View
263
Download
0
Category
Preview:
Citation preview
Cunoaşte dreptul
tău electoral
Chişinău, 2008
2
Publicaţie realizată de
COMISIA
ELECTORALĂ
CENTRALĂ
Str. Vasile Alecsandri, nr.119,
Chişinău, MD-2012
www.cec.md
Aceasta publicaţie a fost posibilă datorită susţinerii generoase
a poporului american acordată prin intermediul Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţionale (USAID).
Opiniile exprimate în prezenta publicaţie aparţin exlcusiv autorilor şi nu reflectă neapărat poziţia USAID sau
Guvernului SUA.
3
Consiliul coordonator pentru
pregătirea publicaţiilor Comisiei
Electorale Centrale:
Eugeniu Ştirbu, preşedinte
Renata Lapti, vicepreşedinte
Iurie Ciocan, secretar
Mihai Buşuleac, membru
Victor Kosteţki, membru
Axenia Artemii, membru
Elizaveta Oţel, membru
Tiraj 5000 ex.
© Comisia Electorală Centrală, 2008
4
Responsabil de ediţie:
Doina Bordeianu
Colegiul de redacţie:
Corina Borzin – şef interimar, Direcţia
juridică şi relaţii cu publicul
Doina Bordeianu – şef, Secţia educaţie
civică, training-uri şi secretariat,
Direcţia management alegeri
Angela Musteaţă – consultant principal,
Secţia educaţie civică, training-uri şi
secretariat, Direcţia management
alegeri
Design: Ştefan Condrea – şef, Direcţia
informatizare
5
CUPRINS:
Cuvînt înainte
Capitolul 1
Ce sînt alegerile?
Capitolul 2
Ce este un sistem electoral?
Capitolul 3
Informaţie utilă pentru alegători
Anexe
Dicţionar de termeni electorali
Link-uri utile
6
Cuvînt înainte
„Votul este cel mai puternic instrument pe care
l-a avut omul vreodată pentru a învinge
nedreptatea”
Lyndon Johnson
În zilele noastre, dreptul de vot este
recunoscut în marea majoritate a ţărilor
lumii. Pentru a ajunge la această etapă a
istoriei, pe parcursul a sute de ani, s-a
dus o luptă aprigă între conducători şi cei
conduşi. Oamenii au văzut în dreptul de
a alege posibilitatea de a-şi hotărî
independent soarta şi şansa de a exclude
dictatura unei singure persoane sau a
unui grup restrîns.
Consfinţirea unui drept în actele
legislative nu presupune neapărat
respectarea şi exercitarea lui
corespunzătoare. De aceea este foarte
importantă informarea cetăţenilor asupra
7
modalităţii prin care statul le garantează
drepturile şi libertăţile. Scopul acestei
lucrări este de a ajuta tinerii alegători să
se familiarizeze cît mai bine cu ceea ce
înseamnă alegeri, sisteme electorale,
organe electorale, proceduri de vot,
precum şi cu tot ceea ce este legat de
aceste fenomene.
Broşura nu pretinde să fie un ghid deplin
al legislaţiei electorale, cu toate acestea
sperăm să ofere publicului răspunsuri
pertinente la întrebările cu care s-ar
putea confrunta.
8
Capitolul 1
Ce sînt alegerile?
Voinţa poporului constituie baza puterii de stat.
Această voinţă se exprimă prin alegeri libere,
care au loc în mod periodic prin sufragiu
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
Constituţia Republicii Moldova, art.38
Alegerile presupun alegerile în
Parlament, în autorităţile publice locale,
precum şi alegeri prezidenţiale,
referendumurile. Aceeaşi noţiune
vizează acţiunile cetăţenilor, partidelor şi
altor organizaţii social-politice,
organelor electorale şi altor organe de
stat, orientate spre întocmirea listelor
electorale, desemnarea şi înregistrarea
candidaţilor, efectuarea agitaţiei
electorale, votarea şi constatarea
rezultatelor votării, precum şi alte acţiuni
electorale întreprinse în conformitate cu
9
legislaţia în vigoare. Ele reprezintă
procedura de formare a unui organ de
stat sau învestirea unei persoane cu
atribuţii publice, realizată prin
intermediul votului acordat de persoane
autorizate, în condiţiile în care pentru
obţinerea mandatului respectiv sînt
propuse două sau mai multe candidaturi.
