 102 106
- Feminin Bihor LUNCA 95 98 104 104 110
50-54 ani Total Bihor LUNCA 200 184 163 175 166
- Masculin Bihor LUNCA 110 97 86 86 78
- Feminin Bihor LUNCA 90 87 77 89 88
55-59 ani Total Bihor LUNCA 254 253 256 230 209
- Masculin Bihor LUNCA 138 141 137 123 119
- Feminin Bihor LUNCA 116 112 119 107 90
60-64 ani Total Bihor LUNCA 203 209 214 234 243
- Masculin Bihor LUNCA 93 95 100 115 123
- Feminin Bihor LUNCA 110 114 114 119 120
65-69 ani Total Bihor LUNCA 175 180 196 197 203
- Masculin Bihor LUNCA 76 82 90 89 89
- Feminin Bihor LUNCA 99 98 106 108 114
70-74 ani Total Bihor LUNCA 176 162 144 140 138
- Masculin Bihor LUNCA 72 64 57 56 54
- Feminin Bihor LUNCA 104 98 87 84 84
75-79 ani Total Bihor LUNCA 132 152 153 141 144
- Masculin Bihor LUNCA 54 61 60 53 55
- Feminin Bihor LUNCA 78 91 93 88 89
80-84 ani Total Bihor LUNCA 98 90 85 96 81
- Masculin Bihor LUNCA 39 34 29 37 33
- Feminin Bihor LUNCA 59 56 56 59 48
85 ani si
peste Total Bihor LUNCA 52 64 52 50 57
- Masculin Bihor LUNCA 19 28 20 16 18
- Feminin Bihor LUNCA 33 36 32 34 39
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
28
Numărul nascutilor vii are un trend linear la nivelul intervalului 2012-2015.
Tabel 1-22
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Bihor 29948
LUNCA 19 15 13 18
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Lunca există 2 Școli Gimnaziale, cu aceasi
personalitate juridică, având ca mod de
funcționare un schimb/zi, fiind publică de
interes naţional şi local.
De asemenea, în cadrul localității există și o
Grădinița cu Program Normal.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Lunca, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de216 persoane salariate, în scadere
cu 57 de persoane față de anul 2012, adică
a avut loc o descreștere procentuală de
20,89%. În ceea ce privește numărul mediu
de salariați, având în vedere datele
statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend descrescător.
Tabel nr. 1-23 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Bihor LUNCA 273 254 216
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
29
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Lunca, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 71 someri, în crestere cu 30
persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 71 persoane, 46
persoane de sunt de sex masculin, iar 25
persoane sunt de sex feminin.
În ceea ce privește anul 2016, la nivelul
lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a
Forței de Muncă Bihor a raportat un număr
de 40 șomeri, din care 28 persoane de sex
masculin și 12 persoane de sex feminine, in
scadere fata de sfirsitul anului 2015 cu un
număr de 4 persoane.
Tabel nr. 1-24 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
An 2016
-mai
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Bihor LUNCA 41 42 46 71
40
Masculin Bihor LUNCA 22 25 31 46
28
Feminin Bihor LUNCA 19 17 15 25
12
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM
Moneasa
Situația socio-economică
30
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Moneasa avea un număr de 988 persoane,
la nivelul anului 2013 avea un număr de
976 persoane, la nivelul anului 2014 avea
un număr de 955 persoane, la nivelul anului
2015 avea un număr de 937 persoane, la
nivelul anului 2016 avea un număr de 919
persoane.
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 51,69% persoane de sex
feminin și într-un procent de 48,31%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-25 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Arad MONEASA 988 976 955 937 919
- Masculin Arad MONEASA 482 478 467 461 444
- Feminin Arad MONEASA 506 498 488 476 475
0- 4 ani Total Arad MONEASA 23 18 17 10 9
- Masculin Arad MONEASA 12 8 6 4 4
- Feminin Arad MONEASA 11 10 11 6 5
5- 9 ani Total Arad MONEASA 30 26 25 25 23
- Masculin Arad MONEASA 19 19 19 15 12
- Feminin Arad MONEASA 11 7 6 10 11
10-14 ani Total Arad MONEASA 38 43 33 34 30
- Masculin Arad MONEASA 19 22 16 18 18
- Feminin Arad MONEASA 19 21 17 16 12
15-19 ani Total Arad MONEASA 37 39 41 33 37
- Masculin Arad MONEASA 20 21 23 19 18
- Feminin Arad MONEASA 17 18 18 14 19
31
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
20-24 ani Total Arad MONEASA 62 61 55 58 50
- Masculin Arad MONEASA 31 34 32 33 30
- Feminin Arad MONEASA 31 27 23 25 20
25-29 ani Total Arad MONEASA 64 61 62 57 51
- Masculin Arad MONEASA 36 30 31 31 30
- Feminin Arad MONEASA 28 31 31 26 21
30-34 ani Total Arad MONEASA 58 53 53 54 63
- Masculin Arad MONEASA 31 30 29 31 30
- Feminin Arad MONEASA 27 23 24 23 33
35-39 ani Total Arad MONEASA 61 64 69 57 59
- Masculin Arad MONEASA 34 34 38 31 33
- Feminin Arad MONEASA 27 30 31 26 26
40-44 ani Total Arad MONEASA 95 83 62 71 60
- Masculin Arad MONEASA 45 43 31 38 33
- Feminin Arad MONEASA 50 40 31 33 27
45-49 ani Total Arad MONEASA 80 89 88 84 86
- Masculin Arad MONEASA 37 43 43 40 41
- Feminin Arad MONEASA 43 46 45 44 45
50-54 ani Total Arad MONEASA 94 90 85 85 80
- Masculin Arad MONEASA 51 47 46 44 37
- Feminin Arad MONEASA 43 43 39 41 43
55-59 ani Total Arad MONEASA 90 92 97 96 90
- Masculin Arad MONEASA 45 49 48 49 49
- Feminin Arad MONEASA 45 43 49 47 41
60-64 ani Total Arad MONEASA 66 71 76 72 83
- Masculin Arad MONEASA 33 35 39 38 41
- Feminin Arad MONEASA 33 36 37 34 42
65-69 ani Total Arad MONEASA 44 48 54 61 60
- Masculin Arad MONEASA 18 22 27 27 24
- Feminin Arad MONEASA 26 26 27 34 36
70-74 ani Total Arad MONEASA 60 56 55 52 43
- Masculin Arad MONEASA 15 12 10 14 18
- Feminin Arad MONEASA 45 44 45 38 25
75-79 ani Total Arad MONEASA 54 48 47 44 53
- Masculin Arad MONEASA 24 19 17 15 13
- Feminin Arad MONEASA 30 29 30 29 40
80-84 ani Total Arad MONEASA 26 29 27 33 33
- Masculin Arad MONEASA 10 8 10 11 11
- Feminin Arad MONEASA 16 21 17 22 22
85 ani si
peste Total
Arad MONEASA 6 5 9 11 9
- Masculin Arad MONEASA 2 2 2 3 2
- Feminin Arad MONEASA 4 3 7 8 7
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
32
Numarul nascuților vii la nivelul localitații este nesemnificativ pentru analiza
Tabel 1-26
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Arad 11478
MONEASA 3 2 1
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Moneasa există o scoala cu invatamint
primar si gimnazial, cu personalitate publică
de interes naţional şi local.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Moneasa, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de 207 persoane salariate, în
descreștere cu 1 de persoană față de anul
2012. În ceea ce privește numărul mediu
de salariați, având în vedere datele
statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend linear.
Tabel nr. 1-27 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Arad MONEASA 208 208 207
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
208 208
207
206,4
206,6
206,8
207
207,2
207,4
207,6
207,8
208
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
MONEASA - nr mediu salariați
33
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Moneasa, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 17 someri, în scadere cu 9
persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 17 persoane, 11
persoane de sunt de sex masculin, iar 6
persoane sunt de sex feminin.
Tabel nr. 1-28 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Arad MONEAS
A 26 31 15 17
Masculin Arad MONEAS
A 15 17 10 11
Feminin Arad MONEAS
A 11 14 5 6
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
Vașcău
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Vașcău avea un număr de 2611 persoane,
la nivelul anului 2013 avea un număr de
2574 persoane, la nivelul anului 2014 avea
un număr de 2546 persoane, la nivelul
anului 2015 avea un număr de 2497
persoane, la nivelul anului 2016 avea un
număr de 2428 persoane.
34
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 51,81% persoane de sex
feminin și într-un procent de 48,19%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-29 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Bihor VAȘCĂU 2611 2574 2546 2497 2428
- Masculin Bihor VAȘCĂU 1260 1245 1233 1208 1170
- Feminin Bihor VAȘCĂU 1351 1329 1313 1289 1258
0- 4 ani Total Bihor VAȘCĂU 100 100 91 87 75
- Masculin Bihor VAȘCĂU 46 50 49 44 40
- Feminin Bihor VAȘCĂU 54 50 42 43 35
5- 9 ani Total Bihor VAȘCĂU 106 98 107 107 102
- Masculin Bihor VAȘCĂU 54 51 52 51 49
- Feminin Bihor VAȘCĂU 52 47 55 56 53
10-14 ani Total Bihor VAȘCĂU 132 116 107 95 86
- Masculin Bihor VAȘCĂU 75 59 56 50 46
- Feminin Bihor VAȘCĂU 57 57 51 45 40
15-19 ani Total Bihor VAȘCĂU 108 116 115 117 130
- Masculin Bihor VAȘCĂU 48 64 67 71 78
- Feminin Bihor VAȘCĂU 60 52 48 46 52
35
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
20-24 ani Total Bihor VAȘCĂU 153 147 138 138 112
- Masculin Bihor VAȘCĂU 70 66 62 61 48
- Feminin Bihor VAȘCĂU 83 81 76 77 64
25-29 ani Total Bihor VAȘCĂU 135 134 136 137 137
- Masculin Bihor VAȘCĂU 75 68 68 70 72
- Feminin Bihor VAȘCĂU 60 66 68 67 65
30-34 ani Total Bihor VAȘCĂU 185 173 156 145 132
- Masculin Bihor VAȘCĂU 93 96 86 87 75
- Feminin Bihor VAȘCĂU 92 77 70 58 57
35-39 ani Total Bihor VAȘCĂU 179 184 198 184 180
- Masculin Bihor VAȘCĂU 93 91 99 84 90
- Feminin Bihor VAȘCĂU 86 93 99 100 90
40-44 ani Total Bihor VAȘCĂU 230 208 188 178 181
- Masculin Bihor VAȘCĂU 114 103 99 102 97
- Feminin Bihor VAȘCĂU 116 105 89 76 84
45-49 ani Total Bihor VAȘCĂU 120 150 174 203 213
- Masculin Bihor VAȘCĂU 62 73 82 9 100
- Feminin Bihor VAȘCĂU 58 77 92 108 113
50-54 ani Total Bihor VAȘCĂU 198 174 155 136 128
- Masculin Bihor VAȘCĂU 94 87 74 69 66
- Feminin Bihor VAȘCĂU 104 87 81 67 62
55-59 ani Total Bihor VAȘCĂU 228 233 225 218 190
- Masculin Bihor VAȘCĂU 109 110 112 99 84
- Feminin Bihor VAȘCĂU 119 123 113 119 106
60-64 ani Total Bihor VAȘCĂU 194 192 203 202 216
- Masculin Bihor VAȘCĂU 89 89 92 87 92
- Feminin Bihor VAȘCĂU 105 103 111 115 124
65-69 ani Total Bihor VAȘCĂU 143 149 157 169 170
- Masculin Bihor VAȘCĂU 77 75 77 83 83
- Feminin Bihor VAȘCĂU 66 74 80 86 87
70-74 ani Total Bihor VAȘCĂU 144 139 125 119 118
- Masculin Bihor VAȘCĂU 61 61 53 54 56
- Feminin Bihor VAȘCĂU 83 78 72 65 62
75-79 ani Total Bihor VAȘCĂU 119 117 129 123 120
- Masculin Bihor VAȘCĂU 48 43 52 51 51
- Feminin Bihor VAȘCĂU 71 74 77 72 69
80-84 ani Total Bihor VAȘCĂU 78 81 74 81 73
- Masculin Bihor VAȘCĂU 25 32 27 30 23
- Feminin Bihor VAȘCĂU 53 49 47 51 50
85 ani si
peste Total Bihor VAȘCĂU 59 63 68 58 65
- Masculin Bihor VAȘCĂU 27 27 26 20 20
- Feminin Bihor VAȘCĂU 32 36 42 38 45
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
36
Numarul nascuților vii la nivelul localitații
inregistreaza un trend descrescător in
intervalul 2012-2015, urmarind trendul
descresterii de populație in același interval
.
Tabel 1-30
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Bihor 27007 ORAS
VASCAU 14 22 15 9
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Vașcău există o școlă Gimnazială, cu
personalitate juridică, având ca mod de
funcționare un schimb/zi, fiind publică de
interes naţional şi local.
De asemenea, în cadrul localității există și o
Grădinița cu Program Normal.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Vașcău, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de 286 persoane salariate, în
creștere cu 11 de persoane față de anul
2012, adică a avut loc o creștere
procentuală de 4,00%. În ceea ce privește
numărul mediu de salariați, având în vedere
datele statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend crescător.
Tabel nr. 1-31 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Bihor VAȘCĂU 275 280 286
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
37
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Vașcău, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 39 someri, în scadere cu 25
persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 39 persoane, 24
persoane de sunt de sex masculin, iar 15
persoane sunt de sex feminin.
În ceea ce privește anul 2016, la nivelul
lunii Mai, Agenția Județeană de Ocupare a
Forței de Muncă Bihor a raportat un număr
de 28 șomeri, din care 18 persoane de sex
masculin și 10 persoane de sex feminine, in
scadere fata de sfirsitul anului 2015 cu un
număr de 11 persoane.
Tabel nr. 1-32 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judete Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
An 2016
-mai
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Total Bihor VAȘCĂU 53 35 25 39 28
Masculin Bihor VAȘCĂU 32 18 16 24 18
Feminin Bihor VAȘCĂU 21 17 9 15 10
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA AJOFM
Vîrfurile
Situația socio-economică
În ceea ce privește evoluția populației,
având în vedere datele statistice puse la
dispoziție de către Institutul Național de
Statistică, s-a constatat faptul că aceasta
are un trend descrescător, ținând cont de
faptul că la nivelul anului 2012 localitatea
Vîrfurile avea un număr de 2822 persoane,
38
la nivelul anului 2013 avea un număr de
2826 persoane, la nivelul anului 2014 avea
un număr de 2797 persoane, la nivelul
anului 2015 avea un număr de 2739
persoane, la nivelul anului 2016 avea un
număr de 2680 persoane.
2822 2826
2797
2739
2680
2600
2650
2700
2750
2800
2850
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
VÎRFURILE - populația dupa domiciliu la 1 ianuarie
Din perspectiva grupelor de vârstă
populația, la nivelul anului 2016, este una
omogenă. Din punct de vedere al sexelor, la
nivelul anului 2016, populația este formată
într-un procent de 51,27% persoane de sex
feminin și într-un procent de 48,73%
persoane de sex masculin.
