View
246
Download
4
Category
Preview:
Citation preview
1
Cultura organizaţiei din sănătate
Studiu de caz Autor: Angela Mateescu
Cuprins
Introducere……………………………………………………..……………….…………….2
CAPITOLUL 1 Cultura organizaţională din sănătate……………………..……………….3
1.1 Aspecte generale ale sistemului medical……………………………………………..3
1.2 Caracteristici organizaţionale ale spitalului…………………………………………3
1.3 Rolul pacientului în spital ……………………………………..……………………4
1.4 Funcţii medicale şi sociale ale spitalului…………………………..………………..5
1.5 Prezentarea organizaţiei, misiune, valori…………………………………...……....5
CAPITOLUL 2 Metodologia cercetării sociologice…………….…….…………………….6
2.1 Realitatea socială: mass-media şi cazul “Centrul de Sănătate Voineşti” ….………6
2.2 Tema cercetării…………………………………………………………….……..…..7
2.3 Scopul studiului de opinie……………………………………………………….…...8
2.4 Caracteristici situaţionale…………………………………………………………..…8
2.5 Ipoteze ale cercetării………………………………………………………..………...9
2.6 Obiectivele cercetării ……………………………………………….. ……………...9
2.7 Metoda de cercetare…………………………………………………………………..10
2.8 Eşantionarea………………………………………………………………………….11
2.9 Elaborarea chestionarului de opinie.………………………………….…………….12
CAPITOLUL 3 Analiza chestionarului de opinie…………………………………………..14
3.1 Colectarea datelor………………………….. ……………………………………….14
3.2 Centralizarea datelor (tabularea datelor, grafice) ……………………..………….14
3.3 Analiza ipotezelor cercetării………………………………………………………….32
3.4 Analiza SWOT………………………………………………………………………..33
3.5 Concluzii şi recomandări…………………………………………………………….34
Bibliografie………………………….. ……………………………………………..............35
Anexa………………………………………………..………………………………………..36
2
Introducere
„Să respecţi loial regula, să lupţi sau să fugi? În
conştiinţa comună acestea ar fi cele trei atitudini
posibile ale actorului social faţă de o situaţie
nesatisfăcătoare.” 1
Atunci când dorim să înţelegem influenţele sociale asupra culturii organizaţionale din
sănătate, trebuie să studiem nucleul, organizaţia ca atare, cât şi mediul cultural existent în jurul
acesteia. Prin urmare, studiul are în vedere instituţia sanitară, dar şi stakeholderii implicaţi în
activitatea medicală (asiguraţi medical, consiliul local, populaţia locală, decidenţi politici).
Tema proiectului “Cultura organizaţională din sănătate” va fi axată pe instituţiile
spitaliceşti. Spitalul ca şi organizaţie, are un sistem cultural conform căruia îşi defineşte misiunea
activităţii desfăşurate, implicit face cunoscut publicului care sunt valorile apreciate de
organizaţie. Cultura organizațională selectează şi evaluează mentalităţi şi comportamente,
formează credinţe şi tradiţii, cere membrilor săi un mod de a fi potrivit culturii grupului.
Potenţialitatea individului de a adera la cultura organizațională, este o condiție a integrării sale în
colectivul de muncă.
Studiul de caz surprinde un episod din evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti. Istoria
spitalului începe în anul 1905, când a fost construit ca şi lăcaş de sănătate pentru cei care locuiau
pe Valea Dâmboviţei. Din păcate, în anul 2010 ajunge, finalmente, pe lista spitalelor propuse
spre desfiinţare. Iniţial, urma să fie transformat într-un centru de asistenţă socială pentru
persoane fără adăpost, din fericire, poziţia consiliului local al comunei şi a colectivului de
medici, a contracarat această soluţie nepotrivită. Actualmente, Centrul de Sănătate Voineşti îşi
continuă activitatea spitalicească funcţionând ca şi secţie medicală externă a Spitalului Judeţean
Târgovişte.
Personalul medical din centrul de sănătate este bine cunoscut de un foarte mare număr de
locuitori din zonă, şi, având în vedere acest aspect, s-a considerat potrivit efectuarea unui studiu
de opinie. Majoritatea celor intervievaţi sunt beneficiari ai serviciilor medicale oferite de centrul
de sănătate. Opinia populaţiei ar trebui să constituie un punct principal al fundamentării unor
decizii care privesc asistenţa medicală. O decizie nepotrivită poate declanşa acţiuni cu
repercusiuni economice şi sociale defavorizante, neechitabile, în cazul nostru pentru beneficiarii
serviciilor medicale, dar şi pentru personalul medical implicat.
1 Perpelea Nicolae Imagini ale sociologiei contemporane. Idei, concepte, metodologie, Editura Ars Docendi,
Bucureşti, 2007, p106
3
Capitol 1
Cultura organizaţiilor din sănătate
1.1 Aspecte generale ale sistemului spitalicesc
Spitalul este o instituţie specializată în ocrotirea sănătăţii populaţiei. „Naşterea spitalului
ca instituţie a fost asociată cu creştinismul, ale cărui dogme accentuau necesitatea acordării de
ajutor celor în suferinţă.” ( Rădulescu, S., 2002). În trecut, secole de-a rândul spitalele au fost
aşăzăminte pentru cei bolnavi şi săraci. Datorită iniţiativei unor oameni de bine, spitalul era un
loc al binefacerii în folosul nevoiaşilor. La început, activitatea spitalelor a fost sub autoritatea
ecleziastică.
În epoca modernă, spitalul s-a impus atenţiei colective şi din lăcaş caritabil s-a
transformat în ceea ce este acum: instituţie sanitară publică sau privată, înfiinţată cu scopul
acordării de servicii medicale celor bolnavi.
Complexitatea activităţilor desfăşurate în mediul spitalicesc, a impus existenţa unei duble
autorităţi cea medicală şi cea administrativă, astfel „numeroase sarcini privind organizarea
„formală” a actului medical (administrarea resurselor, a echipamentelor, a clădirilor) se includ
în atribuţiile administraţiei „birocratice”, care intră adeseori în conflict cu autoritatea
medicală.” ( Rădulescu, S., 2002)
Sistemul medical se confruntă în primul rând cu problemele economiei sănătăţii.
Eficienţa şi eficacitatea activităţii medicale are accente economice contextuale umanitarismului.
Dreptul la sănătate este al fiecărui om, „este unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei
fiinţe umane, fără a se ţine seama de sex, religie, convingeri politice, condiţii economice sau
sociale. (...) Cuceririle obţinute de fiecare stat în promovarea şi protecţia sănătăţii constitue o
valoare universală”2, se menţionează în statutul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
Finanţarea seviciilor medicale se realizează din surse private: plăţi directe efectuate de
pacienţi şi asigurările voluntare sau din surse publice: asigurări obligatorii şi din bugetul de stat.
Organizarea serviciilor medicale în relaţie cu modul lor de finanţare determină existenţa a trei
variante posibile ale serviciilor de sănătate: publice, private non-profit, private bazate pe profit.
1.2 Caracteristici organizaţionale ale spitalului
În ceea ce priveşte diviziunea muncii din spital, aceasta implică un „sistem stratificat de
funcţii şi roluri în concordanţă cu gradul de calificare profesională a personalului şi cu
activităţile îndeplinite, sistem care are, în linii mari, următoarea alcătuire:
aparatul medical propriu-zis (medici);
aparatul auxiliar, cu funcţii directe de îngrijire şi supravegere medicală (asistentele,
surorile, personalul calificat pentru terapie;
2 Sorin Rădulescu, S., Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p.8
4
aparatul paramedical (personalul care deserveşte laboratoarele sau manevrează
echipamentul;
aparatul administrativ (alcătuit din persoanele care îndeplinesc sarcini legate de
gospodărirea şi de administrarea resurselor sau bunurilor.” ( Rădulescu, S., 2002)
Termenul de aparat relevă dinamica activităţii unui spital, acţiunea de grup. Actul
medical se desfăşoara sub autoritatea medicului, dar asupra acestei autorităţi poate interveni
experienţa profesională, o formă de „control colegial” din partea colectivului de medici din
cadrul spitalului. „Supravegherea colegială nu constă din forme de evaluare formală, ci dintr-o
serie de atitudini şi aprecieri faţă de competenţa medicului, faţă de capacitatea sa de a pune un
diagnostic cât mai exact de la primul contact cu bolnavul, de a fixa un tratament corect, iar în
cazul personalului de îngrijire (asistente, surori etc.),capacitatea de a realiza acţiuni cât mai
rapide şi cât mai exacte evitând erorile” (Rădulescu, S., 2002). Acest sistem sugerează o dublă
autoritate profesională (formală şi informală) prin care se îmbunătăţeşte actul medical. Din
punctul nostru de vedere, evaluarea reciprocă, între medici, este de bun augur.