Alegerile constituie forma suveranităţii
unui stat şi principiul de bază al
democraţiilor reprezentative. Prin alegeri
se asigură legitimitatea politică fără de
care guvernările democratice nu pot fi
eficiente.
Ce tipuri de alegeri se organizează în
Republica Moldova?
În funcţie de organul ales deosebim
următoarele tipuri de alegeri:
alegeri parlamentare –
scrutinul prin intermediul
10
căruia sînt aleşi reprezentanţii
poporului în organul
legislativ suprem al ţării;
alegeri locale – scrutinul prin
intermediul căruia sînt aleşi
primarii oraşelor
(municipiilor), satelor
(comunelor) şi consilierii în
consiliile raionale, orăşeneşti
(municipale) şi săteşti
(comunale);
alegeri prezidenţiale –
Preşedintele Republicii
Moldova este ales de
Parlament prin vot secret.
Principiile participării la alegeri
Vot universal (Codul electoral, art.3) –
Cetăţenii Republicii Moldova pot
alege şi pot fi aleşi fără deosebire
11
de rasă, naţionalitate, origine
etnică, limbă, religie, sex, opinie,
apartenenţă politică, avere sau
origine socială.
Vot egal (Codul electoral, art. 4) – În
cadrul oricărui scrutin, fiecare
alegător are dreptul la un singur
vot. Fiecare vot are putere juridică
egală.
Vot direct (Codul electoral, art. 5) –
Alegătorul votează personal.
Votarea în locul unei alte persoane
este interzisă.
Vot secret (Codul electoral, art. 6) –
Votarea la alegeri şi/sau
referendum este secretă,
excluzîndu-se astfel posibilitatea
influenţării voinţei alegătorului.
12
Vot liber exprimat (Codul electoral,
art. 7) – Nimeni nu este în drept să
exercite presiuni asupra
alegătorului pentru a-l face să
voteze sau să nu voteze, precum şi
pentru a-l împiedica să-şi exprime
voinţa în mod independent.
Ce reprezintă dreptul electoral?
Dreptul electoral este dreptul
constituţional al cetăţeanului de a alege,
de a fi ales şi de a-şi exprima prin vot
atitudinea privind cele mai importante
probleme ale statului şi ale societăţii în
ansamblu şi/sau în probleme locale de
interes deosebit.
13
Capitolul 2
Ce este un sistem electoral?
Orice persoană are dreptul de
a lua parte la conducerea treburilor
publice ale ţarii sale, fie direct,
fie prin reprezentanţi liber aleşi.
Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, art.21
Esenţa oricărui sistem electoral constă în
caracterul raportului dintre voturile date
de alegători fiecărui candidat în parte sau
listei de candidaţi ai unui partid şi
mandatele primite de aceştia.
Puterea politică se transformă în locuri
eligibile ocupate de diverse formaţiuni
politice prin intermediul sistemelor
electorale. Altfel spus, sistemul electoral
reprezintă totalitatea procedurilor
utilizate pentru desemnarea
14
reprezentanţilor poporului în
organismele puterii centrale şi locale. În
lume sînt răspîndite 3 tipuri de sisteme
electorale, şi anume: sistemul majoritar,
sistemul proporţional reprezentativ şi
sistemul mixt.
Ce sistem electoral se aplică în
Republica Moldova?
