eticheta verbala1

Preview:

Citation preview

Eticheta verbală ca mijloc de redare a culturii

naţionale(salutul şi adresarea)

Ce este eticheta? Un concept filozofic, etic; totalitatea normelor de

conduită referitoare la manifestările exterioare atitudinale faţă de oameni (formule de adresare, de salut si de ramas bun, comportamentul in locuri publice, maniere, etc.). Cu toate acestea, manifestarea exterioară, de regulă, reflectă esenţa interioară a relaţiei, care in mod ideal, ar trebui să fie reciproc cordială

Termenul are origini franceze, din timpul regelui Ludovic al XIV-lea. Europenii pun accent şi în zilele noastre pe respectarea comportamentului adecvat, dar în America, eticheta este socotită de către unii o barieră, o restricţie inutilă a libertăţii de exprimare. Alţii o respectă, dovadă fiind afişele postate la intrarea în anumite restaurante (în special cele de pe litoral) din Statele Unite: „No shoes, no shirt, no service", adică accesul nu este permis decât dacă ai o vestimentaţie adecvată

Tipuri de eticheta:Eticheta de birou eticheta comunicariiEticheta de afaceriEticheta la masaEticheta vestimentara

Eticheta verbalăEticheta verbală reprezintă un sistem de norme

comportamental – verbale, specific-naţionale, stereotipice, existente într-o societate, obligatorii pentru toţi membrii ei;Normele sînt fixate şi folosite în diverse formule de

adresare, dar, in acelaşi timp, variabile, în dependenţă de perioada istorică.

Eticheta verbală şi cultura comunicării

Eticheta verbală este dependentă de cultură. Ceea ce pentru unii este

considerat normă, pentru alţii poate să fie şocant sau inadecvat-exemplul relativităţii, pentru că şi comportamentul variază de la un popor la altul.

Informaţia culturală ce se conţine în eticheta verbală a diferitor culturi

Ierarhia de subordonare;Raportul de gen;“intravert” şi “extavert”;“spaţiu personal”;Istoria poporului, tradiţii, obiceiuri, mod de viaţă, religie.

Exista mai multe forme de salut cu un istoric si semnificatii aparte,asa cum exista mai multe modalitati de manifestare a fiecarui salut in parte.E important sa stim cind sa ne stringem mina,cind sa ne imbratisam sau sa dam din cap ori sa ridicam sprincenele,etc.nu peste tot este la fel.

STRINSUL MAINII este raspindit in majoritatea culturilor de tip occidental,iar formele lui au aceleasi intelesuri in majoritatea cazurilor in care apar:intilnire de afaceri,realizarea de cunostinte,ramas bun,intilnire amicala,s.a

Originea salutului prin stringerea mainii are o conotatie ce tine de conflict si de eliminarea unor tensiuni aparute intre cavalerii beligeranti.acestia isi dadeau mina ca sa arate ca nu au arme sau ca nu vor sa se foloseasca de ele,in acest caz si apropiindu-se de adversar.In cultura romana,stringerea nu era a mainii ci a antebratului,in sens de ajutor si incredere;ca atunci cind vrei sa ridici pe cineva,avind,astfel,o priza mai buna.

In unele regiuni si tari salutul prin stringerea mainii are un regim protocolar si oficial,iar pentru a-ti arata bunavointa fata de cineva se folosesc cu precadere imbratisarea si sarutul pe ambii obraji.

Exista FORME DE SALUT pe care si cel mai extrovertit si dezinhibat individ le-ar avea drept un atentat nu laspatiul personal,ci la un bun simt si igiena.E cazul membrilor unor triburi din Africa care se scuipa pentru a-si exprima salutul si apropierea.

Membrii altor comunitati africane se saluta punindu-si mana unii pe umerii celorlalti.

Strîngerea mîniiStrîngerea mînii se practică

mai ales cind cele două persoane care se intilnesc urmează să se oprească şi să stea puţin de vorbă. Este o formă de salut care datează din antichitate.

În majoritatea culturilor europene, salutul prin strângerea mâinii este iniţiat, în interacţiunile interpersonale, de persoana mai în vârstă sau, dacă persoanele sunt de sex opus, de femei.

Când există un grup de persoane, mînile se strâng pe rând: femeile între ele, apoi femeile şi bărbaţii, bărbaţii între ei.

Această formă de contact tactil este în strânsă legătură cu contactul vizual, apropierea spaţială, zâmbetul, alte gesturi şi expresii mimice.

Mai intilnim si SALUTUL DISCRET,prin care emitatorul vrea sa transmita un anumit mesaj de apropiere,de intelegere a celuilalt,sperind ca si celalalt il va intelege.E un salut familiar,fara cuvinte,cind capul se misca de jos in sus si sprincenele se ridica sau nu.Poate fi interpretat si ca un semn de colaborare.