Scopul principal al activităţii medicale, trebuie să fie de îngrijire a bolnavilor şi
minimizarea riscurilor de agravare a bolii. Conflicul între scopul „birocratic” şi scopul medical
este general valabil: fondurile băneşti insuficiente, acest fapt implicând negocieri permanente
între reprezentaţii spitalelor şi cei care dau banii: Casele Naţionale de Asigurări de Sănătate,
Ministerul Sănătăţii, Consiliile locale şi judeţene etc. Totul este reglementat prin Contractul
Cadru, bazele contractuale se emit anual prin Hotărâre de Guvern. Managerul spitalului este în
masură să negocieze sumele necesare finanţării activităţilor spitaliceşti.
1.3 Rolul pacientului în spital
Rolul de pacient internat aduce constângerile specifice mediului spitalicesc, respectarea
regulilor de igienă, de consultaţii, de tratament, de hrană, de vestimentaţie, de primirea vizitelor
etc. Pacientul este sub autoritatea medicului şi personalului de îngrijire.
Rolul de bolnav implică noţiunea de instituţionalizare întrucât persoana respectivă are
anumite drepturi şi obligaţii acordate de societate. În spital, pacientul trebuie să adopte un nou
comportament fiind posibilă o depersonalizare temporară. Neobişnuita, uneori neputinţa
bolnavului creează dependenţa acestuia de personalul medical, în fapt, se exercită o formă de
control social prin serviciile de asistenţă medicală. Medicul este cel mai influent în ceea ce
priveşte încrederea pacientului în actul medical.
Grupul social ia cunoştinţă de starea bolnavului şi funcţie de gravitatea bolii, “asociază
diferite semnificaţii, percepţii şi reprezentări colective” 3 stării acestuia, adoptând, la rândul lor,
reguli şi norme comportamentale corelate celor instituite de medici.
3 Sorin Rădulescu, S., Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002, p.259
5
1.4 Funcţii medicale şi sociale ale spitalului
Îngrijirile medicale se pot clasifica astfel:
îngrijiri medicale cu supravegere staţionară acordate în spitale cămin, pacienţii sunt
persoane care au nevoie de asistenţă medicală permanentă;
îngrijiri medicale oferite pentru vindecarea bolilor acute şi pentru situaţii de urgenţă
medicală, de obicei, durata asistenţei medicale este pe o perioadă scurtă de timp;
îngrijiri medicale de reabilitare, pacienţii suferă de boli cronice şi necesită o perioadă
mai îndelungată de asistenţă medicală.
Activitatea medicală din Centrul de Sănătate Voineşti este centrată pe acordare de
îngrijiri medicale pentru boli acute, cronice şi urgenţe medicale.
Mediul cultural în care funcţionează organizaţia are o influenţă deosebită asupra structurii
şi funcţionării instituţiei. Atitudinea beneficiarilor de servicii medicale şi relaţiile cu autorităţile
locale, determină membrii organizaţiei spitalului să adopte o conduită profesională onestă.
Îngrijirile medicale sunt armonizate convingerilor şi mentalităţii localnicilor. Mediul şi specificul
zonei în care este amplasată instituţia, dă anumite caracteristici în ceea ce priveşte alimentaţia şi
comportamentul pacienţilor. Personalul medical creează un echilibru între mediul spitalicesc şi
cel exterior, astfel încât pacienţii să se adapteze mai uşor.
1.5 Prezentarea organizaţiei, misiune şi valori
“Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea.”
Hipocrate
Centrul de Sanătate Voineşti aparţine comunei din anul 1905 şi deserveşte 40.000 de locuitori
de pe Valea Dâmboviţei. Actualmente unitatea medicală nu are datorii, dispune de aparatură
medicală modernă, clădirea este consolidată şi bine întreţinută. Personalul medical este
apreciat pentru serviciile medicale de calitate. Sursa: www.primariavoinesti.ro
Structura Centrului de Sănătate Voineşti4:
1. Secţie boli interne (25 de paturi), 1 doctor, 3 asistenţi medicali, 3 infirmieri ;
2. Ambulatoriu de specialitate, Cabinet pediatrie, 1 doctor, 2 asistenţi medicali;
3. Serviciu de radiologie, 1 doctor, 1 asistent medical;
4. Laborator servicii de analiză medicală, 1 asistent medical;
5. Serviciu de permanenţă cu medici de familie prin rotaţie 24h din 24h, permanenţa ce asigură
asistenţa medicala de urgenţă tuturor cetaţenilor de pe valea Damboviţei (cabinete medicale
individuale: 3 medici de familie, 6 asistenţi medicali);
6. Serviciu de ambulanţă 24h din 24h dotat cu 6 salvari ce asigură în timp util transportul
bolnavilor către centrul de permanenţă sau alte spitale din judeţ.
4 Sursa: http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm
6
CAPITOLUL 2
Metodologia cercetării sociologice
2.1 Realitatea socială: mass-media şi cazul “Centrul de Sănătate Voineşti”
Cercetarea sociologică contribuie la descoperirea acelor informaţii despre realitatea
socială, necesare în predicţii despre evenimente şi procese sociale. Realitatea socială este
structurată în relaţia cauză-efect, iar evoluţia ei este guvernată de principiul determinismului.
O măsură administrativă de reorganizare instituţională inadecvată cerinţelor reale, poate
da naştere unor neajunsuri economice şi sociale beneficiarilor de servicii medicale, personalului
medical, personalui auxiliar, consiliului local, decidenţilor politici etc.
“Individul poate, în diverse situaţii (în cadrul concurenţei de piaţă, în grupul familial, în
organizaţia de sindicat sau de “partizanat politic” etc.) care sunt generatoare de frustări sau
disfuncţii să-şi manifeste nemulţumirea în trei moduri:
1) refuzul de participare, “defecţiunea”, abandonul (exit)
2) să ia cuvântul, să ridice vocea - adică să participe la o mişcare protestatară pentru a
modifica funcţionarea organizaţiei sau a relaţiilor sociale într-un sens dorit (voice)
3) fidelitatea, în ciuda a toate (loyalty)” (Perpelea, N., 2007)
Într-un interviu publicat de către “JURNAL DE DÂMBOVIŢA”, în data de 8.02.2011,
primarul comunei Voineşti, prezintă situaţia Centrului de Sănătate Voineşti. Pentru a înţelege
esenţa problemei declanşate în jurul organizaţiei medicale vizate, interviul este redat integral în
rândurile ce urmează.
Interviu: “CENTRUL DE SĂNĂTATE VOINEŞTI CU UN PICIOR ÎN GROAPĂ”5
Rep.: Ce faceți cu Centrul de Sănătate de la Voinești, se va desființa?