Densitatea populației
Tabel nr. 1-33 – Populația după domiciliu la 1 ianuarie
Varste si
grupe de
varsta
Sexe Judete Localitati
Ani
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
UM: Numar persoane
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Nr
pers.
Total Total Arad VÎRFURILE 2822 2826 2797 2739 2680
- Masculin Arad VÎRFURILE 1372 1386 1372 1337 1306
- Feminin Arad VÎRFURILE 1450 1440 1425 1402 1374
0- 4 ani Total Arad VÎRFURILE 70 62 62 64 59
- Masculin Arad VÎRFURILE 29 24 25 29 29
- Feminin Arad VÎRFURILE 41 38 37 35 30
5- 9 ani Total Arad VÎRFURILE 78 82 80 71 70
- Masculin Arad VÎRFURILE 34 38 34 28 27
- Feminin Arad VÎRFURILE 44 44 46 43 43
10-14 ani Total Arad VÎRFURILE 123 120 111 105 96
- Masculin Arad VÎRFURILE 67 65 57 54 46
- Feminin Arad VÎRFURILE 56 55 54 51 50
15-19 ani Total Arad VÎRFURILE 152 151 134 119 126
- Masculin Arad VÎRFURILE 77 79 77 68 71
- Feminin Arad VÎRFURILE 75 72 57 51 55
39
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
20-24 ani Total Arad VÎRFURILE 153 147 157 169 148
- Masculin Arad VÎRFURILE 87 80 83 91 81
- Feminin Arad VÎRFURILE 66 67 74 78 67
25-29 ani Total Arad VÎRFURILE 152 163 171 166 165
- Masculin Arad VÎRFURILE 81 91 97 97 98
- Feminin Arad VÎRFURILE 71 72 74 69 67
30-34 ani Total Arad VÎRFURILE 147 145 132 130 128
- Masculin Arad VÎRFURILE 74 77 68 62 65
- Feminin Arad VÎRFURILE 73 68 64 68 63
35-39 ani Total Arad VÎRFURILE 237 230 216 186 170
- Masculin Arad VÎRFURILE 118 109 103 92 79
- Feminin Arad VÎRFURILE 119 121 113 94 91
40-44 ani Total Arad VÎRFURILE 259 242 227 243 239
- Masculin Arad VÎRFURILE 133 121 113 124 123
- Feminin Arad VÎRFURILE 126 121 114 119 116
45-49 ani Total Arad VÎRFURILE 157 195 231 250 262
- Masculin Arad VÎRFURILE 86 109 131 131 132
- Feminin Arad VÎRFURILE 71 86 100 119 130
50-54 ani Total Arad VÎRFURILE 193 178 160 161 155
- Masculin Arad VÎRFURILE 100 101 93 93 91
- Feminin Arad VÎRFURILE 93 77 67 68 64
55-59 ani Total Arad VÎRFURILE 205 209 221 196 196
- Masculin Arad VÎRFURILE 95 96 105 95 100
- Feminin Arad VÎRFURILE 110 113 116 101 96
60-64 ani Total Arad VÎRFURILE 223 209 194 201 197
- Masculin Arad VÎRFURILE 109 100 87 87 86
- Feminin Arad VÎRFURILE 114 109 107 114 111
65-69 ani Total Arad VÎRFURILE 149 185 207 195 205
- Masculin Arad VÎRFURILE 63 84 93 90 90
- Feminin Arad VÎRFURILE 86 101 114 105 115
70-74 ani Total Arad VÎRFURILE 189 167 142 134 130
- Masculin Arad VÎRFURILE 86 70 63 53 56
- Feminin Arad VÎRFURILE 103 97 79 81 74
75-79 ani Total Arad VÎRFURILE 154 168 171 174 165
- Masculin Arad VÎRFURILE 63 73 70 71 64
- Feminin Arad VÎRFURILE 91 95 101 103 101
80-84 ani Total Arad VÎRFURILE 123 121 117 107 98
- Masculin Arad VÎRFURILE 43 45 47 43 38
- Feminin Arad VÎRFURILE 80 76 70 64 60
85 ani si
peste Total
Arad VÎRFURILE 58 52 64 68 71
- Masculin Arad VÎRFURILE 27 24 26 29 30
- Feminin Arad VÎRFURILE 31 28 38 39 41
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
40
Numarul nascuților vii la nivelul localitații
inregistreaza un trend descrescător in
intervalul 2012-2015, urmarind trendul
descresterii de populație in același interval.
Tabel 1-34
Rezultatele cautarii - Nascuti vii pe judete si localitati
Judete Localitati
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015
UM: Numar persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Numar
persoane
Arad 12689
VIRFURILE 16 9 6 5
Conform Ministerului Educației Naționale și
Cercetării Științifice la nivelul Comunei
Vîrfurile, judetul Arad, isi desfasoara
activitatea 2 scoli generale cu clasele I-VIII,
in localitatile Virfurile si Avram Iancu si 6
scoli cu clasele I-IV, in localitatile Grosi,
Lazuri, Magulicea, Mermesti, Poiana si
Vidra, precum si un numar de 5 gradinite
de copii. In prezent este finalizat un proiect
privind constructia unui campus scolar in
localitatea Virfurile.
În ceea ce privește numărul mediu al
salariaților la nivelul localității Vîrfurile, se
poate observa că în anul 2014, exista un
număr de 303 persoane salariate, în
creștere cu 57 de persoană față de anul
2012. În ceea ce privește numărul mediu
de salariați, având în vedere datele
statistice puse la dispoziție de către
Institutul Național de Statistică, s-a
constatat un trend crescator.
Tabel nr. 1-35 Numărul mediu al salariaților pe localități
Județe Localități
Ani
Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
UM: Număr persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Număr
persoane
Arad VÎRFURILE 246 312 303
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
41
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Șomeri înregistrați
În ceea ce privește numărul de șomeri
înregistrați la nivelul localității Vîrfurile, se
poate menționa că în anul 2015 exista un
număr de 63 someri, în scadere cu 16
persoane față de anul 2012.
De asemenea se poate evidenția faptul că
la nivelul anului 2015, din 63 persoane, 36
persoane de sunt de sex masculin, iar 27
persoane sunt de sex feminin.
Tabel nr. 1-36 Numărul șomerilor înregistrați
Sexe Judet
e Localitati
Perioade
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
UM: Numar persoane
Numar
persoan
e
Numar
persoan
e
Numar
persoan
e
Numar
persoan
e
Total Arad VÎRFURIL
E 79 78 79 63
Masculi
n Arad
VÎRFURIL
E 49 48 45 36
Feminin Arad VÎRFURIL
E 30 30 34 27
© 1998 - 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA
In sinteza evolutia populație la nivelul
unitatilor administrative teritoriale
invecinate sitului analizata prin prisma
impactului activitatilor antropice asupra
mediului este urmatoarea:
Tabel 1-37 Populatie
Unitati administrative Culuarul Muntii Bihorului Codru Moma UM Vârfurile Gurahonţ Dieci Dezna
Moneasa
Cristioru de Jos
Carpinet
Vascau
Lunca Total
Ponderea suprafetei % 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%
42
ocupat in situl Natura 2000
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie 2012
numar 3709 4754 1564 1284 988 1440 1932 2611 2868 21150
POPULATIA DUPA DOMICILIU la 1 ianuarie 2016
numar 2680 4398 1490 1206 919 1338 1834 2428 2744 19037
Trendul populatie in perioada 2012-2016
numar -1029 -356 -74 -78 -69 -102 -98 -183 -124 -2113
Populatia tinara 0 - 29 ani la 1 ianuarie 2016
numar 664 1176 371 287 200 361 443 642 664 4808
Ponderea populatie tinere in total populatie % 25% 27% 25% 24% 22% 27% 24% 26% 24% 25%
Populatia cu virsta peste 65 de ani la 1 ianuarie 2016
numar 669 849 334 285 198 313 500 546 669 4363
Ponderea populatie imbatrinite in total populatie
numar 25% 19% 22% 24% 22% 23% 27% 22% 24% 23%
Comunitațile analizate au inregistrat in
perioada 2012 – 2016, evoluții uniforme in
ceea ce priveste populația cu domiciliul
stabil la data de 01 ianuarie a fiecarui an, in
sensul descresterii. Descresterea de
populație cu 2113 locuitori inregistreaza un
procent de 10% fata de populatia de la data
de 01 ianuarie 2012. Populația tînara (0-29
ani) inregistreaza o pondere de 25%
superioara populatiei cu virsta de peste 65
de ani cu o pondere de 23%. Privit prin
prisma densitatii populatiei la nivelul intregii
arii studiate, indicatorul – numarul de
locuitori/ km2 se situeaza cu mult sub
media naționala din mediul rural de 43,31
locuitori, inregistrind nivelul de 25,99
locuitori/km2. Aceasta densitate scazuta
coroborata cu trendul descrescator al
populatiei din zona nu se poate manifesta
ca un impact antropic asupra ariei
protejate.
43
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Tabel 1-38
Forta de munca si somaj
Unitati administrative Culuarul Muntii Bihorului Codru Moma Vârfurile
Gurahonţ Dieci
Dezna
Moneasa
Cristioru de Jos
Carpinet Vascau Lunca Total
Ponderea suprafetei ocupat in situl Natura 2000 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%
Numarul
mediu al salariatilor la 2012 246 643 146 157 208 53 150 275 273 2151
Numarul mediu al salariatilor la 2014 303 704 200 187 207 69 122 286 216 2294
Trendul numarului mediu de salariati 57 61 54 30 -1 16 -28 11 -57 143
Someri inregistrati la sfarsitul lunii dec 2012 79 125 31 48 26 80 31 53 41 514
Someri
inregistrati la sfarsitul lunii mai 2016 63 100 0 30 0 15 18 39 71 336
Trendul somajului -16 -25 -31 -18 -26 -65 -13 -14 30 -178
Populatia stabila 18-62 ani 2414 3928 1342 1493 839 1194 1657 1524 1668 16058
Ponderea somajului 2,61% 2,55%
0,00%
2,01% 0,00% 1,26% 1,09% 2,56% 4,26% 2,09%
In cee ace priveste forta de munca si
somajul la nivelul ariei studiate se constata
in sinteza un trend descrescator al
somajului de 178 de persoane. Ponderea
somajului calculat fata de populația stabile
cu vîrsta cuprinsa intre 18 si 62 de ani este
de 2,09%, inferioară ponderii somajului la
nivelul județului Bihor. Numărul mediu al
salariaților la nivelul anului 2014 este in
crestere cu 143 de persoane fața de anul
2012, rcrescînd de la 2151 persoane la
2294 persoane. Somajul scazut nu se poate
manifesta ca un impact antropic asupra
ariei protejate.
Trendul descrescator al populației in zona si
somajul scazut nu se manifesta ca si un
impact antropic asupra mediului, motiv
pentru care este necesara analizarea
tendintelor in ce priveste activitatile
economice.
Activitați economice in UAT-urile
invecinate sitului - ROSCI 0291
Coridorul Munţii Bihorului - Codru
Moma
Tabel 1-39
44
Unitati administrative Vârfurile Gurahonţ Dieci Dezna Moneasa
Cristioru
de Jos Carpinet Vascau Lunca Total
Ponderea suprafetei ocupat in situl Natura 2000 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%
Nr agenti economici din localitate 143 521 134 187 262 85 202 398 210 2142
din care PFA, AF, Intreprindere individuala 113 428 110 160 192 73 182 316 188 1762
Agentii economici pe sfere de activitate: 143 521 134 187 262 85 202 396 210 2140
comert 10 32 8 9 14 12 8 21 11 125
turism 0 2 0 0 26 0 0 0 0 28
agroturism 2 1 2 2 1 0 0 0 0 8
agrement 0 2 0 0 5 0 0 0 0 7
alimentatie publica 6 12 3 3 12 6 7 14 5 68
industria usoara 0 2 1 0 0 0 0 5 1 9
industria alimentara 2 4 1 2 0 1 2 4 1 17
exploatarea lemnului 12 12 3 8 3 5 3 10 3 59
prelucrarea lemnului 5 8 3 5 2 4 2 6 2 37
constructii si prestari servicii 6 23 4 5 10 2 3 18 2 73
industrie extractiva 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
industrie prelucratoare 0 2 0 0 0 0 0 5 0 7
altele de enumerat 0
agricultura 100 421 109 153 189 55 177 313 185 1702
Activitatea economica preponderenta este
agricultura, cu un numar de 1702 de
exploatatii agricole inregistrate ca si ferme
mici care pe linga activitatea de producție
agricola pentru autoconsum desfasoara si
mici activitați comerciale cu produsele
agricole cultivate, preponderent fiind
comerțul cu fructe. Micii antreprenori cu
profil agroturistic inregistrati sunt in numar
de 8. Turismul conventional se desfasoara
intr-un numar de 28 de unitati, ocupate cu
precadere de statiune Moneasa.
Exploatarea lemnului este efectuata de un
numar de 59 de agenti economici si
prelucrarea lemnului de catre 37 de agenti
economici. Un numar semnificativ de agenti
economici sunt ocupati de sectorul
prestarilor de servicii (73).
Analizind turismul ca și principal beneficiar
al serviciilor ecosistemice in UAT-urile
studiate se constata o neconcordanta intre
datele furnizate de INS si realitatea din
teren. Numarul agentilor economici care
sunt angrenati in activitați turistice fiind
superior datelor furnizate. In zona studiata
funcționeaza un numar de 36 unitați de
cazare.
Pe baza datelor furnizate de INS activitatea
turistica la nivelul anului 2015 se prezinta
astfel:
Tabel 1-40 Structuri turistice
Unitati administrative Coridorul Muntii
Bihorului Codru Moma UM
Vârfur
ile Gurahonţ Dieci Dezna
Monea
sa
Cristior
u de
Jos
Carpine
t Vascau Lunca Total
Ponderea suprafetei ocupat in situl Natura
2000 % 23% 6% 1% 5% 5% 7% 16% 8% 4% 75%
Structuri de primire turistica cu functiuni de
cazare turistica Numar 1 0 0 0 21 0 0 0 0 22
Capacitatea de cazare turistica existenta Locuri 8 0 0 0 1.061 0 0 0 0 1.069
Capacitatea de cazare turistica in
functiune/an
Numar
locuri-zile 2.920 0 0 0 251.757 0 0 0 0 254.677
Sosiri ale turistilor in structuri de primire
turistica
Numar
persoane 295 0 0 0 26.039 0 0 0 0 26.334
Innoptari in structuri de primire turistica
Numar
innoptari 473 0 0 0 94.907 0 0 0 0 95.380
Analizat prin prisma serviciilor ecosistemice
recreative pe baza datelor furnizate de
catre INS, turismul genereaza in medie la
nivelul unui an venituri in valoare de 7.766
45
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
mii lei, din care datorate sitului in valoare
de 388 mii lei. Previzionind activitatea
turistica pe un interval de 25 de ani
valoarea actualizata a serviciilor recreative
datorate sitului este in suma de 5.582 mii
lei.