În Republica Moldova funcţionează
sistemul electoral reprezentativ
proporţional. Acest sistem este aplicat în
75 de ţări, inclusiv în 21 de ţări europene
şi 38 de state cu democraţie stabilă. El
prevede că mandatele se împart
concurenţilor proporţional cu voturile
obţinute în alegeri, astfel încît există un
raport direct proporţional între
mandatele obţinute de fiecare concurent
electoral şi voturile pe care electoratul
le-a dat acestora. În comparaţie cu
sistemul majoritar, reprezentarea
15
proporţională permite reprezentarea la
nivelul organelor centrale şi locale atît a
majorităţii, cît şi a minorităţii. Sistemul
proporţional reprezentativ asigură
realizarea justiţiei electorale şi
stimulează pluripartidismul.
Cine organizează şi desfăşoară alegeri
în ţara noastră?
Comisia Electorală Centrală – organ de
stat, care activează permanent şi care
este constituit pentru realizarea politicii
electorale, organizarea şi desfăşurarea
alegerilor. Comisia Electorală Centrală
este constituită din 9 membri cu vot
deliberativ: un membru este desemnat de
către Preşedintele Republicii Moldova,
un membru - de către Guvern şi 7
membri - de către Parlament, inclusiv 5
de către partidele de opoziţie,
proporţional numărului de mandate
deţinute de acestea;
16
Consiliile electorale de circumscripţie –
organe electorale constituite cu cel puţin
50 de zile înainte de alegeri de către
Comisia Electorală Centrală. Consiliile
electorale de circumscripţie se constituie
în componenţa a 7-11 membri cu drept
de vot deliberativ, dintre care, în
consiliile de circumscripţie de nivelul
doi, cel puţin 3 persoane cu studii
juridice superioare sau cu studii în
domeniul administraţiei publice;
Birourile electorale ale secţiilor de
votare – organe electorale constituite de
către consiliile electorale de
circumscripţie cu cel puţin 20 de zile
înainte de ziua alegerilor din 5-11
membri cu drept de vot deliberativ.
17
Capitolul 3
Informaţie utilă pentru alegători
Cetăţeanul Republicii Moldova participă la
alegeri prin vot universal, egal, direct,
secret şi liber exprimat. Participarea la
alegeri este liberă (benevolă). Nimeni nu
este în drept să exercite presiuni asupra
alegătorului cu scopul de a-l sili să participe
sau să nu participe la alegeri, precum şi
asupra exprimării de către acesta a liberei
sale voinţe.
Codul electoral, art.2
Cine are dreptul de vot? Ce restricţii
există?
Dreptul de a alege îl au cetăţenii
Republicii Moldova care au împlinit
inclusiv în ziua alegerilor vîrsta de 18
ani, cu excepţia celor privaţi de acest
drept în modul stabilit de lege.
18
Nu au dreptul de a alege
persoanele:
care nu sînt cetăţeni ai Republicii
Moldova sau nu au împlinit vîrsta
de 18 ani;
care sînt recunoscute incapabile
prin hotărîre definitivă a instanţei
de judecată;
care sînt condamnate la
privaţiune de libertate prin
hotărîre definitivă a instanţei de
judecată pentru infracţiuni grave,
deosebit de grave sau excepţional
de grave;
la alegerile locale nu participă
militarii care îşi satisfac serviciul
militar în termen;
19
în cazul alegerilor consiliului
local şi/sau ale primarului nu au
dreptul de a participa la alegeri
persoanele care nu au domiciliul
sau nu îşi au reşedinţa în unitatea
administrativ-teritorială
respectivă.
Cine poate pretinde la funcţii elective?
Au dreptul de a fi aleşi:
în calitate de deputaţi în
Parlament – cetăţenii Republicii
Moldova cu drept de vot, care au
împlinit, inclusiv în ziua
alegerilor, vîrsta de 18 ani, au
domiciliul în ţară cu următoarele
condiţii:
1) la momentul înregistrării sale în
calitate de candidat la funcţia de deputat,
persoana care deţine cetăţenia altui stat
20
declară, pe proprie răspundere, deţinerea
cetăţeniei altui stat sau faptul depunerii
documentelor pentru obţinerea cetăţeniei
altui stat;
2) la momentul validării mandatului
de deputat, persoana specificată mai sus
trebuie să confirme documentar
renunţarea sau iniţierea procedurii de
renunţare la cetăţenia altui stat ori
retragerea cererii privind obţinerea
cetăţeniei altui stat:
în calitate de consilieri în
consiliile locale – cetăţenii
Republicii Moldova cu drept de
vot, care au împlinit, inclusiv în
ziua alegerilor, vîrsta de 18 ani;
în calitate de primari – cetăţenii
Republicii Moldova cu drept de
vot care au împlinit, inclusiv în
21
ziua alegerilor, vîrsta de 25 de
ani.