- De la 1 februarie 2011, Centrul de Sănătate este secție exterioară a Spitalului Județean
Târgoviște. După cum bine știți, eu merg cu procesul în continuare, fiindcă proprietatea și
administrarea sunt ale a Consiliului Local. Consiliul Județean Dâmbovița mi-a luat
managementul. Sunt deja la Înalta Curte de Casație și Justiție cu acest proces. Am pierdut la
Tribunalul Dâmbovița și la Curtea de Apel Ploiești, dar am făcut recurs. Că se desființează, că
nu se desființează, că rămâne secție exterioară a Spitalului Județean Târgoviște nu aș putea să
mă pronunț acum, dar vă spun că am lucrat timp de 20 de ani în sistemul sanitar și eu nu văd
cum o secție exterioară poate funcționa la 20 km de secția mamă. Mă refer și la Moroieni, care
va fi o secție exterioară, undeva la 70 km. Centrul de Sănătate Voinești, odată ce și-a pierdut
personalitatea juridică, nu mai poate să facă nici un fel de achiziție. Acestea se vor face
5 Violeta Stanciu | violeta.stanciu@artpress.ro , http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol--
Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html
7
centralizat, prin Spitalul Județean. Vă dați seama că există o condică de medicamente care
trebuie scrisă în fiecare zi, spitalele au o farmacie cu circuit închis. Farmacia Spitalului
Județean va trebui să aprovizioneze cu medicamente farmacia de la Voiești. După aceea
urmează serviciile care sunt într-un spital – spălătorie, bucătărie, întreținere. Este posibil ca
aceste servicii să fie externalizate.
Rep.: Nu vedeți cu ochi buni externalizarea serviciilor din spitale?
– Vă spun cu toată sinceritatea că în momentul în care își vor externaliza serviciile o să vedeți
spitale închise singure. Nu le mai închide nimeni! Se închid din cauza costurilor mari pentru
întreținerea serviciilor externalizate. La Voinești aveam un bucătar și doi ospătari angajați, un
singur mecanic de întreținere, pentru că Centrul de Sănătate are centrală pe gaze ultramodernă,
nu avem nevoie de centrală telefonică, pentru că totul este automat.
Rep.: Centrul de Sănătate are datorii la stat, la utilități?
- Spitalul de la Voinești nu a avut niciodată nici măcar un leu datorie. Nu cred că Centrul de
Sănătate era o gaură neagră a sistemului sanitar dâmbovițean. Gândiți-vă că această instituție
acordă asistență medicală la peste 30.000 de locuitori de pe Valea Dâmboviței. Vreau și eu să
văd cum va funcționa acest mega spital județean cu secții exterioare la Voinești, Gura Ocniței,
Moroieni. Nu știu cum va funcționa pentru că în Spitalul Județean sunt niște norme, orice
internare trebuie avizată de șeful de secție. Nu aș vedea o secție de boli interne la Târgoviște cu
un șef de secție, și o secție la Voinești cu alt șef. Sunt niște lucruri care se bat cap în cap. Cineva
a spus că în România trebuie desființate 200 de spitale. Acest lucru se cam întâmplă. Dacă ne
gândim bine, 5 din județul Dâmbovița, înmulțit cu 40 de județe, cam acestea sunt. Eu zic că noi,
Dâmbovița, ne-am grăbit să desființăm 5. Mi se pare extraordinar de mult. Eu prevăd că în
următoarele 6 luni – un an aceste spitale își vor schimba destinația. Să dea Dumnezeu să nu am
dreptate!” Autor interviu: Violeta Stanciu | violeta.stanciu@artpress.ro
2.2 Tema cercetării
În lucrarea de faţă, ne-am propus un studiu evaluativ al opiniilor populaţiei privitoare la
serviciile medicale oferite de personalul medical din Centrul de Sănătate Voineşti.
Studiul porneşte de la procesul reorganizării sistemului public de sănătate românesc în
contextul politicilor de sănătate din România şi Uniunea Europeană. Această situaţie a generat o
situaţie conflictuală cu influenţe vizibile la nivelul instituţiei sanitare vizate, consiliului local,
populaţiei din zonă şi decidenţilor din cadrul Ministerului Sănătăţii, totul culminând cu un proces
la Înalta Curte de Justiţie.
Încrâncenarea de care au dat dovadă toţi cei intersaţi de păstrarea destinaţie Centrului de
Sănătate Voineşti pentru activitatea medicală, a constituit un nucleu de rezistenţă faţă măsuri
care nu au la bază studii de impact social.
8
2.3 Scopul studiului de opinie
Cunoaşterea opiniei locuitorilor din zona comunei Voineşti şi alte comune apropiate,
în ceea ce priveşte modul în care se desfăşoară activitatea medicală în Centrul de Sănătate
Voineşti.
Referitor la existenţa unor studii de cercetare anterioare celei de faţa, menţionăm că nu
s-au realizat cercetări cu tematica cercetării noastre. În opinia noastră, manipularea emoţională
emanată de ideea centrului de “asistenţă socială” pentru “nevoiaşii” din zonă, nu este temei de
desfiinţarea unei instituţii sanitare care oferă asistenţă medicală pentru aproximativ 30.000 de
locuitori din Valea Dâmboviţei.
2.4 Caracteristici situaţionale
În sprijinul emiterii ipotezelor generale şi statistice se au în vedere următoarele
caracteristici situaţionale:
Majoritatea populaţiei este asigurată medical, prin urmare are drept de opinie asupra calităţii
serviciilor medicale în condiţii de eficacitate şi eficienţă satisfăcătoare.
Centrul de Sănătate Voineşti a înaintat un proces la Înalta Curte de Casaţie, prin care se
solicită revenirea imobilului în custodia Primăriei comunei Voineşti.
În cazul desfiinţării Staţiei de Urgenţă de la Voineşti, timpul de aşteptare la urgenţa medicală
creşte cu până la o jumătate de oră, este timpul necesar parcurgerii distanţei Târgovişte –
Voineşti de către autoutilitarele Salvare ( sunt aproximativ 30 Km. până la spitalul judeţean
din oraşul Târgovişte).
Centrul de Sănătate Voineşti nu are datorii.
Centrul de Sănătate Voineşti are o capacitate de 25 paturi pentru pacienţii care necesită
spitalizare.
Prin desfiinţarea centrului medical, clădirea ar urma să fie destinată asistaţilor social, pot fi
cazate maxim 30 de persoane.
Majoritatea populaţiei trăieşte din venituri realizate din activităţi agricole: pomicultură şi
creşterea animalelor. Aceste activităţi sunt desfăşurate de membrii fiecărei gospodării, în situaţii
excepţionale fiind angajaţi lucrători cu ziua. Doar 5,56% din populaţie nu a declarat ca ocupaţie
principală agricultura, dintre care 2,6% sunt şomeri şi asistaţi sociali.
Veniturile realizate de locuitorii din zonă sunt în dependenţă directă de producţia de mere şi
pere obţinută anual din livezile proprii, precum şi de creşterea animalelor.
Cultura organizaţională din Centrul de Sănătate Voineşti constitue un punct de referinţă în
ceea ce priveşte modalitatea de a rezista schimbărilor din sistemul de sănătate. Este de remarcat
loialitatea grupului uman format în jurul acestei instituţii sanitare. Personalul medical are tot
sprijinul din partea comunităţii locale, ori acest fapt motivează activitatea medicală şi creează o
sinergie socială constructivă favorabilă idealului de sănătate.
9
2. 5 Ipotezele cercetării
IPOTEZE GENERALE:
1. Locuitorii comunei Voineşti consideră evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti, mult mai
bună în următorii ani.
2. Populaţia comunei nu doreşte ca spitalul să devină centru de asistenţă socială.
3. Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Voineşti sunt informaţi în privinţa transformării
spitalelor comunale în centre sociale.
4. Populaţia doreşte continuarea activităţii centrului de sănătate deoarece serviciile medicale
sunt de calitate şi este cea mai apropiată instituţie sanitară.
5. Majoritatea populaţiei din comuna Voineşti beneficiază de serviciile medicale oferite de
Centrul de Sănătate Voineşti.
IPOTEZE STATISTICE: Ipoteze nule (H0) şi alternative (H1)
H0: Peste 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei
subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.
H1: Mai puţin de 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea problemei
subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.
H0: Mai mult de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrul de Sănătate Voineşti
în centru de asistenţă socială.
H1: Mai puţin de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrul de Sănătate
Voineşti în centru de asistenţă socială.
2.6 Obiectivele cercetării
ASPECTE DE BAZĂ ÎNTREBĂRILE
CERCETĂTORULUI OBIECTIVELE CERCETĂRII
I. Măsura în care
populaţia locală este
mulţumită de activitatea
personalului medical din
Centrul de Sănătate
Voineşti.