Tabel 1-41
Valoarea activităţilor turistice şi recreative actuale in UAT-uri - mii
lei 7.766
Numar innoptari 97.081
Tarif mediu cazare 80
Corectia datorata utilizarii resurselor de cazare in scopul accesarii
beneficiilor din Moneasa 95%
Numar innoptari utilizate pentru vizitarea resurselor sitului 4.854
Tarif mediu cazare 80
Valoarea activităţilor turistice şi recreative in scenariul "a nu face
nimic" - mii lei 388
Valoarea actualizata a serviciilor turistice in scenariul
actual- mii lei - 5.582
1.2. Contextul administrativ
Contextul administrativ - Cărpineț
Primele documente care atesta localitatea
Cărpineț dateaza din anul 1588. Renumita
pentru Izbucul de la Călugari, un loc
binecuvantat despre care localnicii spun ca
are puteri de vindecare a unor boli, comuna
Cărpineț este situata in sudul judetului
Bihor, la poalele Muntilor Bihor si Codru-
Moma, pe cursul superior al raului Crisul
Negru. Carpinet cuprinde patru sate:
Carpinet (satul de resedinta), Călugari,
Izbuc si Leheceni. Turistii pot ajunge aici pe
drumul national DN 76, Oradea-Deva.
Comuna Carpinet este inconjurata de un
superb peisaj montan. Aici gasim zona
carstica a Muntilor Bihor care prezinta cea
mai spectaculoasa si originala zona carstica
din Romania, superioara multor zone
carstice consacrate din Europa.
Dintre resursele solului pe teritoriul
comunei Carpinet, mentionam: calcarele
compacte cuartoase, caolinul, marmura
neagra, sisturile si gresiile cuartice,
zacamintele de fier, marnele si nisipurile.
Contextul administrativ - Cristioru de
Jos
Comuna Cristioru de Jos, este situata in
sudul judetului Bihor, fiind invecinata cu: la
N si N-V cu comuna Carpinet judetul Bihor;
la E cu orasul Nucet, judet Bihor; la S-E cu
comuna Avram - Iancu, judet Alba; la S cu
comuna Varfurile, judet Arad. Comuna
Cristioru de Jos, are in componenta un
numar de cinci (5) sate:
Cristioru de Jos - centru de comuna;
Cristioru de Sus - sat format din mai multe
catune dispersate pe dealuri; Saliste de
Vascau si Poiana - care sunt sate compacte
asezate de o parte si alta a Crisului Negru.
Principala activitate a locuitorilor comunei
este cresterea animalelor si agricultura -
cea mai importanta cultura, data fiind zona
montana, este cultura cartofului dar si
pomicultura. De retinut ca se obtin in
gospodariile individuale ale locuitorilor,
produse strict ecologice. Comuna se intinde
pe o suprafata de 10.171 ha.
Localitatea - centrul de comuna, Cristioru
de Jos este situata in proximitatea soselei
DN 76, respectiv E 79. Celelalte sate sunt
asezate, astfel: Poiana si Saliste de Vascau,
de o parte si alta a Crisului Negru (care
dealtfel izvoraste de la Poiana). Legatura
intre sate si centrul comunei se realizeaza
prin mijloace de transport in comun, sau
proprietate personala pe DC 261, drum
pietruit si partial asfaltat, si DC 144 - DN
76. Cristioru de Sus, format din 11 catune
dispersate pe dealuri, cu o continua si
accerba depopulare, fiind locuite aproape in
totalitate de persoane varstnice. Legatura
cu centrul comunei - DC 263, se face pe
46
drumul pietruit, sau pe diverse poteci. Satul
Bilc, actualmente mai are cca 17 locuitori
faptici, situat pe un varf de deal, unde se
poate ajunge pe drum auto, prin judetul
Arad, fiind la o distanta de 24 Km de
centrul comunei. De cele mai multe ori
putinii locuitori, aleg potecile de munte
pentru a ajunge in centrul comunei.
Toate satele sunt electrificate dar nu dispun
de alimentare cu apă în sistem centralizat
(cu excepţii în localităţile Poiana, Sălişte de
Vaşcău şi Criştioru de Jos).
Contextul administrativ - Dezna
Teritoriul ocupat în prezent de comuna
Dezna a fost locuit din cele mai vechi
timpuri, în zona Văii Crişului Alb şi a
piemonturilor Munţilor Codru Moma
descoperindu-se urme de activitate umană
neîntreruptă încă din neolitic. Prima
menţiune a comunei datează încă din anul
1261. Trecutul localităţii este strâns legat
de cel al cetăţii care i-a dat numele -
cetatea Dezna. Prima menţiune
documentară despre Dezna o găsim în anul
1261, între posesiunile ecleziei de Agria,
reconfirmate de către regele Bela al IV-lea,
unde apare sub numele de DESMA, apoi
apare în 1318 în Dicţionarul localităţilor din
Transilvania, unde apar primele menţiuni şi
despre Cetatea Deznei, ca cetate existentă
împreună cu domeniul său. Prima structură
administrativă atestată documentar este
voivodatul Deznei, menţionat în anul 1439,
împreună cu satele aparţinătoare. În
secolele XV-XVI, de domeniul cetăţii Dezna
aparţineau toate satele de pe malul de nord
al Crişului Alb. Evoluţia aşezărilor a fost
influenţată de evenimentele care au
precedat iar odată cu ocupaţia austriacă
începe un nou proces de concentrare a
cătunelor în aşezări cu planuri sistematizate
şi aşezate în zone accesibile, în scopul
asigurării unei administrări eficiente.
Actualele vetre ale localităţilor şi
configuraţia lor spaţială datează din
secolele XVIII – XIX , legate de exploatările
forestiere din zonă, formându-se satele
Zugău şi Răşchirata, ultimul dispărut.
UAT Dezna - (în maghiară: Dézna) este o
comună situată în partea de nord-est a
judeţului Arad, în Depresiunea Ineu-
Gurahonţ, la poalele Munţilor Codru-Moma,
la confluenţa râului Moneasa cu râul Sebiş,
într-o zonă deosebit de frumoasă şi variată.
Teritoriul administrativ al comunei Dezna
are o suprafaţă de 8.350 ha şi în afara
localităţii de reşedinţă Dezna (situată la 8
km de la localitatea Moneasa, 11 km de
oraşul Sebiş şi o distanţă de 92 km faţă de
municipiul Arad), comuna mai are şi patru
sate aparţinătoare : Buhani, Slatina de Criş,
Neagra, Laz. Localitatea Dezna este aşezată
la poalele Munţilor Codru Moma, zonă
piemontană a depresiunii Zarandului, într-
un bazinet depresionar al râului cu acelaşi
nume, care delimitează Dealurile Momei, de
origine tectonică, aflate între Munţii Codru
Moma şi masivul andezitic al Sebişului.
Majoritatea locuitorilor sunt români (97,91
%). Din punct de vedere confesional,
majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi
(84,97 %), dar există şi minorităţi de
baptişti (7,93 %) şi penticostali (4,51 %).
Contextul administrati - Dieci
Localitatea Dieci este situată pe malul drept
al Crișului Alb, în Depresiunea Gurahonț, pe
partea dreaptă a Crișului Alb, la o distanță
de 100 km față de municipiul Arad.
Localitatilor aflate in componența sunt
Dieci, Crocna, Revetiş, Roşia, Cociuba.
Prima atestare documentară a localității
Dieci datează din anul 1613. Parohia Dieci
este atestată documentar în anul 1692. La
momentul respectiv se constituia dintr-o
simplă biserică de lemn cu hramul
Bunavestire, așezată pe Dâmbul de la
Caznari.
Comuna are apa curenta si partial
canalizare. Este electrificata si are acces la
DN 79 prin DJ 792E şi DJ 708, care străbat
localitatea, la care sunt conectate drumurile
comunale DC 33 şi DC 36, asfaltate. De
asemenea are acces la calea ferata.
Contextul administrative - Gurahonț
UAT Gurahonţ - (în maghiară: Gurahonc,
Honctõ) este o comună din judeţul Arad,
fiind situată în partea de est a
acestuia. Etimologia denumirii se poate
interpreta ca “poartă”, “intrare” într-o
depresiune, vale, regiune etc. Se
învecinează cu teritoriile comunelor Brazii,
Pleşcuţa, Almaş şi Gurahonț. Distanţa până
la municipiul judeţului, Arad, este de 100
km. Are în componenţă 10 sate: Gurahonţ
(reşedinţă, localitate aşezată pe traseul
şoselei Arad-Brad prin localitatea Ineu),
Bomţeşti, Dulcele, Feniş, Honţişor, Iosaş,
Musteşti, Pesari, Valea Mare şi Zimbru. Din
punct de vedere confesional, majoritatea
locuitorilor sunt ortodocşi (75,33 %), dar
există şi minorităţi de penticostali (14,55
%) şi baptişti (7,1 %). Atestarea
documentară a localitaţii Gurahonţ datează
din 1386. Denumirea şi atestarea
documentară a satelor aparţinătoare
comunei Gurahonţ sunt: - Sat Bonţeşti
47
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
atestat documentar 1441; - Sat Dulcele
atestat documentar 1561;
- Sat Feniş atestat documentar 1553; -
Sat Honţişor atestat documentar 1441; -
Sat Iosaş atestat documentar 1486; - Sat
Musteşti atestat documentar 1439; - Sat
Pescari atestat documentar 1553; - Sat
Valea Mare atestat documentar 1439; -
Sat Zimbru atestat documentar 1553; -
Sat Iosăşel atestat documentar 1553, în
prezent este strada Iosăşel a localităţii
Gurahonţ; - cătunul Brusturescu este
inclus actualmente în componenţa satului
Zimbru şi este atestat documentar în 1597.
Contextul administrative - Lunca
Comuna Lunca este situată în sud-estul
Depresiunii Beiuş, la poalele de est-nord-
est ale Munţilor Codru Moma, pe cursul
superior al râului Crişul Negru.
Comuna Lunca are în componenţă şase
sate: Lunca, satul de reşedinţă, Briheni,
Hotărel, Sârbeşti, Seghişte şi Şuştiu. Se
învecinează la nord cu oraşul Ştei şi
comuna Rieni, la est cu comuna Câmpani,
la sud cu oraşul Vaşcău, iar la vest cu
judeţul Arad.
Primele atestari documentare despre satele
comunei Lunca apar dupa cum urmeaza:
Satul Lunca atestat documentar în anul
1588; Satul Briheni atestat documentar în
anul 1588; Satul Hotarel atestat
documentar în anul 1527-1528; Satul
Seghiste atestat documentar în anul 1503;
Satul Sîrbesti atestat documentar în anul
1592; Satul Sustiu atestat documentar în
anul 1588.
Localitatea Lunca (1588 Lonka) se află în
sud-vestul județului Bihor, la 84 km de
Oradea, încadrându-se în ținutul Munților
Codru–Moma, situată pe limita dintre cele
două unități de relief (Munții Codru–Moma
și Munții Bihorului) ca o punte formată
dintr-o zonă de dealuri la cumpăna dintre
Crișul Alb și Crișul Negru. Comuna Lunca
este aşezată în depresiunea Beiuşului, în
sud-estul judeţului Bihor, învecinându-se la
est cu comuna Cîmpani, la vest cu comuna
Moneasa, judeţul Arad, la sud cu oraşul
Vaşcău, iar la nord şi nord-vest se
învecinează cu oraşul Ştei şi comuna Rieni.
Pe raza comunei Lunca se întâlnesc
urmatoarele unitati publice: Consiliul local
al comunei, politie, scoala generala cu
clasele I-VIII în satul Lunca, precum si scoli
generale cu clasele I-IV în celelalte sate,
dispensar uman, dispensar veterinar,
Biserici Ortodoxe, biblioteca publica. Axa
majora de circulatie DN 76 asigura legatura
cu celelalte zone ale judetului si tarii. Lunca
este punct de plecare pentru trasee
turistice în Muntii Codru-Moma.
Contextul administrative - Moneasa
UAT Moneasa (în maghiară: Menyháza) este
o comună în județul Arad, Crișana,
România, formată din satele Moneasa
(reședința) și Rănușa.
Un rol important în economia localității
Moneasa îl au izvoarele minerale
bicarbonatate, calcice, sodice, oligominerale
și mezotermale, valorificate încă din anul
1866.
Stațiunea are ca profil, cura și tratamentul
pentru afecțiuni ale sistemului nervos
central și periferic, ale sistemului
locomotor, unele afecțiuni ginecologice,
nevroză astenică, reumatologie și boli
asociate-nutriție, metabolice (diabet
mellitus, obezitate). Factorii naturali de
cură sunt climatul, ce are un efect calmant
asupra organismului uman în general și
asupra sistemului nervos central în mod
particular, și apele minerale oligoterme.
Apele termale au temperatura de 25-32°C
si sunt ape bicarbonatate, calcice,
magnezice, sodice, hipotone.
Aflată la poalele Munţilor Codru-Moma din
Apuseni la aproximativ o sută de kilometri
de Arad, într-o vale înconjurată de dealuri
împădurite, staţiunea turistică Moneasa
este foarte căutată în orice anotimp, atât
pentru tratarea diferitelor afecţiuni cât şi
pentru extraordinar de bogata ofertă
turistică pe care o oferă, fiind supranumită
„Perla Munţilor Apuseni”. Biserica romano-
catolică din Moneasa a fost construită în
1761 iar cea ortodoxă în 1871 şi există, de
asemenea, un schit ortodox.
Contextul administrativ – Vașcau
UAT Vaşcău - (până în secolul XIX Craiva,
după 1850 Vaskohó – vas „fier” şi kohó
„furnal” – în maghiară şi Eisenstein în
germană) este un oraş din judeţul Bihor cu
o suprafaţă a teritoriului administrativ de
6.504 hectare (0,88 % din teritoriul
judeţului). În imediata vecinătate a acestuia
se găsesc alte două oraşe ale judeţului:
Nucet – în Est; Ştei la 7 km spre Nord.
Aşezat în partea de sud-est a judeţului (în
culoarul Depresiunii Beiuşului, la
întrepătrunderea dintre Munţii Apuseni şi
Câmpia de Vest), pe DN 79, pe cursul
superior al râului Crişul Negru, fiind limitat
de Munţii Bihorului la răsărit şi Munţii Codru
– Moma spre apus, oraşul Vaşcău şi
localităţile aparţinătoare se suprapune
uneia dintre cele mai pitoreşti zone ale
48
judeţului, parte componentă a „Ţării
Beiuşului”. În componenţa oraşului Vaşcău
intră următoarele localităţi: Câmp; Câmp-
Moţi; Coleşti; Vărzarii de Jos; Vărzarii de
Sus. . În anul 1956 localitatea Vaşcău este
ridicată la rangul de oraş, de care aparţin şi
cele 5 sate componente, menţionate mai
sus.