Nu pot fi aleşi:
persoanele care nu întrunesc
condiţiile de mai sus;
militarii cu serviciul în termen;
persoanele recunoscute
incapabile prin hotărîre definitivă
a instanţei de judecată;
persoanele condamnate la
privaţiune de libertate prin
hotărîre definitivă a instanţei de
judecată care îşi ispăşesc
pedeapsa în locuri de detenţie sau
care au antecedente penale
nestinse pentru comitere de
infracţiuni grave, deosebit de
grave sau excepţional de grave;
22
persoanele private de dreptul de a
ocupa funcţii de răspundere prin
hotărîre judecătorească
definitivă.
Ce fac dacă îmi este încălcat dreptul
de a alege?
În cazul în care prin violenţă,
înşelăciune, ameninţare, substituire sau
prin oricare alte mijloace îţi este
împiedicată exercitarea liberă a
drepturilor electorale poţi depune o
contestaţie.
Aceasta va cuprinde:
motivele ce o generează;
probele;
semnătura şi datele de identitate
ale persoanei care depune
contestaţia.
23
Alegătorii şi concurenţii electorali pot
contesta acţiunile (inacţiunile) şi
hotărîrile consiliilor şi birourilor
electorale, acţiunile (inacţiunile)
concurenţilor electorali în organele
electorale, respectînd ierarhia sistemului
organelor electorale şi în instanţele de
judecată.
Acţiunile şi hotărîrile organelor
electorale pot fi contestate în termen de 3
zile de la data săvîrşirii acţiunii sau
adoptării hotărîrii.
Contestaţiile privind acţiunile şi
hotărîrile birourilor electorale ale
secţiilor de votare şi ale consiliilor
electorale de circumscripţie se depun la
instanţa de judecată în a cărei rază
teritorială se află biroul sau consiliul
respectiv.
Contestaţiile privind acţiunile şi
hotărîrile Comisiei Electorale Centrale
se depun la Curtea de Apel Chişinău.
24
Contestaţiile privind acţiunile şi
hotărîrile Comisiei Electorale Centrale în
perioada electorală se examinează în
termen de 5 zile de la depunere, iar cele
privind acţiunile şi hotărîrile consiliilor
electorale de circumscripţie şi ale
birourilor secţiilor de votare se
examinează în termen de 3 zile de la
depunere, dar nu mai tîrziu de ziua
alegerilor.
Contestaţiile depuse la instanţele de
judecată în ziua alegerilor se examinează
în aceeaşi zi, iar contestaţiile împotriva
hotărîrii organului electoral cu privire la
totalizarea rezultatelor alegerilor şi
atribuirea mandatelor se examinează de
către instanţa de judecată concomitent cu
confirmarea legalităţii şi validarea
mandatelor.