1. În ce măsură locuitorii sunt
mulţumiţi de activitatea
medicală din Centrul de
Sănătate Voineşti?
1.Determinarea măsurii în care
locuitorii sunt mulţumiţi de
activitatea medicală din
Centrul de Sănătate Voineşti.
2.Care este evoluţia Centrului
de Sănătate Voineşti în
următorii ani, comparativ cu
alte unităţi medicale din
judeţul Dâmboviţa?
2.Identificarea evoluţiei
Centrului de Sănătate Voineşti,
în opinia locuitorilor comunei.
10
II. Opinii referitoare la
modalităţile de
îmbunătăţirea activităţii
managementului Centrului
de Sănătate Voineşti.
1.Care sunt opiniile privind
păstrarea sau îmbunătăţirea
formulei manageriale adoptată
în Centrul de Sănătate
Voineşti?
1.Identificarea opiniilor
privind păstrarea sau
îmbunătăţirea formulei
manageriale adoptată în
Centrul de Sănătate Voineşti.
III. Opiniile locuitorilor
comunei Voineşti privind
asistenţa medicală
asigurată în anumite
situaţii.
1. Care sunt opiniile
locuitorilor cu privire la
serviciile medicale efectuate
în afara Centrului de Sănătate
Voineşti, datorită lipsei de
aparatură medicală ?
1. Identificarea opiniilor
locuitorilor cu privire la
serviciile medicale efectuate
în afara Centrului de Sănătate
Voineşti , datorită lipsei de
aparatură medicală.
2.Care sunt opiniile populaţiei
cu privire la eficacitatea
Serviciilor de Urgenţă
Medicală?
2. Identificarea celor mai bune
soluţii exprimate de populaţie
cu privire la eficacitatea
Serviciilor de Urgenţă.
IV. Atitudinea populaţiei
referitoare la problemele
sociale declanşate de
reorganizarea Centrului
de Sănătate Voineşti.
1. Care este importanţa pe care
localnicii o acordă problemelor
sociale declanşate de
reorganizarea Centrului de
Sănătate Voineşti?
1.Determinarea importanţei pe
care localnicii o acordă
problemelor sociale declanşate
de reorganizarea Centrului de
Sănătate Voineşti.
2. În ce măsură localnicii
comunei sunt de acord cu
formula de organizare actuală
a Centrului de Sănătate
Voineşti?
2. Aflarea măsurii în care
localnicii sunt de acord cu
forma de organizare a
activităţii medicale din cadrul
Centrului de Sănătate Voineşti.
3. În ce măsură localnicii
comunei cunosc sursele de
finanţare ale Centrului de
Sănătate Voineşti?
3. Identificarea gradului de
cunoaştere a surselor de
finanţare a Centrului de
Sănătate Voineşti.
2.7 Metoda de cercetare
Metoda aleasă pentru cercetare este ancheta pe bază de sondaj. Opiniile culese sunt
necesare pentru definirea eficienţei şi eficacităţii activităţii medicale din centrul de sănătate.
Aplicarea chestionarului de opinie se realizează prin interviuri directe cu persoanele din
eşantionul ales. Această metodă prezintă avantajul unui control eficient al condiţiilor de
desfăşurare a interviurilor. Operatorul de interviu are posibilitatea de a da relaţii în cazul
întrebărilor la care subiecţii intervievaţi cer explicaţii suplimentare, astfel fiind evitate non-
răspunsurilor.
11
2.8 Eşantionarea
La alcătuirea eşantionului am luat în considerare structura pe grupe de vârstă şi pe sexe a
populaţiei comunei Voineşti, judeţul Dâmboviţa, rezultată la ultimul Recensământ al populaţiei.
Grupul ţintă este format din persoane cu vârsta cuprinsă între 18 - 60 de ani şi peste, de
ambele sexe, domiciliate în comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa.
Populaţia totală a localităţii
este de 6236 locuitori, după
cum urmează:
1. Voineşti 1618
2. Onceşti 881
3. Gemenea-Brătuleşti 1196
4. Izvoarele 721
5. Suduleni 745
6. Manjina 201
7. Manga 730
8. Lunca 146
Sunt 2165 familii in localitate,
după cum urmează:
1. Voineşti 565
2. Onceşti 354
3. Gemenea-Brătuleşti 423
4. Izvoarele 222
5. Suduleni 259
6. Manjina. 80
7. Manga 227
8. Lunca 35
Ocupaţie:
o Industrie :100 locuitori
(0,16%)
o Agricultura :2500
locuitori (40%)
o Administraţie şi servicii :
177 locuitori (2,8%)
o Preşcolari, elevi, studenţi
:1370 locuitori (22%)
o Şomeri, asistaţi social
:165 locuitori(2,6%)
o Pensionari : 1400
locuitori (23%)
Plecaţi la munca în străinătate
: 250 locuitori (4%)
*Naţionalitate: 6235 locuitori
sunt români,
1 locuitor este rrom.
Sursa: www.primariavoinesti.ro
La ultimul Recensământ6 al populaţiei comuna Voineşti, judeţul Dâmboviţa prezenta
următoarele date statistice:
6 Sursa: www.primariavoinesti.ro
Total: 6236 Bărbaţi:2807 Femei:3429
Sub 18 ani:1073 Bărbaţi:483 Femei:590
18-60 de ani :4638 Bărbaţi:2087 Femei:2551
Peste 60 ani:525 Bărbaţi:237 Femei:288
Număr de gospodării 2165
Număr de imobile 2165
Grupa de cercetare:
5163
Sex masculin:
2323
Sex feminin:
2840.
12
Stabilirea eşantionului
Nivelul de încredere 95%, erorare admisă ± 5% şi z = 1,96
Formula eşantionării: 2
2
E
qpzn
z² = (1,96)2
pătratul coeficientului z corespunzător nivelului de încredere,
p = 50% estimarea procentului în caz de succes
q = 50% estimarea procentului în caz de insucces, datorită lipsei de informaţii s-a ales
q=1- p
E = + 5 nivelul erorii admise exprimată în procente
n = 384 mărimea eşantionului
Nivelul erorii admise este: E= 1,96*(50*50/384)1/2
Corecţie eşantion în funcţie de nr.total al populaţiei cercetate ( N = 5163, n=384)
n’= N*n / N+n= 358
n’=5163*384 / 5163+384=358, eşantion propus
În cazul acestei cercetări, unitatea de eşantionare este gospodăria cu imobil. Unitatea de
observare o reprezintă individul, iar unitatea de analiză este reprezentată de locuitorii comunei cu
vârsta de peste 18 ani împlinită.
Pentru constituirea eşantionului final am optat pentru eşantionarea în trepte. Într-o primă
etapă comuna Voineşti a fost împărţită în 5 zone de cercetare corespunzătoare satelor. Pentru
culegerea informaţiilor s-a întocmit, pentru fiecare sat, o listă cu străzile şi numărul de imobile
aferente.
Gospodăriile au fost incluse în eşantion sistematic. Stabilirea pasului mecanic s-a realizat
raportând 5163 la volumul eşantionului: 5163/358= 5,1.
2.9 Elaborarea chestionarului
Chestionarul cuprinde 21 de întrebări, dintre care 18 sunt întrebări închise, iar 3 sunt
întrebări deschise.
Întrebările închise solictă subiecţilor alegerea variantelor de răspunsuri. Repondentul
evaluează sau nominalizează ceea ce consideră potrivit concepţiei personale. Întrebările închise
sunt mai uşor de codificat şi prelucrarea datelor e mai simplă.
În ceea ce priveşte întrebările deschise, există posibilitatea obţinerii unor păreri sau opinii
cu un grad mai mare a libertăţii de expresie. Paletă mai largă a răspunsurilor contribuie la
n
qpzE
13
eficacitatea cercetării, dar este mai dificilă compararea din punct de vedere statistic. Din
categoria acestor întrebări sunt nr.10, 14 şi 20.