Salutul- mod de comunicare între diverse popoare (din istoria salutului)

În Roma antică, oamenii se salutau ridicîndu-şi braţul drept în

sus. Romanii se salutau astfel: AVE (fii salutat), SALUS (să fii

sănătos), SERVUS (sunt slujitorul tău, formulă foarte respectuoasă)

sau SALVE (salut sau buna ziua), si se despărţeau (rămîi cu bine).Grecii antici se salutau cu CHARIE(pace ţie).

China - se salutau strîngîndu-şi propria mînă.

Franţa - se salutau strîngîndu-se de obraji.

America Latină - se îmbrăţişează.

  Noua Guinee - îşi aşează unul altuia frunze pe creştet,ca semn de slaut.

Samoa - se salută, mirosindu-se reciproc.

Unii orientali saluta impreunindu-si palmele la piept si aplecindu-se usor,avind si capul inclinat

Locuitorii din America Latina se imbratiseaza cind se saluta

Oamenii din Orient se saluta,lipindu-si palmele ca intr-o rugaciune si facind o plecaciune

Dupa sarbatoare de Pasti,crestinii ortodocsi se saluta cu formularile “Hristos a inviat!”,”Adevarat a inviat. La sarbatoarea de Inaltare se folosesc formularile “Hristos s-a inaltat”,”adevarat s-a inaltat”

Salutul in Hong Kong:impreuneaza palmele si executa o plecaciune

In India:impreuneaza palmele ca si cum s-ar ruga.Gestul poarta numele de NAMESTE

In Indonezia spun SELAMAT,ceea ce inseamna pace

In Japonia:se apleaca din talie,palmele pe coapse,calcaile impreunate

Korea:plecaciune usoara si fluturare din maini(maina dreapta in aer ori ambele)

Malaysia:ambele maini ating mainile celuilalt si apoi le duc inapoi pe piept si spun;acest gest se numeste SALAME

Philippines:o teapana stringere de mainaSri Lanka:palmele impreunate sub barbie si efectueaza

o usoara plecaciune Thailand:palmele impreunate,coatele lasate in jos si

plecaciune usoara cu capul

Chinezii,in timpurile vechi,salutindu-se,isi stringeau mainile proprii.In zilele noastre de obicei un orator isi saluta ascultatorii.

Eschimosii,salutind un prieten,usurel il loveste cu pumnul pe cap si pe umeri

Laponezii cind se saluta se ating cu nasul unul de altulEgiptenii inainte se salutau la fel cum se saluta acum

militarii:duc maina la frunte

Formule de salut in citeva tari

Аs-Saleamu Aleiku“Pace, sănătate şi bunăstare, vouă, în viaţa

aceasta şi in ceruri de la Allah”

Salutul tradiţional în Tailanda “Wai”privirea plecată, înclinarea în faţa celuilalt, adoptarea unei poziţii de supunere, chiar de rugăciune.

Хлеб да соль

Formule de salut în ChinaChinezii vor intreba: „Ati mincat astazi

orez?” (Have you eaten rice today?) ceea ce inseamnă: „Cum o mai duceti?”

În timpul salutului se folosesc şi formulele: bună dimineaţa, bună ziua, bună seara.

La întâlnirile oficiale se pronunţă denumirea rangului: "bună ziua, domnule director, ambasador, ministru etc.".

Salutul la japonezi

Plecăciunea este o parte repetitivă şi integrată interacţiunilor sociale zilnice, folosită în numeroase împrejurări şi contexte:

când se întâlnşte o persoană, când se întreabă ceva, când se cer scuze, când se

felicită, când se exprimă acordul cu

cineva, când se ia rămas bun ş.a.

“Konnichi wa”

Salutul la mongoli

Formula generală de salut (stereotipul) reflectă viaţa nomadă a ciobenilor: chiar dacă demult nu se mai ţin vite şi nu mai duc viaţă nomadă:

- Cum vă merge viața de nomad?- Cum sunt vitele?Toamna: “Sunt grase bovinele”, “Cum o

mai duceţi toamna?”Primăvara: “ Primăvara a venit cu bine?”Iarna: “Cum iernaţi?”

Salutul în satele moldoveneşti/ româneşti

"Doamne ajuta!“.

Sensul este : "Dumnezeu sa fie cu noi, cu toti!".

In Maramureş mai ales, dar şi in alte parţi din

Ardeal-"Laudăm pe Iisus!" sau " Lăudat fie Iisus!", la care se

răspunde cu "Lăudat sa fie in veci, amin!" sau numai "In veci,

amin!".

De la Pasti pana la Înalţare - "Hristos a inviat!", iar apoi,

pana la Rusalii, cu "Hristos S-a inalţat!".

Dupa Craciun, megleno-românii se salută cu

"Hristos S-a nascut!", salut asemanator cu cel de la Paşti.