Legislaţia Republicii Moldova
sancţionează următoarele fapte:
25
Nefurnizarea de către persoanele
cu funcţii de răspundere a datelor şi
a materialelor solicitate de organele
electorale, precum şi neîndeplinirea
hotărîrilor acestora;
Distrugerea, murdărirea,
deteriorarea prin orice alt mod a
listelor electorale, a programelor şi
platformelor afişate sau a oricăror
alte afişe sau anunţuri de agitaţie
electorală;
Afişarea materialelor de agitaţie
electorală în alte locuri decît cele
stabilite;
Organizarea de către persoanele cu
funcţii de răspundere a adunărilor
electorale cu vînzarea şi
consumarea băuturilor alcoolice şi
neluarea de măsuri pentru
26
desfăşurarea normală a adunărilor
respective;
Înscrierea cu bună ştiinţă în listele
electorale a persoanelor care nu au
drept de vot în conformitate cu
legislaţia în vigoare, a unor
persoane fictive sau înscrierea
intenţionată a unei persoane în mai
multe liste, precum şi refuzul
nejustificat de a înregistra şi
soluţiona contestaţiile privind
operaţiunile electorale;
Acceptarea deliberată a persoanei
de a fi înscrisă în mai multe liste de
candidaţi;
Neaducerea la cunoştinţă publică
de către membrii organelor
electorale a propunerilor de
desemnare a candidaţilor;
27
Folosirea fondurilor primite din
străinătate sau nedeclarate public;
Împiedicarea accesului în localul
de votare a persoanelor învestite cu
acest drept;
Refuzul de a îndeplini dispoziţiile
preşedintelui biroului electoral al
secţiei de votare privind asigurarea
ordinii în localul de votare şi pe
teritoriul din preajma lui;
Neînmînarea nejustificată a
buletinului de vot alegătorului
înscris în listă sau înmînarea unei
singure persoane a mai multor
buletine decît este prevăzut de
lege;
Părăsirea nemotivată de către
membrii biroului electoral al secţiei
de votare a localului de votare
28
înainte de totalizarea rezultatelor
alegerilor şi semnarea procesului-
verbal;
Continuarea agitaţiei electorale în
ziua votării şi cea precedentă ei;
Scoaterea din localul secţiei de
votare a buletinului de vot înmînat
pentru votare;
Falsificarea semnăturilor în listele
de subscripţie;
Împiedicarea prin orice mijloace a
exercitării libere a dreptului
electoral sau împiedicarea
activităţii organelor electorale:
a) săvîrşită prin blocarea
sau atacarea localurilor secţiilor de
votare prin orice mijloc şi în orice
formă;
29
b) săvîrşită prin sustragerea
urnelor de vot sau a documentelor
electorale;
c) săvîrşită cu periclitarea
vieţii persoanei;
d) însoţită de vătămarea
gravă a integrităţii corporale sau a
sănătăţii;
e) soldată cu alte urmări
grave.
Falsificarea, prin orice mijloace, a
rezultatelor votării.
Ce este un program electoral?
Documentul prin care concurentul
electoral îşi expune viziunea asupra
modului de soluţionare a celor mai
stringente probleme ale
societăţii/comunităţii.
30
Ce este lista electorală?
Listă ce cuprinde toţi cetăţenii cu drept
de vot care domiciliază pe teritoriul unei
secţii de votare.
Cum verific dacă am fost inclus în
lista electorală?
Lista electorală se afişează în localul
secţiei de votare cu 20 de zile înainte de
ziua alegerilor. Un exemplar al listei se
păstrează la primărie. Alegătorilor li se
comunică, cel mai tîrziu cu 20 zile
înainte de ziua alegerilor, sediul secţiei
de votare la care ei vor vota.
Alegătorului i se asigură posibilitatea de
a lua cunoştinţă de lista electorală şi de a
verifica corectitudinea întocmirii
acesteia. El are dreptul să facă contestaţii
împotriva neincluderii sale în listă sau
excluderii din ea, precum şi împotriva
altor erori comise la înscrierea datelor
despre sine sau despre alţi alegători cel
31
tîrziu cu 5 zile înainte de alegeri.
Contestaţiile se examinează de către
organele electorale respective în decurs
de 24 de ore, iar deciziile acestora pot fi
contestate de subiecţii interesaţi în
instanţa de judecată, după procedura
stabilită, în cazul în care aceştia au
primit refuz de corectare sau includere în
listă.
Ziua alegerilor
Alegerile au loc într-o singură zi, de
duminică sau în oricare altă zi indicată în
actul de stabilire a alegerilor, pe întreg
teritoriul ţării sau al localităţii respective.