Contextul administrative - Vârfurile
Localitatea Vârfurile este situată la poalele
Munților Bihor și Codru-Moma, în partea de
nord-vest a Depresiunii Hălmagiu, pe Râul
Crișul Alb, la 128 km de municipiul Arad.
Comuna Virfurile se afla situata in judetul
Arad, in partea estica a acestuia, pe cursul
superior al Crisului Alb. Este situate, pe linia
ferata ce leaga Bradul de Oradea si pe
drumul ce leaga Aradul prin Virfurile cu
Bradul si Oradea. La est se invecineaza cu
comuna Halmagiu, la vest cu comuna
Plescuta, ambele din judetul Arad, la sud cu
masivul Gorgana din Muntii Zarandului,
care o despart de Valea Muresului si de
comuna Savarsin. La nord se invecineaza
cu comuna Cristior din judetul.
Comuna Virfurile are in componenta sa un
numar de 8 sate, dupa cum urmeaza:
Virfurile - care este si resedinta de comuna,
Avram Iancu - al doilea sat ca si marime
dupa centrul de comuna si care se afla la o
distanta de 5 km de centrul de comuna,
Grosi - la o distanta de 15 km de centrul de
comuna, Lazuri - la o distanta de 6 km de
centrul comunei, Magulicea - la o distanta
de 3 km de centrul comuei, Mermesti - la 5
km, Poiana - la 15 km, Vidra - la 3 km de
centrul comunei.
1.3. Contextul cultural
Contextul cultural - Cărpineț
Comuna Carpinet prezinta cateva elemente
de interes etnografic si cultural, demne de
luat in seama. Comuna este situata in cea
mai interesanta este zona carstica a
Muntilor Bihor care, prezinta cea mai
spectaculoasa, interesanta si originala zona
carstica din tara noastra, similara sau
superioara unor zone carstice consacrate
din Europa. Locuitorii comunei profitind de
faptul ca In Carpinet exista cea mai pura
cariera de calcar din Europa, inca mai fac
var in varnite traditionale.
O legenda din Bihor spune ca varul a fost
descoperit de un cioban, care a gatit, timp
de mai multe zile, pe niste pietre de calcar.
Pietrele s-au topit, apoi a inceput sa ploua,
iar piatra arsa a devenit var.
Vararii din satele de pe cursul superior al
Crisului Negru au fost deseori pomeniti in
documentele feudale, mai ales cei din
Carpinet si Ponoarele (azi Calugari). La
1733 se preciza ca in apropierea acestor
asezari exista piatra buna, din care se arde
varul (“…pro exurendo calce lapides
habet…”). Si astazi cuptoarele se ridica in
panta dealului pentru ca bolovanii sa poata
fi claditi si adusi mai usor. Bulgarii de calcar
se cladesc in cuptor dupa reguli foarte
precise, incat focul sa nu fie inabusit, iar
curentii de aer sa circule liber. In partea de
jos, la
“talpa cuptorului” se pun bolovani mai mari,
iar in partea de sus – bolovani mai mici.
Cand cuptorul este umplut, “gura” acestuia
se umple cu “sfac” in care se fac gauri –
“liliecii” – pe unde se supravegheaza
procesul arderii. “Liliecii” se inchid progresiv
in timpul arderii. Focul arde 5-6 zile, apoi
cuptorul este lasat sa se raceasca vreme de
o zi si o noapte, dupa care bulgarii de var
sunt scosi afara.
O parte din casele localnicilor pastreaza si
azi motive traditionale sculptate pe fatade.
Ocupatiile traditionale care puncteaza viata
rurala se situeaza la granita dintre profesie
si mestesug, caci implica daruire, pasiune si
arta de-a face lucrurile frumos. Articolele de
ceramica se disting prin eleganta formelor
si prin ornamentatie.
Satul Leheceni, situat in comuna Carpinet,
este o nestemata a ceramicii populare
romanesti. Aici se confectioneaza si in zilele
noastre un mare numar de piese ceramice,
mai ales farfurii bogat si rafinat decorate.
In atelierele olarilor se pot urmari fazele de
lucru ale mestesugului, modul in care
acestia preiau, pastreaza si imbogatesc
traditia locala. Maiestria mesterilor olari
talentati de aici este renumita. Din marea
diversitate de piese ceramice se remarca
blidele de Leheceni, ale caror ornamente –
spirala, roata si creasta – sunt de veche
traditie.
Contextul cultural – Criștioru de Jos
Activitatațile traditionale ale locuitorilor
comunei Cristioru de Jos s-au perpetuat
intr-o mica masura pina azi. Mai exista
persoane fizice cunoscute ca mesteri ai
olaritului si dogaritului.
49
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Comuna Carpinet prezinta cateva elemente
de interes etnografic si cultural, demne de
luat in seama. Este o zonă pitorească
existând case nelocuite construite în stilul
vechi: cu “cerdac”.
O parte din casele localnicilor pastreaza si
azi motive traditionale sculptate pe fatade.
Ocupatiile traditionale care puncteaza viata
rurala se situeaza la granita dintre profesie
si mestesug, caci implica daruire, pasiune si
arta de-a face lucrurile frumos. Articolele de
ceramica se disting prin eleganta formelor
si prin ornamentatie. La nivelul comunei
exista mai multe locuri deosebite, dintre
care amintim: Taul Negru; Piatra Graitoare
(la limita cu jud. Alba); Cascadele Tisei;
Casele Lotrilor; Troita "La Izvorul lui
Horea", Monumentul Eroilor din I si al II -
lea Razboi Mondial. Stînele de oi, pastreaza
si azi vechile traditii in prelucrarea laptelui.
Contextul cultural - Dezna
Trecutul localităţii este strâns legat de cel al
cetăţii care i-a dat numele. Potrivit unei
legende, denumirea ar deriva din numele
regelui dac Decebal. Inima unui cnezat
românesc din secolului al XIII-lea, cetatea
Deznei a făcut parte în secolului al XVI-lea
din sistemul de apărare a vestului
Transilvaniei.După stăpânirea otomanilor
(între anii 1574-1596), intră în posesia lui
Gaspar Kornis, susţinător al lui Mihai
Viteazul, între anii 1599-1601. Ulterior este
donată de către principele Gabriel Bethlen,
lui Marcu-Cercel Vodă în anul 1619, pentru
a fi recucerită de către otomani în 1658. O
legendă povestește despre o tănără fată,
care destinată fiind haremului unui şef
militar, a ales să dea foc depozitului de
pulbere. Satul Buhani este atestat
documentar în anul 1441, satul Laz între
1553-1561 şi satele Neagra şi Slatina de
Criş în anul 1553.
Contextul cultural - Dieci
Locuitorii comunei pun inca un accent
deosebit pe traditiile culturale. La sarbatori
băieții poartă o cămașă de in brodată la
guler, mâneci și pe margini, izmene largi,
un laibăr și pălărie. La fete îmbrăcămintea
este compusă din spătoi și poale brodate,
zadie cu cârpă de încins, cojoc și cârpă pe
cap.
Contextul cultural - Gurahonț
Săpăturile arheologice efectuate în satul
Iosăşel ne¬au dezvăluit urme de civilizaţie
încă din perioada Paleoliticului timpuriu.
Arheologii Marton Roşca, în 1925 şi Lucian
Roşu, în 1967 au descoperit topoare cioplite
la un capăt, lanciolete, vârfuri de lănci,
răzuitoare, dălţi, lame, etc. Cele mai vechi
monede descoperite în Zărand sunt
drahmele de argint. Descoperirile monetare
de la Feniş cuprind monede care au, în
general, pe verso capul lui Hercules iar pe
cealaltă parte calul şi călăreţul, ambele
efigii destul de degenerate. În satul
Zimbru s¬au descoperit aşezări miniere şi
opaiţul roman de la Ponoraş – Zimbru,
acestea dovedind că ţinutul ar fi fost
încadrat în fosta provincie Dacia – Romană.
Cu toate vitregiile istorice ale secolelor IV –
X, populaţia autohtonă din ţinutul
Gurahonţului şi zonele din jur îşi păstrează
nealterată fiinţa, limba, tradiţiile şi formele
social – politice de organizare
cristalizându-se o populaţie românească.
Potrivit relatărilor lui Anonimus, în jurul
anului 900 teritoriile la nord de Mureş
intrau în componenţa ducatului condus de
Menumorut situat între Tisa, Mureş,
Someş. Aici este amintit şi râul „Iousaz”
(pârâul Iosaşului, Iosăşelului) afluent al
Crişului Alb din zona Gurahonţului.
Contextul cultural - Lunca
Populatia româneasca din aceste sate este
pomenita în documente din cele mai
îndepartate vremuri. Aceste documente ne
dau stiri pretioase asupra trecutului
populatiei acestor sate, care se bucurau din
vrermuri vechi de anumite privilegii
recunoscute de catre Episcopia Romano-
Catolica Oradea, de care depindeau din
punct de vedere administrativ. Istoria
bisericeasca a românilor din Bihor arata ca
pâna în secolul al XVI-lea, în Seghiste era
sediul protopopiatului ortodox, care mai
târziu s-a mutat la Beius. Raporturile
feudale de pe aceste locuri sunt
reconstituite dupa circumscriptiile urbariale
din 1589 si de la 1 august 1600. Acest
urbariu arata ca aceste locuri se gasesc
într-o zona primejdioasa, expusa
incursiunilor, jafurilor turcesti sau ale ostilor
imperiale ori transilvanene în lupta fie cu
turcii, fie între ele.
Contextul cultural - Moneasa
Moneasa este inregistrata ca si statiune
turistica. Interesul pentru amenajarea
statiunii a inceput abia in sec.al XIX-lea
cand proprietarii Monesei,pe langa
exploatarea minereului de fier, calcarelor si
marmurei s-au preocupat si de promovarea
turismului prin dezvoltarea statiunii.
50
Masurile luate,in prima jumatate a secolului
al XIX-lea de membrii familiei Nevery
(Nevery Alexa de Gyula Varsand) care a
cumparat in 1802 de la Erariu un intins
teritoriu care cuprindea si localitatea
Moneasa pentru amenajarea statiunii nu au
schimbat aspectul sau neglijent. Motiv bine
intemeiat pentru a fi vizitata mai putin de
turisti. In plus, drumul de acces a fost
aproape impracticabil.Traseul Sebis-
Moneasa se strabatea cu caruta iar in
anotimpul ploios, datorita lipsei
podurilor,carutele intrau in namol si apa
pana la butucul rotilor. La toate acestea au
contribuit locurile putine de cazare,turistii
fiind nevoiti de multe ori sa se intoarca, iar
cei cazati sa renunte la multe comoditati
(Gaal Jeno,op.cit.).
Incepand cu anul 1847,noul proprietar al
domeniului Sebis si al localitatii si statiunii
Moneasa, contele Waldstein-Wartemberg
Cristian a adus putine modificari
pavilionului central,acesta fiind mai mult o
baraca. Intrata in atentia oficialitatilor
aradene, Moneasa s-a bucurat de
inceputurile timide ale modernizarii. Astfel,
prin ordinul comitelui supreme al
comitatului Arad adresat pretorului plasei
Buteni, incepand cu data de 20 mai 1853,
notarul din comuna Prajesti a fost obligat sa
verifice si sa intocmeasca, sub indrumarea
pretorului din Buteni, un tabel cu strainii
care au venit la tratament la baile Moneasa.
(F.P.J.A,Actele comitatului,1854). Din listele
intocmite rezulta ca in acest an statiunea a
fost vizitata cu precadere de cei din
comitatul Arad. Asistenta medicala a fost
asigurata de medicul din Sebis, care se
deplasa zilnic in acest scop la Moneasa .In
cursul lunii iunie a anului 1853 s-a
consemnat prezenta a 12 persoane,
impreuna cu 17 insotitori (servitori) care au
cautat efectele curative ale bailor din
Moneasa.
Cu toate eforturile de modernizare, raportul
autoritatii comitatului Arad catre Consiliul
locotential cezaro-craiesc, departamentul
Oradea, cu privire la desfasurarea sezonului
balnear la baile Moneasa a concluzionat ca
baile Moneasa abia au putut fi considerate
in categoria statiunilor balneare, datorita
lipsei unor standarde de functionare si
administrare.
Pentru o mai buna functionare a bailor,din
anul 1854, notarul din Moneasa a fost
desemnat sa le administreze. In atributiile
sale au intrat si fixarea preturilor de cazare
si meniu. Capacitatea statiunii s-a limitat in
aceasta perioada,la 5 camere de baie si 14
camere de oaspeti. In perioada 18 iunie-4
august 1854, s-au inregistrat un numar de
25 de vizitatori, cei mai multi veniti din
comitatul Arad. Schimbarile au inceput in
anul 1891,cand statiunea a trecut in
proprietatea contelui Wenckheim Friedrich.
Noul proprietar a construit pe cont propriu o
cale ferata de la gara Sebis pana in
Statiunea Moneasa, inlaturand astfel,
neplacerile drumului. In locul cladirilor vechi
si darapanate ale baii si restaurantului
demodat s-a construit o vila cu lungimea de
80 de metri. L-a parter au fost amenajate
baile din marmura rosie si saloanele iar la
etaj erau camerele de oaspeti. Langa
aceasta cladire s-a construit un restaurant
din sticla cu o capacitate de 300 de locuri.
Via-a vis de acesta se afla bucataria. Inspre
parcul statiunii s-a ridicat o cladire cu 16
camere pentru cazarea turistilor iar mai jos
de aceasta s-a construit sanatoriul de
hidroterapie, care a fost inconjurat de un
parc. Inalta societate maghiara a vremii a
impodobit parcul statiunii Moneasa cu vile,
incadrate architectural in moda epocii.
Dintre acestea amintim vila lui Paradeyser
Luovic, a Cailor Ferate Unite Arad-Cenad, a
contelui Wenckheim, a familiei Czaran, a
vaduvei baronului Andreny. Impunatoarele
constructii au ridicat prestigiul statiunii
Moneasa, ceea ce face ca la sfarsitul
secolului al XIX-lea sa fie numita “Gasteinul
Ungariei”
Lucrarile de amenajare a statiunii au
continuat si prin forarea unei fantani
arteziene la o adancime de 316 metri care
asigura un debit de 60 hl pe minut. Analiza
apei fantanii a fost efectuata de dr.Lengyel
Bela. Crearea conditiilor favorabile de
cazare,tratament si distractie a contribuit la
cresterea numarului de vizitatori in
statiune. Incepand cu anul 1895, 100 de
persoane au stat in statiune timp de o luna,
iar numarul celor care petreceau sfarsitul
de saptamana s-a cifrat la 2000, la care s-a
adaugat numarul mare de excursionisti
sositi din Arad doar pentru ziua de
duminica.
In ultimul deceniu al secolului al XIX –lea,
statiunea a inceput sa se organizeze
conform noului statut de functionare. In
statut s-a stipulate ca durata sezonului a
fost cuprinsa intre 15 mai si 30 septembrie.