Întrebările sunt formulate în termeni simpli, uşor de înţeles şi nu sugerează anumite
răspunsuri. Dialogul întrebare – răspuns este dinamic prin simplitatea şi ordinea întrebărilor. La
început, pentru a da posibilitatea persoanei să se acomodeze cu tematica chestionarului, s-au
plasat întrebări mai uşoare. În partea de mijloc a chestionarului, sunt şi câteva întrebări mai
complexe, în alternanţă cu unele simple, astfel încât cel care răspunde să nu refuze continuarea
dialogului sau să ofere informaţii eronate. Am utilizat şi întrebari filtru pentru a selecta pe cei ce
nu pot răspunde la anumite întrebări.
În încheiere sunt întrebări de reprezentare a subiecţilor, care permit descrierea acestora în
raport cu o serie de date socio-demografice şi economice (vârsta, ocupaţia, nivelul veniturilor şi
nivelul de pregătire profesională).
Întrebările au o formulare directă, astfel, cei intervievaţi dau răspunsuri sincere, fără a
pune la îndoială scopul cercetării. S-a urmărit să fie înlăturată orice confuzie sau ambiguitate în
formularea chestionarului.
Tipurile de scale utilizate în alcătuirea chestionarului sunt: scala nominală binară, scala
nominală, scala interval cu adjective bipolare de sens opus, scala lui Likert, scala proporţională
cu măsurare directă, scala ordinală pentru măsurarea rangului.
În preambulul cercetării „un studiu pilot reprezintă o formă de probă în care chestionarul
este completat doar de câteva persoane. Orice dificultate care ar apărea poate fi eliminată,
înaintea efectuării anchetei principale”7 ( Giddens, A., 2001). În urma anchetei pilot, s-a evaluat
dispunerea corectă a întrebărilor şi s-au eliminat întrebările evazive sau necorespunzătoare
dinamicii chestionarului. Cu această ocazie, s-a avut în vedere lista de informaţii necesare atingerii
obiectivelor cercetării, implicit categoriile de subiecţi care pot furniza aceste informaţii.
7 Anthony Giddens Sociologie, Editura All / CEU, Bucureşti, 2001, p.585
14
CAPITOLUL 3
Analiza chestionarului
3.1 Colectarea datelor
Culegerea datelor s-a realizat în perioada 10 martie – 10 aprilie 2013. S-au intervievat un
număr de 320 de persoane, a căror identitate nu va fi divulgată, iar informaţiile obţinute vor fi
utilizate exclusiv în scopuri ştiinţifice.
Timpul necesar completării unui chestionar este de maxim 15 minute.
3.2 Centralizarea datelor (tabularea datelor, grafice)
Chestionar privind studiul opiniilor populaţiei din mediul rural cu privire la asigurarea
serviciilor sanitare
Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea impactului social declanşat de
reorganizarea sistemului public de sănătate din România. Ancheta urmează să identifice efectele
deciziilor de reorganizare a instituţiilor sanitare în ceea ce priveşte echitatea socială în
sănătate. De asemenea, se doreşte evidenţierea culturii organizaţiilor din sănătate care îşi
desfăşoră activitatea în zonele rurale. Răspunsurile Dumneavoastră nu vor fi divulgate, iar
informaţia obţinută va fi utilizată exclusiv în scopuri ştiinţifice.
Întrebarea nr.1: În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical din Centrul
de Sănătate Voineşti?
1. În mare măsură.
2. În mică masură.
3. Nu mă pot pronunţa.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
În mare măsură 192 60% 11
În mică masură 96 30% 12
Nu mă pot pronunţa 32 10% 13
Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea subiecţilor sunt mulţumiţi de activitatea
personalului medical.
15
Întrebarea nr.2: Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului de Sănătate
Voineşti în următorii ani?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Satisfăcătoare.
4. Nesatisfăcătoare.
Varianta de răspuns aleasă Nr. Subiecţi Procent cod
a) foarte bună 64 20% 21
b) bună 224 70% 22
c) satisfăcătoare 16 5% 23
d) nesatisfăcătoare 16 5% 24
Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa generală este de a aprecia pozitiv evoluţia centrului
de sănătate, 90% dintre subiecţi au o părere bună şi foarte bună în ceea ce priveşte încrederea în
viitorul unităţii spitaliceşti din comuna lor.
in mare masura in mica masura nu ma pot pronunta
60%
30%
10%
În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical
din Centrul de Sănătate Voineşti?
16
Întrebarea nr.3: Care sunt principalele realizări ale personalului medical din Centrul de
Sănătate Voineşti?
1. Servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor.
2. Personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi medicale moderne.
3. Servicii de medicină generală, adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile pacienţilor.
4. Experienţă în prestări de servicii medicale.
5. Colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmărirea stării de sănătate a pacienţilor.
6. Servicii medicale complete, aparatură medicală şi de laborator performantă.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
1-servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor 128 40% 31
2-personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi
medicale moderne
64 20% 32
3-servicii de medicina generală, adaptabilitatea serviciilor
medicale la nevoile pacientilor
32 10% 33
4-experienţă în prestari de servicii medicale, gama largă de servicii 64 20% 34
5-colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmarirea stării de
sănătate a pacienţilor
16 5% 35
6-servicii medicale complete, aparatura medicala si de laborator
performantă adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile
pacientilor
16 5% 36
20%
70%
5% 5%
0
10
20
30
40
50
60
70
80
Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului
de Sănătate Voineşti în următorii ani?
17
Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea opteză pentru promptitudine, calitate, aparatură
modernă, diversificarea serviciilor.
Întrebarea nr. 4: Principalele probleme pe care trebuie să le rezolve consiliul local în privinţa
Centrului de Sănătate Voineşti, în accepţiunea dvs., sunt?
1. Păstrarea conducerii actuale.
2. Numirea unui nou manager (director general de spital).
3. Înfiinţarea unei secţii de îngrijire permanentă a persoanelor în vârstă singure.
4. Reamenajarea clădirii şi înfiinţarea unor cabinete noi, cu profil pediatric.
5. Modernizarea staţiei de urgenţe medicale.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
1.Păstrarea conducerii actuale. 160 50% 41
2.Numirea unui nou manager
(director general de spital)
64 20% 42
3.Înfiinţarea unei secţii de
îngrijire permanentă a
persoanelor în vârstă singure.
32 10% 43
4.Reamenajarea clădirii şi
înfiinţarea unor cabinete noi, cu
profil pediatric.
32 10% 44
5.Modernizarea staţiei de
urgenţe medicale
32 10% 45
Întrebare cu răspuns închis. 50% dintre subiecţi sunt mulţumiţi de conducerea actuală a
spitalului, restul sunt de acord cu diverse schimbări: înfiinţarea unei secţii noi, amenajarea
clădirii, modernizarea staţiei de urgenţe medicale.
raspuns 1.
40%
raspuns 2.
20%
raspuns 3.
10%
raspuns 4.
20%
raspuns 5.
5%
raspuns 6.
5%
18
Întrebarea nr. 5: În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de Sănătate Voineşti?
1.Deplin.
2. În mare măsură.
3. În mică măsură.
4. Deloc.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
a)deplin 192 60% 51
b)în mare măsură 128 40% 52
c) în mică măsură 0 0% 53
d) deloc 0 0% 54
Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea subiecţilor consideră unitatea sanitară finanţată în
mod corespunzător nevoilor desfăşurării unei activităţi medicale eficiente.
cod 41
50%
cod 42
20%
cod 43
10%
cod 44
10%
cod 45
10%
deplin în mare măsură
60%
40%
În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de
Sănătate Voineşti?
19
Întrebarea nr. 6: Ce măsuri de îmbunătăţirea activităţii Centrului de Sănătate Voineşti ar trebui
să fie în atenţia conducerii spitalului?
1. Atragerea de resurse financiare.
2. Păstrarea organizării actuale a spitalului, stimularea performanţei medicale.
3. Investiţii, atragerea resursei umane.
4. Creşterea eficienţei activitaţii medicale.
5. Urmărirea calităţii serviciilor medicale.
6. Reorganizarea spitalului.
Varianta de răspuns aleasă cod Nr.Subiecţi Procent
Atragere de resurse financiare 61 64 20%
Păstrarea organizării actuale a spitalului,
stimularea performanţei medicale
62
80 25%
Investiţii,atragerea resursei umane 63
64 20%
Cresterea eficientei activitatii medicale 64
48 15%
Urmărirea calităţii serviciilor medicale 65
32 10%
Reorganizarea spitalului 66
32 10%
Întrebare cu răspuns închis. Răspunsurile sunt axate pe finanţare, investiţii, performanţă.