Data alegerilor Parlamentului, a
alegerilor locale generale şi anticipate se
stabileşte prin hotărîrea Parlamentului cu
cel puţin 60 de zile înainte de ziua
alegerilor.
32
Timpul şi locul votării
Votarea se efectuează în ziua alegerilor
între orele 7.00 şi 21.00. Biroul electoral
al secţiei de votare aduce la cunoştinţă
publică timpul şi locul votării cel mai
tîrziu cu 10 zile înainte de ziua
alegerilor.
Votarea se efectuează în localuri special
amenajate cu mese la care se eliberează
buletinele de vot, cu cabine sau camere
pentru vot secret şi cu urne de vot.
Cum se votează?
1. Biroul electoral al secţiei de votare
înmînează alegătorului buletinul de
vot, conform listei electorale, numai
la prezentarea actului de identitate.
Votarea se efectuează în baza
următoarelor acte de identitate:
a) buletinul de identitate al
cetăţeanului Republicii
33
Moldova, cu fişa de însoţire în
care se indică domiciliul sau
reşedinţa alegătorului pe
teritoriul secţiei de votare;
b) paşaportul de tip ex-sovietic
modelul anului 1974 cu
menţiunea privind cetăţenia
Republicii Moldova, numărul
de identificare de stat al
persoanei fizice (IDNP) şi
înregistrarea la domiciliu;
c) paşaportul de tip ex-sovietic
modelul anului 1974 fără număr
de identificare de stat (IDNP)
cu menţiunile: “valabil pe un
termen nelimitat”, cetăţenia
Republicii Moldova şi
înregistrarea la domiciliu -
pentru persoanele care au
renunţat la actele de identitate
34
ale Republicii Moldova din
considerente religioase
d) actul de identitate provizoriu de
tip F-9 cu menţiunile privind
cetăţenia Republicii Moldova,
domiciliul titularului;
e) paşaportul pentru intrare - ieşire
din ţară, livretul de marinar, în
cazul alegerilor Parlamentare
sau în cazul referendumului
naţional, în secţiile de votare
constituite peste hotarele
Republicii Moldova;
f) livretul militar pentru ostaşii în
termen, livretul eliberat de
Centrul Serviciului Civil pentru
persoanele care satisfac
serviciul civil (de alternativă).
35
2. La primirea buletinului de vot,
alegătorul semnează în lista
electorală în dreptul numelui.
3. Buletinul de vot se completează de
către alegător numai în cabina pentru
vot secret.
4. Alegătorul aplică ştampila cu
inscripţia "Votat" în interiorul
cercului unui singur patrulater din
buletinul de vot, ceea ce înseamnă că
a votat pentru concurentul electoral
corespunzător. Cercurile din celelalte
patrulatere trebuie să rămînă curate.
De ce trebuie să merg la votare?
Într-o societate democratică votul poate
fi privit ca un drept sau ca o
responsabilitate. Spre exemplu:
36
în Belgia, Luxemburg, Cipru şi
Grecia votul este o obligaţie a
cetăţenilor, nerespectarea acestuia
fiind sancţionată.
în Italia şi Portugalia legislaţia
declară votul ca fiind obligatoriu,
însă nu prevede aplicarea de
sancţiuni.
În Republica Moldova, conform Codului
electoral, participarea la vot a cetăţenilor
este benevolă. Nimeni nu este în drept să
exercite presiuni asupra alegătorului cu
scopul de a-l sili să participe sau să nu
participe la alegeri, precum şi asupra
exprimării de către acesta a liberei sale
voinţe.
Totuşi, votul trebuie privit ca o obligaţie
morală şi civică a alegătorilor. Este
vorba de o responsabilitate a fiecărui
cetăţean în parte faţă de viitorul ţării.
37
Neprezentarea la vot dă ocazia altora de
a decide în locul tău. Se spune chiar că
„oficialii proşti, sînt aleşi de cetăţenii
buni care nu votează” (George Jean
Nathan).
Cine poate fi numit „cetăţean activ”?