In alte tari, oamenii se saluta:“Ahoj” in limba ceha, “Hej” in daneza, “Salom” in ebraica, “Hallo” in germana, “Ja sas” in greaca, “Ciao” in italiana, “Ola” in portugheza, “Hola” in spaniola, “Merhaba” in turca,“Aloha” in Hawaii

Africa:HAAIAlbania:TUNGJATJETA(sa ai o viata lunga)Armenia:BAREV sau PAREVAustralia:G’DAY(informal)Bahamas:HELLO(formal) sau HI(neformal)Bulgaria:ZDRAVEI,ZDRASTI(informal)

Congo:MAMBOGermana:HOI(popular),GOEDENDAG(forma

l)Englez:HELLO(formal),HI,HEY,YO(neformal

)Egipt:SALAAM ALEIKUMFrancez:SAUT,BONJOURHawai:ALOHAHindi:NAMESTEItalian:CIAO(neformal),BUON

GIORNO(formal)Rus:PRIVETRomin:SALUT

Formule de adresare

Germania: Herr Doktor Professor Guy; cu excepţia membrilor familiei şi pritenilor apropiaţi, în cel mai rău caz-”Doctor/ Herr, Frau (indiferent de starea civilă)”

Japonia: forma nipona pentru “Dle...” este “San” si, plasata dupa nume (Prutianu san), este obligator pina cind esti invitat in mod expres la familiaritaţi. formula de respect ultraînaltă este “Sama” (Prutianu Sama), apelată in cazuri rare.

Franţa: nu se obişnuieşte sa vă adresati pe nume. Numai ”madame”-femeilor si ”monsieur”- barbatilor.

Brazilia: O João, O Maria/ O Senhor, O Sehora;America de Nord: John, Mary;

Pronume de politete:Franceza: tu/vous Comment allez-vous?

Comment vas-tu?Germana: Du/ Sie (Ihnen) Wie geth es Dir? Wie

geth es Ihnen?Spaniola: Tu/ Usted Como esta?/ Como esta

Usted?

Părţi de vorbire care au înţeles de grupJaponia: Uchi (in cadrul grupului)are inteles de ”unul dintre

noi”; Soto (in afara grupului) ”unul din ei”.Vorbirea directă/ vorbirea indirecă

Un loc important japonezii acorda vorbirii indirecte, folosind vorbirea pasivă. Ex: “S-a spus ca…”, “Unii cred ca…”

Cercetatorii au demonstrat că japonezii folosesc construcţia pasivă mai des decit americanii. Acest fapt ne confirma si unele proverb: Vagul este virtutea.

Pentru americani, comunicarea indirecta a japonezilor poate fi interpretata neserios, insulator si nedemn de incredere.

Pentru japonezi, comunicarea directa a americanilor poate fi vazuta ca nepoliticoasă, aspră şi insensibilă.

Formule de adresare in engleză

In engleză nu există pronumele personal de politeţe de tipul ”dumneavoastră”.

Cuvîntul “you” se traduce în româneşte fie prin “tu”, fie prin ”dumneavoastră”.

Reguli ale etichetei în prezenţa Familiei Regale

In cadrul întîlnirilor cu membrii Familiei Regale, formulele directe de adresare sunt urmatoarele:Pentru Rege: « Sire » sau « Majestatea Voastra ».Pentru Regină: « Majestatea Voastră ».Pentru Principesa, Principe: « Alteta Voastră Regală ».Dacă Majestăţile Lor se afla împreună cu Alteţele Lor Regale şi cu Excelenţa Sa, se poate folosi la începutul unui discurs sau luare de cuvant formula generală:  "Majestăţile Voastre, Altetele Voastre Regale, Excelenţa Voastră".

Salutul nonverbalGermania: bărbaţii dau mina (intre ei) si

sarută o data femeia;Brazilia: femeile vor săruta si vor fi sărutate

(pe obraz), barbaţii se imbrăţişează;Franţa: sărutarea interlocutorului de doua

ori ;Belgia: sărutarea interlocutorului de trei ori ;Britania: sărutarea interlocutorului de patru ori;Spania: salutul este semnificat în prin îmbrăţişare;

La eschimoşi - prin sărutul nazal.

Ştiaţi că… În timpurile trecute supuşii îşi salutau

regele sau domnitorul făcând plecăciuni adânci sau chiar stând în genunchi.

În Turcia exista obiceiul ca supuşii să sărute vârful papucului sultanului.

Indienii, în semn de salut şi încredere, fumau din renumita "pipă a păcii".

În trecut, înainte de a se duela,

cavalerii se salutau ceremonios, chiar dacă în final unul dintre ei murea.

La multe concursuri sportive întrecerea începe cu un salut specific între concurenţi, salut care face parte din regua jocului

Bibliografie Гольдин В.Е. Речь и этикет. – М., Просвещение, 1983 Колесов В.В. Культура речи – культура поведения. – Л.:

Лениздат, 1988

Культура русской речи / Под ред. Л.К. Граудиной и Е.Н. Ширяева. – М., 1998

Оганесян С.С. Культура речевого общения // Русский язык в школе. № 5 – 1998г.

Скворцов Л.И. Язык, общение и культура // Русский язык в школе. № 1 – 1994г.

Формановская Н.И. Культура общения и речевой этикет // Русский язык в школе. № 5 – 1993г.

Формановская Н.И. Речевой этикет и культура общения. – М.: Высшая школа, 1989

Antonia Garonfil: Eticheta şi bunele maniere