Primpretorul de la Sebis a fost numit din
oficiu drept comisar al statiunii, fiind
sprijinit de doi functionari domeniali, de cei
doi preoti locali, respective romano-catolic
si ortodox, precum si de patru oaspeti ai
statiunii.
51
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Din taxele platite de oaspeti pentru
tratament si muzica s-a constituit un fond
pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere
a orchestrei de tigani care canta in fiecare
zi in parcul statiunii, abonamentelor la ziare
precum si a celorlalte distractii. Un rol
important in sustinerea turismului zonal l-a
avut Asociatia Turistica din Arad, infiintata
in 1898, care organiza pe langa excursii si
reuniuni, serbari, edita anuare, publica
articole si a facut propuneri pentru
practicarea sporturilor de iarna in zona
statiunii Moneasa. Sustinatorul turismului in
zona Monesei a fost Czaran Gyula, care a
exploatat potentialul turistical zonei.
Eforturile depuse de autoritati in zona
Monesei au fost incununate de obtinerea
statutului de statiune balneara,la 13 mai
1896,din partea Ministerului de Interne
Regal Maghiar. Dupa Tratatul de la Trianon
si Marea Unire contesa Wenckheim
Christina a pierdut Domeniul Sebis, deci si
Statiunea Moneasa, care a intrat in
administrarea Ministerului Sanatatii si
Ocrotirii Sociale, o parte din actiuni fiind
detinute de judetul Arad. Administratia
aradeana a detinut cele doua hoteluri mari
(Vila 1 si Vila “Cerbul Albastru”) cu 47 de
camera si respective 18 camere.
Statiunea Moneasa pastreaza urmele acelui
interval istoric in care s-au edificat vilele,
acele vremuri ramanand ca o piatra de
temelie pentru viitoarea dezvoltare a
statiunii Moneasa.
Contextul cultural - Vașcau
Începuturile vieţii omeneşti în zona oraşului
Vaşcău sunt atestate arheologic încă din
paleolitic. Codiţiile bio-pedo-hidro-climatice
au creat premise pentru concentarea
aşezărilor omeneşti în acest areal. Cea mai
veche menţiune documentară care indică o
atestare certă a localităţii Vaşcău este cea
din Conscrierea porţilor „Liber regius”,
întocmită în anul 1552 de fiscul regal, unde
Vaşcăul apare menţionat sub denumirea de
Nagykoh(ó) („Cuptorul Mare”); în acelaşi
timp apar menţionate şi localităţile Vărzari
de Sus şi Vărzari de Jos, împreună cu alte
două localităţi, dispărute ulterior. Începând
cu sec. al XVIII-lea, respectiv anul 1851
denumirea oraşului va ilustra principala
bogăţie: Vaskoh – nume provenit din limba
maghiară şi format din două cuvinte: vas
„fier” şi kohó „cuptor de topit, furnal”.
Dintre cele mai vechi şi mai importante
îndeletniciri ale locuitorilor se pot aminti:
cultura cartofului şi creşterea vitelor,
prelucrarea fierului, olăritul, cioplitul în
piatră de marmură, etc. Până în secolul XIX
Vaşcăul a făcut parte din Ţinutul Beiuşului;
în 1886 Vaşcăul apare ca plasă
independentă de Beiuş, având 42 de
localităţi.
Contextul cultural - Vârfurile
Atestată documentar pentru prima dată în
anul 1390, localitatea Vîrfurile a purtat
inițial denumirea de Ciuci. Este cunoscută
sub actuala denumire din anul 1926. Mai
multe comune, printre care si comuna
Virfurile, acum un veac si ceva, formau asa-
zisul "Tinut al Zarandului", a caror
inceputuri se pierd in vremurile indepartate
ale trecutului.
Vechi centru voievodal, Ciuci a fost parte a
domeniului Șiriei și a avut un important rol
în predarea cetății Șoimoș în mâna
răsculaților conduși de Gheorghe Doja.
Centrul voievodal se găsea pe locul denumit
astăzi Curtescul, în partea de nord-vest a
comunei. Sunt vizibile și azi urmele unor
clădiri și ale unor șanțuri de apărare.
La sfîrșitul secolului al XVI-lea, la Vârfurile
se ridica o cetate integrată în sistemul de
apărare vestică a Transilvaniei. În aceeași
perioadă, fortăreața a avut un rol important
în apărarea drumului ce ducea către
Oradea.
În secolului al XVIII-lea, Vârfurile devin
centrul unui domeniu feudal. La începutul
aceluiași secol, între anii 1703 - 1711, în
timpul răscoalei antihabsburgice conduse
de Francisc Rákóczi al II-lea, la Vârfurile a
capitulat o unitate habsburgică sub
presiunea cetelor locotenentului Dragul,
participant din partea românilor.
1.4. Planurile și programele viitoare de dezvoltare a zonei
Principalele proiecte in derulare si in
perspectva pina la nivelul anului 2020 nu
afecteaza prin implementarea lor mediul.
Enumeram in acest sens:
- Reţea de canalizare apă menajeră şi
staţie de epurare in comuna
Cărpineț
- Înfiinţarea reţelelor de distribuţie a
gazelor naturale în comuna Cărpinet
52
- Modernizarea tuturor străzilor din
intravilanul comunei Cărpinet
- Instalaţie fotovoltaică de 250 KW în
localitatea Cărpinet
- Instalaţie fotovoltaica de 30 Kw
pentru alimentare pompe sistem
alimentare cu apă în localitatea
Cărpinet
- Instalare sistem supraveghere video
în comuna Cărpinet
- Modernizare căi de acces ce
deservesc suprafeţele agricole
- Managementul situaţiilor de urgenţă
– Gestionarea eficientă a incendiilor
în comuna Cărpinet (achiziţionarea
unei autospeciale şi costume de
protecţie pentru pompierii civili)
- Eficientizarea serviciului de colectare
şi transport al deşeurilor în comuna
Cărpinet
- Crearea şi implementarea unui
sistem integrat al deşeurilor prin
achiziţionarea unei autospeciale şi a
unor pubele
- Construire şi dotare bază sportivă în
localitatea Cărpinet
- Construire şi dotare sală de sport în
localitatea Cărpinet
- Construirea si dotare baza sportiva
in Loc.Cărpinet
- Construire şi dotare 10 locuinţe
sociale
- Construire şi dotare centru de zi
- Construire Grădiniţă cu program
prelungit CĂRPINET - Finanţat de
Ministerul Invăţământului
- Parc industrial
- Trasee biciclişti tip mountain-bike-
circuit zonă rezervaţie natural
- Sistem plată on line, document
management şi de arhivare
electronică
- Reabilitare Pesteră şi zona
adiacenta.
- Asfaltarea drumurilor comunale DC
262-Criştioru de Jos – Tarabontesti
3,2 km si strazi din Comuna
Criştioru de Jos – 5,2 km
- Asfaltarea drumurilor comunale DC
263 si DC264 Criştioru de Jos-
Criştioru de Sus – Balc 12,5 km
- Construirea si amenajarea a doua
poduri de trecere peste Crisul Negru
in satele Poiana si Saliste
- Amenajarea cursurilor de apa care
traverseaza satele comunei (paraul
Valea Mare si Valea Tarinei)
- Sistem de canalizare pentru satele
Poiana-Saliste de Vascau-Criştioru
de jos
- Asfaltarea si amenajarea drumurilor
din interiorul localitatilor - UAT
Gurahonț
- Amenajarea zonelor verzi,
pavoazare si curatenie
- Amenajarea si redeschiderea
Spitalului din Gurahonț
- Realizarea unei retele de canalizare
in intreg UAT Gurahonț
- Infiintarea de perdele verzi in jurul
localitatilor din UAT-ul Gurahonț
- modernizarea şi asfaltarea reţelei de
drumuri judeţene şi comunale
existente la nivelul comunei Dieci;
- modernizarea şi prelungirea reţelei
de alimentare cu apă în satul Dieci şi
extinderea acesteia şi la nivelul
satelor aparţinătoare;
- extinderea reţelei de telefonie fixă şi
la nivelul celorlalte sate
aparţinătoare de comuna Dieci;
- dezvoltarea activităţilor de
agroturism in comuna Dieci
- Modernizare DJ 764 F Uileacu de
Beius-Finis-Lazuri de Beiuș-Lunca
- Construirea centurii oraşului Ștei
(Beiuș-Ștei-Lunca)
2. Modul de utilizarea a terenurilor Tabel 2-1 Utilizarea terenurilor din cadrul ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului -
Codru Moma
Modul de utilizare a terenurilor. Suprafaţă (ha) Pondere (%)
1 agricultură 590,44 7,77%
2 urbanizare 0,31 0,00%
3 păduri 6951,28 91,51%
din care exploatare forestiera 6951,28 91,51%
din care paduri protejate (categoria T1 si T2) 6951,28 91,51%
53
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
4 zone recreaţionale, 6958,19 91,60%
5 vânătoare 7541,72 99,28%
6 pescuit, 6,91 0,09%
7 balastiere, 0,00 0,00%
8 utilizarea apei, 6,91 0,09%
9 turism, 7548,63 99,37%
10 depozitarea deşeurilor, 0,00 0,00%
11 braconaj 7548,63 99,37%
Tabel 2-2 Proprietatea terenurilor din cadrul ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului -
Codru Moma
PROPRIETARI TERENURI Suprafaţă (ha)
Pondere
(%)
1 Proprietate public privata 533,19 7,02%
2 Persoane fizice 253,73 3,34%
3 Persoane juridice 3,73 0,05%
4 Statul Român 2041,59 26,88%
5 Teren in litigiu 0,00%
6 Composesorat 2441,82 32,14%
7 Asociatii 249,14 3,28%
8 Proprietate necunoscuta 2073,24 27,29%
TOTAL 7596,44 100,00%
Tabel 2-3 Administrarea terenurilor din cadrul ROSCI 0291 Coridorul Munţii Bihorului
- Codru Moma
ADMINISTRATORI AI TERENULUI Suprafaţă (ha) Pondere
(%)
1 Asociaţii 0,00%
2 Consiliul Local 0,00%
3 Persoane fizice 0,01 0,00%
4 Persoane juridice 3,55 0,05%
5 RNP Romsilva, OS 5513,87 72,58%
6 Teren in litigiu 0,00%
7 Composesorat 0,00%
8 C.N.A.D.R. 5,77 0,08%
9 Administrare necunoscuta 2073,24 27,29%
Total 7596,44 100,00%
54
3. Analiza și evaluare modului de utilizare a terenului 3.1. Statutul activităților – Importanța economică
Ponderea principala este ocupata de catre
paduri in procent de 92,82% din suprafata
sitului studiat. Analizata prin prisma
serviciului ecosistemic de aprovizionare cu
lemn in situația actuală suprafața de paduri
din interiorul sitului genereaza o valoare
medie anuala de 2281 mii lei, cu o valoare
actualizata previzionata pentru urmatorii 25
de ani de 8.487 mii lei. Determinarea valorii
actualizate s-a facut prin previzionarea si
analiza urmatorilor factori:
Tabel 3-1
Silvicultură UM
Veniturile generate de activitatea forestieră (medie
anuala) mii lei 2156
Suprafata ocupata cu paduri - Ha Ha 6951
Pretul mediu al unui metru cub de masa lemnoasa pe picior
(Legea 4/2015) lei/mc 115
Cantiatatea medie masa lemnoasa la hectar mc 225
Cheltuieli paza protectie si igiena: euro/ha 30
Paza euro/ha 20
impozit pe proprietate euro/ha 10
lucrari intretinere (raritura, igiena) = 0 (se compenseaza
cu venitul din materialul scos la intretinere) euro/ha 0
Cantitatea exploatata anual pe ha mc 2,70
Posibilitatea anuala pe ha mc 3,26
Valoarea actualizata a serviciilor ecosistemice de
aprovizionare cu lemn in scenariul BAU - mii lei - 17.155
Suprafetele de teren privite prin prisma
serviciului ecosistemic de aprovizionare cu
alimente generate de catre pasunatul
desfasurata in interiorul sitului analizat
genereaza venituri anuale medii din
producția de lapte in valoare de 926 mii lei
la care se adauga cea din producția de
carne in valoare de 130 mii lei. Valoare
actualizata calculata pe baza privizionarii si
analizei factorilor de mai jos pentru un
interval de 25 de ani este de 7,288 mii lei.
Tabel 3-2
Agricultură.
Suprafata ocupata de pasuni si finete - ha - 429
Numarul de UVM 514
Capacitatea de suport admisa UVM/Ha 2,5
Venituri din productia de lapte - mii lei/an 926
Venituri din productia de carne - mii lei/an 130
Valoarea hranei asigurate de păşuni pe termen scurt - mii lei/an 1055
Valoarea actualizata a serviciilor ecosistemice de aprovizionare
cu alimente in scenariul BAU - mii lei - 16773
Terenurile agricole ocupa o suprafață restrinsa de doar 0,92% din suprafata sitului, fiind
cultivate in principal cu cartofi si pomi fructiferi.
3.1.1. Activitati antropice surprinse - B02 – Gestionarea şi utilizarea
pădurii şi plantaţiei
- F03.01 – Vânătoare
- F04.02 – Colectarea (ciuperci,
licheni, fructe de pădure etc.)
- H06.01 – Zgomot, poluare fonică
- D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci
şi căi ferate / Conducerea obişnuită
a vehiculelor motorizate
- I02 – Specii native (indigene)
problematice
55
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
3.1.2. Activități cu impact asupra biodiversității și
ecosistemelor
În secţiunile din cadrul acestui subcapitol
sunt prezentate rezultatele evaluării
impactului asupra speciilor de interes
comunitar (menţionate în Formularul
Standard Natura 2000 pentru ROSCI0291)
cauzate de presiunile actuale şi
ameninţările viitoare din cadrul ariei
naturale protejate ROSCI0291 Coridorul
Munţii Bihorului-Codru Moma.
3.1.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale
asupra speciilor de carnivore mari
În Tabelul nr. 3-3 sunt prezentate
rezultatele evaluării impacturilor cauzate de
presiunile actuale asupra speciilor de
carnivore mari din cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
Evaluarea impacturilor cauzate de
presiunile actuale asupra speciilor de
carnivore mari din cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma
Tabel 3-3
Cod Parametru Descriere
A.1 Presiunile
actuale
B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
F03.01 – Vânătoare
F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)
H06.01 – Zgomot, poluare fonică
E.1 Speciile
1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II, IV şi V ale Directivei Habitate 92/43 CEE
1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în Anexele II
şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
E.2
Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
[geometrie]
56
Cod Parametru Descriere
E.3
Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
[descriere]
Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei a fost
localizată în 64 de perimetre distribuite uniform pe întreaga
suprafaţă investigată.
Presiunea F03.01 – Vânătoare a fost localizată în 255 de perimetre
distribuite pe toată suprafaţa sitului Natura 2000.
Presiunea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform pe toată
suprafaţa investigată.
Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost localizată în
cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de exploatare, drumului
comunal şi drumului european/naţional
E.4
Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
B02 – Medie
F03.01 – Medie (în cadrul Fondului de Vânătoare 65 Văratec) şi
Ridicată (în cadrul Fondurilor de Vânătoare 55 Moneasa, 61 Crocna
Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
F04.02 – Scăzută
H06.01 – Scăzută
E.5 Confidenţial
itate Informaţii publice
E.6 Detalii
Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
reprezintă exploatările forestiere (rezultate ca urmare a activităţilor
silvice) identificate pe o suprafaţă de aproximativ 2241,03 ha.
Presiunea F03.01 – Vânătoare a fost identificată pe aproape toată
suprafaţa zonei studiate (7532,49 ha).
Presiunea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi fructelor de
pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe o suprafaţă
de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii
Bihorului-Codru Moma.
Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică reprezintă coridoare de
50 m din lungul reţelelor de comunicaţii (drumuri) pe o suprafaţă
totală de aproximativ 710 ha.
3.1.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale asupra speciei de mamifer acvatic
În Tabelul nr. 3-4 sunt prezentate
rezultatele evaluării impacturilor cauzate de
presiunile actuale asupra speciei Lutra lutra
mari din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii
Bihorului-Codru Moma.
Evaluarea impacturilor cauzate de
presiunile actuale asupra speciei Lutra
lutra din cadrul ROSCI0291 Coridorul
Munţii Bihorului-Codru Moma
Tabel 3-4
Cod Parametru Descriere
A.1 Presiunile
actuale
B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
H06.01 – Zgomot, poluare fonică
E.1 Speciile 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în Anexele
II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
57
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Cod Parametru Descriere
E.2
Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
[geometrie]
E.3
Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
[descriere]
Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei a fost
localizată în 11 perimetre distribuite în zona centrală şi estică a
sitului.
Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost localizată în
cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de exploatare şi drumului
comunal.
E.4
Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
B02 – Medie
H06.01 – Scăzută
E.5 Confidenţial
itate Informaţii publice
E.6 Detalii
Presiunea B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
reprezintă exploatările forestiere (rezultate ca urmare a activităţilor
silvice) identificate pe o suprafaţă de aproximativ 483,71 ha.
Presiunea H06.01 – Zgomot, poluare fonică reprezintă coridoare de
50 m din lungul drumurilor de exploatare şi drumului comunal
(DC41A).
3.1.2.3. Evaluarea impacturilor cauzate de presiunile actuale
asupra speciei de amfibian
În Tabelul nr. 3-5 sunt prezentate
rezultatele evaluării impacturilor cauzate de
presiunile actuale asupra speciei Bombina
variegata mari din cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
Evaluarea impacturilor cauzate de
presiunile actuale asupra speciei
Bombina variegata din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-
Codru Moma
Tabel 3-5
58
Cod Parametru Descriere
A.1 Presiunile
actuale
D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea
obişnuită a vehiculelor motorizate
F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)
I02 – Specii native (indigene) problematice
E.1 Speciile 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV a Directivei Habitate 92/43 CEE
E.2
Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
[geometrie]
E.3
Localizarea
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
[descriere]
Presiunile D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /
Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate au fost localizate pe
toată suprafaţa sitului Natura 2000
Presiunea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform pe toată
suprafaţă investigate.
Presiunea I02 – Specii native (indigene) problematice a fost
localizată în 7 perimetre distribuite în zona nordică, centrală şi de
est a ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
E.4
Intensitatea
localizată a
impacturilor
cauzate de
presiunile
actuale
asupra
speciilor
D01 / G01.03.01 – Medie (în cazul DC41A) şi Scăzută (în cazul
drumurilor de exploatare)
F04.02 – Scăzută
I02 – Medie
E.5 Confidenţial
itate Informaţii publice
59
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Cod Parametru Descriere
E.6 Detalii
Presiunile D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /
Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate reprezintă drumul
comunal DC41A şi reţeaua de drumuri de exploatare (aproximativ
37,5 ha).
Presiunea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi fructelor de
pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe o suprafaţă
de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii
Bihorului-Codru Moma.
Presiunea I02 – Specii native (indigene) problematice reprezintă
suprafaţa de aproximativ 442,71 ha invadată de specia cu caracter
colonizator/invaziv Pteridium aquilinum.
3.2. Tendințe ale activităților (dezvoltare, descreștere)
3.2.1. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare
asupra speciilor de carnivore mari
În Tabelul nr. 3-6 sunt prezentate
rezultatele evaluării impacturilor cauzate de
ameninţările viitoare asupra speciilor de
carnivore mari din cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
Tabelul nr. 3-6 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra
speciilor de carnivore mari din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru
Moma
Cod Parametru Descriere
E.1 Ameninţăril
e viitoare
F03.01 – Vânătoare
F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)
H06.01 – Zgomot, poluare fonică
F.1 Speciile
1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II, IV şi V ale Directivei Habitate 92/43 CEE
1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în Anexele
II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
60
Cod Parametru Descriere
F.2
Localizarea
impactului
cauzat de
ameninţările
viitoare
asupra
speciilor
[geometrie]
F.3
Localizarea
impactului
cauzat de
ameninţările
viitoare
asupra
speciilor
[descriere]
Ameninţarea F03.01 – Vânătoare a fost localizată în 255 de
perimetre distribuite pe toată suprafaţa sitului Natura 2000.
Ameninţarea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de
pădure etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform
pe toată suprafaţa investigată.
Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost localizată în
cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de exploatare, drumului
comunal şi drumului european/naţional
F.4
Intensitatea
localizată a
impactului
cauzat de
ameninţările
viitoare
asupra
speciilor
F03.01 – Medie (în cadrul Fondului de Vânătoare 65 Văratec) şi
Ridicată (în cadrul Fondurilor de Vânătoare 55 Moneasa, 61 Crocna
Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
F04.02 – Scăzută
H06.01 – Scăzută
F.5 Confidenţiali
tate Informaţii publice
F.6 Detalii
Ameninţarea F03.01 – Vânătoare va constitui o presiune antropică
pe aproape toată suprafaţa zonei studiate (7532,49 ha) datorită
speciilor de interes cinegetic prezente în cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
Ameninţarea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de
pădure etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi
fructelor de pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe
o suprafaţă de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma (în contextul dezvoltării
societăţilor comerciale de colectare a acestor produse alimentare
din ultima perioadă).
Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică va determina un
impact şi în viitor pe cel puţin din suprafaţa actuală (710 ha) a
respectivei presiuni.
61
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
3.2.2. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de mamifer acvatic
În Tabelul nr. 3-7 sunt prezentate
rezultatele evaluării impacturilor cauzate de
ameninţările viitoare asupra speciei Lutra
lutra din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii
Bihorului-Codru Moma.
Tabelul nr. 3-7 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra
speciei Lutra lutra din cadrul ROSCI0291 Coridorul
Munţii Bihorului-Codru Moma
Cod Parametru Descriere
E.1 Ameninţările
viitoare H06.01 – Zgomot, poluare fonică
F.1 Speciile 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
F.2
Localizarea
impactului cauzat
de ameninţările
viitoare asupra
speciilor
[geometrie]
F.3
Localizarea
impactului cauzat
de ameninţările
viitoare asupra
speciilor [descriere]
Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică a fost
localizată în cadrul şi imediata vecinătate a drumurilor de
exploatare, drumului comunal şi drumului european/naţional
F.4
Intensitatea
localizată a
impactului cauzat
de ameninţările
viitoare asupra
speciilor
H06.01 – Scăzută
F.5 Confidenţialitate Informaţii publice
F.6 Detalii
Ameninţarea H06.01 – Zgomot, poluare fonică va determina
un impact şi în viitor pe cel puţin din suprafaţa actuală (710
ha) a respectivei presiuni.
62
3.2.3. Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra speciei de amfibian În Tabelul nr. 3-8 sunt prezentate
rezultatele evaluării impacturilor cauzate de
ameninţările viitoare asupra speciei
Bombina variegata din cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
Tabelul nr. 3-8 Evaluarea impacturilor cauzate de ameninţările viitoare asupra
speciei Bombina variegata din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru
Moma
Cod Parametru Descriere
E.1 Ameninţăril
e viitoare
D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea
obişnuită a vehiculelor motorizate
F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure etc.)
I02 – Specii native (indigene) problematice
F.1 Speciile 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV a Directivei Habitate 92/43 CEE
F.2
Localizarea
impactului
cauzat de
ameninţările
viitoare
asupra
speciilor
[geometrie]
F.3
Localizarea
impactului
cauzat de
ameninţările
viitoare
asupra
speciilor
[descriere]
Ameninţările D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /
Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate au fost localizate pe
toată suprafaţa sitului Natura 2000
Ameninţarea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de
pădure etc.) a fost identificată în 171 perimetre distribuite uniform
pe toată suprafaţă investigate.
Ameninţarea I02 – Specii native (indigene) problematice a fost
localizată în 7 perimetre distribuite în zona nordică, centrală şi de
est a ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
F.4
Intensitatea
localizată a
impactului
cauzat de
ameninţările
viitoare
asupra
speciilor
D01 / G01.03.01 – Medie (în cazul DC41A) şi Scăzută (în cazul
drumurilor de exploatare)
F04.02 – Scăzută
I02 – Medie
F.5 Confidenţiali
tate Informaţii publice
63
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Cod Parametru Descriere
F.6 Detalii
Ameninţările D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate /
Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate reprezintă drumul
comunal DC41A şi reţeaua de drumuri de exploatare (aproximativ
37,5 ha).
Ameninţarea F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de
pădure etc.) reprezintă activităţile de colectare a ciupercilor şi
fructelor de pădure din cadrul pajiştilor, pădurilor şi tufărişurilor pe
o suprafaţă de aproximativ 5156,27 ha din cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma (în contextul de
zvoltării societăţilor comerciale de colectare a acestor produse
alimentare din ultima perioadă).
Ameninţarea I02 – Specii native (indigene) problematice
reprezintă suprafaţa de aproximativ 442,71 ha invadată de specia
cu caracter colonizator/invaziv Pteridium aquilinum.
3.3. Durata activităților (sezoniere sau permanente) - B02 – Gestionarea şi utilizarea
pădurii şi plantaţiei - sezoniera
- F03.01 – Vânătoare - sezoniera
- F04.02 – Colectarea (ciuperci,
licheni, fructe de pădure etc.) -
sezoniera
- H06.01 – Zgomot, poluare fonică -
permanenta
- D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci
şi căi ferate / Conducerea obişnuită
a vehiculelor motorizate -
permanenta
- I02 – Specii native (indigene)
problematice - permanenta
3.4. Impactul asupra mediului/ stării de conservare favorabilă
Descrisa detaliat în tabelele anterioare
3.5. Clasificare a impacturilor (durata de manifestare,
suprafața afectată, natura efectelor)
Descrisa detaliat în tabelele anterioare
4. Analiza stării de conservare a speciilor și habitatelor
4.1. Evaluarea stării de conservare a elementelor de biodiversitate în baza cărora a fost declarată aria naturală
protejată ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului – Codru
Moma
În secţiunile din cadrul acestui subcapitol
sunt prezentate rezultatele evaluării stării
de conservare a speciilor de interes
comunitar (menţionate în Formularul
Standard Natura 2000) din cadrul ariei
naturale protejate ROSCI0291 Coridorul
Munţii Bihorului-Codru Moma.
64
4.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus 4.1.1.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de
vedere al populaţiei speciei
În Tabelul nr. 4-1 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Canis lupus din punct de vedere al
populaţiei speciei.
Tabelul nr. 4-1 Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus din punct de
vedere al populaţiei speciei
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II, IV şi V ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Statut de
prezenţă
temporală a
speciilor
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
A.3.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
Clasa 1 = 10÷50 indivizi
A.4.
Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
din aria naturală
protejată
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.5.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată şi
mărimea
populaţiei
naţionale
Clasa „C” = 0-2 %
A.6.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
comparata cu
mărimea
populaţiei
naţionale
nesemnificativă
A.7.
Mărimea
reevaluată a
populaţiei
estimate în
planul de
management
anterior
Evaluarea mărimii populaţiei speciei se face pentru prima dată
A.8.
Mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
în aria naturală
protejată
Nu există date pentru estimarea mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
65
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
A.9.
Metodologia de
apreciere a
mărimii
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
Nu este cazul
A.10.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei actuale
”x” – necunoscut
A.11.
Tendinţa actuală
a mărimii
populaţiei speciei
”x” – necunoscut
A.12.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a mărimii
populaţiei speciei
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.13.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
Nu există date suficiente pentru stabilirea magnitudinii
tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.14.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin
calificative
Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.15. Structura
populaţiei speciei Nu există date privind structura populaţiei
A.16.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
”X” – necunoscută
A.17.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
Nu este cazul
A.18.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al populaţiei
”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că
starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei
nu este în nici într-un caz favorabilă
4.1.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de
vedere al habitatului speciei În Tabelul nr. 4-2 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Canis lupus din punct de vedere al
habitatului speciei.
Tabelul nr. 4-2 Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus din punct de
vedere al habitatului speciei
Nr. Parametri Descriere
A.1. Specia 1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II, IV şi V ale Directivei Habitate 92/43 CEE
66
Nr. Parametri Descriere
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
B.3.
Suprafaţa
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
7577,91 ha (aproximativ 99,76 % din suprafaţa totală a
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma)
B.4.
Calitatea datelor
pentru suprafaţa
habitatului
speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării
datelor obţinute prin măsurători parţiale
B.5.
Suprafaţa
reevaluată a
habitatului
speciei din planul
de management
anterior
Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală
protejată se face pentru prima dată
B.6.
Suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
7577,91 ha
B.7.
Metodologia de
apreciere a
suprafeţei
adecvate a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Aprecierea suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată s-a realizat pe baza cerinţelor
specifice/optime de habitat. Astfel, s-au luat în calcul zonele
împădurite, locurile deschise care alternează cu petice de
pădure şi cursurile de apă.
B.8.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa actuală
a habitatului
speciei
Raportul este egal
B.9.
Tendinţa actuală
a suprafeţei
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.10.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a
suprafeţei
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
67
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametri Descriere
B.11.
Calitatea
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Medie
B.12.
Tendinţa actuală
a calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.13.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a calităţii
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.14.
Tendinţa actuală
globală a
habitatului
speciei funcţie de
tendinţa
suprafeţei şi de
tendinţa calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.15.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al habitatului
speciei
”U1” – nefavorabilă - inadecvată
B.16.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al habitatului
speciei
”0” – este stabilă
B.17.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al habitatului
speciei
Nu este cazul
4.1.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
În Tabelul nr. 4-3 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Canis lupus din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor.
Tabelul nr. 4-3 Evaluarea stării de conservare a speciei Canis lupus din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr. Parametru Descriere
A.1 Specia 1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II, IV şi V ale Directivei Habitate 92/43 CEE
68
Nr. Parametru Descriere
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
C.3.
Tendinţa viitoare
a mărimii
populaţiei
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei
viitoare a speciei
”x” – necunoscut
C.5.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
populaţiei
U2 – perspective inadecvate
C.6.