Democraţia înseamnă alegeri libere si
corecte, dar şi un mediu politic în care
cetăţenii participă în mod activ în
procesul de luare a deciziilor.
Un „cetăţean activ” este persoana care
participă la vot, îşi exprimă nevoile, îşi
apără interesele şi drepturile, identifică
problemele de interes general ale
comunităţii sale, se implică în
soluţionarea acestora, contribuie la
elaborarea politicilor publice şi la luarea
deciziilor publice, reacţionează şi cere
socoteală oficialilor şi instituţiilor
publice, organizează şi participă la
38
discuţii şi dezbateri publice privind
chestiuni de interes public, ia parte la
acţiuni de voluntariat.
Cu alte cuvinte, un „cetăţean activ” este
persoana capabilă să se integreze imediat
şi adecvat în viaţa societăţii.
39
Anexe
Dicţionar de termeni electorali
Agitaţie electorală – acţiuni de pregătire
şi difuzare a informaţiei, care au scopul
de a-i determina pe alegători să voteze
pentru unii sau pentru alţi concurenţi
electorali.
Afişe electorale – apeluri, declaraţii,
fotografii şi alte materiale utilizate de
concurenţii electorali în scop de agitaţie
electorală.
Alegător – cetăţean al Republicii
Moldova cu drept de vot.
Alegeri anticipate – alegerea organului
electiv în cazul încetării înainte de
termen a mandatului sau dizolvării
40
acestuia ori în cazul reorganizării
administrativ-teritoriale.
Alegeri generale – orice tip de alegeri
care au loc într-o singură zi, de duminică
sau în oricare altă zi indicată în actul de
stabilire a alegerilor, pe întreg teritoriul
ţării.
Alegeri nevalabile – alegerile
parlamentare la care au participat mai
puţin de 1/2 din numărul persoanelor
înscrise în listele electorale;
– alegerile locale la care au participat
mai puţin de 1/4 din numărul
persoanelor înscrise în listele electorale.
Alegeri noi – în cazul alegerilor
parlamentare, scrutinul care se
organizează dacă şi după votarea
repetată alegerile sînt declarate
nevalabile sau nule;
41
– în cazul alegerilor locale, scrutinul care
se organizează în cazul în care:
a) consiliul a demisionat, a fost dizolvat
ori componenţa lui s-a redus cu mai mult
de 1/3 din numărul stabilit de Legea
privind administraţia publică locală;
b) primarul a demisionat, a fost revocat
sau nu poate să-şi exercite funcţiile;
c) şi după votarea repetată nu a fost ales
consiliul şi/sau primarul;
d) în unele localităţi nu au avut loc
alegeri locale;
e) s-a efectuat reorganizarea
administrativ-teritorială şi în unităţile
administrativ-teritoriale nou-formate este
necesară alegerea autorităţilor
administraţiei publice locale (consiliilor,
primarilor).
Alegeri nule – alegerile desfăşurate cu
încălcări grave de natură să influenţeze
rezultatele votării şi atribuirea
mandatelor.
42
Buletin de vot – imprimat ce conţine
lista candidaţilor la o alegere şi prin
intermediul căruia alegătorii îşi exercită
dreptul de vot.
Campanie electorală – perioadă de
activitate care se desfăşoară cu scopul de
a-i determina pe alegători să-şi exprime
voturile pentru alegerea unui sau altui
concurent electoral şi care începe, pentru
fiecare concurent electoral, la data
înregistrării acestuia de către Comisia
Electorală Centrală sau de consiliul
electoral de circumscripţie şi se încheie
la data excluderii concurentului electoral
din alegeri sau în ziua votării.
Candidat – persoană care concurează
pentru ocuparea unei funcţii publice
eligibile din partea partidelor, a altor
organizaţii social – politice, precum şi
independent de acestea.
43
Certificat cu drept de vot – act prin
care se constată înscrierea unui cetăţean
în listele electorale şi pe baza căruia
acesta îşi exercită dreptul de vot.