Întrebarea nr. 7: Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de Sănătate
Voineşti?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.
cod 61
20%
cod 62
25%
cod 63
20%
cod 64
15%
cod 65
10%
cod 66
10%
20
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Foarte buna 272 85% 71
Buna 48 15% 72
Nu prea buna 0 0 73
Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii subiecţilor este de a aprecia pozitiv
conducerea spitalului.
Întrebarea nr. 8: Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de Sănătate
Voineşti?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.
Variantă de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Foarte buna 256 80% 81
Buna 48 15% 82
Nu prea buna 16 5% 83
Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii subiecţilor este de a aprecia pozitiv
activitatea personalului medical din spital.
0
50
100
foarte buna buna
85%
15%
Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de
Sănătate Voineşti?
21
Întrebarea nr. 9: Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinerea Centrului de Sănătate
Voineşti?
1. Corespunzătoare necesarului de întreţinere.
2. Insuficientă necesarului de întreţinere.
3. Nu ştiu.
Variantă de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Corespunzatoare 160 50% 91
Insuficientă 112 35% 92
Nu stiu 48 15% 93
Întrebare cu răspuns închis. Doar 50% dintre subiecţi apreciază pozitiv alocarea
fondurilor, restul o consideră insuficientă sau nu pot aprecia.
80%
15%
5%
foarte buna buna nu prea
buna
Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de
Sănătate Voineşti?
corespunzatoare
50%
insuficienta
35%
nu stiu
15%
Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinereaCentrului
de Sănătate Voineşti?
22
Întrebarea nr. 10: Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în subordinea
Spitalului Judeţean Dâmboviţa?
Răspuns deschis : ......................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Variante de răspuns liber Nr.Subiecţi Procent COD
Nu este binevenită. 157 49% 101
Este necesară. 35 11% 102
Îngreunează activitatea
din spitalul comunal.
70 22% 103
Abuzivă. 16 5% 104
Nu ştiu. 16 5% 105
Nejustificată. 26 8% 106
Întrebare cu răspuns deschis. 49% dintre subiecţi nu apreciază pozitiv, 22% observă
anumite dificultăţi, un procent de 5% o consideră abuzivă, 11% sunt de acord cu această
schimbare.
45%
10%
20%
5% 5%7%
101 102 103 104 105 106
Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în
subordinea Spitalului Judetean Dambovita?
23
Întrebarea nr. 11: Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de Sănătate
Voineşti?
1. Necesară.
2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici.
3. Nerealizabilă din cauza finanţării insuficiente.
4. Posibilă datorită achiziţiilor de aparate medicale moderne.
5. Nu pot aprecia.
6. Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea salariilor pentru medici.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
1.Necesară 80 25% 111
2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici 48 15% 112
3.Nerealizabilă din cauza finantarii insuficiente 32 10% 113
4.Posibilă datorită achizitiilor de aparate medicale
moderne
64 20% 114
5.Nu pot aprecia 16 5% 115
6.Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea
salariilor pentru medici.
80 25% 116
Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind necesară extinderea
serviciilor medicale în centrul de sănătate.
25%
15%
10%
20%
5%
25%
necesara nerealizabila
din lipsa de
medici
nerealizabila
din lipsa
finantarii
posibila prin
investitie in
aparatura
nu pot aprecia realizabila
prin donatii si
mariri de
salarii
Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de
Sănătate Voineşti?
24
Întrebarea nr. 12: Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală acordată de
Centrul de Sănătate Voineşti?
1. Bine organizată.
2. Slab organizată.
3. Nu pot evalua deoarece nu am apelat la acest serviciu.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Bine organizată 192 60% 121
Slab organizată. 64 20% 122
Nu pot evalua deoarece nu am apelat
la acest serviciu.
64 20% 123
Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind bine organizată
urgenţa medicală.
Întrebarea nr. 13: Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul Judeţean din
Târgovişte?
1. Este o măsură bine-venită.
2. Nu este o masură potrivită, deoarece creşte timpul de aşteptare a ambulanţei.
3. Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la acest serviciu.
bine organizata
60%slab organizata
20%
nu pot evalua
20%
Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală
acordată de Centrul de Sănătate Voineşti?
25
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Este o măsură bine-venită. 29 9% 131
Este o masură nepotrivită, deoarece creşte
timpul de aşteptare a ambulanţei
259 81% 132
Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la
acest serviciu
32 10% 133
Întrebare cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia ca fiind nepotrivită tratarea
urgenţei medicale în unităţi spitaliceşti aflate la o distanţă de 30 km. de localitatea de reşedinţă.
Întrebarea nr. 14: Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de Sănătate
Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din
casele de copii?
Răspuns deschis..................................................................................................................
Variante de răspuns deschis Nr.Subiecţi Procent cod
1.Este nepotrivită nevoilor de sănătate ale majorităţii
populaţiei.
64 20% 141
2. Exclude de la îngrijiri medicale restul populaţiei. 64 20% 142
3.Diminuează numărul medicilor. 32 10% 143
4.Finanţarea caminului nu este sustenabilă pe termen
lung.
48 15% 144
5.Este o măsură bună deoarece rezolva problema
tinerilor fara casa.
16 5% 145
6.Biserica ar fi binevenita să sprijine tinerii fără
posibilităţi materiale şi familie.
96 30% 146
9%
81%
10%
Măsură bine-
venită
Masură
nepotrivită
Nu pot aprecia
Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul
Judeţean din Târgovişte?
26
Întrebare cu răspuns deschis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia negativ schimbarea
destinaţiei spitalului. În zonă, nu este necesară o unitate de asistenţă socială pentru tineri fără
adăpost.
Întrebarea nr. 15: Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate Voineşti
asupra stării de sănătate a populaţiei locale.
1. Risc minim.
2. Risc mediu.
3. Risc mare.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Risc minim 32 10% 151
Risc mediu 96 30% 152
Risc mare 192 60% 153
Întrebare cu răspuns închis. Un procent de 60% din subiecţi apreciază ca fiind foarte
riscantă desfiinţarea spitalului.
30% 30%
10%
15%
5%
10%
nepotrivita exclude alt tip
de pacienti
diminueaza nr.
medici
nesustenabila masura buna binevenita
implicarea
bisericii
Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de
Sănătate Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu
vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din casele de copii?
27
Întrebarea nr. 16: În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală a Centrului de
Sănătate Voineşti?
1. Sunt de acord.
2. Nu sunt de acord.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Sunt de acord 272 85% 161
Nu sunt de acord 48 15% 162
Întrebare filtru cu răspuns închis. Tendinţa majorităţii este de a aprecia pozitiv organizarea
spitalului.
10%
30%
60%
0
risc minim risc mediu risc maxim
Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate
Voineşti asupra stării de sănătate a populaţiei locale.
85%
15%
sunt de acord
nu sunt de acord
În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală
a Centrului de Sănătate Voineşti?
28
Întrebarea nr. 17: Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare
din următoarele:
1. Management externalizat.
2. Privatizarea spitalului.
3. Desfiinţarea spitalului.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Management externalizat 240 75% 171
Privatizarea spitalului 64 20% 172
Desfiintarea spitalului 16 5% 173
Întrebare cu răspuns închis. Cei care au răspuns negativ la întrebarea anterioară apreciază
ca fiind necesar managementul externalizat, procentul acestora fiind de 75%, restul optează spre
privatizarea sau desfiinţarea spitalului.
Întrebarea nr. 18: Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate Voineşti?
1. Da
2. Nu
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
Da 288 90% 181
Nu 32 10% 182
Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea cunosc sursele de finanţare ale spitalului.
75%
20%
5%0
managemet ext. privatizare desfiintare
Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare din
următoarele:
29
Întrebarea nr. 19: Vă rog să indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită
pentru Centrul de Sănătate Voineşti.
1. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
2. Banca Mondială prin Ministerul Sănătăţii.
3. Patriarhia Română şi Primăria comunei Voineşti.
4. Organizaţii nonprofit şi Primăria comunei Voineşti.
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
CNAS 272 85% 191
Banca Mondiala prin MS 16 5% 192
Patriarhia si Primaria 16 5% 193
ONG si Primaria 16 5% 194
Întrebare cu răspuns închis. Majoritatea consideră cea mai potrivită sursă CNAS.
90%
10%0 0
da nu
Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate
Voineşti?
85%
5% 5% 5%
CNAS Banca Mondiala Patriarhia si Primaria
ONG si Primaria
Indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită pentru
Centrul de Sănătate Voineşti.
30
Întrebarea nr. 20: Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de Sănătate
Voineşti?
Răspuns deschis..................................................................................................................
..............................................................................................................................................
Variante de răspuns deschis Nr.Subiecţi Procent cod
Dotarea spitalului cu aparatură modernă. 176 55% 201
Amanajarea clădirii, reparaţii curente 48 15% 202
Diversificarea consultaţiilor medicale de specialitate. 32 10% 203
Schimbarea ambulaţelor cu altele noi. 16 5% 204
Înfiinţarea unui pavilion ptr. bătrâni. 32 10% 205
Înfiinţarea unui pavilion privat . 16 5% 206
Întrebare cu răspuns deschis. Tendinţa majorităţii este de a propune procurarea de aparatură
modernă, amenajarea clădirii şi diversificarea activităţii.
55%
15%10%
5%10%
5%
Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de
Sănătate Voineşti?
31
Întrebarea nr. 21: Vă rog să aveţi amabilitatea de a bifa [√] în tabel intervalul de vârstă la care
vă încadraţi. Vă mulţumesc.
Vârsta
18 - 29
30 - 44
45 - 59
60 ani şi peste
Varianta de răspuns aleasă Nr.Subiecţi Procent cod
18-29 48 15% 211
30-44 96 30% 212
45-60 64 20% 213
peste 60 ani 112 35% 214
15-29 ani
15%
30-44 ani
30%45-59 ani
20%
60 ani si peste
35%
Grupa de varsta
15-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60 ani si peste
32
3.3 Analiza ipotezelor cercetării
Conform analizei răspunsurilor date de subiecţii intervievaţi, ipotezele generale au fost
confirmate după cum urmează:
1. Locuitorii comunei Voineşti consideră evoluţia Centrului de Sănătate Voineşti, mult mai
bună în următorii ani.
Ipoteza se confirmă deoarece majoritatea răspunsurilor prezintă tendinţa păstrării destinaţiei
spitalului şi răspunsurile sunt în mare măsură pozitive referindu-ne la activitatea managerială şi
activitatea personalului medical.
2. Populaţia comunei nu doreşte ca spitalul să devină centru de asistenţă socială.
Ipoteza se confirmă în urma răspunsurilor locuitorilor, majoritatea consideră că această decizie ar
fi neechitabilă faţă de restul populaţiei, care ar fi privată de asistenţa medicală oferită prin
intermediul spitalului comunal.
3. Cea mai mare parte a locuitorilor comunei Voineşti sunt informaţi în privinţa
transformării spitalelor comunale în centre sociale.
Ipoteza se confirmă, majoritatea subiecţilor au dat răspunsuri legate de o eventuală transformare
a spitalului în cămin pentru tinerii fară adăpost, tendinţa majorităţii fiind opozabilă înfiinţării
unui astfel de cămin.
4. Populaţia doreşte continuarea activităţii centrului de sănătate deoarece serviciile medicale
sunt de calitate şi este cea mai apropiată instituţie sanitară.
Ipoteza se confirmă deoarece răspunsurile subiecţilor sunt în majoritate favorabile susţinerii
investiţiilor în aparatură, amenajarea clădirii, schimbarea ambulanţelor, diversificarea serviciilor
medicale.
5. Majoritatea populaţiei din comuna Voineşti beneficiază de serviciile medicale oferite de
Centrul de Sănătate Voineşti.
Ipoteza se confirmă prin faptul că locuitorii comunei sunt principalii beneficiari ai serviciilor
medicale. Centrul de Sănătate Voineşti asigură asistenţa medicală pentru apoximativ 30.000
locuitori, pe o rază de 60 km.
Ipoteze statistice confirmate:
H1: Mai puţin de 50% dintre subiecţi consideră că o soluţie viabilă pentru rezolvarea
problemei subfinanţării Centrului de Sănătate Voineşti este atragerea unor surse extrabugetare.
H1: Mai puţin de 60% dintre subiecţi sunt de acord cu transformarea Centrului de
Sănătate Voineşti în centru social.
Obiectivele cercetării au fost atinse integral.
33
3.4 Analiza SWOT
În ceea ce priveşte datele referitoare la organizaţia Centrului de Sănătate Voineşti se pot
menţiona următoarele:
Puncte forte
1. Centrul de Sănătate Voineşti este singura instituţie sanitară din zonă.
2. Experienţa şi profesionalismul medicilor.
3. Trei medici au domiciliul stabil în comuna Voineşti.
4. Personalul medical este cunoscut şi apreciat de localnici.
5. Angajaţii centrului sunt din comună.
6. Organizaţia centrului medical are sprijinul autorităţilor locale în orice problemă de inters
social.
7. Populaţia locală apeleză în primul rând la această unitate sanitară.
8. Cultura organizaţinală din instituţie este integrată armonios în specificul zonei rurale.
9. Majoritatea beneficiarilor de servicii medicale sunt persoane cu un statut social bun.
10. Loialitatea membrilor organizaţie.
11. Responsabilitatea membrilor organizaţie în activitatea spitalicească determină un grad de
încredere mare în rândul pacienţilor.
12. Centrul de sănătate are peste 100 de ani de activitate medicală.
13. Locaţia instituţiei este într-o zonă liniştită, fără trafic intens.
14. Clădirea este bine întreţinută şi păstrează aspectul tradiţional al construcţiilor din zonă.
15. Simţul gospodăresc al personalului medical.
Puncte slabe
1. Centrul de Sănătate Voineşti nu are servicii medicale diversificate, având doar două
pavilioane: boli interne şi pediatrie.
2. Personalul medical nu este motivat prin remuneraţii corespunzătoare calificării.
3. Nu mai există alte surse de finanţare pentru cheltuieli de capital în afara autorităţii locale.
4. Reorganizarea instituţiei a creat o stare de nemulţumire în rândul personalului medical.
Oportunităţi
1. Extinderea serviciilor de recuperare medicală posibilă prin parteneriat public-privat.
2. O bună colaborare cu primăria şi consiliul local.
3. Reprezentanţii bisericilor din satele comunei vin în sprijinul acţiunilor de medicină
preventivă (posturi, medierea neînţelegerilor între oameni etc.).
4. Amplasarea instituţiei într-o zonă geografică deosebit de frumoasă.
5. Bunul-simţ al localnicilor.
34
Ameninţări
1. Legislaţia în vigoare, care permite desfiinţarea spitalului şi transformarea în centru de
asistenţă socială.
2. Sincope în finanţare prin contractul cu CNAS.
3.5 Concluzii şi recomandări
Concluzii:
În opinia locuitorilor situaţia spitalului este bună datorită personalului medical angajat.
Majoritatea subiecţilor consideră că pe viitor organizaţia instituţiei îşi va îmbunătăţii
activitatea datorită extinderii surselor de finanţare.
Locuitorii conştientizează riscul la care sunt expuşi în cazul desfiinţării Centrului de
Sănătate Voineşti, considerând neechitabilă măsura de a nu dispune de o unitate medicală în
apropierea locuinţei.
Populaţia apreciază prestaţiile medicilor şi optează pentru sistemul public de sănătate.
Recomandări:
Păstrarea în activitate a Centrul de Sănătate Voineşti deoarece este singura instituţie
sanitară din zonă.
Atragerea unor surse de finaţare suplimentare: donaţii, redirecţionări de fonduri europene.