Tendinţa viitoare
a suprafeţei
habitatului
speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa
habitatului
speciei în viitor
”≈” – aproximativ egal
C.8.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
habitatului
speciei
U2 – nefavorabile – inadecvate
C.9. Perspectivele
speciei în viitor ”U1” – nefavorabile – inadecvate
C.10.
Efectul cumulat
al impacturilor
asupra speciei în
viitor
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau
ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat
mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei
C.11.
Intensitatea
presiunilor
actuale asupra
speciei
Ridicat: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondurilor de Vânătoare
55 Moneasa, 61 Crocna Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
Mediu: B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei şi
F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare 65
Văratic)
Scăzut: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) şi H06.01 – Zgomot, poluare fonică
C.12.
Intensitatea
ameninţărilor
viitoare asupra
speciei
Ridicat: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondurilor de Vânătoare
55 Moneasa, 61 Crocna Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
Mediu: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare
65 Văratec)
Scăzut: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) şi H06.01 – Zgomot, poluare fonică
69
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
C.13.
Viabilitatea pe
termen lung a
speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată
C.14.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
C.15.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”0” – este stabilă
C.16.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
Nu este cazul
4.1.1.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei
În Tabelul nr. 4-4 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării globale de
conservare a speciei Canis lupus din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-
Codru Moma.
Tabelul nr. 4-4 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Canis lupus din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1352* – Canis lupus (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II, IV şi V ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
D.3.
Starea globală de
conservare a
speciei
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
D.4.
Tendinţa stării
globale de
conservare a
speciei
”0” – este stabilă
D.5.
Starea globală de
conservare
necunoscută
Nu este cazul
D.6. Informaţii
suplimentare
Deşi starea globală de conservare a speciei Canis lupus a fost
evaluată ca fiind ”U1” – nefavorabilă – inadecvată (pe baza
parametrilor cu privire la mărimea populaţiei, habitatul şi
perspectivele speciei), totuşi se face precizarea faptul că
investigaţiile în teren nu au permis surprinderea perioadei
recomandate pentru acest gen de studiu (sfârşit de iarnă-
început de primăvară). Considerăm şi recomandăm ca
elementele din cadrul acestei evaluări să constituie un punct
de pornire pentru studiile viitoare cu privire la carnivorele mari
din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
70
4.1.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra 4.1.2.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de
vedere al populaţiei speciei
În Tabelul nr. 4-5 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Lutra lutra din punct de vedere al
populaţiei speciei.
Tabelul nr. 4-5 Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punct de
vedere al populaţiei speciei
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Statut de
prezenţă
temporală a
speciilor
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
Clasa 1 = 10÷50 indivizi
A.4.
Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
din aria naturală
protejată
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.5.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată şi
mărimea
populaţiei
naţionale
Clasa „C” = 0-2 %
A.6.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
comparata cu
mărimea
populaţiei
naţionale
nesemnificativă
A.7.
Mărimea
reevaluată a
populaţiei
estimate în
planul de
management
anterior
Evaluarea mărimii populaţiei speciei se face pentru prima dată
A.8.
Mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
în aria naturală
protejată
Nu există date pentru estimarea mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
71
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
A.9.
Metodologia de
apreciere a
mărimii
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
Nu este cazul
A.10.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei actuale
”x” – necunoscut
A.11.
Tendinţa actuală
a mărimii
populaţiei speciei
”x” – necunoscut
A.12.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a mărimii
populaţiei speciei
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.13.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
Nu există date suficiente pentru stabilirea magnitudinii
tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.14.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin
calificative
Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.15. Structura
populaţiei speciei Nu există date privind structura populaţiei
A.16.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
”X” – necunoscută
A.17.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
Nu este cazul
A.18.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al populaţiei
”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că
starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei
nu este în nici într-un caz favorabilă
72
4.1.2.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
În Tabelul nr. 4-6 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Lutra lutra din punct de vedere al
habitatului speciei.
Tabelul nr. 4-6 Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punct de
vedere al habitatului speciei
Nr. Parametri Descriere
A.1. Specia 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafaţa
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
6,91 ha
B.4.
Calitatea
datelor pentru
suprafaţa
habitatului
speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării
datelor obţinute prin măsurători parţiale
B.5.
Suprafaţa
reevaluată a
habitatului
speciei din
planul de
management
anterior
Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală
protejată se face pentru prima dată
B.6.
Suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
2,73 ha
B.7.
Metodologia de
apreciere a
suprafeţei
adecvate a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Aprecierea suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată s-a realizat pe baza cerinţelor
specifice/optime de habitat. Astfel, s-au luat în calcul cursurile
de apă de ordinul 2.
B.8.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa
actuală a
habitatului
speciei
”<” – mai mic
B.9.
Tendinţa
actuală a
suprafeţei
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
73
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametri Descriere
B.10.
Calitatea
datelor privind
tendinţa actuală
a suprafeţei
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.11.
Calitatea
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Medie
B.12.
Tendinţa
actuală a
calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.13.
Calitatea
datelor privind
tendinţa actuală
a calităţii
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.14.
Tendinţa
actuală globală
a habitatului
speciei funcţie
de tendinţa
suprafeţei şi de
tendinţa calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.15.
Starea de
conservare din
punct de
vedere al
habitatului
speciei
”X” – necunoscută
B.16.
Tendinţa stării
de conservare
din punct de
vedere al
habitatului
speciei
Nu este cazul
B.17.
Starea de
conservare
necunoscută
din punct de
vedere al
habitatului
speciei
“XU” - starea de conservare din punct de vedere al habitatului
speciei este necunoscută dar nu este în nici într-un caz
favorabilă (este nefavorabilă - inadecvată sau nefavorabilă -
rea)
74
4.1.2.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
În Tabelul nr. 4-7 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Lutra lutra din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor.
Tabelul nr. 4-7 Evaluarea stării de conservare a speciei Lutra lutra din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr. Parametru Descriere
A.1 Specia 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3. Tendinţa viitoare a
mărimii populaţiei ”x” – necunoscută
C.4.
Raportul dintre
mărimea populaţiei
de referinţă pentru
starea favorabilă şi
mărimea populaţiei
viitoare a speciei
”x” – necunoscut
C.5.
Perspectivele speciei
din punct de vedere
al populaţiei
X – perspective necunoscute
C.6.
Tendinţa viitoare a
suprafeţei habitatului
speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul dintre
suprafaţa adecvată a
habitatului speciei şi
suprafaţa habitatului
speciei în viitor
”≈” – aproximativ egal
C.8.
Perspectivele speciei
din punct de vedere
al habitatului speciei
U2 – nefavorabile – inadecvate
C.9. Perspectivele speciei
în viitor ”U1” – nefavorabile – inadecvate
C.10.
Efectul cumulat al
impacturilor asupra
speciei în viitor
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau
ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat
mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei
C.11.
Intensitatea
presiunilor actuale
asupra speciei
Mediu: B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei
Scăzut: H06.01 – Zgomot, poluare fonică
C.12.
Intensitatea
ameninţărilor viitoare
asupra speciei
Scăzut: H06.01 – Zgomot, poluare fonică
C.13. Viabilitatea pe
termen lung a speciei viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată
C.14.
Starea de conservare
din punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
75
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
C.15.
Tendinţa stării de
conservare din punct
de vedere al
perspectivelor speciei
în viitor
”0” – este stabilă
C.16.
Starea de conservare
necunoscută din
punct de vedere al
perspectivelor speciei
în viitor
Nu este cazul
4.1.2.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei
În Tabelul nr. 4-8 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării globale de
conservare a speciei Lutra lutra din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-
Codru Moma.
Tabelul nr. 4-8 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Lutra lutra din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1355 – Lutra lutra (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea globală de
conservare a
speciei
”X” – necunoscută
D.4.
Tendinţa stării
globale de
conservare a
speciei
Nu este cazul
D.5.
Starea globală de
conservare
necunoscută
”XU” - starea globală de conservare este necunoscută dar nu
este în nici într-un caz favorabilă (este nefavorabilă -
inadecvată sau nefavorabilă -rea)
D.6. Informaţii
suplimentare
Starea globală de conservare a vidrei a fost evaluată pe baza
parametrilor cu privire la mărimea populaţiei, habitatul şi
perspectivele speciei. Datorită elementelor nesigure şi incerte
identificate în teren (nesurprinderea ciclului complet în
dezvoltarea anuală a speciei – perioadă scurtă alocată
investigaţiilor), starea de conservare a speciei a fost evaluată
ca fiind necunoscută.
4.1.3. Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx
4.1.3.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de
vedere al populaţiei speciei
În Tabelul nr. 4-9 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Lynx lynx din punct de vedere al
populaţiei speciei.
Tabelul nr. 4-9 Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de vedere
al populaţiei speciei
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
76
Nr. Parametru Descriere
A.2.
Statut de
prezenţă
temporală a
speciilor
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
A.3.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
Clasa 0 = 1÷10 indivizi
A.4.
Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
din aria naturală
protejată
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.5.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată şi
mărimea
populaţiei
naţionale
Clasa „C” = 0-2 %
A.6.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
comparata cu
mărimea
populaţiei
naţionale
nesemnificativă
A.7.
Mărimea
reevaluată a
populaţiei
estimate în
planul de
management
anterior
Evaluarea mărimii populaţiei speciei se face pentru prima dată
A.8.
Mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
în aria naturală
protejată
Nu există date pentru estimarea mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
A.9.
Metodologia de
apreciere a
mărimii
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
Nu este cazul
A.10.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei actuale
”x” – necunoscut
77
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
A.11.
Tendinţa actuală
a mărimii
populaţiei speciei
”x” – necunoscut
A.12.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a mărimii
populaţiei speciei
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.13.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
Nu există date suficiente pentru stabilirea magnitudinii
tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.14.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin
calificative
Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.15. Structura
populaţiei speciei Nu există date privind structura populaţiei
A.16.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
”X” – necunoscută
A.17.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
Nu este cazul
A.18.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al populaţiei
”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că
starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei
nu este în nici într-un caz favorabilă
4.1.3.2. Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de vedere al habitatului speciei
În Tabelul nr. 4-10 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Lynx lynx din punct de vedere al
habitatului speciei.
Tabelul nr. 4-10 Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de
vedere al habitatului speciei
Nr. Parametri Descriere
A.1. Specia 1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul
populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
78
Nr. Parametri Descriere
B.3.
Suprafaţa
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
7577,91 ha (aproximativ 99,76 % din suprafaţa totală a
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma)
B.4.
Calitatea
datelor pentru
suprafaţa
habitatului
speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării
datelor obţinute prin măsurători parţiale
B.5.
Suprafaţa
reevaluată a
habitatului
speciei din
planul de
management
anterior
Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală
protejată se face pentru prima dată
B.6.
Suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
7577,91 ha
B.7.
Metodologia
de apreciere a
suprafeţei
adecvate a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Aprecierea suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată s-a realizat pe baza cerinţelor
specifice/optime de habitat. Astfel, s-au luat în calcul zonele
împădurite, locurile deschise care alternează cu petice de
pădure şi cursurile de apă.
B.8.
Raportul
dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa
actuală a
habitatului
speciei
Raportul este egal
B.9.
Tendinţa
actuală a
suprafeţei
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.10.
Calitatea
datelor privind
tendinţa
actuală a
suprafeţei
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
79
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametri Descriere
B.11.
Calitatea
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Medie
B.12.
Tendinţa
actuală a
calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.13.
Calitatea
datelor privind
tendinţa
actuală a
calităţii
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.14.
Tendinţa
actuală
globală a
habitatului
speciei funcţie
de tendinţa
suprafeţei şi
de tendinţa
calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.15.
Starea de
conservare din
punct de
vedere al
habitatului
speciei
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
B.16.
Tendinţa stării
de conservare
din punct de
vedere al
habitatului
speciei
”0” – este stabilă
B.17.
Starea de
conservare
necunoscută
din punct de
vedere al
habitatului
speciei
Nu este cazul
4.1.3.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de
vedere al perspectivelor speciei
În Tabelul nr. 4-11 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Lynx lynx din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor.
80
Tabelul nr. 4-11 Evaluarea stării de conservare a speciei Lynx lynx din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr. Parametru Descriere
A.1 Specia 1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
C.3.
Tendinţa viitoare
a mărimii
populaţiei
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei
viitoare a speciei
”x” – necunoscut
C.5.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
populaţiei
U2 – perspective inadecvate
C.6.
Tendinţa viitoare
a suprafeţei
habitatului
speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa
habitatului
speciei în viitor
”≈” – aproximativ egal
C.8.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
habitatului
speciei
U2 – nefavorabile – inadecvate
C.9. Perspectivele
speciei în viitor ”U1” – nefavorabile – inadecvate
C.10.
Efectul cumulat
al impacturilor
asupra speciei în
viitor
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau
ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat
mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei
C.11.
Intensitatea
presiunilor
actuale asupra
speciei
Ridicat: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondurilor de Vânătoare
55 Moneasa, 61 Crocna Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
Mediu: B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei şi
F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare 65
Văratic)
Scăzut: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) şi H06.01 – Zgomot, poluare fonică
81
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
C.12.
Intensitatea
ameninţărilor
viitoare asupra
speciei
Ridicat: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondurilor de Vânătoare
55 Moneasa, 61 Crocna Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
Mediu: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare
65 Văratec)
Scăzut: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) şi H06.01 – Zgomot, poluare fonică
C.13.
Viabilitatea pe
termen lung a
speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată
C.14.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
C.15.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”0” – este stabilă
C.16.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
Nu este cazul
4.1.3.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei
În Tabelul nr. 4-12 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării globale de
conservare a speciei Lynx lynx din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-
Codru Moma.
Tabelul nr. 4-12 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Lynx lynx din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1361 – Lynx lynx (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
D.3.
Starea globală de
conservare a
speciei
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
D.4.
Tendinţa stării
globale de
conservare a
speciei
”0” – este stabilă
D.5.
Starea globală de
conservare
necunoscută
Nu este cazul
D.6. Informaţii
suplimentare
Deşi starea globală de conservare a speciei Lynx lynx a fost
evaluată ca fiind ”U1” – nefavorabilă – inadecvată (pe baza
parametrilor cu privire la mărimea populaţiei, habitatul şi
perspectivele speciei), totuşi se face precizarea faptul că
investigaţiile în teren nu au permis surprinderea perioadei
recomandate pentru acest gen de studiu (sfârşit de iarnă-
82
Nr. Parametru Descriere
început de primăvară). Considerăm şi recomandăm ca
elementele din cadrul acestei evaluări să constituie un punct
de pornire pentru studiile viitoare cu privire la carnivorele mari
din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
4.1.4. Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos
4.1.4.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al populaţiei speciei
În Tabelul nr. 4-13 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Ursus arctos din punct de vedere al
populaţiei speciei.
Tabelul nr. 4-13 Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de
vedere al populaţiei speciei
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Statut de
prezenţă
temporală a
speciilor
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
A.3.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
Clasa 0 = 1÷10 indivizi
A.4.
Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
din aria naturală
protejată
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.5.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată şi
mărimea
populaţiei
naţionale
Clasa „C” = 0-2 %
A.6.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
comparata cu
mărimea
populaţiei
naţionale
nesemnificativă
A.7.
Mărimea
reevaluată a
populaţiei
estimate în
planul de
management
anterior
Evaluarea mărimii populaţiei speciei se face pentru prima dată
83
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
A.8.
Mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
în aria naturală
protejată
Nu există date pentru estimarea mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea favorabilă în aria naturală protejată
A.9.
Metodologia de
apreciere a
mărimii
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
Nu este cazul
A.10.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei actuale
”x” – necunoscut
A.11.
Tendinţa actuală
a mărimii
populaţiei speciei
”x” – necunoscut
A.12.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a mărimii
populaţiei speciei
insuficientă - date insuficiente sau nesigure
A.13.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
Nu există date suficiente pentru stabilirea magnitudinii
tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.14.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin
calificative
Nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.15. Structura
populaţiei speciei Nu există date privind structura populaţiei
A.16.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
”X” – necunoscută
A.17.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
Nu este cazul
A.18.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al populaţiei
”XX” - nu există date suficiente pentru a putea stabili că
starea de conservare din punct de vedere al populaţiei speciei
nu este în nici într-un caz favorabilă
84
4.1.4.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al habitatului speciei
În Tabelul nr. 4-14 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Ursus arctos din punct de vedere al
habitatului speciei.
Tabelul nr. 4-14 Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de
vedere al habitatului speciei
Nr. Parametri Descriere
A.1. Specia 1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
B.3.
Suprafaţa
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
7577,91 ha (aproximativ 99,76 % din suprafaţa totală a
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma)
B.4.
Calitatea datelor
pentru suprafaţa
habitatului
speciei
medie - date estimate pe baza extrapolării şi/sau modelării
datelor obţinute prin măsurători parţiale
B.5.
Suprafaţa
reevaluată a
habitatului
speciei din planul
de management
anterior
Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în aria naturală
protejată se face pentru prima dată
B.6.
Suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
7577,91 ha
B.7.
Metodologia de
apreciere a
suprafeţei
adecvate a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Aprecierea suprafeţei adecvate a habitatului speciei în aria
naturală protejată s-a realizat pe baza cerinţelor
specifice/optime de habitat. Astfel, s-au luat în calcul zonele
împădurite, locurile deschise care alternează cu petice de
pădure şi cursurile de apă.
B.8.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa actuală
a habitatului
speciei
Raportul este egal
B.9.
Tendinţa actuală
a suprafeţei
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
85
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametri Descriere
B.10.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a
suprafeţei
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.11.
Calitatea
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Medie
B.12.
Tendinţa actuală
a calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.13.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a calităţii
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.14.
Tendinţa actuală
globală a
habitatului
speciei funcţie de
tendinţa
suprafeţei şi de
tendinţa calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.15.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al habitatului
speciei
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
B.16.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al habitatului
speciei
”0” – este stabilă
B.17.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al habitatului
speciei
Nu este cazul
86
4.1.4.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
În Tabelul nr. 4-15 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Ursus arctos din punct de vedere al
perspectivelor speciei în viitor.
Tabelul nr. 4-15 Evaluarea stării de conservare a speciei Ursus arctos din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr. Parametru Descriere
A.1 Specia 1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
C.3.
Tendinţa viitoare
a mărimii
populaţiei
”0” – stabilă
C.4.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei
viitoare a speciei
”x” – necunoscut
C.5.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
populaţiei
U2 – perspective inadecvate
C.6.
Tendinţa viitoare
a suprafeţei
habitatului
speciei
”0” – stabilă
C.7.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa
habitatului
speciei în viitor
”≈” – aproximativ egal
C.8.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
habitatului
speciei
U2 – nefavorabile – inadecvate
C.9. Perspectivele
speciei în viitor ”U1” – nefavorabile – inadecvate
C.10.
Efectul cumulat
al impacturilor
asupra speciei în
viitor
Mediu – impacturile, respectiv presiunile actuale şi/sau
ameninţările viitoare, vor avea în viitor un efect cumulat
mediu, semnificativ asupra speciei, afectând semnificativ
viabilitatea pe termen lung a speciei
87
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
C.11.
Intensitatea
presiunilor
actuale asupra
speciei
Ridicat: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondurilor de Vânătoare
55 Moneasa, 61 Crocna Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
Mediu: B02 – Gestionarea şi utilizarea pădurii şi plantaţiei şi
F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare 65
Văratic)
Scăzut: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) şi H06.01 – Zgomot, poluare fonică
C.12.
Intensitatea
ameninţărilor
viitoare asupra
speciei
Ridicat: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondurilor de Vânătoare
55 Moneasa, 61 Crocna Zimbru şi 62 A. Iancu-Măgulicea)
Mediu: F03.01 – Vânătoare (în cadrul Fondului de Vânătoare
65 Văratec)
Scăzut: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de pădure
etc.) şi H06.01 – Zgomot, poluare fonică
C.13.
Viabilitatea pe
termen lung a
speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei ar putea fi asigurată
C.14.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
C.15.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”0” – este stabilă
C.16.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
Nu este cazul
4.1.4.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei
În Tabelul nr. 4-16 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării globale de
conservare a speciei Ursus arctos din cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-
Codru Moma.
Tabelul nr. 4-16 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Ursus arctos din
cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1354* – Ursus arctos (Linnaeus, 1758), specie menţionată în
Anexele II şi IV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
populaţie aflată în pasaj care utilizează aria naturală
protejată pentru odihnă şi/sau hrănire
D.3.
Starea globală de
conservare a
speciei
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
D.4.
Tendinţa stării
globale de
conservare a
speciei
”0” – este stabilă
D.5. Starea globală de
conservare Nu este cazul
88
Nr. Parametru Descriere
necunoscută
D.6. Informaţii
suplimentare
Deşi starea globală de conservare a speciei Ursus arctos a fost
evaluată ca fiind ”U1” – nefavorabilă – inadecvată (pe baza
parametrilor cu privire la mărimea populaţiei, habitatul şi
perspectivele speciei), totuşi se face precizarea faptul că
investigaţiile în teren nu au permis surprinderea perioadei
recomandate pentru acest gen de studiu (sfârşit de iarnă-
început de primăvară). Considerăm şi recomandăm ca
elementele din cadrul acestei evaluări să constituie un punct
de pornire pentru studiile viitoare cu privire la carnivorele mari
din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma.
4.1.5. Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina
variegata 4.1.5.1. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de
vedere al populaţiei speciei
În Tabelul nr. 4-17 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Bombina variegata din punct de
vedere al populaţiei speciei.
Tabelul nr. 4-17 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct
de vedere al populaţiei speciei
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie inclusă în
anexele AII şi AIV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Statut de
prezenţă
temporală a
speciilor
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
A.3.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
Clasa 4 = 500÷1000 indivizi
A.4.
Calitatea datelor
referitoare la
populaţia speciei
din aria naturală
protejată
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără
măsurători prin eşantionare
A.5.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată şi
mărimea
populaţiei
naţionale
Clasa „C”=0-2 %
A.6.
Mărimea
populaţiei speciei
în aria naturală
protejată
comparata cu
mărimea
populaţiei
naţionale
Nesemnificativă
89
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
A.7.
Mărimea
reevaluată a
populaţiei
estimate în
planul de
management
anterior
Evaluarea mărimii populaţiei speciei în cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma se face pentru prima
dată.
A.8.
Mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
în aria naturală
protejată
Deşi nu există date pentru estimarea mărimii populaţiei de
referinţă pentru starea favorabilă a speciei în cadrul
ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma,
considerăm acest indicator ca fiind de aproximativ 100 de
indivizi.
A.9.
Metodologia de
apreciere a
mărimii
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
Rezultatele obţinute au fost estimate pe baza extrapolării
observaţiilor colectate în teren prin măsurători parţiale
(numărul şi suprafeţelor habitatelor favorabile speciei:
hrănire, adăpost, reproducere şi iernare şi abundenţa speciei)
A.10.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei actuale
”x” – necunoscut
A.11.
Tendinţa actuală
a mărimii
populaţiei speciei
”x” – necunoscută
A.12.
Calitatea datelor
privind tendinţa
actuală a mărimii
populaţiei speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
A.13.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
Nu există date suficiente
A.14.
Magnitudinea
tendinţei actuale
a mărimii
populaţiei speciei
exprimată prin
calificative
nu există suficiente informaţii pentru a putea aprecia
magnitudinea tendinţei actuale a mărimii populaţiei speciei
A.15. Structura
populaţiei speciei nu există date privind structura populaţiei
A.16.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
”FV” – favorabilă
A.17.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al populaţiei
speciei
Nu este cazul
90
Nr. Parametru Descriere
A.18.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al populaţiei
Nu este cazul
4.1.5.2. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de
vedere al habitatului speciei
În Tabelul nr. 4-18 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Bombina variegata din punct de
vedere al habitatului speciei.
Tabelul nr. 4-18 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct
de vedere al habitatului speciei
Nr. Parametri Descriere
A.1. Specia 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie inclusă în
anexele AII şi AIV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
B.3.
Suprafaţa
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
7185,77 ha
B.4.
Calitatea
datelor pentru
suprafaţa
habitatului
speciei
slabă - date estimate pe baza opiniei experţilor cu sau fără
măsurători prin eşantionare
B.5.
Suprafaţa
reevaluată a
habitatului
speciei din
planul de
management
anterior
Evaluarea suprafeţei habitatului speciei în cadrul ROSCI0291
Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma se face pentru prima
dată
B.6.
Suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Nu există date suficiente pentru estimarea suprafeţei adecvate
a habitatului speciei în cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii
Bihorului-Codru Moma
B.7.
Metodologia de
apreciere a
suprafeţei
adecvate a
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Nu este cazul
91
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametri Descriere
B.8.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa
actuală a
habitatului
speciei
”x” – necunoscut
B.9.
Tendinţa
actuală a
suprafeţei
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.10
.
Calitatea
datelor privind
tendinţa
actuală a
suprafeţei
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.11
.
Calitatea
habitatului
speciei în aria
naturală
protejată
Medie
B.12
.
Tendinţa
actuală a
calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
B.13
.
Calitatea
datelor privind
tendinţa
actuală a
calităţii
habitatului
speciei
insuficientă – date insuficiente sau nesigure
B.14
.
Tendinţa
actuală globală
a habitatului
speciei funcţie
de tendinţa
suprafeţei şi de
tendinţa
calităţii
habitatului
speciei
”x” – necunoscută
92
Nr. Parametri Descriere
B.15
.
Starea de
conservare din
punct de
vedere al
habitatului
speciei
”U1” – nefavorabilă–inadecvată
B.16
.
Tendinţa stării
de conservare
din punct de
vedere al
habitatului
speciei
”+” – se îmbunătăţeşte
B.17
.
Starea de
conservare
necunoscută
din punct de
vedere al
habitatului
speciei
Nu este cazul
4.1.5.3. Evaluarea stării de conservare a speciei din punctul de vedere al perspectivelor speciei
În Tabelul nr. 4-19 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării de conservare a
speciei Bombina variegata din punct de
vedere al perspectivelor speciei în viitor.
Tabelul nr. 4-19 Evaluarea stării de conservare a speciei Bombina variegata din punct
de vedere al perspectivelor speciei în viitor
Nr. Parametru Descriere
A.1 Specia 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie inclusă în
anexele AII şi AIV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
C.3.
Tendinţa viitoare
a mărimii
populaţiei
”+” – crescătoare
C.4.
Raportul dintre
mărimea
populaţiei de
referinţă pentru
starea favorabilă
şi mărimea
populaţiei
viitoare a speciei
”>” – mai mare
C.5.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
populaţiei
FV – perspective bune
C.6.
Tendinţa viitoare
a suprafeţei
habitatului
speciei
”0” – stabilă
93
RA
PO
RT
IM
PA
CT
IM
PA
CT
EE
A G
RA
NTS
Nr. Parametru Descriere
C.7.
Raportul dintre
suprafaţa
adecvată a
habitatului
speciei şi
suprafaţa
habitatului
speciei în viitor
”x” – necunoscut
C.8.
Perspectivele
speciei din punct
de vedere al
habitatului
speciei
X – necunoscute
C.9.
Perspectivele
speciei în viitor
”X” – necunoscute
C.10.
Efectul cumulat
al impacturilor
asupra speciei în
viitor
Scăzut
C.11.
Intensitatea
presiunilor
actuale asupra
speciei
Scăzută: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de
pădure etc.) şi D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate
/ Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul
drumurilor de exploatare)
Medie: I02 – Specii native (indigene) problematice şi D01 /
G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea
obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul DC41A)
C.12.
Intensitatea
ameninţărilor
viitoare asupra
speciei
Scăzută: F04.02 – Colectarea (ciuperci, licheni, fructe de
pădure etc.) şi D01 / G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate
/ Conducerea obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul
drumurilor de exploatare)
Medie: I02 – Specii native (indigene) problematice şi D01 /
G01.03.01 – Drumuri, poteci şi căi ferate / Conducerea
obişnuită a vehiculelor motorizate (în cazul DC41A)
C.13.
Viabilitatea pe
termen lung a
speciei
viabilitatea pe termen lung a speciei este asigurată
C.14.
Starea de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
”FV” – favorabilă
C.15.
Tendinţa stării de
conservare din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
Nu este cazul
C.16.
Starea de
conservare
necunoscută din
punct de vedere
al perspectivelor
speciei în viitor
Nu este cazul
94
4.1.5.4. Evaluarea globală a stării de conservare a speciei
În Tabelul nr. 4-20 sunt prezentate
rezultatele evaluării stării globale de
conservare a speciei Bombina variegata din
cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii
Bihorului-Codru Moma.
Tabelul nr. 4-20 Evaluarea stării globale de conservare a speciei Bombina variegata
din cadrul ROSCI0291 Coridorul Munţii Bihorului-Codru Moma
Nr. Parametru Descriere
A.1. Specia 1193 – Bombina variegata (Linnaeus, 1758), specie inclusă în
anexele AII şi AIV ale Directivei Habitate 92/43 CEE
A.2.
Tipul populaţiei
speciei în aria
naturală
protejată
populaţie permanentă (sedentară/rezidentă)
D.3.
Starea globală de
conservare a
speciei
”U1” – nefavorabilă – inadecvată
D.4.
Tendinţa stării
globale de
conservare a
speciei
”+” – se îmbunătăţeşte
D.5.
Starea globală de
conservare
necunoscută
Nu este cazul
D.6. Informaţii
suplimentare
Starea globală de conservare a speciei Bombina variegata a
fost evaluată ca fiind „U1” – Nefavorabilă-inadecvată datorită
parametrilor necunoscuţi cu privire la suprafaţa adecvată şi
tendinţei actuale a habitatului speciei.
1. Anexe
1.1. Harți GIS
1.2. Documentație fotografică
Recommended