Certificatul cu drept de vot este eliberat
de către biroul electoral al secţiei de
votare alegătorilor care nu se află la
domiciliu în ziua alegerilor, sau
alegătorul îşi schimbă domiciliul în
perioada dintre data întocmirii listelor
electorale şi data alegerilor. Alegătorul
care a primit certificat pentru drept de
vot, confirmă primirea lui semnînd în
lista electorală în dreptul numelui său.
Circumscripţie electorală – unitate
electorală administrativă în care se
organizează şi se desfăşoară alegerile şi
referendumurile.
Concurent electoral – fiecare dintre
candidaţii independenţi, înregistraţi
44
de Comisia Electorală Centrală, precum
şi partidul sau o altă organizaţie social-
politică, a cărui listă de candidaţi a fost
înregistrată de Comisia Electorală
Centrală în cazul alegerilor
parlamentare;
– partidul, o altă organizaţie social-
politică sau persoana care candidează
pentru funcţia de primar sau de consilier
în consiliul local şi care este înregistrată
de consiliul electoral de circumscripţie
respectiv în cazul alegerilor locale.
Electorat – totalitatea alegătorilor în
cadrul unor alegeri.
Listă de candidaţi – listă a candidaţilor
desemnaţi de partide, de alte organizaţii
social-politice pentru a participa la
alegeri.
45
Listă de subscripţie – listă cu semnături
ale alegătorilor care susţin un oarecare
candidat independent în alegeri sau
iniţierea unui referendum.
Mandat – împuternicire dată de către
populaţie anumitor persoane pentru a
acţiona în numele ei; perioadă de timp
pusă la dispoziţia autorităţilor publice
locale şi centrale pentru îndeplinirea
programului electoral.
Observator – persoană autorizată în
modul stabilit, care poate reprezenta
organizaţii sau instituţii interne sau
internaţionale şi care are misiunea de a
monitoriza modul de organizare şi
desfăşurare a alegerilor. Observatorii au
dreptul să asiste la operaţiunile
electorale, inclusiv la numărarea
voturilor şi la întocmirea proceselor –
verbale. Aceştia nu pot interveni în nici
un mod în organizarea şi desfăşurarea
46
alegerilor, avînd dreptul de a sesiza
preşedintele biroului electoral al secţiei
de votare în cazul constatării unor
nereguli. Ei sînt obligaţi să fie imparţiali
în exercitarea obligaţiilor şi să nu-şi
exprime părerile personale sau
preferinţele vizavi de anumiţi concurenţi
electorali sau privind unele probleme ce
apar în procesul alegerilor.
Perioadă electorală – perioadă de timp
cuprinsă între ziua aducerii la cunoştinţă
publică a datei alegerilor şi ziua în care
rezultatele finale ale alegerilor sînt
confirmate de către organele competente.
Prag minim de reprezentare –
procentaj minim din voturile valabil
exprimate pentru un partid politic, alte
organizaţii social-politice necesar pentru
a accede în Parlament.
47
Reşedinţă – loc de trai temporar,
confirmat în buletinul de identitate cu
ştampila „reşedinţă”.
Votarea repetată – în cazul alegerilor
parlamentare, scrutinul care se
organizează dacă alegerile au fost
declarate nevalabile sau nule. Votarea
repetată se consideră valabilă dacă la ea
au participat cel puţin 1/3 din numărul
persoanelor înscrise în listele electorale;
– în cazul alegerilor locale, scrutinul
organizat dacă în anumite circumscripţii
sau secţii de votare alegerile sînt
declarate nevalabile sau nule. Votarea
repetată se consideră valabilă indiferent
de numărul alegătorilor care au participat
la votare.
48
Link-uri utile
Comisia Electorală Centrală
www.cec.md
Fundaţia Internaţională pentru
Sisteme Electorale (IFES)
www.ifes.org
Asociaţia pentru Democraţie
Participativă "ADEPT"
http://www.e-democracy.md
Informaţie despre alegeri în Republica
Moldova
http://www.alegeri.md/
Legislaţia Republicii Moldoca
http://www.justice.md/
Recommended