Elaborarea strategiei manageriale pentru perioada 2013-2016, având următoarele
obiective pe termen mediu:
Eficientizarea centrului de sănătate.
Cereri pentru acreditare ori certificare.
Extinderea serviciilor medicale în zona tratamentelor de refacerea organismului prin
odihnă, întreţinere fizică şi alimentaţie sănătoasă.
Amenajarea unui pavilion în vedere asigurării unor tratamente de întreţinere.
35
Bibliografie:
Perpelea Nicolae Imagini ale sociologiei contemporane. Idei, concepte, metodologie, Editura
Ars Docendi, Bucureşti, 2007, p[ 106,107]
Rădulescu, M. Sorin Sociologia sănătăţii şi a bolii, Editura Nemira, Bucureşti, 2002,
p[8, 228, 229, 245, 246, 259]
Giddens, Anthony Sociologie, Editura All / CEU, Bucureşti, 2001, p [585]
Violeta Stanciu | violeta.stanciu@artpress.ro, http://www.jurnaldedambovita.ro/jdb_articol
Centrul_de_Sanatate_Voinesti__cu_un_picior_in_groapa,4975.html
Primăria Voineşti, judeţul Dâmboviţa http://primarievoinesti.ro/sanatate/sanatate.htm
36
Anexa 1
Chestionar privind studiul opiniilor populaţiei din mediul rural cu privire la asigurarea
serviciilor sanitare
Ancheta de faţă îşi propune drept scop studierea impactului social declanşat de
reorganizarea sistemului public de sănătate din România. Ancheta urmează să identifice efectele
deciziilor de reorganizare a instituţiilor sanitare în ceea ce priveşte echitatea socială în
sănătate. De asemenea, se doreşte evidenţierea culturii organizaţiilor din sănătate care îşi
desfăşoră activitatea în zonele rurale. Răspunsurile Dumneavoastră nu vor fi divulgate, iar
informaţia obţinută va fi utilizată exclusiv în scopuri ştiinţifice.
Întrebarea nr.1: În ce măsură sunteţi mulţumit de activitatea personalului medical din Centrul
de Sănătate Voineşti?
1. În mare măsură.
2. În mică masură.
3. Nu mă pot pronunţa.
Întrebarea nr.2: Din punctul dumneavoastră de vedre, care va fi evoluţia Centrului de Sănătate
Voineşti în următorii ani?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Satisfăcătoare.
4. Nesatisfăcătoare.
Întrebarea nr.3: Care sunt principalele realizări ale personalului medical din Centrul de
Sănătate Voineşti?
1. Servicii medicale de calitate, promptitudinea serviciilor.
2. Personal medical bine calificat, utilizarea unei aparaturi medicale moderne.
3. Servicii de medicină generală, adaptabilitatea serviciilor medicale la nevoile
pacienţilor.
4. Experienţă în prestări de servicii medicale.
5. Colaborari cu alte instituţii sanitare pentru urmărirea stării de sănătate a pacienţilor.
6. Servicii medicale complete, aparatură medicală şi de laborator performantă.
37
Întrebarea nr. 4: Principalele probleme pe care trebuie să le rezolve consiliul local în privinţa
Centrului de Sănătate Voineşti, în accepţiunea dvs., sunt?
1. Păstrarea conducerii actuale.
2. Numirea unui nou manager (director general de spital).
3. Înfiinţarea unei secţii de îngrijire permanentă a persoanelor în vârstă singure.
4. Reamenajarea clădirii şi înfiinţarea unor cabinete noi, cu profil pediatric.
5. Modernizarea staţiei de urgenţe medicale.
Întrebarea nr. 5: În ce masură consideraţi asigurată finanţarea Centrului de Sănătate Voineşti?
1. Deplin.
2. În mare măsură.
3. În mică măsură.
4. Deloc.
Întrebarea nr. 6: Ce măsuri de îmbunătăţirea activităţii Centrului de Sănătate Voineşti ar trebui
să fie în atenţia conducerii spitalului?
1. Atragerea de resurse financiare.
2. Păstrarea organizării actuale a spitalului, stimularea performanţei medicale.
3. Investiţii, atragerea resursei umane.
4. Creşterea eficienţei activitaţii medicale.
5. Urmărirea calităţii serviciilor medicale.
6. Reorganizarea spitalului.
Întrebarea nr. 7: Cum apreciaţi activitatea conducerii (managementul) Centrului de Sănătate
Voineşti?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.
Întrebarea nr. 8: Cum apreciaţi activitatea personalului medical din Centrul de Sănătate
Voineşti?
1. Foarte bună.
2. Bună.
3. Nu prea bună.
38
Întrebarea nr. 9: Cum este alocarea fondurilor pentru întreţinerea Centrului de Sănătate
Voineşti?
1. Corespunzătoare necesarului de întreţinere.
2. Insuficientă necesarului de întreţinere.
3. Nu ştiu.
Întrebarea nr. 10: Ce părere aveţi despre trecerea Centrului de Sănătate Voineşti în subordinea
Spitalului Judeţean Dâmboviţa?
Răspuns deschis : ......................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Întrebarea nr. 11: Cum apreciaţi extinderea serviciilor medicale în Centrul de Sănătate
Voineşti?
1. Necesară.
2. Nerealizabilă din cauza lipsei de medici.
3. Nerealizabilă din cauza finanţării insuficiente.
4. Posibilă datorită achiziţiilor de aparate medicale moderne.
5. Nu pot aprecia.
6. Realizabilă prin donaţii de aparatură şi mărirea salariilor pentru medici.
Întrebarea nr. 12: Cum evaluaţi activitatea Serviciului de Urgenţă Medicală acordată de
Centrul de Sănătate Voineşti?
1. Bine organizată.
2. Slab organizată.
3. Nu pot evalua deoarece nu am apelat la acest serviciu.
Întrebarea nr. 13: Cum apreciaţi măsura de a trata urgenţele medicale la Spitalul Judeţean din
Târgovişte?
1. Este o măsură bine-venită.
2. Nu este o masură potrivită, deoarece creşte timpul de aşteptare a ambulanţei.
3. Nu pot aprecia, deoarece nu am apelat la acest serviciu.
39
Întrebarea nr. 14: Ce părere aveţi în privinţa schimbării destinaţiei Centrului de Sănătate
Voineşti în centru de asistenţă socială pentru tinerii cu vârsta împlinită de 18 ani, proveniţi din
casele de copii?
Răspuns deschis..................................................................................................................
………………………………………………………………………………………………….
Întrebarea nr. 15: Apreciaţi riscul declanşat de desfiinţarea Centrului de Sănătate Voineşti
asupra stării de sănătate a populaţiei locale.
1. Risc minim.
2. Risc mediu.
3. Risc mare.
Întrebarea nr. 16: În ce măsură sunteţi de acord cu formula de organizare actuală a Centrului de
Sănătate Voineşti?
1. Sunt de acord.
2. Nu sunt de acord.
Întrebarea nr. 17: Dacă răspunsul este negativ, vă rog să alegeţi o altă variantă de reorganizare
din următoarele:
1. Management externalizat.
2. Privatizarea spitalului.
3. Desfiinţarea spitalului.
Întrebarea nr. 18: Cunoaşteţi sursele de finanţare ale Centrului de Sănătate Voineşti?
1. Da
2. Nu
Întrebarea nr. 19: Vă rog să indicaţi sursa de finanţare pe care o consideraţi cea mai potrivită
pentru Centrul de Sănătate Voineşti.
1. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
2. Banca Mondială prin Ministerul Sănătăţii.
3. Patriarhia Română şi Primăria comunei Voineşti.
4. Organizaţii nonprofit şi Primăria comunei Voineşti.
40
Întrebarea nr. 20: Ce propunere aveţi pentru o mai buna funcţionare a Centrului de Sănătate
Voineşti?
Răspuns deschis..................................................................................................................
..............................................................................................................................................
Întrebarea nr. 21: Vă rog să aveţi amabilitatea de a bifa [√] în tabel intervalul de vârstă la care
vă încadraţi. Vă mulţumesc.
Vârsta
18 - 29
30 - 44
45 - 59
60 ani şi peste
Recommended